Îmi pare rău că nu se dorește. Nu este numai vorba de proporțiile exagerate prin comparație cu textul dar și de faptul că monitorul meu e prea mic și nu am imaginea de ansamblu... Cât despre hotelul Negresco, mie îmi place clovnul de la intrare. Total kitsch, dar nu e fascinant și urâtul?
La "Neoprită-a izbucnit" nu cred ca "ă" isi are rostul pentru ca din cate stiu eu rolul cratimei(in context) e sa inlocuiasca o litera pentru a facilita acea trecere.
Iar "De cântăreaţă buimacă" mi se pare aritmic, poate gasiti o traducere mai buna.
parca asa incepea pancarta aceea. iar aici ti-a iesit bine infernul din rotativa. cu un pic de teatru, nelipsita regie... si un plus de gratie. pe mine insa m-ai prins cu strofa a doua si de acolo incolo n-a mai fost decat o vanatoare in care stiam ca, finalmente, voi fi cel vanat. si cat de placut a fost sa mor pe final, parca nici nu mai mergea altceva, poate doar corectat "through" (ce, vrei sa nu fiu si eu un pic al dracului? :-) ... o lectura de volum pe care o recomand cu caldura aici, pe Hermeneia. Andu P.S. Si as fi foarte fericit daca nu ai mai arunca cu penite pe texte slabe. Ce zici despre Virgil o fi adevarat, toti am avut momentele noastre de "discutie" cu Virgil, eu zic ca bottom line el face o treaba buna cu Hermeneia si apoi nimeni nu e perfect :-) dar sa dai penita cu semnatura ta la un text slab care stii ca-i slab e nashpa. Parerea mea.
tristetea ca un calcan tot asa de orb ca neputinta. crochiuri simple, conturind un monolog al singuratatii. in deriva timpul, citeodata inima sau ambele, atit de neincapatoare in trupul subtire al unei copil care a inceput nu se stie de ce, sa creasca . ai niste imagini remarcabile "numai silueta ta prin subțirimea duminicii" si mai ales: "de tine se poate muri gândesc" penita pentru ecourile umede ale singuratatii si modului de a nu-i spune pe nume.
uneori ma pastrezi in tine viata-moarte uneori ma arunci din tine-moarte viata .Dar mereu sint fericita ca traiesc undeva intre voi doua inconjurata de pasari rosii, copii albi si-o mare albastru violeta de dragoste ce-o io si ce-o dau.Si mereu vor fi Michaeli care sa priviasca prin vitraliile mele viata-moartea...
Imi permit sa va adresez o sugestie: "constrîngere" si "impusă" sunt doua concepte care produc o reactie de respingere intr-o lume in care valorizam libertatea, in special din pozitia de creatori. Am inteles sensul acestora in context dar am tinut sa fac aceasta precizare.
Mariana, multumesc mult. Zambetul Angelei a fost pe tot parcursul evenimentului ca de la tine.
Multumesc frumos, Adrian! Am devenit conas pe vremea manifestului Boierismul literar. Asa am semnat comentariul meu pe marginea lui.
Silvia, mereu atenta si generoasa.Multumesc mult!
desi observ ca textul este o dedicatie (poate ar fi trebuit incadrat altundeva) intervin pentru a-ti sugera rescrierea lui. sunt cateva idei care merita.
oana, mi-a plăcut acest poem, mai ales ultima strofă și ideea păsărilor necunoscute care deschid uși către hău, nemurire. un typo la împotobise. am citit cu placere, Daniela
Nu e musai să apreciaţi ceva la mine, d-nă Ştefan, trebuie doar să-mi receptaţi corect intervenţiile.
Spre deosebire de d-voastră, eu nu cred că-n orice om se ascunde un poet! Nici acum, nici peste ani. Mai cred că, în mediul virtual cel puţin, eşti egal cu ceea ce scrii acum. Nu peste un an, nu peste şapte, ci acum.
L-am descurajat pe Cezar? Nu mai scrie din cauza mea? Vă asigur eu că dacă e să nu mai scrie, n-o va mai face din cauza lui. Am spus-o şi reiterez: de cele mai multe ori, între talentul unui poet şi tăria cu care crede în el este un raport onest. Şi, până la urmă, despre cine vorbim? (că tot văd că dăm, graţios, flori de tei pe după nuc) Vorbim despre un user care, acum câteva luni a fost avertizat, de mine personal, că "noştri" se scrie cu un singur "i". Zilele acestea, am intrat pe un text al său, aflat in şantier, şi i-am repetat. Azi, textul stă necorectat. Puteţi verifica. Vorbim despre un user care la fiecare trei cratime, greşteşte una, care face pleonasme pe cm pătrat, pentru care anacolutul înseamnă religie etc etc etc. Pe acest user l-am deziluzionat?! S-avem pardon. De poeţi care s-au născut talent şi-au murit speranţă suntem sătui. S-avem, totuşi, simtul dimensiunii, oricât de mult ne-ar plăcea să fim făuritori de caractere lirice.
Despre cacofonii - în primul rând, eu nu cred în ele, iar dacă fac un efort de-a le ocoli, o fac din respect pentru cititori. Nu-i vina mea că alăturarea a două sunete nevinovate trezesc în urechile altora ecouri gri. Dacă uneori imi mai scapă, asta e.
A, şi nu cred că e cazul să-mi semnalaţi erorile, atunci când este evident că sunt făcute din grabă, pentru că s-ar putea să aflaţi că d-voastră puneti virgulă între subiect şi predicat într-o veselie. :). Ce-aţi spune să pornim de la premisa că fiecare dintre noi stăpânim destul de bine mofturile limbii române?
foarte concentrat ce avem aici. curățat de orice balast. totul curge lin, și mi-a plăcut strofa a treia îndeosebi. doar la "deunăzi" ai o rupere de ritm, un cuvânt din patru silabe ar fi necesar. citind poemul mă gândeam ce ai putea folosi în loc, dar n-am găsit ceva pe masură. cuvinte ca: inadecvat, neavenit, instinctual, sau ceva de genul: îmi spuse deunăzi o veste proastă.
poemele acestea cu ritm și rimă sunt ciorne, șpalturi ori cum vrei a le numi, dar și pentru a-ți satisface mișcarea de revoluție, uite că am modificat ultimul vers. dacă ai o propunere mai bună shoot pls & mai vedem. până atunci sunt plăcut surprins, cam ca sf. duh de care pomenești.
tu ai facut multe intru "pomenirea" mea, si-ti multumesc mult mult. esti un om deosebit. "pacat" ca esti luat si sunt luata, intr-o alta viata iti voi fi veverita fidela. deocamdata iti fac cadou un sac de pufarine (imaginar)
silvia, otilia, adriana, catalina - debutul e o etapa, dar oamenii care te sustin si cred in tine raman/conteaza
paul. nu stiu cum si de ce. când scrii tu poezie, crapa un drac. e atâta ordine în ...dezordinea creata de tine, încât ma întreb daca nu cumva tu ai descoperit legea ordonarii haosului. "Ama et fac quod vis". asta ar trebui sa-ti fie deviza.
îmi place în mod deosebit:
"am impresia că sunt auzit dacă scriu
cu degetul pe sticlă
dar ce voce frumoasă are umanitatea
când i se preling nervii"
„Nu spun că nu am făcut teste și încercări dar au existat la fiecare pas riscuri și necunoscute enorme. Am lucrat cam 18 ore în fiecare zi. Singur. Am învățat lucruri la care nici nu m-aș fi gîndit vreodată.”
Cunosc această stare , știu ce efort deosebit stă în spatele gestionării unei platforme, ce resurse investești, cum te simți –singur fiind – descurajat în fața liniilor de cod și cum îți vine să arunci cu monitorul pe fereastră. Dar cu perseverență , lucrurile se limpezesc. Felicitări!
poemul e interesant asa, alcatuit din puzzle-ul unui dictionar explicativ sau aleatoriu, ar putea functona fiecare pasaj independent ca o serie de variatiuni pe aceeasi tema. Subliniez (si eu) ca fiind deosebite versurile: "despre fiul meu știu că nu-ți place subiectul dar trebuie să asculți de câte ori mi-am imaginat că fiul meu e în clasa a doua ca și mine nu se pricepe la desenat pielea mea e un desen pe care îl pune la geam un desen cu navete spațiale și roboți peste pielea mea pune o o fâșie de lume înmoaie creionul pe limbă apoi peste lume trasează conturul a tot ceea ce însemn pentru el eu sunt desenul și lumea trebuie să încapă în mine" si cit de adevarat este: "ține minte nu te vindeci ne vindecăm": mai ales de noi insine. P.S. Johnny Hallyday nu Jony Halliday. De acord, o cafea cu Johnny Hollyday dar sa si cinte "Que je t'aime" (http://www.musicme.com/artist.php?cdfocus=0731451247323&aff=199999&gclid...)
Sunt in Romania. Mi-am schimbat mobilul si am pierdut numarul tau de telefon. Daca vrei sa ne auzim, dam-mi un email la [email protected] si comunica-mi numarul tau de mobil. Te voi suna.
Cailean, îți mulțumesc... o surpriză plăcută și neașteptată. Ca și coincidența cu genele păpușii. O fi aceeași păpușă? or fi crescut la loc? verifici tu și îmi spui? eu nu am mai avut curajul să mă uit în sac de ani de zile...
prea multe stîngăcii de exprimare yester, prea multe. mă gîndeam că punctul 2 este reprezentativ în acest sens, dar constat că de fapt fiecare răspuns are un grad de subordonare ciudat. apoi mixtura de limbaj colocvial/limbaj pretențios (rimă la aserțios).
Depresie citadina. Pesimism metropolitan. Si Mircea Vintila ne canta "...nu ai unde sa pleci, e secolulul XX" desi contextul era altul acolo, o fata frumoasa intr-un han vechi. Exista deci intotdeauna un loc unde ne putem refugia pentru o doza de puritate.
Eu cred că un scriitor, poate fi înțeles când citeștiși analizezi poemele pe care el le-a scris, ca un întreg, un „spațiu” în care se conturează coerențe.
Am făcut asta pentru Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Ivasiuc, Viorel Padina, Ioan Petru Culianu.
Aș face-o, dacă viața îmi va permite, și pentru dvs,, Leonard Ancuța.
în primul rînd am senzația că apelativul „Virgile” nu prea sună corect românește. „Virgil” este suficient. În al doilea rînd vreau să îți mulțumesc. Într-adevăr finalul trebuia scurtat. Sînt de acord și cu unele din celelalte observații chiar dacă nu în totalitate.
lipsit de importanţă dacă nu aş fi aflat cine conduce taxiul.
viaţa este un instantaneu închis-deschis, este zgomotul pe care îl aud implicit în urechi la fiecare închis-deschis, este clipirea, imagine cu imagine, derulată cu viteza "regulamentară". mi-a plăcut discursul. are ceva marcant. închis-deschis poate semnifica viaţă-moarte, viaţă-moarte. un fior trece prin tine fără să poţi scăpa de reflexia luminii!
este un discurs extraordinar, totul are vitalitate şi totuşi, există teama înaintării prin cuvinte. te întrebi dacă este un film sau chiar realitatea. este acţiune interioară, intensă, deşi pare că se derulează ori se insistă pe o lentoare convenabilă, cum ar fi " în viteza aia să iubeşti o fată neobservată în adolescenţa trăită lent astfel încât să fi rămas tânăr mereu îţi pare rău". şi nu pot să nu remarc o secvenţă cu efect vizual:
"într-o fotosinteză inutilă soarele
din ce în ce mai gri
de fapt este un culoar cu uşi care se dau la o parte
chiar în faţa ta ca şi cum te-ai feri
acoperi ceea ce crezi
ochii tăi în clipa impactului
să-ţi facă loc să treci printre ele
dacă scoţi mâna le-ai putea închide
alta ar fi succesiunea imaginilor din viaţa pe care o vezi
la fiecare mişcare deschis-închis" pe care n-am s-o mai explic. se demonstrează prin sine!
aşa încât, sunt bucuroasă să acord o peniţă. de aur!
felicitări!
cailean, va trebui sa fii mai specific. la inceput, am inteles ca poemul e prost pentru ca este douamiist si ti-e teama sa spui de ce e prost pentru ca generatia sa nu ti se suie in cap. apoi, am inteles ca adrian are dreptate in comentariul lui pentru ca...? ... se intreaba retoric, daca ioana barac sta intr-o baraca? fii serios, cailean. si, mai ales, fii clar in ceea ce vrei sa spui daca vrei sa faci un comentariu constructiv din care sa invat si eu ceva, dar si ceilalti. lui adrian ii place mult jocul barac-baraca. eu asa cred. tu crezi ca el nu apreciaza cum scriu. nu stiu cum o fi... chiar asa, ca tot a venit vorba, tie iti place cum scriu eu?
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
nu, Ioana, nu este nici pe departe o amenintare. este exact ceea ce am spus: o concluzie.
pentru textul : Ceasul meu deÎmi pare rău că nu se dorește. Nu este numai vorba de proporțiile exagerate prin comparație cu textul dar și de faptul că monitorul meu e prea mic și nu am imaginea de ansamblu... Cât despre hotelul Negresco, mie îmi place clovnul de la intrare. Total kitsch, dar nu e fascinant și urâtul?
pentru textul : Femei flămânde de bărbați: Salem deLa "Neoprită-a izbucnit" nu cred ca "ă" isi are rostul pentru ca din cate stiu eu rolul cratimei(in context) e sa inlocuiasca o litera pentru a facilita acea trecere.
Iar "De cântăreaţă buimacă" mi se pare aritmic, poate gasiti o traducere mai buna.
ialin
pentru textul : Mică arie II deparca asa incepea pancarta aceea. iar aici ti-a iesit bine infernul din rotativa. cu un pic de teatru, nelipsita regie... si un plus de gratie. pe mine insa m-ai prins cu strofa a doua si de acolo incolo n-a mai fost decat o vanatoare in care stiam ca, finalmente, voi fi cel vanat. si cat de placut a fost sa mor pe final, parca nici nu mai mergea altceva, poate doar corectat "through" (ce, vrei sa nu fiu si eu un pic al dracului? :-) ... o lectura de volum pe care o recomand cu caldura aici, pe Hermeneia. Andu P.S. Si as fi foarte fericit daca nu ai mai arunca cu penite pe texte slabe. Ce zici despre Virgil o fi adevarat, toti am avut momentele noastre de "discutie" cu Virgil, eu zic ca bottom line el face o treaba buna cu Hermeneia si apoi nimeni nu e perfect :-) dar sa dai penita cu semnatura ta la un text slab care stii ca-i slab e nashpa. Parerea mea.
pentru textul : eli pili defelicitari pentru lansarea cartii "Mirabile dictu"! un eveniment frumos pentru Virgil Titarenco si Virtualia!
pentru textul : Mirabile Dictu detristetea ca un calcan tot asa de orb ca neputinta. crochiuri simple, conturind un monolog al singuratatii. in deriva timpul, citeodata inima sau ambele, atit de neincapatoare in trupul subtire al unei copil care a inceput nu se stie de ce, sa creasca . ai niste imagini remarcabile "numai silueta ta prin subțirimea duminicii" si mai ales: "de tine se poate muri gândesc" penita pentru ecourile umede ale singuratatii si modului de a nu-i spune pe nume.
pentru textul : zid fără nicio fereastră deuneori ma pastrezi in tine viata-moarte uneori ma arunci din tine-moarte viata .Dar mereu sint fericita ca traiesc undeva intre voi doua inconjurata de pasari rosii, copii albi si-o mare albastru violeta de dragoste ce-o io si ce-o dau.Si mereu vor fi Michaeli care sa priviasca prin vitraliile mele viata-moartea...
pentru textul : cerc închis deImi permit sa va adresez o sugestie: "constrîngere" si "impusă" sunt doua concepte care produc o reactie de respingere intr-o lume in care valorizam libertatea, in special din pozitia de creatori. Am inteles sensul acestora in context dar am tinut sa fac aceasta precizare.
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 9 deMariana, multumesc mult. Zambetul Angelei a fost pe tot parcursul evenimentului ca de la tine.
pentru textul : La prânzul luminii cu iarba: Paul Blaj şi „Memorialul dantelelor galbene” deMultumesc frumos, Adrian! Am devenit conas pe vremea manifestului Boierismul literar. Asa am semnat comentariul meu pe marginea lui.
Silvia, mereu atenta si generoasa.Multumesc mult!
desi observ ca textul este o dedicatie (poate ar fi trebuit incadrat altundeva) intervin pentru a-ti sugera rescrierea lui. sunt cateva idei care merita.
pentru textul : Cunosc, deci pot iubi. Iubesc, deci pot cunoaște. Hm! deEu nu am nimic sa iti reprosez in aceasta clipa. Mi-am propus sa iti citesc poeziile.
pentru textul : rugaminte importanta deoana, mi-a plăcut acest poem, mai ales ultima strofă și ideea păsărilor necunoscute care deschid uși către hău, nemurire. un typo la împotobise. am citit cu placere, Daniela
pentru textul : Epistolară de iarnă deNu e musai să apreciaţi ceva la mine, d-nă Ştefan, trebuie doar să-mi receptaţi corect intervenţiile.
Spre deosebire de d-voastră, eu nu cred că-n orice om se ascunde un poet! Nici acum, nici peste ani. Mai cred că, în mediul virtual cel puţin, eşti egal cu ceea ce scrii acum. Nu peste un an, nu peste şapte, ci acum.
L-am descurajat pe Cezar? Nu mai scrie din cauza mea? Vă asigur eu că dacă e să nu mai scrie, n-o va mai face din cauza lui. Am spus-o şi reiterez: de cele mai multe ori, între talentul unui poet şi tăria cu care crede în el este un raport onest. Şi, până la urmă, despre cine vorbim? (că tot văd că dăm, graţios, flori de tei pe după nuc) Vorbim despre un user care, acum câteva luni a fost avertizat, de mine personal, că "noştri" se scrie cu un singur "i". Zilele acestea, am intrat pe un text al său, aflat in şantier, şi i-am repetat. Azi, textul stă necorectat. Puteţi verifica. Vorbim despre un user care la fiecare trei cratime, greşteşte una, care face pleonasme pe cm pătrat, pentru care anacolutul înseamnă religie etc etc etc. Pe acest user l-am deziluzionat?! S-avem pardon. De poeţi care s-au născut talent şi-au murit speranţă suntem sătui. S-avem, totuşi, simtul dimensiunii, oricât de mult ne-ar plăcea să fim făuritori de caractere lirice.
Despre cacofonii - în primul rând, eu nu cred în ele, iar dacă fac un efort de-a le ocoli, o fac din respect pentru cititori. Nu-i vina mea că alăturarea a două sunete nevinovate trezesc în urechile altora ecouri gri. Dacă uneori imi mai scapă, asta e.
A, şi nu cred că e cazul să-mi semnalaţi erorile, atunci când este evident că sunt făcute din grabă, pentru că s-ar putea să aflaţi că d-voastră puneti virgulă între subiect şi predicat într-o veselie. :). Ce-aţi spune să pornim de la premisa că fiecare dintre noi stăpânim destul de bine mofturile limbii române?
pentru textul : iarna defoarte concentrat ce avem aici. curățat de orice balast. totul curge lin, și mi-a plăcut strofa a treia îndeosebi. doar la "deunăzi" ai o rupere de ritm, un cuvânt din patru silabe ar fi necesar. citind poemul mă gândeam ce ai putea folosi în loc, dar n-am găsit ceva pe masură. cuvinte ca: inadecvat, neavenit, instinctual, sau ceva de genul: îmi spuse deunăzi o veste proastă.
pentru textul : nu-i bai demulţumesc de trecere şi popasul făcut pe aici.
pentru textul : Laudă apelor cele mari depoemele acestea cu ritm și rimă sunt ciorne, șpalturi ori cum vrei a le numi, dar și pentru a-ți satisface mișcarea de revoluție, uite că am modificat ultimul vers. dacă ai o propunere mai bună shoot pls & mai vedem. până atunci sunt plăcut surprins, cam ca sf. duh de care pomenești.
pentru textul : pseudopatriarhale III detu ai facut multe intru "pomenirea" mea, si-ti multumesc mult mult. esti un om deosebit. "pacat" ca esti luat si sunt luata, intr-o alta viata iti voi fi veverita fidela. deocamdata iti fac cadou un sac de pufarine (imaginar)
silvia, otilia, adriana, catalina - debutul e o etapa, dar oamenii care te sustin si cred in tine raman/conteaza
pentru textul : Raluca Blezniuc - "imnul cioZvârtei" depaul. nu stiu cum si de ce. când scrii tu poezie, crapa un drac. e atâta ordine în ...dezordinea creata de tine, încât ma întreb daca nu cumva tu ai descoperit legea ordonarii haosului. "Ama et fac quod vis". asta ar trebui sa-ti fie deviza.
îmi place în mod deosebit:
"am impresia că sunt auzit dacă scriu
cu degetul pe sticlă
dar ce voce frumoasă are umanitatea
când i se preling nervii"
tot dragul.
pentru textul : încep să smulg crini din televizor de„Nu spun că nu am făcut teste și încercări dar au existat la fiecare pas riscuri și necunoscute enorme. Am lucrat cam 18 ore în fiecare zi. Singur. Am învățat lucruri la care nici nu m-aș fi gîndit vreodată.”
Cunosc această stare , știu ce efort deosebit stă în spatele gestionării unei platforme, ce resurse investești, cum te simți –singur fiind – descurajat în fața liniilor de cod și cum îți vine să arunci cu monitorul pe fereastră. Dar cu perseverență , lucrurile se limpezesc. Felicitări!
pentru textul : starea hermeneia depoemul e interesant asa, alcatuit din puzzle-ul unui dictionar explicativ sau aleatoriu, ar putea functona fiecare pasaj independent ca o serie de variatiuni pe aceeasi tema. Subliniez (si eu) ca fiind deosebite versurile: "despre fiul meu știu că nu-ți place subiectul dar trebuie să asculți de câte ori mi-am imaginat că fiul meu e în clasa a doua ca și mine nu se pricepe la desenat pielea mea e un desen pe care îl pune la geam un desen cu navete spațiale și roboți peste pielea mea pune o o fâșie de lume înmoaie creionul pe limbă apoi peste lume trasează conturul a tot ceea ce însemn pentru el eu sunt desenul și lumea trebuie să încapă în mine" si cit de adevarat este: "ține minte nu te vindeci ne vindecăm": mai ales de noi insine. P.S. Johnny Hallyday nu Jony Halliday. De acord, o cafea cu Johnny Hollyday dar sa si cinte "Que je t'aime" (http://www.musicme.com/artist.php?cdfocus=0731451247323&aff=199999&gclid...)
pentru textul : schizoid de profesie deSunt in Romania. Mi-am schimbat mobilul si am pierdut numarul tau de telefon. Daca vrei sa ne auzim, dam-mi un email la [email protected] si comunica-mi numarul tau de mobil. Te voi suna.
pentru textul : lumina dinaintea vederii deCailean, îți mulțumesc... o surpriză plăcută și neașteptată. Ca și coincidența cu genele păpușii. O fi aceeași păpușă? or fi crescut la loc? verifici tu și îmi spui? eu nu am mai avut curajul să mă uit în sac de ani de zile...
pentru textul : nu pe cutia cu globuri scria mare fragil... de...fie și pentru un fals interviu,
prea multe stîngăcii de exprimare yester, prea multe. mă gîndeam că punctul 2 este reprezentativ în acest sens, dar constat că de fapt fiecare răspuns are un grad de subordonare ciudat. apoi mixtura de limbaj colocvial/limbaj pretențios (rimă la aserțios).
pentru textul : fals interviu despre menirea artei deuitasem si-am revenit cu modificarea
pentru textul : Traseu deDepresie citadina. Pesimism metropolitan. Si Mircea Vintila ne canta "...nu ai unde sa pleci, e secolulul XX" desi contextul era altul acolo, o fata frumoasa intr-un han vechi. Exista deci intotdeauna un loc unde ne putem refugia pentru o doza de puritate.
pentru textul : Nu mai ai unde să fugi deEu cred că un scriitor, poate fi înțeles când citeștiși analizezi poemele pe care el le-a scris, ca un întreg, un „spațiu” în care se conturează coerențe.
pentru textul : poema pentru 5 nov14 deAm făcut asta pentru Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Ivasiuc, Viorel Padina, Ioan Petru Culianu.
Aș face-o, dacă viața îmi va permite, și pentru dvs,, Leonard Ancuța.
erată 'într-unul dintre comentariiLE domniei sale'
pentru textul : poetesei cu dragoste şi margarete deîn primul rînd am senzația că apelativul „Virgile” nu prea sună corect românește. „Virgil” este suficient. În al doilea rînd vreau să îți mulțumesc. Într-adevăr finalul trebuia scurtat. Sînt de acord și cu unele din celelalte observații chiar dacă nu în totalitate.
pentru textul : inge fjord delipsit de importanţă dacă nu aş fi aflat cine conduce taxiul.
pentru textul : viaţa într-o cabină de taxi deviaţa este un instantaneu închis-deschis, este zgomotul pe care îl aud implicit în urechi la fiecare închis-deschis, este clipirea, imagine cu imagine, derulată cu viteza "regulamentară". mi-a plăcut discursul. are ceva marcant. închis-deschis poate semnifica viaţă-moarte, viaţă-moarte. un fior trece prin tine fără să poţi scăpa de reflexia luminii!
este un discurs extraordinar, totul are vitalitate şi totuşi, există teama înaintării prin cuvinte. te întrebi dacă este un film sau chiar realitatea. este acţiune interioară, intensă, deşi pare că se derulează ori se insistă pe o lentoare convenabilă, cum ar fi " în viteza aia să iubeşti o fată neobservată în adolescenţa trăită lent astfel încât să fi rămas tânăr mereu îţi pare rău". şi nu pot să nu remarc o secvenţă cu efect vizual:
"într-o fotosinteză inutilă soarele
din ce în ce mai gri
de fapt este un culoar cu uşi care se dau la o parte
chiar în faţa ta ca şi cum te-ai feri
acoperi ceea ce crezi
ochii tăi în clipa impactului
să-ţi facă loc să treci printre ele
dacă scoţi mâna le-ai putea închide
alta ar fi succesiunea imaginilor din viaţa pe care o vezi
la fiecare mişcare deschis-închis" pe care n-am s-o mai explic. se demonstrează prin sine!
aşa încât, sunt bucuroasă să acord o peniţă. de aur!
felicitări!
cailean, va trebui sa fii mai specific. la inceput, am inteles ca poemul e prost pentru ca este douamiist si ti-e teama sa spui de ce e prost pentru ca generatia sa nu ti se suie in cap. apoi, am inteles ca adrian are dreptate in comentariul lui pentru ca...? ... se intreaba retoric, daca ioana barac sta intr-o baraca? fii serios, cailean. si, mai ales, fii clar in ceea ce vrei sa spui daca vrei sa faci un comentariu constructiv din care sa invat si eu ceva, dar si ceilalti. lui adrian ii place mult jocul barac-baraca. eu asa cred. tu crezi ca el nu apreciaza cum scriu. nu stiu cum o fi... chiar asa, ca tot a venit vorba, tie iti place cum scriu eu?
pentru textul : de dragoste dePagini