Je parle aujourd’hui en souvenir des mots coinçés autrefois
dans ma bouche,
en souvenir des roues dentées broyant les syllabes
sous la langue et sentant la poudre à canon
entre le palais et les lèvres sombres.
Je rêvais alors de faire passer ces mots clandestins camouflés comme des marchandises de contrebande
dans les cavernes de la bouche,
déchirer l’emballage de carton et arracher
Cercueils de plomb dormaient à poings fermés
Comme fleurs de plomb, funéraire vêtement –
Moi. Le caveau !... il y faisait du vent.
Pour faire pendant, couronnes de plomb grinçaient.
Dos tourné, mon amour de plomb dormait
Sur fleurs de plomb ; j’entrepris de l’appeler –
Le mort – seul. Et moi… le froid y régnait…
there was a time you didn’t exist
a time even the thought of your existence wasn’t there
there was a time your parents didn’t exist
your grandparents and your great-grandparents were not born
there was a time your ancestors didn’t exist
not even the tribes you’re coming from
there was a time your nation history didn’t exist
*traducerea a fost realizată de Jeanette Carp şi Ronald Van Linde, Olanda
1600 de secunde învinşilor
aruncată lângă niște frunze descusute, din toată tinerețea nu rămâne nimic
imnul cioZvârtei poate
mâncam lângă biblie la ce oră voiam aveam atâta amar de timp cu cît vântul
bate mai puternic cu atât toamna se apropie mai lasciv de bocancii mei
slăbiciunile se aliniază în spatele meu și merg
ca soldații după mine în ordine alfabetică
fără să scoată vreun sunet
Io vedo i grandi alberi della sera
che innalzano il cielo dei boulevards,
le carrozze di Roma che alle tombe
dell'Appia antica portano la luna.
Tutto di noi gran tempo ebbe la morte.
Pure, lunga la vita fu alla sera
di sguardi ad ogni casa, e oltre il cielo,
alle luci sorgenti ai campanili
ai nomi azzurri delle insegne, il cuore
mai più risponderà?
Comentarii aleatorii