Îl măsura cu un zâmbet abia mijit în colțul buzelor, foarte puțin surprinsă de nepăsarea pe care o afișa, aproape ostentativ. Îl privea direct în ochi, făcând abstracție de goliciunea lui. Nu părea unul din aceia preocupați să tragă de fiare și să-și arate mușchii, la apariția vreunei femei. Nu s-ar mai fi obosit să-l caute, dacă ar fi simțit asta. În bar, crezuse, pentru câteva clipe, chiar că este din același aluat ca Adi. Din fericire, se înșelase. Asta nu însemna că trebuia să se entuziasmeze, dar, cel puțin, se liniștise Încercă să-i citească, pe chip sau în privire, un răspuns, o teamă, o furie gata să izbucnească, un potop de înjurături.
Nu stătea la "comun" mai mult de o noapte, indiferent cât de aglomerat era sanatoriul. Ce să caute ea cu fauna aia pestriță, adăpostită ca vai de lume pe paturi pliante!
Azi mi-a zis un barbat adevarat, pe care poate il voi vedea intamplator, nu esti demna, minti si esti sarita de pe fix. M-a mai facut cineva mincinoasa, la un moment dat, si altcineva comica. Apoi mi-a mai spus cineva ma hartuiesti. Altcineva mi-a spus ma sperii. Eu sunt o femeie care imi incep ziua inconjurata de apa, multa apa. Platesc cat nu face consumul acesta pana si administratorul mi-a zis doamna consumati cat centrala nu e normal. Paralelele mele se intalnesc intr-un punct se saluta si merg mai departe fara sa-si aminteasca vreodata ca s-au intalnit.
Diminețile suna în țară, întotdeauna la timp pentru a-l prinde pe Dorin înainte de a pleca la grădiniță, și-i asculta toate visele visate și mai ales pe cele imaginate, râdea ștergându-și lacrimile, uneori reușea chiar să strecoare un tati te iubește mult mult înainte ca Dorin să trântească receptorul țipând vin acuuuuuum maaaamiiii. Seara nu suna niciodată, își spunea că nu vrea să-l trezească din somn, dar știa bine cât de teamă îi era să audă vocea ei, calmă și puternică, întrebându-l ce castele a mai clădit pe plajele Barcelonei în ultimul timp. Era felul ei de a-l tăia periodic în același loc, atunci când vedea că s-a oprit sângerarea.
Seara se strecura așternându-și mantia umbrelor violacee. Rugina frunzelor aștepta semnale tainice. Vântul răscolea praful rigolelor. Liniștea incertă fu răscolită de bâzâitul soneriei.
- Deci, pentru mâine aveți de rezolvat problemele 5,8,10, 11 și 13. Bună seara.
- Bună seara doamna profesoară.
- Și nu uitați: ultimul stinge lumina!
- Da.
- Deschise ușa să iasă. În umbra holului zări o siluetă.
- Ce doriți? Așteptați pe cineva?
- A…vreau să văd dacă-i cineva înăuntru…
- Poftim?
Silueta se apropie și o figură colțuroasa străpunse întunericul, înălțându-se și privind peste ea.
- Hai mai repede Rada că te asteapta. Știi că lu’ Caluda nu-i place să aștepte…
- Cine ești dumneata domnule?
- Ce-ți bați capul?
- Obraznicule…
- Nasoalo…
Comentarii aleatorii