elian, poate nu am sa fac exces de modestie si am sa iti spun ca eu cred ca textul acesta nu are numai zvic, cred ca exista un substrat nu foarte vizibil de prima data care necesita o atentie la semantica cailean, sau poate in cite feluri nu poti aranca, merci de comentariu
Ottilia, prea esti buna cu intamplarile! nu pepene, ca e bun:) semninte sa manance, sarate, amare, prajite, sa le doara/piste buzele! sa ramana imaginea ei... si atat!:) multam pentru tot ce ai vazut si scris, spor la viata!
Este puțin forțat scris "lucru-l vom face". Ai o greșeală de typo: "fica". Ca și cititor, aș fi găsit mai interesant un final care să mimeze, nu și să expună trecerea timpului.
Alma, nu-ti multumesc, e bine? :-) Si de unde toate disclaimerurile astea? Ca doar nu oi fi vreun copil sa ma supar daca nu-ti place castelul meu de nisip... Uite: nu ma supar deloc, la mine se vede, de ex, mult mai bine de pe ecranul de-acasa decat de pe cel de la serviciu, nu este foarte clar, dar asta este intentionat, culoarea e si ea aleasa cu grija si chiar spune ceva (ma rog, am vrut eu sa spuna, daca ai rabdare iti recomand sa faci un zoom... e o vizuala, nu uita, te rog). Cat despre asezarea scrisului in pagina... am incercat s ale pun peste tot in alta parte, dar nu au vrut sa stea. Mie mi s-a parut ca se potrivesc acolo, in coltul din dreapta jos, acolo unde s-a adunat toata plaja deasupra... daca as fi vrut sa pastrez axele de simetrie taiam altfel poza... si stiu si eu cate ceva despre asta. L-as fi pus insa din ratiuni de lumina undeva in dreapta sus... dar atunci nu ar mai fi avut, in conceptia mea, nicio legatura cu ideea. Poate insa ca nu am reusit sa sustin asa cum te asteptai, nu-i bai, data viitoare, sper, ma voi intampla altfel. Na, ca nu-ti multumec. Ca ma bucur insa ca treci am voie sa spun?
nu inteleg unde se poate vedea lista cu castigatorii concursului. Nu ca mi-as face prea mari iluzii, avand doua texte participante dar as vrea sa stiu cine a castigat si eventual sa apara si un clasament al textelor participante. Probabil asa ceva deja exista, dar nu reusesc eu sa ajung la pagina respectiva.
O poezie fără niciun fel de valențe artistice. Sfârșitul primei strofe încearcă să ridice cota, dar nu reușește, nici "apriga arșiță" nici "acide amintiri" nu conferă nimic. A doua strofă este complet inutilă, iar a treia ne face să înțelegem că autoarea habar n-are ce-i ăla război. Poate de țesut.
o poezie foarte aglomerata. in primul rand o gramada de cuvinte complicate (de multe ori acestia nu-si prea au locul intr-o poezie) la care se mai adauga si cateva versuri in engleza. acest "crepusculul" nu mi se pare deloc poetic, mi-ar fi placut mai mult: "amurgul camerei mele se intemeiaza pe faptul ca...". in versul patru amorului nu cred ca-i convine vecinatatea cuvintelor:"exacerbat de inextricabil" ca si eu aproape m-am balbait si m-a dus cu gandul la o perioada a copilariei sau adolescentei cand suntem tentati(de obicei in eseuri) a folosi tot felul de cuvinte complicate pentru "a da bine".nu cred ca are nevoie cititorul de asa ceva.scrii ceva de genul:"Crepusculul ochilor mei este o chestie ubicuă" dupa care vii cu un vers banal:"deoarece el există în tot ceea ce sunt eu", astfel fiind evident ca e o poezie contrafacuta, unele cuvinte sunt parca aruncate. "viitorul suna bine in falsitatea omenirii postmoderne" e ok, dar finalul nu e pe masura asteptarilor. nu prea vad rostul acelor "pentru ca azi e ieri/ si maine tot ieri este". cred ca era suficient:"nu exista decat trecut/ si crepuscul"
Dna Cristina eu salut intervenţia dumneavoastră, admir peniţa pe toate părţile (redivivus!) şi sper să mă reapuc de scris. Am avut în sfârşit un text nou, poate m-am grăbit să-l pun repede aici, iar dacă l-aţi considerat demn de atenţie o iau ca pe un imbold în plus.
Marga,
în viziunea mea nici una nici alta dar interpretările tale sînt incitante. interogația are un rol fundamental în comportamentul uman și cred că această stare de curiozitate sau indecizie nu se va epuiza vreodată.
și chiar dacă pînă la zei eu mai am un singur li tot sînt curios așa că voi aștepta cu interes poemul tău. mulțumesc.
inteleg acum intentia. aduce mai mult sau mai putin cu lectia cubului a lui Nichita (dar in alta cheie desigur). cu toate astea, sunt sigur ca iti dai seama de riscul pe care-l presupune acest tip de constructie. ma gandesc aici la faptul ca prima bariera de care te lovesti cand lecturezi un text nou este (aproape mereu) de ordin stilistic si abia apoi reflectezi la subtilitatile textului. Observatia am simtit nevoia sa o fac pe textul de mai sus mai ales pentru ca e un text scurt. pe o panza mica, riscul ca "murdaria" sa eclipseze compozitia in sine creste considerabil.
Simt ca am dat cu acest comentariu un mic zoom out de pe observatia facuta poemului asa ca vreau subliniez ca sintagma de care am vorbit nu trage poemul in jos, doar ca e o chestie de finete.
No comment, domnule Adrian...tot ce spuneţi dvs. e evident minciună, inclusiv insultele pe care mi le adresaţi la persoana a treia. Vă doresc tot binele din lume, poate veţi înţelege atunci.
Silvia, mereu ai fost binevenita sub textele mele, ba chiar mai mult, comentariile tale au fost mereu printre preferatele mele. Multumesc pentru sugestii, sunt binevenite. Probabil ca am sa modific acolo, sublinieaza mai puternic ideea, ce-i drept.
"decembrie cernut" și "prospețimea sufletului" îmi sunt două noțiuni total opuse. primul mă face a gândi la moarte, iar celălalt la naștere, deși, dacă mă gândesc, amândouă fac parte din viață...
un text-anunt pentru care iti multumim. uneori ar trebui sa ni se reaminteasca de anii 20-40 si de iesirea literaturii romanesti in Europa. mai ales acum cind apar in Romania si curente centripete. aceste texte culturale ar putea deveni o prezenta aici pe Hermeneia si, de ce nu, un manifest, un alt fel de manifest. te mai asteptam
Mulțumesc mult de vizite, Katya, Virgil. Posibil să fi fost și o greșeală de scriere din neatenție unde au fost erori la cuvinte din alte limbi, nu cred că a fost făcută din necunoaștere (umila mea părere). Nu știu dacă cuvintele "fuscei" și "drugari" au fost clari pentru toată lumea. In DEX apar mai multe definiții pentru primul și una diferită din sensul din poezie pentru al doilea. În Bucovina: Fuscel - vergea lungă și subțire de lemn, cu vârf ascuțit, folosită pentru garduri Drugar - bucată de lemn lungă și ceva mai groasă decât un fuscel, folosită ca element orizontal de legătură între stâlpii unui gard, de obicei câte doi, unul sus și unul jos. Fusceii se bat în cuie pe drugari, vertical, cu vârful ascuțit în sus. Un astfel de gard e dificil de excaladat/sărit de către animalele domestice sau sălbatice, cu excepția pisicilor.
bine, da nu va napustiti cu totii asupra mea. am pus o intrebare nevinovata si atit, ca intelegeam. aalizeei, foarte bine lucrat, nici n-am observat ca nu e originalul. superb.
aceste suspine în doliu prin camera verde a mării au tristețea iremediabilă a sfârșitului...par amprenta ultimului requiem dedicat acelor îndrăgostiți lepădați, eliberați de sufletele uitate largi, descheiate, veșminte inutile de alge:"libera animas", "Libera me, Domine, de morte aeterna" metafore originale, imagini autentice, cu efect scenografic, de forță, cuceresc depărtările, adâncurile dintre oameni: "adâncul e un car cu lebede muribunde tras de un unicorn marin luminând cu țipătul lui straniu nisipul"
Ai dreptate cu iarna aceea insa nu am gasit altceva care sa sugereze raceala... vroiam sa exprim starea aceea de instrainare a omului care nu mai unde sa isi puna capul. Multam de feed-back Dorine. Lasa-ma de data aceasta sa inteleg adevarul nu prin corespondenta cu faptele ori prin recurs la principiile coerentei ci mai mult de o maniera utilitarista :)
Mulțumesc de lectură și de comentarii! Călin, "împielițata " cred că avea un înger păzitor foarte bun! Virgil, am modificat, mulțumesc pentru sugestii. Uneori, sau de cele mai multe ori, copiii vorbesc incorect. Am încercat să redau limbajul lor, cu ritm sacadat și fără înflorituri. Bucuroasă, vă mai aștept! tincuța
andu, multumesc pentru comment. cat despre comentariul "eliptic" al domnului manolescu, eu una am priceput ce vrea sa spuna, pentru ca am avut discutii pe marginea altui text (strada cu fluturi) despre ce inseamna s-o "brodesti" sau nu. nu este vorba de o comunicare personala, cel putin nu asa cum inteleg eu din regulament. cu domnul gorun manolescu nu vorbesc "in privat" nicaieri. am inteles (de pe acest site) ca dumnealui imi urmareste evolutia si, cum ma "taxase" cu un text in urma, probabil aici, prin fraza scurta (si concisa), a vrut sa-mi spuna ca "uite asta inseamna sa-ti iasa". :)
PS: si totusi...viata privata, chit ca se reflecta poate uneori in ceea ce scriem, ramane sau ar trebui sa ramana o chestiune intre familie si prieteni...Nu cred ca suntem mamici sau tatici, nu are nimic a face asta cu textele noastre ... Suntem doar oameni care din cand in cand simt nevoia sa scrie. Uneori o fac mai bine alteori mai putin bine. Si din punctul asta de vedere suntem la fel.Suntem cuvinte, fara chip, fara genealogie Fara discriminari pozitive sau aprecieri distinctive.Zic si eu. De altfel cu toata recunoastinta ptr frumoase vorbe si urari :)
Am gasit in text niste sintagme deosebite : "Iubito culeg buzele tale", " tăietură în care s-au prăbușit alte guri", " coșar pe înserate înghițit de fumul ultimei colibe de sare" "ghimpele plutelor trecând prin gutui"... Cred totusi ca v-ati dus prea departe cu vezicile care pocnesc (imagine chiar ilara) si cu "mă strânge de gât intestinul tău subțire și-aproape ". Se incearca o estetica a grotescului, numai ca, in opinia mea, strica textul contruit pana in acel moment. Ialin
Părerea mea e că poemul e doar dulce, nu aduce nimic nou, iar finalul previzibil. Albastru, mov, în jurul capului? Știi tu la ce mă refer. "Multe umbre", "intre ochi si lumina", "privire arsă" - clișee.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
elian, poate nu am sa fac exces de modestie si am sa iti spun ca eu cred ca textul acesta nu are numai zvic, cred ca exista un substrat nu foarte vizibil de prima data care necesita o atentie la semantica cailean, sau poate in cite feluri nu poti aranca, merci de comentariu
pentru textul : fericirea I deOttilia, prea esti buna cu intamplarile! nu pepene, ca e bun:) semninte sa manance, sarate, amare, prajite, sa le doara/piste buzele! sa ramana imaginea ei... si atat!:) multam pentru tot ce ai vazut si scris, spor la viata!
pentru textul : în plămânii tăi e primăvară demultumesc pentru semnul de lectura.
pentru textul : pe marginea patului nu cresc poezii deEste puțin forțat scris "lucru-l vom face". Ai o greșeală de typo: "fica". Ca și cititor, aș fi găsit mai interesant un final care să mimeze, nu și să expună trecerea timpului.
pentru textul : The Red Scarlet Flower deAlma, nu-ti multumesc, e bine? :-) Si de unde toate disclaimerurile astea? Ca doar nu oi fi vreun copil sa ma supar daca nu-ti place castelul meu de nisip... Uite: nu ma supar deloc, la mine se vede, de ex, mult mai bine de pe ecranul de-acasa decat de pe cel de la serviciu, nu este foarte clar, dar asta este intentionat, culoarea e si ea aleasa cu grija si chiar spune ceva (ma rog, am vrut eu sa spuna, daca ai rabdare iti recomand sa faci un zoom... e o vizuala, nu uita, te rog). Cat despre asezarea scrisului in pagina... am incercat s ale pun peste tot in alta parte, dar nu au vrut sa stea. Mie mi s-a parut ca se potrivesc acolo, in coltul din dreapta jos, acolo unde s-a adunat toata plaja deasupra... daca as fi vrut sa pastrez axele de simetrie taiam altfel poza... si stiu si eu cate ceva despre asta. L-as fi pus insa din ratiuni de lumina undeva in dreapta sus... dar atunci nu ar mai fi avut, in conceptia mea, nicio legatura cu ideea. Poate insa ca nu am reusit sa sustin asa cum te asteptai, nu-i bai, data viitoare, sper, ma voi intampla altfel. Na, ca nu-ti multumec. Ca ma bucur insa ca treci am voie sa spun?
pentru textul : Urme de dor denu inteleg unde se poate vedea lista cu castigatorii concursului. Nu ca mi-as face prea mari iluzii, avand doua texte participante dar as vrea sa stiu cine a castigat si eventual sa apara si un clasament al textelor participante. Probabil asa ceva deja exista, dar nu reusesc eu sa ajung la pagina respectiva.
pentru textul : Rezultatele Concursului de Poezie „Astenie de primăvară – Hermeneia 2010” - Hermeneia Live Online deO poezie fără niciun fel de valențe artistice. Sfârșitul primei strofe încearcă să ridice cota, dar nu reușește, nici "apriga arșiță" nici "acide amintiri" nu conferă nimic. A doua strofă este complet inutilă, iar a treia ne face să înțelegem că autoarea habar n-are ce-i ăla război. Poate de țesut.
pentru textul : aer închis deo poezie foarte aglomerata. in primul rand o gramada de cuvinte complicate (de multe ori acestia nu-si prea au locul intr-o poezie) la care se mai adauga si cateva versuri in engleza. acest "crepusculul" nu mi se pare deloc poetic, mi-ar fi placut mai mult: "amurgul camerei mele se intemeiaza pe faptul ca...". in versul patru amorului nu cred ca-i convine vecinatatea cuvintelor:"exacerbat de inextricabil" ca si eu aproape m-am balbait si m-a dus cu gandul la o perioada a copilariei sau adolescentei cand suntem tentati(de obicei in eseuri) a folosi tot felul de cuvinte complicate pentru "a da bine".nu cred ca are nevoie cititorul de asa ceva.scrii ceva de genul:"Crepusculul ochilor mei este o chestie ubicuă" dupa care vii cu un vers banal:"deoarece el există în tot ceea ce sunt eu", astfel fiind evident ca e o poezie contrafacuta, unele cuvinte sunt parca aruncate. "viitorul suna bine in falsitatea omenirii postmoderne" e ok, dar finalul nu e pe masura asteptarilor. nu prea vad rostul acelor "pentru ca azi e ieri/ si maine tot ieri este". cred ca era suficient:"nu exista decat trecut/ si crepuscul"
pentru textul : Crepuscul deDna Cristina eu salut intervenţia dumneavoastră, admir peniţa pe toate părţile (redivivus!) şi sper să mă reapuc de scris. Am avut în sfârşit un text nou, poate m-am grăbit să-l pun repede aici, iar dacă l-aţi considerat demn de atenţie o iau ca pe un imbold în plus.
pentru textul : Ca nişte oameni fără deMarga,
pentru textul : punctus interrogativus deîn viziunea mea nici una nici alta dar interpretările tale sînt incitante. interogația are un rol fundamental în comportamentul uman și cred că această stare de curiozitate sau indecizie nu se va epuiza vreodată.
și chiar dacă pînă la zei eu mai am un singur li tot sînt curios așa că voi aștepta cu interes poemul tău. mulțumesc.
text bun mai putin rindurile: "te așezai pe genunchii mei îmi cântai ca unui copil pupilele se luminau te-aș fi putut aștepta ore întregi" parerea mea
pentru textul : fixație deinteleg acum intentia. aduce mai mult sau mai putin cu lectia cubului a lui Nichita (dar in alta cheie desigur). cu toate astea, sunt sigur ca iti dai seama de riscul pe care-l presupune acest tip de constructie. ma gandesc aici la faptul ca prima bariera de care te lovesti cand lecturezi un text nou este (aproape mereu) de ordin stilistic si abia apoi reflectezi la subtilitatile textului. Observatia am simtit nevoia sa o fac pe textul de mai sus mai ales pentru ca e un text scurt. pe o panza mica, riscul ca "murdaria" sa eclipseze compozitia in sine creste considerabil.
Simt ca am dat cu acest comentariu un mic zoom out de pe observatia facuta poemului asa ca vreau subliniez ca sintagma de care am vorbit nu trage poemul in jos, doar ca e o chestie de finete.
pentru textul : crochiu I deApăi, păcat! Eu o voi citi cu finalul original ca să o savurez pe deplin. Ăsta de-al doilea ți-l las pentru o altă poezie.
Ori, până la urmă, distrugerea propriei poezii tot efect poetic se cheamă?
pentru textul : râul de oxigen deNo comment, domnule Adrian...tot ce spuneţi dvs. e evident minciună, inclusiv insultele pe care mi le adresaţi la persoana a treia. Vă doresc tot binele din lume, poate veţi înţelege atunci.
pentru textul : Portretul unei călătoare deSilvia, mereu ai fost binevenita sub textele mele, ba chiar mai mult, comentariile tale au fost mereu printre preferatele mele. Multumesc pentru sugestii, sunt binevenite. Probabil ca am sa modific acolo, sublinieaza mai puternic ideea, ce-i drept.
pentru textul : nopți albe de"decembrie cernut" și "prospețimea sufletului" îmi sunt două noțiuni total opuse. primul mă face a gândi la moarte, iar celălalt la naștere, deși, dacă mă gândesc, amândouă fac parte din viață...
pentru textul : Într-o Iarnă deun text-anunt pentru care iti multumim. uneori ar trebui sa ni se reaminteasca de anii 20-40 si de iesirea literaturii romanesti in Europa. mai ales acum cind apar in Romania si curente centripete. aceste texte culturale ar putea deveni o prezenta aici pe Hermeneia si, de ce nu, un manifest, un alt fel de manifest. te mai asteptam
pentru textul : « Réhabilitation du rêve. Une anthologie de l’Avant-garde roumaine » - Ion Pop dep l i c t i s i t o r
pentru textul : Transplant de inimă deMulțumesc mult de vizite, Katya, Virgil. Posibil să fi fost și o greșeală de scriere din neatenție unde au fost erori la cuvinte din alte limbi, nu cred că a fost făcută din necunoaștere (umila mea părere). Nu știu dacă cuvintele "fuscei" și "drugari" au fost clari pentru toată lumea. In DEX apar mai multe definiții pentru primul și una diferită din sensul din poezie pentru al doilea. În Bucovina: Fuscel - vergea lungă și subțire de lemn, cu vârf ascuțit, folosită pentru garduri Drugar - bucată de lemn lungă și ceva mai groasă decât un fuscel, folosită ca element orizontal de legătură între stâlpii unui gard, de obicei câte doi, unul sus și unul jos. Fusceii se bat în cuie pe drugari, vertical, cu vârful ascuțit în sus. Un astfel de gard e dificil de excaladat/sărit de către animalele domestice sau sălbatice, cu excepția pisicilor.
pentru textul : Mâțâli debine, da nu va napustiti cu totii asupra mea. am pus o intrebare nevinovata si atit, ca intelegeam. aalizeei, foarte bine lucrat, nici n-am observat ca nu e originalul. superb.
pentru textul : în căutarea timpului pierdut deaceste suspine în doliu prin camera verde a mării au tristețea iremediabilă a sfârșitului...par amprenta ultimului requiem dedicat acelor îndrăgostiți lepădați, eliberați de sufletele uitate largi, descheiate, veșminte inutile de alge:"libera animas", "Libera me, Domine, de morte aeterna" metafore originale, imagini autentice, cu efect scenografic, de forță, cuceresc depărtările, adâncurile dintre oameni: "adâncul e un car cu lebede muribunde tras de un unicorn marin luminând cu țipătul lui straniu nisipul"
pentru textul : requiem la flaut pentru ieșirea din labirint deAi dreptate cu iarna aceea insa nu am gasit altceva care sa sugereze raceala... vroiam sa exprim starea aceea de instrainare a omului care nu mai unde sa isi puna capul. Multam de feed-back Dorine. Lasa-ma de data aceasta sa inteleg adevarul nu prin corespondenta cu faptele ori prin recurs la principiile coerentei ci mai mult de o maniera utilitarista :)
pentru textul : mensura dee rar
pentru textul : Série grise ou noire demarar
"muscat"
de har ... :)
e mult
mai des
un
nenufar...
Mulțumesc de lectură și de comentarii! Călin, "împielițata " cred că avea un înger păzitor foarte bun! Virgil, am modificat, mulțumesc pentru sugestii. Uneori, sau de cele mai multe ori, copiii vorbesc incorect. Am încercat să redau limbajul lor, cu ritm sacadat și fără înflorituri. Bucuroasă, vă mai aștept! tincuța
pentru textul : Azi am mâncat bureți deandu, multumesc pentru comment. cat despre comentariul "eliptic" al domnului manolescu, eu una am priceput ce vrea sa spuna, pentru ca am avut discutii pe marginea altui text (strada cu fluturi) despre ce inseamna s-o "brodesti" sau nu. nu este vorba de o comunicare personala, cel putin nu asa cum inteleg eu din regulament. cu domnul gorun manolescu nu vorbesc "in privat" nicaieri. am inteles (de pe acest site) ca dumnealui imi urmareste evolutia si, cum ma "taxase" cu un text in urma, probabil aici, prin fraza scurta (si concisa), a vrut sa-mi spuna ca "uite asta inseamna sa-ti iasa". :)
pentru textul : întrepătrunderi deinca un nume si ma lasam de comentarii
pentru textul : art nouveau dePS: si totusi...viata privata, chit ca se reflecta poate uneori in ceea ce scriem, ramane sau ar trebui sa ramana o chestiune intre familie si prieteni...Nu cred ca suntem mamici sau tatici, nu are nimic a face asta cu textele noastre ... Suntem doar oameni care din cand in cand simt nevoia sa scrie. Uneori o fac mai bine alteori mai putin bine. Si din punctul asta de vedere suntem la fel.Suntem cuvinte, fara chip, fara genealogie Fara discriminari pozitive sau aprecieri distinctive.Zic si eu. De altfel cu toata recunoastinta ptr frumoase vorbe si urari :)
pentru textul : Concursul Internaţional “Toamna bacoviană-130” şi-a desemnat câştigătorii de„zvonuri pline”, ai dreptate, probabil că am pierdut un cuvânt la tastare.
pentru textul : poem pentru dobrogea deAm gasit in text niste sintagme deosebite : "Iubito culeg buzele tale", " tăietură în care s-au prăbușit alte guri", " coșar pe înserate înghițit de fumul ultimei colibe de sare" "ghimpele plutelor trecând prin gutui"... Cred totusi ca v-ati dus prea departe cu vezicile care pocnesc (imagine chiar ilara) si cu "mă strânge de gât intestinul tău subțire și-aproape ". Se incearca o estetica a grotescului, numai ca, in opinia mea, strica textul contruit pana in acel moment. Ialin
pentru textul : Allienter dePărerea mea e că poemul e doar dulce, nu aduce nimic nou, iar finalul previzibil. Albastru, mov, în jurul capului? Știi tu la ce mă refer. "Multe umbre", "intre ochi si lumina", "privire arsă" - clișee.
pentru textul : Sub Acoperire dePagini