Nici noaptea, nici aerul, nici aurora nu te-atinge,
doar pământul, virtutea florilor,
merele ce cresc ascultând apa pură,
tina și rășinile din țara ta aromată.
Din Quinchamali unde ți-au făurit ochii
și pâna în La Frontera unde ți-au plămădit tălpile
pentru mine, ești lutul întunecat pe care îl cunosc :
de pe coapsele tale culeg din nou grâul.
Tristan de caldera Tzara, al doilea infant. Un chiot spectral al infraroșului cu timpanul descris de spirale arhimedice.Tristan își închide șiret pantoful cu șiret arhaic.E cald și plictis de închisoare. Păsărici fără cioc, mulatre doamne gătesc la cină vreascuri elisee. Tristan își șterge nasul în dantela barocă. A desenat un trup fără cal și plânge.
Je suis un Irakien en pyjama, ma femme est Roumaine
et notre fille, le voleur de Bagdad.
Ma mère continue à faire bouillir le Tigre et l'Euphrate,
ma sœur a appris à préparer des pirojki
de sa belle-mère originaire de Russie.
Notre ami, Maroc au couteau plante une fourchette
en acier anglais dans le poisson né près des rivages norvégiens.
Comentarii aleatorii