ce aluzie visătoareo? ți se pare neromânește sau incorect că în versuri nu încep rîndurile cu majuscule? ce ți-ai mai dori de la versurile mele? să aibă rimă și să stoarcă lacrimi? hai sa fim serioși. maria ți-a scris cîteva lucruri dar se pare că nu le-ai înțeles. în esență a fi consecvent într-o anumită formă a textului, chiar dacă se abate deliberat de la anumite reguli ale limbii scrise, este total diferit de a face greșeli din ignoranță sau neglijență. este vorba despre o cutumă vis a vis de o infracțiune. tu, care ești jurist, ar trebui să poți sesiza diferența între aceste două nuanțe.
Cristina n-am raspuns din motive de timp. Eu dorm ziua si lucrez noaptea. In marea lor majoritate textele mele sint postate dupa miezul noptii, spre dimineata. Aici in America se lucreaza, nu se glumeste.
Despre text, pot sa spun ca e o ironie la adresa lumii. Eu imi scriu autobiografia si resume-ul in van, lumea nu e interesata in jigodii ca mine. Nu conteaza ce scriu si cat de lung e resume-ul meu, nu conteaza cate garoafe sint gata sa-i dau si cate pupaturi, lumea si eu sintem vrajmasi. Recunosc ca uneori o iubesc, pe ascuns, dar ea nu ma iubeste pe mine. Textul va ramane neschimbat.
Va multumesc pentru comentarii, curand voi trece si eu cu plugusorul de primavara pe la voi.
în opinia mea, un text plăcut, plecînd de la strofa cu 2 versuri.
totuși parcă nu e complet/coerent dar nu se observă de departe. voi mai trece și pe la alte texte.
as renunta la "care urla c'mon!" cam urlatoare disproportia dintre versurile astea si adierea brizei de primavara, nu ti se pare? (desi mi-e greu sa asociez Rusia cu briza, aici efectul este cel scontat) Mai am o rezerva fata de alaturarea adverbelor "tacticos" si "precis" - nitel antagonice in esenta lor. As pastra "tacticos", mi se pare mai in concordanta cu oboseala din strofa a treia. trecand peste aspectele astea, am gasit un poem de atmosfera foarte bun (in opinia mea), cu treceri bine facute, plus un final exploziv. nerusinat. socant. Scuze, nu pot exemplifica cu citate, am o problema de copy-paste. penita.
Mihai, Rotaru si djinii exista si daca eu ma gandesc la ei si daca nu o fac asa ca despre lucrurile ce ne inconjoara numai de bine. Urari de bun venit. Alina... șofarul este un instrument muzical cu un sunet aparte, utilizat de vechii evrei inclusiv in cadrul celebrarii in templu a unor sarbatori. Acolo poate ar fi mers un "alearga" dar ar fi schimbat sensul pe care l-am vrut eu sa fie sugerat... poate "fuge" dar si astfel intelesul este diluat. Da... "inca"... acolo e de modificat. Multumesc.
"Daca ti se pare ca poteca vietii tale urmeaza o cale prea intortocheata si ca foarte rar se deschid flori pe marginea ei, gindeste-te ca sufletul tau deschis poate umple cu flori poteca vietii altora". Asa arata "ceasul" meu, Alma, multumesc.
Virgil, pe bune ca Păcală eşti tu! În loc să mulţumeşti pentru că a fost transmis la TV tocmai textul scris de tine, în recitarea mea, că site-ul hermeneia a avut reclamă, tu ţi-ai găsit - singurul, de altfel - să faci nazuri. Asta îmi aminteşte de o altă fază, cu o zi înainte de cenaclu, Raluca Gorcea reuşeşte să mă enerveze teribil pe email, confundând Cenaclul Virtualia şi pe mine cu site-ul Hermeneia - ceea ce este o eroare!
Hermeneia este partener media, site înfiinţat la vreo 2-3 ani de la înfiinţarea Virtualiei.
Virgil - şi ceilalţi cârcotaşi - repet, când o organizaţi voi o ediţie a Virtualiei sau orice alt cenaclu, atunci să aveţi curajul să comentaţi aiurea. Din faţa monitorului e simplu, realitatea e aia care ne apasă.
Mi-am inceput ziua cu o cafea calda si poezia ta care m-a uns la suflet. E multa traire in aceste versuri si multa profunzime. Nu zic mai mult, doar repet ca pe o litanie versuri pline de farmec: "suntem sfinți când uităm că avem haine,/dar Dumnezeu este discret, îi spunem ce vrem noi,/ El ne lasă…", "tac întins peste unele gânduri precum otava pe lama coasei". Multumesc pentru doza de poezie! Violeta
Marian, ai avut dreptate. recitind poemul l-am schimbat între prima si ultima strofă. si... te iau in serios, deoarece pentru mine fiecare parere este binevenita si contează. iti multumesc si te mai astept la fel de obiectiv. mircea.
Ecaterina, uite, eu iti promit sa-ti spun ceva si despre "poema" (ce-o fi insemnand acest feminin? eu stiam ca substantivul "poem" e la masculin) daca ma ajuti sa trec cu lectura de primul vers "un sfesnic doua de fapt" pe care nu-l inteleg deloc. Este vorba de fapt de un sfesnic sau de doua? Este vorba de o dilema a dualitatii sfesnicelor care transcede logicii unui Popper de exemplu sau este o metafora a ambiguitatiii cu radacini in numerologie? daca imi explici primul vers atunci eu o sa-ti spun ceva si despre, hai sa fie ca tine "poema", i think it's a fair trade... Andu
In comentariul meu initial iau atitudine - si aici e vina mea ca nu ma fac usor de inteles - fata de respectivul incident de plagiat. Ma gandesc, si cu siguranta nu sunt singurul, ce s ar fi ales daca altcineva era in culpa sau daca ar fi postat in alta parte sau ar fi publicat... Acum, nu stiu cum as putea rezolva ac pb de credibilitate: noile texte ii vor apartine, nu? si noi vom citi, aprecia si comenta acele texte... S a creat un precedent, cred. Personal, as fi spus nu. Personal, in locul lui mi ar fi fost rusine sa revin cu o astfel de cerere; desi nu cunosc toata povestea...Macar atat respect de sine... Poate as fi tacut ca si ceilalti, daca nu m ar fi indignat modul in care a ...multumit bobadil.
Off, Ionuț, bineînțeles că nu-i nici un bai... Puteai și tu în cazul acesta să specifici la subtitlu că e vorba de volumul de poezie întitulat „Absența a ceea ce suntem” . Astfel, nu mă oboseam nici eu să-ți tastez un comentariu; astfel te scuteai și tu pe tine de oboseala unei tastări explicative și în felul acesta ieșeam în câștig și tu și eu/
Pe de altă parte, aici e chiar atelier literar, unde se discută și se critică aplicat pe texte. Nu văd rostul publicării aici a unui text deja publicat pe hârtie, la care tu ca autor, nu accepți nici un fel de critică sau obiecție. Matei Vișniec e Matei Vișniec, iar Ionuț Caragea este Ionuț Caragea... O seară bună, Eugen.
evident ca sufismul nu se reduce la Rumi, dar inclin sa cred ca autorul mai ales la Rumi s-a gandit...trimiterea din titlu (Mathnawi) si "dervisul rotitor in extaz" mie asta mi-au spus. si nu cred ca am fosr "prea aspra" - mi-am spus, simplu, parerea.
...si intr-un loc aiurea. de cand am conchis asta, ma uit cu jind la steaua polara. ce spuneti de poezie? e proasta? e buna? ma iubeste, nu ma iubeste, mult, putin, deloc? eu sper ca...
(eu nu prea cred în coincidențe, bobadil! vine iar o serie de ieșiri în decor? sau tocmai ai evitat una?)
am să mă prefac că nu înțeleg ce vrei să spui cu “foloasele limbilor românești”, ești mai familiar cu acest gen de limbaj.
nici faptul că tu nu recunoști o simplă accentuare folosită de omileticieni lejer și nu numai de ei, ci de oameni în general, oratori sau scriitori, nu ți-l reproșez.
că se întâmplă să auzim câini care și mârâie… eh, un exces de-al tău de zel… erai memorabil cu un vers ca acesta “aud câinii”, wow!!!
și acum serios: îți reproșez că ai promis să te ții departe de textele mele la solicitarea subsemnatului (solicitare întemeiată pentru că nu constatasem o stabilitate emotivă susținută de cunoștințe utile mie în comentariile tale și îți spun acestea lent încet fără grabă) și nu ai făcut-o.
mai pe înțeles, comentezi în funcție de cum ți-a ieșit omleta.
da, ai umor. dar ce să fac eu cu umorul tău? ete mă mai amuz când te apucă damblaua și vrei să enervezi pe cineva.
hai papapa-papapa!
poemul se întinde îcuprinzând aproape toate aspectele celor ce se luptă pentru ceea ce cred a fi fericirea. concluzia, însă, este una lumească, trăită, înțeleasă de autor.
D-le Dinu, aţi fost sublim, de vază şi cel mai tare! Credeam că nu mai puteţi fi tare...
Vlad:
"Il duc de mana prin paduri.
Prin tara lasam in urma noastra ghicitori.
Din cand in cand ne odihnim in drum.
Din vanata si mocirloasa iarba
melci jilavi i se urca-n barba.
[...]
" (L. Blaga)
"Lasa-ma sa-ti plang de mila,
Sa-ti sarut a tale mani...
Manusite, ce facurati
De atatea saptamani? " (M. Eminescu)
Şi mai pot să găsesc multe, căci facem antologie cu poeţii consacraţi care su scris despre partea antomică numită "mână", nu?
un poem care urmărește o discursivitate sub raport semnat, cum obișnuiește autorul... se simpatizează cu o formă a amintirii, a senzațiilor nicidecum volatile, a unei pseudocrize. ceva a rămas cu mult în urmă, dar e legat de un altceva prezent, de parcă toate iubirile ar fi una singură și mereu prezentă. în acest context se poate scuza ușorul sentimentalism aplicat.
e un text palid. poate prea cuminte.poate prea lung.ultimele versuri par a sugera ceva, dar nu prea se leaga intre ele. tu sa te topesti intr-o coloana infinita cu mercur care si ea la randul ei se afla intr-un termometru care si el e in gura unui bolnav. parca ar fi pestii din Iona lui Marin Sorescu, dar cum poti tu, cum poti fi atat de linistita, cum iti pot fi deajuns oare aceste lucruri cand te afli in acest univers inchis:"mi-ar fi de ajuns să mă topesc". nu simti nevoia de evadare, nu vrei sa vezi ce se afla dincolo?. spui "nu nu mai pot" dar e atat de slab si atat de fals fiindca nu exprima ceea ce urmeaza. s-apoi cum poate fi o "coloana infinita" cand se afla in limitele impuse de termometru care si el e in gura de bolnav. mi se pare absurd. nu poate fi nicidecum infinita.in rest poezia, nu cred ca aceasta e poezie, ar putea fi lucrata. "mă prinde de-o mână și haț mă piaptănă îmi cântă mă împletește nu nu mai pot"- uite si versurile acestea. nu spun nimic. sunt doar ca sa fie si ca sa fie poezia mai lunga. nu are nici un fir poetic, nu sensibilizeaza.incepi oarecum poetic, termini cum termini, am explicat mai sus, si pui in mijlocul acestui text o gramada de versuri care nu-si au rostul, de exemplu astea: "eu nu simt nimic palpează pișcă înțeapă la cine te uiți când te uiți așa la mine mi-e rușine că nu-mi mai amintesc o mulțime de lucruri cum ne-am întâlnit când mi-ai lăsat pe masă brândușe cum ne-am certat prima dată cum ne-am pus coarne cum am plâns mă umplu de sânge inutil am probleme de circulație cum aș putea să-mi rog frumos hematitele știți n-ați vrea să rămâneți câteva clipe locului"
Aş mai adăuga o observaţie legată de concordanţa timpurilor: în prima strofă e timpul trecut, iar în rest timpul prezent. Poate aşa ai dorit, dar nu văd şi alte indicii că prima strofă s-ar vrea altceva.
E interesantă polisemia titlului, idee repetată la final, însă aici nu avut miză.
Apreciez progresul şi atitudinea.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
ce aluzie visătoareo? ți se pare neromânește sau incorect că în versuri nu încep rîndurile cu majuscule? ce ți-ai mai dori de la versurile mele? să aibă rimă și să stoarcă lacrimi? hai sa fim serioși. maria ți-a scris cîteva lucruri dar se pare că nu le-ai înțeles. în esență a fi consecvent într-o anumită formă a textului, chiar dacă se abate deliberat de la anumite reguli ale limbii scrise, este total diferit de a face greșeli din ignoranță sau neglijență. este vorba despre o cutumă vis a vis de o infracțiune. tu, care ești jurist, ar trebui să poți sesiza diferența între aceste două nuanțe.
pentru textul : nebunul se priveşte în oglindă decuvinte scrise împreunat? frizeaza gramatica, nimic mai mult.
pentru textul : cuvintelepecarevreausățilespun deA se vedea raspunsul in textul "Pasarea Vimp".
pentru textul : Aforeme (I) deCristina n-am raspuns din motive de timp. Eu dorm ziua si lucrez noaptea. In marea lor majoritate textele mele sint postate dupa miezul noptii, spre dimineata. Aici in America se lucreaza, nu se glumeste.
pentru textul : capitulare deDespre text, pot sa spun ca e o ironie la adresa lumii. Eu imi scriu autobiografia si resume-ul in van, lumea nu e interesata in jigodii ca mine. Nu conteaza ce scriu si cat de lung e resume-ul meu, nu conteaza cate garoafe sint gata sa-i dau si cate pupaturi, lumea si eu sintem vrajmasi. Recunosc ca uneori o iubesc, pe ascuns, dar ea nu ma iubeste pe mine. Textul va ramane neschimbat.
Va multumesc pentru comentarii, curand voi trece si eu cu plugusorul de primavara pe la voi.
în opinia mea, un text plăcut, plecînd de la strofa cu 2 versuri.
pentru textul : chiromanţie detotuși parcă nu e complet/coerent dar nu se observă de departe. voi mai trece și pe la alte texte.
n-are legătură nici cu emfaza, nici cu modestia acest text. dar, mă rog, fiecare înţelege ce vrea.sau ce poate.
nu, nu am de ce să mă supăr. şi dacă nu promiţi,şi dacă nu citeşti-tot aia, mi-e egal.
p.s n-are legătură nici cu ..luaţi aminte cum comentaţi! ce are textul cu...prefectura, (din Bacău)? :)
pentru textul : bănuiala care aş fi deas renunta la "care urla c'mon!" cam urlatoare disproportia dintre versurile astea si adierea brizei de primavara, nu ti se pare? (desi mi-e greu sa asociez Rusia cu briza, aici efectul este cel scontat) Mai am o rezerva fata de alaturarea adverbelor "tacticos" si "precis" - nitel antagonice in esenta lor. As pastra "tacticos", mi se pare mai in concordanta cu oboseala din strofa a treia. trecand peste aspectele astea, am gasit un poem de atmosfera foarte bun (in opinia mea), cu treceri bine facute, plus un final exploziv. nerusinat. socant. Scuze, nu pot exemplifica cu citate, am o problema de copy-paste. penita.
pentru textul : liubliu ia vas deRemarcabile versurile :
pentru textul : cumpăna pe un fir de nisip de"vine lumina să-şi scuture blana pe covorul din hol
îi pot număra coastele"
silviana, te rog sa citesti in intregime regulamentul de functionare al hermeneia.com si sa te conformezi lui
pentru textul : diversitate... deMihai, Rotaru si djinii exista si daca eu ma gandesc la ei si daca nu o fac asa ca despre lucrurile ce ne inconjoara numai de bine. Urari de bun venit. Alina... șofarul este un instrument muzical cu un sunet aparte, utilizat de vechii evrei inclusiv in cadrul celebrarii in templu a unor sarbatori. Acolo poate ar fi mers un "alearga" dar ar fi schimbat sensul pe care l-am vrut eu sa fie sugerat... poate "fuge" dar si astfel intelesul este diluat. Da... "inca"... acolo e de modificat. Multumesc.
pentru textul : Doi decredeam ca femeia cu papagali ofera mereu biletele de dragoste! o poezie pe gustul meu alex.
pentru textul : femeia cu papagali de"Daca ti se pare ca poteca vietii tale urmeaza o cale prea intortocheata si ca foarte rar se deschid flori pe marginea ei, gindeste-te ca sufletul tau deschis poate umple cu flori poteca vietii altora". Asa arata "ceasul" meu, Alma, multumesc.
pentru textul : vremuri, în Lhasa deVirgil, pe bune ca Păcală eşti tu! În loc să mulţumeşti pentru că a fost transmis la TV tocmai textul scris de tine, în recitarea mea, că site-ul hermeneia a avut reclamă, tu ţi-ai găsit - singurul, de altfel - să faci nazuri. Asta îmi aminteşte de o altă fază, cu o zi înainte de cenaclu, Raluca Gorcea reuşeşte să mă enerveze teribil pe email, confundând Cenaclul Virtualia şi pe mine cu site-ul Hermeneia - ceea ce este o eroare!
Hermeneia este partener media, site înfiinţat la vreo 2-3 ani de la înfiinţarea Virtualiei.
Virgil - şi ceilalţi cârcotaşi - repet, când o organizaţi voi o ediţie a Virtualiei sau orice alt cenaclu, atunci să aveţi curajul să comentaţi aiurea. Din faţa monitorului e simplu, realitatea e aia care ne apasă.
pentru textul : Virtualia XIII - mulţumiri, mirări şi poezie la Iaşi deMi-am inceput ziua cu o cafea calda si poezia ta care m-a uns la suflet. E multa traire in aceste versuri si multa profunzime. Nu zic mai mult, doar repet ca pe o litanie versuri pline de farmec: "suntem sfinți când uităm că avem haine,/dar Dumnezeu este discret, îi spunem ce vrem noi,/ El ne lasă…", "tac întins peste unele gânduri precum otava pe lama coasei". Multumesc pentru doza de poezie! Violeta
pentru textul : m-a început albul deMarian, ai avut dreptate. recitind poemul l-am schimbat între prima si ultima strofă. si... te iau in serios, deoarece pentru mine fiecare parere este binevenita si contează. iti multumesc si te mai astept la fel de obiectiv. mircea.
pentru textul : Existând în definitiv deEcaterina, uite, eu iti promit sa-ti spun ceva si despre "poema" (ce-o fi insemnand acest feminin? eu stiam ca substantivul "poem" e la masculin) daca ma ajuti sa trec cu lectura de primul vers "un sfesnic doua de fapt" pe care nu-l inteleg deloc. Este vorba de fapt de un sfesnic sau de doua? Este vorba de o dilema a dualitatii sfesnicelor care transcede logicii unui Popper de exemplu sau este o metafora a ambiguitatiii cu radacini in numerologie? daca imi explici primul vers atunci eu o sa-ti spun ceva si despre, hai sa fie ca tine "poema", i think it's a fair trade... Andu
pentru textul : ceea ce nu știm încă unul despre celălalt deÎmi spune și mie cineva ce e aia cesnic...?
pentru textul : deschideri deIn comentariul meu initial iau atitudine - si aici e vina mea ca nu ma fac usor de inteles - fata de respectivul incident de plagiat. Ma gandesc, si cu siguranta nu sunt singurul, ce s ar fi ales daca altcineva era in culpa sau daca ar fi postat in alta parte sau ar fi publicat... Acum, nu stiu cum as putea rezolva ac pb de credibilitate: noile texte ii vor apartine, nu? si noi vom citi, aprecia si comenta acele texte... S a creat un precedent, cred. Personal, as fi spus nu. Personal, in locul lui mi ar fi fost rusine sa revin cu o astfel de cerere; desi nu cunosc toata povestea...Macar atat respect de sine... Poate as fi tacut ca si ceilalti, daca nu m ar fi indignat modul in care a ...multumit bobadil.
pentru textul : incident de plagiat pe hermeneia.com dePoate ar trebui scris cu ghilimele sau italic sau cu un asterisc și o notă de subsol.... ca să nu fie suspiciuni .
pentru textul : din centru înspre nicio margine deOff, Ionuț, bineînțeles că nu-i nici un bai... Puteai și tu în cazul acesta să specifici la subtitlu că e vorba de volumul de poezie întitulat „Absența a ceea ce suntem” . Astfel, nu mă oboseam nici eu să-ți tastez un comentariu; astfel te scuteai și tu pe tine de oboseala unei tastări explicative și în felul acesta ieșeam în câștig și tu și eu/
pentru textul : Poemul fără de sfârşit dePe de altă parte, aici e chiar atelier literar, unde se discută și se critică aplicat pe texte. Nu văd rostul publicării aici a unui text deja publicat pe hârtie, la care tu ca autor, nu accepți nici un fel de critică sau obiecție. Matei Vișniec e Matei Vișniec, iar Ionuț Caragea este Ionuț Caragea... O seară bună, Eugen.
evident ca sufismul nu se reduce la Rumi, dar inclin sa cred ca autorul mai ales la Rumi s-a gandit...trimiterea din titlu (Mathnawi) si "dervisul rotitor in extaz" mie asta mi-au spus. si nu cred ca am fosr "prea aspra" - mi-am spus, simplu, parerea.
pentru textul : o clipă din viața lui Mathnawi deCristina, nu poate decât să mă bucure trecerea ta. Cred eu că intuim cu toţii destule, mai greu este să le exprimăm; ori să le dăm crezare.
pentru textul : De-a singurul dePentru că nu aveţi cont pe facebook, twitter şi nici pe google+ .
pentru textul : rețeaua de inutil de...si intr-un loc aiurea. de cand am conchis asta, ma uit cu jind la steaua polara. ce spuneti de poezie? e proasta? e buna? ma iubeste, nu ma iubeste, mult, putin, deloc? eu sper ca...
pentru textul : V de(eu nu prea cred în coincidențe, bobadil! vine iar o serie de ieșiri în decor? sau tocmai ai evitat una?)
pentru textul : văd cireși de smoală deam să mă prefac că nu înțeleg ce vrei să spui cu “foloasele limbilor românești”, ești mai familiar cu acest gen de limbaj.
nici faptul că tu nu recunoști o simplă accentuare folosită de omileticieni lejer și nu numai de ei, ci de oameni în general, oratori sau scriitori, nu ți-l reproșez.
că se întâmplă să auzim câini care și mârâie… eh, un exces de-al tău de zel… erai memorabil cu un vers ca acesta “aud câinii”, wow!!!
și acum serios: îți reproșez că ai promis să te ții departe de textele mele la solicitarea subsemnatului (solicitare întemeiată pentru că nu constatasem o stabilitate emotivă susținută de cunoștințe utile mie în comentariile tale și îți spun acestea lent încet fără grabă) și nu ai făcut-o.
mai pe înțeles, comentezi în funcție de cum ți-a ieșit omleta.
da, ai umor. dar ce să fac eu cu umorul tău? ete mă mai amuz când te apucă damblaua și vrei să enervezi pe cineva.
hai papapa-papapa!
poemul se întinde îcuprinzând aproape toate aspectele celor ce se luptă pentru ceea ce cred a fi fericirea. concluzia, însă, este una lumească, trăită, înțeleasă de autor.
pentru textul : fericirea I deD-le Dinu, aţi fost sublim, de vază şi cel mai tare! Credeam că nu mai puteţi fi tare...
Vlad:
"Il duc de mana prin paduri.
Prin tara lasam in urma noastra ghicitori.
Din cand in cand ne odihnim in drum.
Din vanata si mocirloasa iarba
melci jilavi i se urca-n barba.
[...]
" (L. Blaga)
"Lasa-ma sa-ti plang de mila,
Sa-ti sarut a tale mani...
Manusite, ce facurati
De atatea saptamani? " (M. Eminescu)
Şi mai pot să găsesc multe, căci facem antologie cu poeţii consacraţi care su scris despre partea antomică numită "mână", nu?
pentru textul : Oamenilor mei deun poem care urmărește o discursivitate sub raport semnat, cum obișnuiește autorul... se simpatizează cu o formă a amintirii, a senzațiilor nicidecum volatile, a unei pseudocrize. ceva a rămas cu mult în urmă, dar e legat de un altceva prezent, de parcă toate iubirile ar fi una singură și mereu prezentă. în acest context se poate scuza ușorul sentimentalism aplicat.
pentru textul : primăvara contemplând un bărbat! dee un text palid. poate prea cuminte.poate prea lung.ultimele versuri par a sugera ceva, dar nu prea se leaga intre ele. tu sa te topesti intr-o coloana infinita cu mercur care si ea la randul ei se afla intr-un termometru care si el e in gura unui bolnav. parca ar fi pestii din Iona lui Marin Sorescu, dar cum poti tu, cum poti fi atat de linistita, cum iti pot fi deajuns oare aceste lucruri cand te afli in acest univers inchis:"mi-ar fi de ajuns să mă topesc". nu simti nevoia de evadare, nu vrei sa vezi ce se afla dincolo?. spui "nu nu mai pot" dar e atat de slab si atat de fals fiindca nu exprima ceea ce urmeaza. s-apoi cum poate fi o "coloana infinita" cand se afla in limitele impuse de termometru care si el e in gura de bolnav. mi se pare absurd. nu poate fi nicidecum infinita.in rest poezia, nu cred ca aceasta e poezie, ar putea fi lucrata. "mă prinde de-o mână și haț mă piaptănă îmi cântă mă împletește nu nu mai pot"- uite si versurile acestea. nu spun nimic. sunt doar ca sa fie si ca sa fie poezia mai lunga. nu are nici un fir poetic, nu sensibilizeaza.incepi oarecum poetic, termini cum termini, am explicat mai sus, si pui in mijlocul acestui text o gramada de versuri care nu-si au rostul, de exemplu astea: "eu nu simt nimic palpează pișcă înțeapă la cine te uiți când te uiți așa la mine mi-e rușine că nu-mi mai amintesc o mulțime de lucruri cum ne-am întâlnit când mi-ai lăsat pe masă brândușe cum ne-am certat prima dată cum ne-am pus coarne cum am plâns mă umplu de sânge inutil am probleme de circulație cum aș putea să-mi rog frumos hematitele știți n-ați vrea să rămâneți câteva clipe locului"
pentru textul : nu pot deAş mai adăuga o observaţie legată de concordanţa timpurilor: în prima strofă e timpul trecut, iar în rest timpul prezent. Poate aşa ai dorit, dar nu văd şi alte indicii că prima strofă s-ar vrea altceva.
E interesantă polisemia titlului, idee repetată la final, însă aici nu avut miză.
Apreciez progresul şi atitudinea.
PS. Dacă se poate, rugăm o fotografie la profil.
pentru textul : E timpul să trag de fiare dePagini