Voilà bien longtemps qu'Amicam attend ce mois d'avril.
On peut déjà mettre le nez dehors
et voir enfin le petit front de Julia. Il sait bien que, s'il l'enserre,
ses moteurs se réchaufferont et son visage s'élancera de son corps-garage pour faire briller les phares de ses yeux.
Ce sont deux tortues, et A. en parle, à quelques kilomètres au nord d'Atlit.
Privește-ți chipul răsturnat în unda
Oglinzii reci și-ascultă cum te chiamă,
Să-l re'noiești că să-ți plătești dobânda
În lume iar, o neferice mama.
Ce pântec oare, plugului ce-l sapă,
Recunoștința n-o să-i mai arate?
Și cine se ascunde într-o groapă
Cu sine însuși, de posteritate?
Oglinda mamei ești; prin tine parcă
Renaște ea-n în Aprilie fecioară;
de atâtea ori ar fi trebuit să vorbim
astăzi plutesc în tăcerea aceasta ca un galion
cu echipajul decimat de holeră.
nu vreau pânze noi nici o altă busolă mai degrabă aruncă-mă-n aer
sparge ferestrele
am nevoie de tine ca de singura piele în care mai pot să-mi întorc
dimineaţa spre nord.
Traduction d'après ,,Melancolie'' de Mihai Eminescu
C’était comme si les nuages avaient ouvert une porte,
Par où la reine blanche de la nuit passe, morte.
Ô dors, ô dors en paix entre mille luminaires,
Dans la sépulture bleue et dans ton fin suaire,
Dans le cintre des cieux, splendide mausolée,
Toi, le monarque nocturne, beau, doux et adoré!
Les étendues du monde sont sous le givre blanc,
Cum valurile mușcă din faleze,
Iar în clepsidră grabnic se aștern
Minutele, schimbări o să urmeze
Altor schimbări într-un convoi etern.
De când te naști, prin râul de lumină
Înoți și ești încoronat adult
Cu lașități sau glorie divină,
Dar timpul ia, decât a dat, mai mult:
Usucă tot ce-atinge, frumuseții
Pe frunte-i sapă-ncrețituri adânci,
Înșfacă geniul rar și tinereții,
Comentarii aleatorii