textul e citit, com este. pana la urma, oameni suntem; exageram defectele si calitatile noastre. e mai bine asa, sa privim totul din afara, cu ochiul spre palestre, surazand ca budha si tacuti ca seneca. esential omului e capacitatea acestuia de a si rezolva pb, de a converti raul in bine. asadar, sa dam de pamant cu ac gheonoaie literara ( plagiatul adica). eu zic virgula, ca experiment, sa ne plagiem intre noi. si, f bun dpv poetic, sa furam de la clasici. ca si clasicii s au imprumutat intre ei. si filosofii. sunt cazuri celebre. sa ne poticnim noi, niste invatacei? ca ce e, pana la urma, - si o spun fara a aduce cuiva prejudicii- un cont si jubilatia de a comenta? dar, mai mult, ce e un cont si jubilatia de a comenta, cand vine vorba de un membru f f cunoscut si iubit de popor. unii unii, carcotasi, murmura in barbile lor apocaliptice blesteme si arunca fulgere cu ochii lor inveninati! si apoi, se uita adesea ca virgula cand vine vb de o comunitate, fratii mei, vietuind si supravietuind intr o paradigma (sic!) aici binele si raul, adevarul si minciuna ...noi hotaram care este. iata un aspect care tb revelat si acceptat, frati si surori intr ale plagiatului, da! si apoi, colegii mei, cine suntem noi sa ne ridicam ochii in sus....si sa vociferam? democratic s a ales, democratic sa moară! este normal, nu toti inteleg asta. si eu imi cer scuze fata de voi toti care nu intelegeti asta. dar, zic dar, macar sa serveasca intereselor literaturii ai marelui secret al aetelor liberale. ajuns in ac punct culminant, reclam si ma inchin: bodabil suntem fiecare dintre noi! sus bibadol ! amin

In comentariul meu initial iau atitudine - si aici e vina mea ca nu ma fac usor de inteles - fata de respectivul incident de plagiat. Ma gandesc, si cu siguranta nu sunt singurul, ce s ar fi ales daca altcineva era in culpa sau daca ar fi postat in alta parte sau ar fi publicat... Acum, nu stiu cum as putea rezolva ac pb de credibilitate: noile texte ii vor apartine, nu? si noi vom citi, aprecia si comenta acele texte... S a creat un precedent, cred. Personal, as fi spus nu. Personal, in locul lui mi ar fi fost rusine sa revin cu o astfel de cerere; desi nu cunosc toata povestea...Macar atat respect de sine... Poate as fi tacut ca si ceilalti, daca nu m ar fi indignat modul in care a ...multumit bobadil.

Pentru că Virgil a avut bunăvoința de a face această problemă cât de transparentă se face, (și consider aceasta o politică extrem de corectă), voi încerca să îmi expun în câteva cuvinte părerea despre această revenire. Ceea ce încearcă Virgil să facă nu este să inventeze roata și nici să se dea pe după deget, botezând lucrurile altfel ca să-i vină lui apa la moara. Nu, instituția "recursului", fie el și extraordinar, ca acesta, nu a inventat-o el, așa că până aici mi se pare fair. Oricine ar trebui să aibă dreptul (și subliniez oricine, pentru că argumentele lui Dorin nu sunt nici ele apă de ploaie, ci sunt justificate) la o revenire și eventual comutare a unei sancțiuni... atâta vreme cât au intervenit circumstanțe care justifică schimbarea de atitudine. Dar aici, cred eu, intervin cele două anomalii, dintre care una este, după părerea mea, insurmontabilă fără riscuri. În toata situațiile pe care le cunosc eu, instituția "pardonării" să-i spunem este strâns legată de ideea inexistenței oricărei legături între "instanța" care a hotărât sancțiunea inițial și aceea care admite "recursul extraordinar", cea care "revocă" hotărârea primei instanțe. Nu reușesc să văd principial rezolvarea acestei probleme, deși practic este clar că nimic nu te oprește. Numai că nenumăratele probleme la nivel de conștiință pe care ar trebui să le ridice sunt, cel puțin pentru mine, copleșitoare. Poate că singura soluție pe care aș fi văzut-o ar fi fost dacă Virgil nu ar fi votat pentru suspendare, și dacă el și-ar păstra dreptul de a ace astfel de reveniri. Desigur, există riscuri grămadă și aici, iar el este clar că dorește pe cât posibil să nu ia decizii de unul singur. Dar, repet, să votez tot eu împotriva a ceea ce am votat cu ceva timp în urmă mie mi se pare o problemă de conștiință foarte grea. Cea de-a doua anomalie este aceea remarcată și de către Dorin: aparentul discreționar în această "pardonare". Ce anume trebuie să se schimbe pentru a se reveni asupra unei astfel de decizii? Care sunt elementele care îi pot asigura pe membrii hermeneia că plagiatul este tratat cu cea mai mare seriozitate și că un astfel de gest este și rămâne în esența lui unul "extraordinar"? L-aș mai ruga pe Virgil să mai facă o precizare, din spiritul de dreptate care știu că îl caracterizează, referitor la autorul primului text de la info prin care s-a semnalat plagiatului lui Bobadil. Aceasta pentru a răspunde acestuia din urmă, desigur, care afirmă: "Si cand am spus ca reactia a fost un pic exagerata, nu m-am referit la desfiintarea contului meu (masura pe deplin justificata) ci la publicitatea inutila si daunatoare pe care mi-au facut-o cei care au publicat la sectiunea "info" primul anunt "incident de plagiat pe hermeneia" in care s-a folosit numele meu adevarat (si nu cel cu care sunt inregistrat pe site), lucru care m-a prejudiciat destul de mult . Atat si multumesc inca o data pentru intelegere." Altfel, gesturile frumoase îi onorează pe aceia care le fac, și ar trebui să se reflecte dublu în atitudinea acelora cărora le sunt adresate. Să sperăm că așa se va întâmpla și în acest caz.

Situatia lui Bobadil a fost discutata si s-a luat o hotarare pe care Virgil, in spiritul transparentei, a gasit de cuviinta sa o faca publica in circumstantele date. In momentul in care Bobadil a postat textele incriminate el a fost judecat de consiliul hermeneia (care a dispus masura suspendarii contului) si de colegii nostri de site. Acum, daca imi aduc eu aminte bine, oamenii nu sunt judecati de mai multe ori pentru aceeasi fapta iar Bobadil nu pare vreun Prometeu sa-i mancam fiecare ficatii de cate ori avem ocazia. Desigur ca reactiile sunt firesti si in momentul in care acest text a fost postat a fost avuta in vedere posibilitatea aparitiei acestora insa eu ma intreb cui mai foloseste sa dam cu pietre daca hotararea a fost luata deja. Bobadil a revenit pe hermeneia iar acesta este un fapt. Restul reprezinta o chestiune de optiune.

Pai eu cred ca e cazul sa raspunzi, pentru ca eu, cel putin, nu cunosc istoria acestui fapt. Multumesc anticipat.

Virgil, hai sa nu transformam un act de impacare intr-unul de cu totul alta natura... eu am multumit pana acum de doua ori pentru intelegerea de care a dat dovada Consiliul in cazul meu. Nu pot insa sa nu dezavuez faptul ca in acel text ai folosit numele meu cu buna stiinta probabil, dar am trecut peste asta... OK. Hai sa nu insistam, te rog. Sa curmam aici aceasta discutie care, cum bine zici, seamana a blog. Eu inca o data imi fac mea culpa pentru comportamentul meu din trecut si hai sa ne vedem de treaba in continuare. Multumesc pentru intelegere. Andu

Mda, intre timp mi-a spus Virgil ca fragmentele postate la primul info sunt chiar din textul lui Andu. Deocamdata nu exista pe nicaieri nicio dovada ca Andu a plagiat. Daca a fost, a disparut. Data viitoare va sfatuiesc sa faceti print screen, e o dovada sigura. Succes si inspiratie, insa aveti grija de unde v-o luati!