de acord cu emil. am citit si eu textul cind a aparut prima data si mi s-a parut interesant cum incepe dar mai apoi se dilueaza in solutii frecvent utilizate sau chiar in banalitati
Întotdeauna am apreciat la poezia ta bogăția imagistică ancorată în adâncime a trăirilor, atenția la detalii. Viața prezentată ca un lanț trofic, instinctul supraviețuirii, absurdul (sin)uciderii, condiția umană, iubirea - melanj tematic abordat cu mult curaj în universul unui singur poem. Am impresia că nu lucrezi îndelung la formulare, nici la impactul semantic; lași versurile să se scrie singure, natural, așa cum te lovesc. Greșesc? Citez doar ceea ce mi-a plăcut cel mai mult, opțiune evident subiectivă: prima ta zi la call-center a fost un dezastru niciodată nu te-au urît așa de mulți oameni vocea ta niciodată n-a părut mai stinsă în inimă ți-a crescut un robot telefonic bună ziua sînt imitația inimii momentan nu pot răspunde lăsați mesaj după prima sistolă
Poti trece si tu pe la Virtualia in Pod Pogor pe 18 decembrie, sa vedem care a imbatranit mai mult si de ce. Btw, sunt si piscoturi. Nu te mai oftica, frate, ca eram insotita =)).
un text care mi-a plăcut. cu excepţia "contribuţiei" din final care sună ca porcu'. mai ales în vecinătatea verbului "a glorifica". dar în rest are farmec deşi poate îi lipseşte firul de aur al specialului. dacă ar fi să fiu maliţios aş putea spune că aş fi fost plăcut impresionat dacă s-ar fi ridicat ceva mai sus de ceea ce citeşti în broşurile turistice de calitate.
Sa stii ca virgula nu evita cacofonia. Si nici vorbele goale nerecunostinta. Pana maine imi sterg textele si plec. Macar ai bunul simt si asteapta pana atunci sa ciocnesti sampania cu viitorul editor.
iarasi?!
"aşa l-am prins pe el mai bun"
"avuseseră loc crime colrctive"
ma-ntreb...oare voi apuca ziua in care tu vei scrie un text fara greseli de tastare? macar atat...
eu, cu mintea mea putina de "sluga", nu pricep: daca tu, autorul, nu ai bunavointa sa recitesti ce scrii inainte de a apasa "salveaza", daca tie chiar nu-ti pasa de soarta textelor tale, de ce ne faci pe noi raspunzatori?
"labirintul din fund"...tu-ti dai seama cum suna asta?!
Nu se mai văd penițele, cred că a avut o mulțime poezia aceasta. Admirația mea pentru titlu, primele cinci versuri și strofa a doua. Mai ales referința la zeița neagră Kali, fascinantă și înfricoșătoare, așa cum am cunoscut-o în cartea lui Dan Simmons, Song of Kali.
De ceva vreme lucrez la altă povestire, tot cu huțuli, dar lipsa de timp m-a împiedicat să o termin. Despre huțuli, în general, am creat eu însumi o pagină, împreună cu prietenii mei, cu un dicționar, un mic ghid de conversație, ceva fotografii și date despre ei colectate din diferite cărți și publicații. O simplă căutare de cine e interesat pe google după "limba hutula" trebuie să o aducă în prim plan.
reuşit, îmi place acest gen de poezie ce te trimite înspre meditaţie şi descoperire. Crează o stare aparte, am încercat şi eu dar nu prea am fost mulţumit. Frumos.
Ela, in stilul meu laconic uneori, daca iti spun ca asta ar iesi o proza excelenta, intelegi ce vreau sa spun? :-) Sau cel putin strafulgerarea asta am avut-o eu. este aici mai mult decat suficient fir epic (iar titlul este excelent) pentru o proza. Mi-e dor, sincer, de poemele tale in proza.
da, am cittit textul. pentru prima dată. ca pe un măr crud pe stomacul gol. și l-am invidiat pentru că poate să fie așa puțin teologic fără să agreseze. să fie personal fără să deranjeze. singurul lucru care m-a deranjat este superfluul din versul „arme cu care să ne apărăm”
wow... nu mi-a venit să cred când am văzut penița de la tine. a trebuit să-mi chem colega de apartament ca să-mi confirme:)). încă sînt în stare de șoc:)
mulțumesc mult, nu mă așteptam!
drept, a fost o căutare lungă, dar tot e bine. măcar acum știu la ce sînt bună:)
O întrupare delicată a sentimentului unei frumoase zile de toamnă; remarc, din nou, stilul elegant, lipsit de stridențe al discursului poetic, specific scierilor tale și modul în care reușești să induci cititorului trăirile pe care le furi clipei, în instantanee finisate cu migala unui bijutier.
Pentru o zi minunat de frumoasă!
Îți doresc de asemnea cât mai multe succese și mulți ani fericiți!
Bobadile, poate tu nu ai aflat dar între timp s-a inventat pasta de dinți și periuța. E posibil ca tu să nu le folosești. Sau poate cei din jurul tău. În orice caz, în lumea în care trăiesc eu oamenii le folosesc. Așa că nu știu la ce te referi. Nu știu cu ce ești obișnuit tu. De asemeni te asigur că sînt încîntat și mulțumit (nu știu ce să spun despre înțelepciune) și cînd ești tu aici la fel ca și atunci cînd nu ești. Nu mă deranjezi, dacă asta ai vrut să insinuezi. Am, zic eu, o cantitate suficientă de răbdare. Iar de cînd cu Hermeneia am exersat asta și mai mult. Așa că nu ai nici un motiv ca să te îngrijorezi. În ce privește textul înțeleg că nu îți place dar dacă ai explica opiniile tale în loc să încarci cu vitriol probabil că toată lumea ar înțelege mai bine ce vrei să spui.
Așa e, mulți inculți sînt prin România. Noroc că a mai rămas ceva cultură românească adevărată plecată cu pluta pe conductă prin State, Canada, Franța și Israel. Și care mai face (cultura) și polemică răsuflată pe deasupra, zău așa. Bobadil.
Va mulțumesc la amândoi, Aranca și Bobadil, pentru comentarii. Și în special Arancăi pentru peniță, deși uneori mă întreb dacă merit atâta apreciere... Trebuie sa îmi găsesc și eu timp să mă uit pe alte texte să vad care merită penițe. Versul final poate că sună mai prozaic, însă voi încerca să fiu mai original pe viitor, ghinionul e că nu sunt foarte fluent încă în dialectul huțul, deși am crescut auzindu-l zilnic în familie și pe stradă, dar asta se va remedia în timp. Am găsit săptămâna asta materiale mai vechi și foarte interesante despre huțuli, care aduc dovezi consistente că acest neam e unul din cei mai vechi locuitori ai Carpaților, încă de pe timpul dacilor. Probabil sunt urmași ai Costobocilor care s-au slavizat sub influențele din nord după secolul al VIII-lea. Îmi propun să scriu curând un articol pe această temă pe care să îl pun pe paginile mele de internet (nu cred că merge pe hermeneia, fiind o temă de antropologie și nu una de literatură).
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
a doua nu. e fain si titlu, nu zic nu.
pentru textul : degete reci dede acord cu emil. am citit si eu textul cind a aparut prima data si mi s-a parut interesant cum incepe dar mai apoi se dilueaza in solutii frecvent utilizate sau chiar in banalitati
pentru textul : Insomnii în blocul D5 dedimpotriva, acum la recitire mie imi place si mi se pare potrivit cam totul, mai putin "ca un arc de primavara". suna aiurea
pentru textul : infinite flash 2 de”Zeii e printre noi”. Drăguță ironie și text zglobiduș. Zeus are ”tobercoloză”, asta da știre de ora 5.
pentru textul : Poveste cu zei deÎntotdeauna am apreciat la poezia ta bogăția imagistică ancorată în adâncime a trăirilor, atenția la detalii. Viața prezentată ca un lanț trofic, instinctul supraviețuirii, absurdul (sin)uciderii, condiția umană, iubirea - melanj tematic abordat cu mult curaj în universul unui singur poem. Am impresia că nu lucrezi îndelung la formulare, nici la impactul semantic; lași versurile să se scrie singure, natural, așa cum te lovesc. Greșesc? Citez doar ceea ce mi-a plăcut cel mai mult, opțiune evident subiectivă: prima ta zi la call-center a fost un dezastru niciodată nu te-au urît așa de mulți oameni vocea ta niciodată n-a părut mai stinsă în inimă ți-a crescut un robot telefonic bună ziua sînt imitația inimii momentan nu pot răspunde lăsați mesaj după prima sistolă
pentru textul : opțional anestezic depoate ne spui și de ce, alma. altfel comentariul tău nu rămîne decît o ofensă gratuită. și evident, nefondată.
pentru textul : rețeaua de inutil deUn poem cu rezonanţe profunde. Promit să revin cu un comentariu detaliat, Merită. Până atunci, las acest semn
pentru textul : incendiu pe autostradă dePoti trece si tu pe la Virtualia in Pod Pogor pe 18 decembrie, sa vedem care a imbatranit mai mult si de ce. Btw, sunt si piscoturi. Nu te mai oftica, frate, ca eram insotita =)).
pentru textul : iarna deun text care mi-a plăcut. cu excepţia "contribuţiei" din final care sună ca porcu'. mai ales în vecinătatea verbului "a glorifica". dar în rest are farmec deşi poate îi lipseşte firul de aur al specialului. dacă ar fi să fiu maliţios aş putea spune că aş fi fost plăcut impresionat dacă s-ar fi ridicat ceva mai sus de ceea ce citeşti în broşurile turistice de calitate.
pentru textul : itinerarii deTu să ieşi la margine
şi să strigi - și cât de simplu ar fi fost undeva mai la mijloc...
nu te va auzi nimeni,
dar tu să strigi - ilogic de simplu, ori, pur și simplu ilogic?!
Jeremiah 32:27 ,,Iatã, Eu sînt Domnul, Dumnezeul oricãrei fãpturi. Este ceva de mirat din partea Mea?``
pentru textul : La margine (Profetul) deSa stii ca virgula nu evita cacofonia. Si nici vorbele goale nerecunostinta. Pana maine imi sterg textele si plec. Macar ai bunul simt si asteapta pana atunci sa ciocnesti sampania cu viitorul editor.
pentru textul : Despre noi și Anca Florian deiarasi?!
"aşa l-am prins pe el mai bun"
"avuseseră loc crime colrctive"
ma-ntreb...oare voi apuca ziua in care tu vei scrie un text fara greseli de tastare? macar atat...
eu, cu mintea mea putina de "sluga", nu pricep: daca tu, autorul, nu ai bunavointa sa recitesti ce scrii inainte de a apasa "salveaza", daca tie chiar nu-ti pasa de soarta textelor tale, de ce ne faci pe noi raspunzatori?
"labirintul din fund"...tu-ti dai seama cum suna asta?!
pentru textul : labirintul dece înseamnă liniuța din construcția „şi-le”? nu îi văd rostul.
pentru textul : chin deNu se mai văd penițele, cred că a avut o mulțime poezia aceasta. Admirația mea pentru titlu, primele cinci versuri și strofa a doua. Mai ales referința la zeița neagră Kali, fascinantă și înfricoșătoare, așa cum am cunoscut-o în cartea lui Dan Simmons, Song of Kali.
pentru textul : loc de strigat îngeri deDe ceva vreme lucrez la altă povestire, tot cu huțuli, dar lipsa de timp m-a împiedicat să o termin. Despre huțuli, în general, am creat eu însumi o pagină, împreună cu prietenii mei, cu un dicționar, un mic ghid de conversație, ceva fotografii și date despre ei colectate din diferite cărți și publicații. O simplă căutare de cine e interesat pe google după "limba hutula" trebuie să o aducă în prim plan.
pentru textul : Cojocul (Cujuh) deştii cine esti Vladimir, de ce mai întrebi?
pentru textul : se duc pe rând, priveşte-i vladimir deAm mai gasit unul. L-am corectat. Asa-i cu inginerii - ca d-aia nu le-a placut cartea.
pentru textul : Duios șurub deÎndatorat pentru citire, Dorin. Cel mai dureros moment din viața mea. Construcția voită literă cu literă. Totul voit. Așa a fost.
pentru textul : De-a dreapta ei am învățat tăcerea dedone
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 21 dereuşit, îmi place acest gen de poezie ce te trimite înspre meditaţie şi descoperire. Crează o stare aparte, am încercat şi eu dar nu prea am fost mulţumit. Frumos.
pentru textul : Întârziere deEla, in stilul meu laconic uneori, daca iti spun ca asta ar iesi o proza excelenta, intelegi ce vreau sa spun? :-) Sau cel putin strafulgerarea asta am avut-o eu. este aici mai mult decat suficient fir epic (iar titlul este excelent) pentru o proza. Mi-e dor, sincer, de poemele tale in proza.
pentru textul : o iarnă paralelă deda, am cittit textul. pentru prima dată. ca pe un măr crud pe stomacul gol. și l-am invidiat pentru că poate să fie așa puțin teologic fără să agreseze. să fie personal fără să deranjeze. singurul lucru care m-a deranjat este superfluul din versul „arme cu care să ne apărăm”
pentru textul : Cantata în mi minor deDacă vremea ne va fi potrivnică, ce facem?
pentru textul : Se anunţă Virtualia XIV dewow... nu mi-a venit să cred când am văzut penița de la tine. a trebuit să-mi chem colega de apartament ca să-mi confirme:)). încă sînt în stare de șoc:)
pentru textul : sînt trei rugăciuni într-un cuibar demulțumesc mult, nu mă așteptam!
drept, a fost o căutare lungă, dar tot e bine. măcar acum știu la ce sînt bună:)
O întrupare delicată a sentimentului unei frumoase zile de toamnă; remarc, din nou, stilul elegant, lipsit de stridențe al discursului poetic, specific scierilor tale și modul în care reușești să induci cititorului trăirile pe care le furi clipei, în instantanee finisate cu migala unui bijutier.
pentru textul : arămie dePentru o zi minunat de frumoasă!
Îți doresc de asemnea cât mai multe succese și mulți ani fericiți!
Bobadile, poate tu nu ai aflat dar între timp s-a inventat pasta de dinți și periuța. E posibil ca tu să nu le folosești. Sau poate cei din jurul tău. În orice caz, în lumea în care trăiesc eu oamenii le folosesc. Așa că nu știu la ce te referi. Nu știu cu ce ești obișnuit tu. De asemeni te asigur că sînt încîntat și mulțumit (nu știu ce să spun despre înțelepciune) și cînd ești tu aici la fel ca și atunci cînd nu ești. Nu mă deranjezi, dacă asta ai vrut să insinuezi. Am, zic eu, o cantitate suficientă de răbdare. Iar de cînd cu Hermeneia am exersat asta și mai mult. Așa că nu ai nici un motiv ca să te îngrijorezi. În ce privește textul înțeleg că nu îți place dar dacă ai explica opiniile tale în loc să încarci cu vitriol probabil că toată lumea ar înțelege mai bine ce vrei să spui.
pentru textul : psalm deAșa e, mulți inculți sînt prin România. Noroc că a mai rămas ceva cultură românească adevărată plecată cu pluta pe conductă prin State, Canada, Franța și Israel. Și care mai face (cultura) și polemică răsuflată pe deasupra, zău așa. Bobadil.
pentru textul : Cum se vorbește limba română în România - I deVa mulțumesc la amândoi, Aranca și Bobadil, pentru comentarii. Și în special Arancăi pentru peniță, deși uneori mă întreb dacă merit atâta apreciere... Trebuie sa îmi găsesc și eu timp să mă uit pe alte texte să vad care merită penițe. Versul final poate că sună mai prozaic, însă voi încerca să fiu mai original pe viitor, ghinionul e că nu sunt foarte fluent încă în dialectul huțul, deși am crescut auzindu-l zilnic în familie și pe stradă, dar asta se va remedia în timp. Am găsit săptămâna asta materiale mai vechi și foarte interesante despre huțuli, care aduc dovezi consistente că acest neam e unul din cei mai vechi locuitori ai Carpaților, încă de pe timpul dacilor. Probabil sunt urmași ai Costobocilor care s-au slavizat sub influențele din nord după secolul al VIII-lea. Îmi propun să scriu curând un articol pe această temă pe care să îl pun pe paginile mele de internet (nu cred că merge pe hermeneia, fiind o temă de antropologie și nu una de literatură).
pentru textul : Osinĭ (Toamnă) deFoarte bun titlul. Dar poeziile despre Romania unde mai sunt?
pentru textul : defectul simplu I decred ca am mai citit textul acesta undeva, dar oride cite ori il citesc imi place. are ceva anume care il face sa ramina...
pentru textul : V dePagini