Virgil -
I
eu nu sînt poet
se cațără lepra cuvintelor
o călimară vărsată pe spate
peste răni făcute de mine
privesc în silă iedera asta umilă
învățată să cerșească să mintă
stă nemișcată cînd mă sărută
și plînge
eu nu sînt poet
niște cai își sparg genunchiul în mine
îi închid între pleoape
și merg mai departe
prin insomnii plutesc peste ore respir
înecat în vise respinse
sînt viu ca un mort de cuvinte
și cuget
eu nu sînt poet
e doar simetria ferestrei în mine
o mînă-ncătușată de umbră
cocorii se bat în ceruri pentru un țipăt
sînt colivia cu lacăt și stele
mă urc pe umărul vorbelor mele
descheiat la cămașă
și scriu
Poezie:
Comentarii
Fluerașu Petre -
Virgile, interesant acest poem, o ars poetica bine construita, o marturisire a credintelor tale artistice. Felicitari mai ales pentru final, care aduce o imagine noua, care mie mi-a placut. petre
yester -
... cred că am întâlnit în literatura citită până acum, universală și nu numai, puține versuri mai reușite ca forță de sugestie precum acestea: e doar simetria ferestrei în mine o mînă-ncătușată de umbră cocorii se bat în ceruri pentru un țipăt sînt colivia cu lacăt și stele mă urc pe umărul vorbelor mele descheiat la cămașă și scriu frumos. cu gânduri bune, paul
lucian -
niște cai își sparg genunchiul în mine îi închid între pleoape și merg mai departe mă urc pe umărul vorbelor mele descheiat la cămașă și scriu este ceea ce remarc si imi place in poem. observ, de asemenea, ca declarativa propozitie a faptului ca autorul nu se considera poet este rupta de contextul si continutul poemului. un poem, de altfel prin figuile de stil folosite la tot pasul "se cațără lepra cuvintelor", "cocorii se bat în ceruri pentru un țipăt", " sînt colivia cu lacăt și stele", dovada a unui om care a muncit cuvantul, aici, insa, nu suficient.
yester -
...cu mențiunea că aș înlătura cuvintele "umbră" și "stele" , ce nu sunt susținute printr-un trop revelator. atent, paul
Sixtus -
ce ai domnule? Nu te mai opresti? Ti-am spus ca am obosit!