Singurătate

imaginea utilizatorului Keller

încătușată-n umbre
deschizi geamurile memoriei

lași gurii mele fierbinți
dinții inelului
înscripționat sub jurământ conjugal

amăgită în cuvinte false
aplecate-n cuiburile milei

vezi?

aripile crescute între atâtea nevinovății
zboară pe mormântul resemnării tale
lăsând amintirea să pulseze
în renunțarea ta la noi

Comentarii

Dacă ai inversa primele două versuri, n-ar suna mai bine? Aș înlocui "mincinoase" cu un sinonim sau cu un adjectiv care doar să sugereze estompat ideea. Interesant cum ai spus despre pulsația amintirii, în final.

Vă mulțumesc mult de vizită, am modificat si este un poem mai melodios :) Am umblat puțin si la sfârsitul poeziei. Cum vi se pare? cu drag, erika

Cred că e mult mai bine așa. Ai putea renunța la ghilimelele din ultima strofă. Încearcă să găsesti un sinonim pentru "dansează".