între cele trei tăceri adânci
luna-și țese voalete din țârâitul greierilor
pentru fiecare ochi
uitat deschis.
roțile de tren gâfâie printre traverse
și din când în când, gem
fericite de-o staționare
Transports.
noi umplem nopțile
și locurile
cu greieri.
iar afișajul electronic
s-a culcat lângă linia galbenă
până la urmărul tren.
șotron, viața uită de reguli
și ne-ndeamnă
să mai plonjăm odată
într-o tăcere adâncă
de missa solemnis.