anna -
în noaptea asta
port lăutari în sânge
de m-ai atinge
s-ar preschimba-n odaie luna
aerul l-ai colora
zâmbindu-mi
dar mâinile tale
tot amână muzica
Poezie:
repetiție cu vioară
Comentarii aleatorii
- flabra - - --- despre moarte și alte obsesii
- Sapphire - - --- Impresii
- alma - Ioana, mulţumesc pentru peniţă şi mă bucur, nostalgic,..... - --- Irina
- Trinity - hmm..... - --- umbre de castan
- Călin Sămărghiţan - Până venim..... - --- Oala cu lapte
- alma - - --- și zeii plîng
- cailean - - --- Tango
- a.a.a. - - chiar dacă -..... - --- haikuri de baltă
- Maria - Doina - Eram pe tărâmul poemului :) si..... - --- Mere târzii
- sebi - întrebarea corectă e..... - --- REM
- Marquise de Sade - - --- Noutăți în pagina de profil
-
virgil -
-
putin cam prea "poetizat" pe..... -
--- dintr-o altă rătăcire - emiemi - - --- Cai verzi pe pereți
- bobadil - fizic..... - --- admirația ca senzație fizică
- Virgil - Adriana..... - --- cînd calul troian a intrat în cetate
- mladitza - - --- Șoapte
- alma - Mulţumesc, sunt onorată,..... - --- iartă-mă, doamne, pentru tot ce puteam să nu văd şi am văzut
- Oriana - - --- the kill
- Aranca - - --- iarna îmi vine să-mi rod părul
- francisc - - --- puls 0
- batori - Râd...... - --- jurnal de bord
- Profetul - - --- un alt fel de singurătate
- Profetul - - --- jane doe
- hecatonhir - - --- delirice IV
- Ela - - --- sîntem din lumi atît de diferite
- Aranca - - --- ghemuire III
- nepotul lui rameau - - --- Conține text vulgar
- Bott - Mulţumesc,..... - --- Jurnal de nesomn 2.0 - II -
- Trinity - - --- Doar femeie
- Cristina - - --- Solitudine
Comentarii
Aranca -
repetitiile sint binevenite citeodata ca si unele asteptari... o metafora originala: "de m-ai atinge s-ar preschimba-n odaie luna" va veni si o noapte de caramel, Anna, pentru fiecare.
anna -
Aranca - multumesc pentru optimismul pe care mi-l insufli de fiecare data, de ce sa nu recunosc ca am mare nevoie:) poezia aceasta a fost initial mai lunga, dar cum exista la mine acea manie de a restrange, de a condensa intr-un spatiu al meu, personal, uneori elimin cuvintele care ar putea crea conexiunea dintre imagini. aici am mizat pe final, care cel putin pe moment, mi s-a parut bun:) , dar ...
Alexander -
finalul e bun. dacă privim mâinile dintr-un punct de vedere creator ( mîinile olarului, ale pictorului, ale creatorului ), văd mâinile acelea, dătătoare de armonie adică 'muzica' , ca diind ezitante, nedorind să intre în modelarea prin iubire. atingerea transformatoare ar veni în urma acelor 'lăutari în sânge' care sunt pe de o parte o dizarmonie dar și o supărare, o tristețe mare în suflet ( având în vedere genul muzical ) mie mi-a plăcut forma restrânsă a acestei poezii.
anna -
multumesc de comentariul Stefan! ma bucur ca mesajul finalului a ajuns la tine, lautarii aceia imi canta mereu si nu-i pot ignora:) imi plac, poate suna dizarmonic dar imi insotesc ideal starea ... ezitarea aceea in schimb, ma bucur ca ai vazut-o, e cheia care a ruginit de mult in usa unor zile, pregatind mereu cantecul sa iasa din tacere ... ma bucur ca te-am regasit pe acest site, toate cele bune!
andreea iancu -
acel lautari imi suna prea direct pt finetea poemului si a gratiei cu care il continui. mi-a placut acel de m-ai aintge, iil el sta toata ondularea.
anna -
ai dreptate andreea, sunt constienta de asta, lautarii aceia... acum ca mi-ai sesizat si tu...o sa vad m-a bucurat sincer trecerea ta!