Pascală (2)

imaginea utilizatorului Sixtus
Fără

O rană este cerul - şi clipesc
Prin sângele prelins când stele plouă
Îmi las să cadă mâinile-amândouă
În locul lor - liturghic - aripi cresc

Căderea mea în cercuri de argint
Hipnotizând - din mine prăzi adună
Prin labirintul ăst - alt labirint
Se-ncolăceşte zborul să-mi răpună

Căci spre ogivele de fum pe cer spuzit
Spre-aceste-abia-ivite, sfinte ierbi
Ce după boală grea au răsărit
Tăcutul Prinţ, prin trupul meu - văpaie

Superb asmute clanuri mari de cerbi
Şi-Absenţa Lui adânc în mine taie

Comentarii

notă

îmi place muzicalitatea acestor versuri, textul în sine, începutul surprinzător "O rană este cerul-şi clipesc", ideea ce se desfăşoară treptat, treptat şi sfârşitul la fel de surprinzător ce se-ncheie brusc "Şi-Absenţa Lui adânc în mine taie". Citit cu plăcere! Felicitări!

...

Sărbători luminate, domnule Gorun!
foarte frumos ultimul vers!

....

Intorc urarea lui Dorin catre toti cei de pe Hermeneia

Da,

poezie pe mărimea momentului. Frumos. Vă doresc cele mai curate sărbători pascale.
LIM.