lacrimosa preciosa
delirium serum de furnal
cămila conturnată în acustic mal
în boarea serilor de cox
prin fiorul scris pe pergamentul dox
cu policarul încordat cât praștia de golire goală
te sun vocal, esti un șofar cu dalbă voală
nacelă submarină ce trece prin ecluze
gorneam din lustruite buze
bistrouri, destupată bere
cântam flămânzi, cadeau din ceruri pere..
Prin muzica ta divină înteleg extensii virtuale ale propriei mele ființe,
alerg după ceea ce acordul tău nu a mișcat,
mă leg de gama ta haotică în absolutul alb-negru
țintuit cu fumuri roșii extrase din venele pecetluite la tăcere.
Încerc să mă adun în armonii serafice negând
calea ce a fost scrisă să ghideze în știința
acidă de a manipula entitați spirituale naive
dacă-l folosești dis de dimineață
poți apoi să pleci la slujbă liniștit
toți vor spune că de la el
ți-a nâpârlit
barba de sus
dacă te dai cu el
mai pe la prânz
în pauza de masă
toți îți vor spune
că miroși a hârtie de ambalaj
și că pesemne
ți-ai pierdut nu se știe cum
barba de la mijloc
pictorul desenează cu minuţiozitate
cadrul ferestrei în ochii cardinalului
înfipt drept în fotoliu. lumina aceea sclipind
lângă pupilă este totul. o rază cade pe gaura
cheii unei uşi închise. un fluture alb tremură
pe toca voalată a văduvei. în târg păpuşile
din turnul medieval cu ceas se învârt
şi moartea printre ele. un copil râde
muşcând din vata de zahăr.
Unde sunt cele dinaintea ceasului în care păcătoşii au împărţit mărul între ei?
Comentarii aleatorii