nu despre penibil

imaginea utilizatorului Sorin DespoT
(mulțumiri adinei pentru poemele scrise la patru mîini)

în general oamenii
se uită unii pe alții / prin piețe / unii
la alții / prin piețe / unii peste alții

oamenii / știu eu /
oamenii se salută
peste umărul meu

ridic mereu o mînă / rămîn o vreme așa
am un simț al penibilului tare idiot
strîngerile de mînă trec tot așa
pe lîngă mine / m-ar lua cu ele
parcă / uneori / nu-mi explic
cum de rămîn blocat

/ știu și eu /

pierd lucruri

mîinile prin buzunare / căștile
prin urechi / uneori vorbe / acum
la radio se anunță o ușoară scădere
în greutate (ce zi perfectă trebuie să fie
pentru adunări și scăderi) în general oamenii
se uită unii pe alții / în piață / unii
la alții / în piață / unii peste alții

Comentarii

Sorin, versul "ma rusinez numai sa nu par nesimtit" mi se pare prea explicativ si prozaic. Chiar ii simti necesitatea acolo, si inca in forma aceasta? In rest, sugerare reusita a ridicolului intr-o lume in care nu-i mare lucru sa mai simti ca ne pierdem, de fapt, unii de altii, in graba, trecand unii pe langa altii, neatingandu-ne in realitate niciodata. De-aici si ridicarea de mana, nu? :-)

subscriu la observatia lui Sapphire. de asemeni adaosul "in greutate" mi se pare relativ inutil sau cel putin neexploatat. de fapt ideea insasi, foarte interesanta de altfel, pare sa se dilueze in ultima strofa

da. înțeleg obiecția legată de versul "mă rușinez numai să nu par nesimțit". am să îl scot. însă, în ultima parte, scăderea în greutate se justifică. și doar așa, ca trimitere, menționare. :))) e o rupere de mesaj (fractură) intenționată. vă mulțumesc!

Textul ar putea fi unul dintre cele mai bune ale tale / voastre dacă nu ar fi aplatizat de expresii puerile de genul "prin piețe", "tare idiot", "tot așa", "în piață". De asta are slash-uri, pentru că e scris la patru mâini? Se citește greoi așa.

textul ăsta îmi aparține, alina! dar e inspirat de o serie de poeme scrise la patru mîini cu adina! slash-urile sunt o "invenție" care îți permite ca cititor să faci pauză în lectură. nu e invenția mea (poți întîlni convenția asta la majoritatea poeților douămiiști, sau la contemporanii noștri germani, polonezi...). poți să vezi acest slash ca înlocuitor pentru toate semnele de punctuație, cu excepția semnului de întrebare. puteam folosi orice alt semn. o steluță, spre exemplu! cît despre obiecțiile tale referitoare la expresiile "puerile"... spun doar că acele versuri sunt migălite cu grijă. nu e nimic în plus. nu încerca să așezi poemele în șablon. de acolo vreau să le scot! :)) oricum, mă bucur că citești!

pai daca e asa cum spui tu Sorine, atunci e foarte usor sa scrii poezie douamiista. totul e sa te apuce sughitul, sau spasmele, sau ticul nervos.. no offence intended,... eu credeam ca e o chestiune mai dificila, mai profunda... dar daca o fractura a logicii sau e suficienta atunci cred ca e simplu, cel putin pentru mine, ca eu am dificultati sa gindesc o chestie mai mult de citeva propozitii. imi tot sare gindul in alta parte. si tot nu stiam de ce. in alta ordine de idei sint intr-o dilema relativa. daca tot experimentezi, te-as intreba de ce nu ai incadrat-o la experiment sau la cutia_de_nisip. dar ma tem ca imi vei raspunde ca sablonul asta pe care tu il numesti o iesire din sabloane dar care tot este un sablon pentru ca se defineste totusi prin a fi ceva ce nu este, deci ma tem ca imi vei spune ca stilul asta sau sablonul asta este deja consacrat (si probabil ca ma vei trimite sa citesc prin diferite parti despre el dar eu te cred pe cuvint). deci dilema mea ramine, si se refera la ce anume am vrut eu sa numesc experiment cind am facut sectiunea cu pricina si unde este punctul din care ceva este consacrat (si de cine). dar e dilema mea, si nu e vina ta ca ma confrunt eu cu ea.

Sorin, din subtitlu nu reiese clar că textul e al tău. Despre slash-uri și alte semne folosite de douămiiști - preluate, de fapt - știu și le folosesc demult, dar merci pentru lecție. :) Dar: nu în toate textele folosești semne doar pentru că "sunt la modă". Aici nu merge, din cauza ideii. Ideea e prea de factură filosofică, prea adâncă. O fracturezi, o scindezi - și dacă ar fi mai multe idei, da, dar e doar una singură. Nu așez textele în șablon. Am precizat doar ce e în plus, ce sună infantil (poetic, nu intelectual), ce scade valoarea textului. Știu că e dificil și doare să tai dintr-un vers, să îl cioplești, dar poate nu e decât o șlefuire. Tu alegi între a păstra verticalitatea sau a păși sinusoidal (pentru că un poem e douămiist sau postmodernist etc. sau e corcitură). Dar e și asta o cale. Succes.

virgil, ;) pricepui! alma. da! mersi! ne mai gîndim! sd