Cine scrie prost, scrie prost. Cam asta este concluzia la care am ajuns. Este oare adevărată? Are rost să te chinui dacă nu ai talent? Este talentul ceva ce mai poți eventual... deprinde, prin muncă sau instruire? Ce rost are să nu îi spui cuiva verde în față acest adevăr? Dar are oricine dreptul să o facă? Și dacă nu, atunci de unde poți ști că nu ai talent? Iar dacă nu ai talent de ce simți nevoia să scrii poezie? Oare nu este aceasta simplă "nevoie" dovada faptului că ai talent, că ești "chemat" să scrii poezie? De la Nero și pînă la maneliștii de astăzi lumea e plină de aspiranți. Sînt ei potențial poeți sau doar niște simpli impostori? Iar dacă scrii prost de unde știi că este din lipsă de talent, din lipsă de inspirație sau din lipsă de muncă? O mie de întrebări dar toate în jurul aceleiași dileme, talentul.
Postați aici drept comentarii răspunsurile, argumentele, dialogurile sau contrazicerile voastre și ulterior ele vor fi postate integral în corpul textului. Astfel veți deveni parte a acestei polemici.
Comentarii
Opinie
bobadil -
Contrazice-te tu insuti Virgile si posteaza-ti "integral" raspunsurile, dialogurile sau chiar contrazicerea ad literam in corpul textului. Astfel vei deveni tu insuti cel mai bun exemplu parte a acestei polemici inventate. Un adevarant aspirant, potential poet sau impostor din lipsa de inspiratie sau din lipsa de munca zici tu? Eu zic ca din lipsa de a avea altceva mai bun de facut decat sa scrii asa o cacastoare. Pe buine. Andu
er
bobadil -
"adevarat" nu "adevarant" sorry
provocare
Virgil -
nu te mai chinui Bobadile fiindcă nu reușești să mă provoci. Mojiciile îl înjosesc doar pe cel ce le proferează. Și să nu crezi că, vezi Doamne, numai tu ești în stare să generezi polemici. De fapt pe mine m-ai convins că ai fost intrigat. Ce nu știu este dacă este din cauza întrebării în general sau te-a afectat la nivel personal.
discutabil
hialin -
Ar fi culmea sa fie "cine scrie prost scrie bine" desi in timpurile noastre nu as numi-o chiar o imposibilitate. Parerea mea este ca daca nu ai talent esti limitat si limita asta se vede foarte bine la multi dintre noi. Problema este ca atunci cand scrii prost e cam greu sa acepti parerea celor din jur, de aceea nu te opresti. Ca sa te opresti trebuie, probabil, sa te convingi pe tine, dar cine face asta ? Din motivul asta lumea asta "pseudoliterara" e plina de oameni care scriu prost. Legat de acea simpla "nevoie", cred ca un mare procent dintre oameni simt intr-un anumit moment al vietii ca ar trebui sa scrie si scriu... Asta nu arata ca au talent. E doar o forma de expresie, destul de patetica. Ialin
Inefabil?
Younger Sister -
Unii spun că dacă ai un talent ai obligația de a-l fructifica. Sunt numeroase pilde care ne-arată că a nu face tot posibilul să scoți la lumină să dezvolți și să fructifici un dar este unul dintre marile păcate. Dar ce este talentul ? Cu talentul te naști, cred eu. Nu îl vrei, nu îl cauți, dimpotrivă uneori poate fi o angoasă, sau o povară, dar titlul "Cine scrie prost, scrie prost" comportă zic! mai multe implicații. Este și cum opinează colegul de suferință Ialin, căci nu e om să nu fi scris o poezie. Mai este și inspirația, mai este și oportunitatea. O sămînță bună căzută pe-un teren ostil poate sau nu să izbândească. Nu cred că oamenii trebuie constrânși să scrie sau să nu scrie, în niciun caz într-un anume fel sau altul, pentru că în artă totul ține de percepție, de subiectivism. Ceea ce noi putem considera astăzi a fi un rebut mîîine se poate dovedi o lucrare providențială. Nu ne place nu citim, așa e mai politicos și mai bine. E eronat să credem că putem cu bunăvoința noastră ajuta, glasul interior care i-a dictat cuiva textul pe care și-l vrea publicat poate să spună altceva decât înțelegem noi pe moment. O discuție interesantă a fost zilele acestea la TV dacă, literatura de internet poate sau nu să fie considerată literatură. Opinii au fost și pro și contra. Tot zilele acestea am aflat că mari companii de presă scrisă din state își închid porțile. Nu știm ce ne rezervă viitorul. Nimeni nu poate ști. Ce se simte însă la nivelul cititorului simplu, neinstruit, este un vid de literatură. Este ca și cum fiecare așteaptă ceva. Un Mesia al literaturi :) care să ne elibereze de bezna neștiinței... Despre aceste lucruri se pot scrie dizertații, compendii, tomuri întregi, eu îl parafrazez pe poet "că nimeni nu a închis în scoica mării vântul".
?
bobadil -
Virgine, nu stiu unde ai gasit tu ca mojiciile se "profereaza", asta e un cuvant care apartine limbii romane din diaspora? Altfel nu am fost atins la niciun nivel pe cuvant de onoare.
!
hialin -
PROFERÁ, proferez, vb. I. Tranz. (Livr.) A rosti, a pronunța (cu voce ridicată) blesteme, amenințări etc. [Prez. ind. și: profér] – Din fr. proférer. Sursa: DEX '98 | Trimisă de oprocopiuc, 19 Apr 2004 | Greșeală de tipar proferá vb., ind. prez. 1 sg. proferéz/profér, 3 sg. și pl. profereáză/proféră Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar Sursa: dexonline
opinie
ioannanice -
cine scrie prost, scrie prost pentru noi, dar bine pentru el. de obicei, exista critici literari care sa observe acest lucru. nu poti spune ca orice potential scriitor e pasibil de a scrie prost. si nu, nu ai dreptul sa ii spui cuiva ca nu stie sa scrie, decat daca tu insuti scrii mai bine, daca ai patalama de critic sau daca ai ceva vechime in domeniu. poate ca fiecare dintre noi are momente cand il lasa inspiratia...dar nu poti spune ca cine scrie prost intr+un anumit moment, scrie prost. de exemplu, am citit lucrari proaste ale lui stephen king (imi place horror-ul, asta e :), dar nu pot spune ca el scrie prost. cum pot sti carei cauye ii datorez faptul ca scriu prost? in primul rand, lipsei de inspiratie, a educatiei de specialitate, etc. dar probabil ca si pe acest site exista epigoni, care nu au de+a face cu literatura, fie ea in proza sau in versuri. totusi, sa deschidem ochii. in secolul XXI nu mai exista scris bine sau prost. nu mai exista canoane. postmodernismul ne-a dezvirginizat demult.
tautologia noastra cea de toate zilele
alma -
Eu cred ca acela care zice ca literatura pe internet nu e valabila, inseamna ca nu a mai intrat intr-o librarie de prin '80. Pe internet sau cel putin pe site-urile de literatura - stiti voi care - se scrie 90% prost si 10% bine. Cine scrie pe internet: cei care nu au mia de euro sa isi publice o carte pe hartie. Nici eu n-am banii astia si, daca o sa ii am, sigur nu o sa ingras vreo editura cu ei. Cine scrie prost, poate scrie bine, daca are inspiratie. Toti de aici am scris si prost, si mai prost, si mai bine. Toti de aici avem cel putin un text genial sau o sa il scriem candva. Vorbeam cu scriitorul Valeriu Stancu. El m-a debutat. Zicea, citez aproximativ: poezie buna sa scrie rar si greu, pentru a scrie poezie trebuie sa ai inspiratie, "scrii cand iti vine", pentru a scrie proza buna, insa, trebuie sa muncesti; o poezie buna vine din inspiratie, o proza buna vine din lucru. Nu oricine poate fi poet, insa oricine poate fi prozator, daca munceste. Si mai trebuie ceva, sa citesti mult. Eu cred ca asta lipseste in scrisul actual: cititul. Oamenii nu mai au timp sa citeasca. Frunzaresc netul, o carte online pe care o citesc in diagonala, intre timp mai discuta pe "mess", se fragmenteaza informatia primita prin lectura. Zilnic imi spun sa imi fac timp sa ma desprind de casa, de net, de treburi, si sa ies cu o carte, intr-un parc sau la o biblioteca (apropos, in Iasi e o biblioteca in care nu a intrat niciun doritor de carte, niciodata!). Nu mai am timp decat de cateva pagini, cand sunt deja extrem de obosita de cotidian. De aceea nici nu mai apuc sa scriu, doar in mintea mea, pe drumul de acasa spre munca si inapoi. De aceea, ma bucur cand am timp sa mai citesc un text. Fie el si prost. :)
nu cred că le poți avea pe toate
Virgil -
eu nu prea cred în inspirație. cînd aud cuvîntul ăsta îmi imaginez așa o chestie ca o lumină sau un abur peste creștetul tău, sau ca un fel de chestie care începe să se nască în gîndurile tale. și eu nu prea cred în așa ceva. de fapt nici nu cred că cine scrie prost scrie așa pentru că nu este inspirat. cînd nu e inspirat scrie neinspirat dar nu prost. e bine că s-a făcut aici distincția între proză și poezie. pentru că proza poate conține poezie dar nu este atît de dificil de realizat precum poezia. poezia este într-un anumit sens arta dusă la sublim sau distilată la maxim. iar asta este foarte greu. munca este necesară. mai ales aceea de auto-critică, de auto-editare. cred însă că poezia este în esența ei produsul unei anumite stări sufletești, a unei anumite emoționalități care are capacitatea (aici intervine talentul și autocritica) de a cristaliza, de a îngheța în timp acel fior, acea imagine, acel sentiment. cred că majoritatea oamenilor care scriu prost scriu așa pentru că fie nu au ajuns să experimenteze acea stare, fie nu au curajul să o lase să îi copleșească. există și un caveat aici. sînt din ce în ce mai convins că expunerea la acea stare e ca expunerea la radioactivitate, îți scurtează viața. asta e, nu cred că le poți avea pe toate.
...
Younger Sister -
nici eu nu știu ce glas i- ar fi dictat Demonul lui Lermontov, dar am aflat că Goethe a trăit cel puțin 100 ani, pe la 80 a mai avut un copil, se poate ca pentru unii iradierea să fie benefică...
4 zile
Chris -
Eu scriu prost. Mi-au spus asta multi oameni "de litere" chiar si un critic , am fost chiar cenzurat pe web, chiar exclus dintr-un club de poezie. Acesta e si motivul pentru care ma consider un... exemplu bun :) . Din pacate la polemica care a durat doar 4 zile? Dece oare? Poate ca ori de cate ori spunem ceva cu vorbele noastre ceelalti aud altceva adica cuvintelelor. Asa este si in scris si peste tot. Asa se face ca atunci cand scri "poezie" fiecare intelege altceva. Majoritatea celor care citesc nu au capacitatea unor definitii propri si evident folosesc in a intelege cuvintele definitiile altora " poezia este...." ( J.F. Groter 1881) sau "poezia este..." ( acad. prof. doc. emerit T. Torbescu). Eu numesc aceasta exaltare culturala "reflex scolaresc" ( se dobandeste in anii multi de scoala ). Acelasi reflex ne face sa spunem fara sa gandim ca poezia e literatura, literatura e arta, arta e talent, talentul e inascut si validat de un critic, "e" nu se foloseste in textele literare preferabil fiind "este", etc. Si atunci gandim steril ca cineva care isi defineste textul ca "poezie" inseamna ca are "pretentia" ca scrie literatura = deci face arta = adica are talent = adica s-a nascut geniu = mai mult vrea ca noi ( cetitorii ) sa recunoastem toate astea! Nimic mai gresit!!! ( exemplu eu, care stiu ca scriu prost, intelegant toate astea imi public textele la "cutia cu nisip" ) Pentru ca am obosit sa explic "cum sta treaba" cu scrierea care nu mai are prea mare legatura cu secolul trecut si cu definitiile poeziei. Cei care scriu nu se mai numesc "scriitori" ci "blogeri" ( sau cam asa ceva ), cei care "critica" se numesc "ceicarescriucomentarii". Atunci care e problama in Mileniul III ? Eu indraznesc sa cred ca problema e somajul :)... da, somajul criticilor, a istoicilor "literaturii" si de o suta de ori mai grav lipsa de profesionalism a profesorilor care predau o istorie ( evident moarta ) , rodul muncii lor fiind manelistii... Sa ne suparam pentru asta? Eu cred ca nu e necesar. E suficient sa il felicitam pe autorul acestui proiect "hermeneia" si sa ii dorim multi "concurenti", e suficient sa "scriem prost", sau sa comentam "acid" si cel mai important sa ii lasam pe ceelalti sa citeasca "cuvintele"........