Tristan de caldera Tzara, al doilea infant. Un chiot spectral al infraroșului cu timpanul descris de spirale arhimedice.Tristan își închide șiret pantoful cu șiret arhaic.E cald și plictis de închisoare. Păsărici fără cioc, mulatre doamne gătesc la cină vreascuri elisee. Tristan își șterge nasul în dantela barocă. A desenat un trup fără cal și plânge.
Nu-i vina ta c-ai devenit povară
Acelora ce-ți înfierează visul
Și cred că frumusețea e bizară
Și pângărește-n zboru-i Paradisul;
Stigmatul ponegririi ți-e dovada
Desăvârșirii tale peste vreme -
Doar primăvara, viermii, prin livada
Iubirii,-ți schimbă mugurii-n blesteme.
Ai obosit și-n orice ambuscadă
A tinereții ți-ai pierdut armata,
Dar n-ai căzut tentațiilor pradă
Je suis un Irakien en pyjama, ma femme est Roumaine
et notre fille, le voleur de Bagdad.
Ma mère continue à faire bouillir le Tigre et l'Euphrate,
ma sœur a appris à préparer des pirojki
de sa belle-mère originaire de Russie.
Notre ami, Maroc au couteau plante une fourchette
en acier anglais dans le poisson né près des rivages norvégiens.
Privește-ți chipul răsturnat în unda
Oglinzii reci și-ascultă cum te chiamă,
Să-l re'noiești că să-ți plătești dobânda
În lume iar, o neferice mama.
Ce pântec oare, plugului ce-l sapă,
Recunoștința n-o să-i mai arate?
Și cine se ascunde într-o groapă
Cu sine însuși, de posteritate?
Oglinda mamei ești; prin tine parcă
Renaște ea-n în Aprilie fecioară;
Comentarii aleatorii