Lumea e una,
Cuvîntul e unul,
rostit din inimă
toți vor înțelege
Mi-am spus
suișul muntelui înșelător
în valea deznădejdii
oasele s-au uscat
tigva nopții
prin trei fire de bambus
adierea suavă poveste
se varsă în oceanul stelar
murmurul cald al zăpezii
topite în intimitatea șoptitoare
a vasului de lut îngropat
apa ia forma liniștii mele
Poezie:
Comentarii
Younger Sister -
Chei: 1. Huluxiao = instrument muzical folosit de etniile Dai, Achang, Wa, constind intr-o tigva in care sint fixate 3 tuburi din bambus prevazute cu 3 mustiucuri metalice; sunetul acestui instrument este suav, melodiile si cintecele interpretate la acesta au ca tematica legende, basme din regiunile mentionate; 2. daca te afli intr-o vale a deznadejdii si-n jurul tau vezi numai oase uscate, Dumnezeu este cel care poate sufla un duh si poate transforma oasele in ostire si deznadejdea in bucurie; 3. putin din povestea lui Iona.
alma -
Interesant, dar (sunt european și) cred că singurul vers pe care îl rețin este "apa ia forma liniștii mele". Adică, ce scriam la un alt text al tău, se poate scrie simplu și deosebit. Doar să găsești calea potrivită și cuvintelor.
Younger Sister -
Of, ce greu de obtinut este acel ceva simplu si profund, draga Alma! Este ca si cum ai urca o aspra carare de munte, dar elatia pe care ti-o da excaladarea, atit de asemanatoare zborului, merita. Cit despre unghiul din care privesti tu lucrurile, cel european, tocmai asta am vrut sa spun in prima strofa: lumea e una, Cuvintul e unul, rostit din inima toti vor intelege. Poate iti place mai mult cum exprima ideea Andre Schwarz-Bart in La Mulatresse solitude: ''sunetul flautului care se inalta sub clar de luna, cind alizeul se arunca in mare...'' In zona de sud-est a Asiei muzica presupune urmarirea rafinamentului suprem dominata fiind de ideea de fluiditate. Muzica trebuie sa fie ca o curgere de piriu. Aceasta estetica provine din preocuparea instinctiva de aducere a naturii in cimpul culturii, spiritul anotimpurilor transpuse pe note cu gratia si eleganta specifice tarilor dinspre soare rasare.
apeiron -
Vei fi fiind vreo váhină din Insulele Sudului, cumva?
Younger Sister -
Nu, înțeleptule Apeiron, sînt doar o ființă de aer și lumină captivă în vasul acesta de lut. Și nu știu ce să fac atunci cînd vin vînturile din miazănoapte și gîndurile cele mai sincere, cele mai bune se întorc împotriva mea ?
Doru Lubov -
e bine că se mai scrie poezie cristalină de acest fel astăzi păcat că nu are rezonanță în epocă...