Mulțumesc, cu simplitate, Hermeneia, pentru "beția tangoului" de cuvinte-lumină. Din al lor centrum răsărind spiritul și în el întorcându-se, ca o renaștere prin alte cuvinte. E timpul născător de oameni și oamenii creatori de timp.
"Cea spus la început [...]"!!!
Mai întâi, ortografia.
Apoi, în acest text şi în cel pereche postat aici - idei şi sentimente comune într-o expresie lipsită de orice notă personală.
Rafael, acesta este un site de literatură, nu un salon de terapie intensivă. Nu te îngrijora, all is fine; rezistăm mai bine criticilor decât laudătorilor. Ideea era că poezia lucrează cu alte mijloace în general decât proza (deși mie personal îmi place să amestec la maxim limitele, dar aceasta este altă poveste); forța sugestiei trebuie să fie mai mare, cititorul se presupune că participă și își creează, pe drumul schițat doar de autor, propria transpunere a versurilor... Dacă asta eșuează, poate să fie vina autorului, a cititorului sau, de multe ori, a diferențelor de percepție care de fapt fac tot deliciul. Te mai aștept, fără griji de acest gen și... mulțumesc, intenția a fost onorabilă.
este o poezie aparte, iesita din "tiparele" obisnuite ale poetului, calitativ superioara, din punctul meu de vedere profan. o trecere gradata intr-un alt registru al contemplatiei, al iubirii, deosebit prin imaginile create "și privesc spulberatele guri neiubitele de zidul cel viu al celui ce umblă cu lumina sub tălpile mele cocoșat și apus pe ruginiul și reavănul piept al iepurelui călare pe jumătate de cer" si sint doar gleznele, ferice Esme.
de aici pleacă misterul. nu e domeniul meu pentru a evidenția nuanțele de nu știu cum îmbinate cu altele de nu știu ce, așa că o să fac o încălcare de regulament și o să evidențiez experimentul tău pur și simplu pentru că mi-a plăcut dincolo de cunoștințele mele. sancționează-mă! (vor veni specialiștii cândva)
stiam ca textul este vechi si ca face parte dintr-un serial. eu am vrut pur si simplu sa las un semn. e modul in care arat ca ceva imi place foarte mult. cand tac inseamna ca nu a creat cine stie impresie:)
Adevărul că poeziile Luminiței Suse și ale lui Doru Lubov vă incită și le oferiți o cu totul altă cotă decât celorlalte poeme tocmai pentru structura lor "genetică". Mie poemul prezentat aici nu mi s-a părut o replică la cei doi ci un exercițiu topologic al efemerului de sine-stătător. Raporturile dintre teoria suprafețelor fantaste și filosofie par incerte, nefinisate, abia sugerate.
Virgil și Adrian, iertat să-mi fie dar îmi vine greu să mai zic ceva în acest context care seamănă cu celebra vorbă 'când doi îți spun că ești beat du-te și te culcă' Aparent, eu sunt cea 'beată' aici. Prefer deocamdată să o las așa pentru că a argumenta suplimentar consider că m-ar descalifica.
Însă pe finalul dizertației tale, Virgil (să îmi spui dacă te jignește adresarea mea directă, eu nu asta intenționez) mi se pare că forțezi un pic comparațiile. Eu oricum , cel puțin în comentarii mă abțin cât pot de mult de la comparații cu autori consacrați, din simplul motiv că aceste comparații mi se par nelalocul lor. Dar dacă tu Virgil, crezi că ai vreo legătură cu Arghezi, chiar și la nivel de comparație în subsolul unui text, atunci eu sunt cea în derivă.
Iar 'băltoacă' e vulgar pentru că așa e cuvântul ăsta, vulgar. Ție nu ți se pare? Iată cât de diferite pot să ne fie percepțiile...
Marga
ce sa zic? poem simplu, cu o uşoară nuanţă de autoparodie. spune-mi tu o soluţie fericită la ultima strofă care să rimeze bine cu nu-i şi pariu. un lucru e cert şi pot să-l confirm: sunt un galant par excellence. iar în ce priveşte spun/adun, câte soluţii nefericite sunt în lume! putem s-o înghiţim şi pe asta.
Dorine, stii prea bine ca nu trebuie sa-mi ceri acordul intru cele poezesti. Ce imi place, imi place si spun, ce nu, la fel. In schimb, eu as vrea sa te rog sa ma cruti pe viitor cu ironiile mult prea fine pentru mine de tipul "cine e Florin Chilian?" Va mai rog (pe tine si pe Daniel) sa luati in considerare faptul ca eu nu m-am ridicat inca la nivelul acesta de subtilitate si sa imi acordati eventual cateva circumstante atenuante. Andu
... într-o dimensiune, "pentru a nu asculta/ decât limitele apropierii// se dezgolește duna". Frumoasă alăturare între Louis Armstrong și Wagner, două oaze ce savurau disonanțele, odihnindu-le pe "trupul gol al deșertului" din semeni. Pentru titlu, și distilarea cuvintelor, pentru bemolii ce însoțesc această partitură, frumoasă prin tăcerea sonoră.
am lasat penita sa se duca inainte precum sageata arcasilor lui voda *original, insurubat in jurul ideii si frumos, deosebit de frumos, rar am citit ceva atat de frumos ... aici e cheia /pe mine ea nu m-a văzut după chipul și asemănarea sa./ restul e demonstratia lemei eul liric e un rege lear ,cu mana intinsa ... felicitari si stiu ca nu ti/o iei in cap, de fapt, penitele au o valoare relativa...imi place sa citesc ce scrii, ai un liric extrem de inteligent, sclipitor....
remarc asta "despre fiul meu știu că nu-ți place subiectul dar trebuie să asculți de câte ori mi-am imaginat că fiul meu e în clasa a doua ca și mine nu se pricepe la desenat pielea mea e un desen pe care îl pune la geam un desen cu navete spațiale și roboți peste pielea mea pune o o fâșie de lume înmoaie creionul pe limbă apoi peste lume trasează conturul a tot ceea ce însemn pentru el eu sunt desenul și lumea trebuie să încapă în mine despre cancer de la o vreme am început să mă uit la știri medicale ca de exemplu nu știu dacă ai văzut că cercetătorii au izolat cele patru gene ale cancerului și numai acționând agresiv împotriva celor patru ne putem vindeca ține minte nu te vindeci ne vindecăm dimineața ne întâlnim pe holuri avem de toate sonde pentru urină catetere suntem complet dotați complet umani într-un fel sau altul toți suntem în metastază tu ai să-mi zici să-mi trăiesc viața ca și cum ar fi ultima ar trebui doar să te întrebi ce te-ai face fără mine dacă eu trăiesc veșnic răspunsul ți-l dau tot eu nu-ți fie frică dincolo n-o să mai fie biletul de tren opt sute de mii dincolo o să bem cafea cu jony halliday o să ne îndrăgostim unul de altul unul de altul unul de altul unul de altul până o să facem un lanț antiderapaj dintr-odată sunt gol oameniii au două mâini ca să țină balanța ca să aibă ce împreuna ca să aibă ce pierde dacă aș fi cohen ți-aș spune că mă tragi pe nas doar să-ți aduci aminte cum e să simți iar în nopțile în care nu ai cu cine îți faci curaj la o mie de săruturi adâncime ". acesta este tot poemul. inglobeaza tot ce e mai viabil, mai simtitor, mai sincer. si jonny halliday. aici este un tu si o ea care vibreaza si care spun. e o constientizare si cuvintele care se lovesc si se imabina. frumos si ai reusit sa ma faci sa sed langa tine cu tine si sa ma bucur. adica esential.
Ca să ne aducem aminte. Dulce-amăruie regăsire după gesturile dintâi, condimente stilistice de efect, parcă neconștientizate (dar cu atât mai naturale) și un final pe măsura anti-sentimentului.
Dacă poezia e în spatele tău, sfatul meu e să deschizi rucsacul și să o lași să zboare, atât, nu e nevoie de detalii, un ochi experimentat o vede și de la mare înălțime. :) Verbul "a trebui" este impersonal, deci nu se conjugă: "ce-mi trebuie căldură".
Dan, mulțumesc pentru notițe. Am trimis coafeza la plimbare, dar am păstrat în subtext ideea de «coma berenice». Nu am renunțat la maniheistă dar am modificat un pic, am spus «mere maniheiste» ca un fel de cunoaștere a binelui și răului într-o formă antică, nu modernă («pierdute pe jos», în inconștient, în memoria colectivă). Totul și pentru a disloca imaginile nu doar spațial, ci și temporal. Se putea spune și mazdeană, dar am mizat pe un cuvânt mai cunoscut. Flagelul l-am păstrat pe post de curea, iarăși schimbare de scop. Nu știu ce ai vrut să spui cu «suspendat». Narcisa, mulțumesc de trecere și pentru sugestii. Am modificat aici cum n-am mai modificat nicăieri în altă parte. E un text mai vechi asupra căruia nu am revenit decât abia acum. Un second thought e mereu util pentru șlefuire și claritate.
în roşul aprins
al acestui ocean
e un luciu de sabie
o privire coborata din cer
iar în chinul adăpostit
de mii de ani într-o veghe
e o speranta
pe care o vor dezrobi
doar apele lunii...
Virgil, as vrea sa stiu urmatoarele:
1 - cum se poate accesa pagina cu texte remarcate (exista? asa ceva pe noul site?)
2 - evidentierea unui text se face tot cu penite? ori s-a renuntat la idee?
3 - datele personale - pot fi accesate de ceilalti membri ai site-ului? ori vizitatori? momentan vad ca nu se pot completa oricum. as dori sa stiu ca info general cu privire la safety and data protection.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Mulțumesc, cu simplitate, Hermeneia, pentru "beția tangoului" de cuvinte-lumină. Din al lor centrum răsărind spiritul și în el întorcându-se, ca o renaștere prin alte cuvinte. E timpul născător de oameni și oamenii creatori de timp.
pentru textul : jurnal de nesomn V deAlma, am corectat. Multumesc. :)
pentru textul : Bruion de"Cea spus la început [...]"!!!
pentru textul : Ganduri deMai întâi, ortografia.
Apoi, în acest text şi în cel pereche postat aici - idei şi sentimente comune într-o expresie lipsită de orice notă personală.
Rafael, acesta este un site de literatură, nu un salon de terapie intensivă. Nu te îngrijora, all is fine; rezistăm mai bine criticilor decât laudătorilor. Ideea era că poezia lucrează cu alte mijloace în general decât proza (deși mie personal îmi place să amestec la maxim limitele, dar aceasta este altă poveste); forța sugestiei trebuie să fie mai mare, cititorul se presupune că participă și își creează, pe drumul schițat doar de autor, propria transpunere a versurilor... Dacă asta eșuează, poate să fie vina autorului, a cititorului sau, de multe ori, a diferențelor de percepție care de fapt fac tot deliciul. Te mai aștept, fără griji de acest gen și... mulțumesc, intenția a fost onorabilă.
pentru textul : Etaj VII decre ca ultimul vers ar merge asa: "Nu-s eu Emil, sunt o dublură!"
pentru textul : Ecran deda, ai dreptate stefan, nici mie nu mi-a placut. am sa schimb. trebuie sa schimb. multumesc ca ai citit si ti-ai spus parerea.
pentru textul : orele noastre deeste o poezie aparte, iesita din "tiparele" obisnuite ale poetului, calitativ superioara, din punctul meu de vedere profan. o trecere gradata intr-un alt registru al contemplatiei, al iubirii, deosebit prin imaginile create "și privesc spulberatele guri neiubitele de zidul cel viu al celui ce umblă cu lumina sub tălpile mele cocoșat și apus pe ruginiul și reavănul piept al iepurelui călare pe jumătate de cer" si sint doar gleznele, ferice Esme.
pentru textul : o cântare a gleznelor. a lui esme de- erata - a se citi "cum ai primit"
pentru textul : Scrie în locul meu deNicholas, este pentru fiul meu, copilul din tine!:) si altii... un gind la inceput de an... Iti multumesc de apreciere Corina
pentru textul : Celui fraged dede aici pleacă misterul. nu e domeniul meu pentru a evidenția nuanțele de nu știu cum îmbinate cu altele de nu știu ce, așa că o să fac o încălcare de regulament și o să evidențiez experimentul tău pur și simplu pentru că mi-a plăcut dincolo de cunoștințele mele. sancționează-mă! (vor veni specialiștii cândva)
pentru textul : if you go away destiam ca textul este vechi si ca face parte dintr-un serial. eu am vrut pur si simplu sa las un semn. e modul in care arat ca ceva imi place foarte mult. cand tac inseamna ca nu a creat cine stie impresie:)
pentru textul : story of a city deAdevărul că poeziile Luminiței Suse și ale lui Doru Lubov vă incită și le oferiți o cu totul altă cotă decât celorlalte poeme tocmai pentru structura lor "genetică". Mie poemul prezentat aici nu mi s-a părut o replică la cei doi ci un exercițiu topologic al efemerului de sine-stătător. Raporturile dintre teoria suprafețelor fantaste și filosofie par incerte, nefinisate, abia sugerate.
pentru textul : Ȋn biblioteci fantaste deVirgil și Adrian, iertat să-mi fie dar îmi vine greu să mai zic ceva în acest context care seamănă cu celebra vorbă 'când doi îți spun că ești beat du-te și te culcă' Aparent, eu sunt cea 'beată' aici. Prefer deocamdată să o las așa pentru că a argumenta suplimentar consider că m-ar descalifica.
pentru textul : dade I - varianta 2 deÎnsă pe finalul dizertației tale, Virgil (să îmi spui dacă te jignește adresarea mea directă, eu nu asta intenționez) mi se pare că forțezi un pic comparațiile. Eu oricum , cel puțin în comentarii mă abțin cât pot de mult de la comparații cu autori consacrați, din simplul motiv că aceste comparații mi se par nelalocul lor. Dar dacă tu Virgil, crezi că ai vreo legătură cu Arghezi, chiar și la nivel de comparație în subsolul unui text, atunci eu sunt cea în derivă.
Iar 'băltoacă' e vulgar pentru că așa e cuvântul ăsta, vulgar. Ție nu ți se pare? Iată cât de diferite pot să ne fie percepțiile...
Marga
ce sa zic? poem simplu, cu o uşoară nuanţă de autoparodie. spune-mi tu o soluţie fericită la ultima strofă care să rimeze bine cu nu-i şi pariu. un lucru e cert şi pot să-l confirm: sunt un galant par excellence. iar în ce priveşte spun/adun, câte soluţii nefericite sunt în lume! putem s-o înghiţim şi pe asta.
pentru textul : pariu deups. da. si era atat de evident.
pentru textul : from blade runners II deai dreptate si acolo la versul semnalat, incerc sa remediez. mersi mult.
Dorine, stii prea bine ca nu trebuie sa-mi ceri acordul intru cele poezesti. Ce imi place, imi place si spun, ce nu, la fel. In schimb, eu as vrea sa te rog sa ma cruti pe viitor cu ironiile mult prea fine pentru mine de tipul "cine e Florin Chilian?" Va mai rog (pe tine si pe Daniel) sa luati in considerare faptul ca eu nu m-am ridicat inca la nivelul acesta de subtilitate si sa imi acordati eventual cateva circumstante atenuante. Andu
pentru textul : livadă de piersici, cu botoșei albi de... într-o dimensiune, "pentru a nu asculta/ decât limitele apropierii// se dezgolește duna". Frumoasă alăturare între Louis Armstrong și Wagner, două oaze ce savurau disonanțele, odihnindu-le pe "trupul gol al deșertului" din semeni. Pentru titlu, și distilarea cuvintelor, pentru bemolii ce însoțesc această partitură, frumoasă prin tăcerea sonoră.
pentru textul : Trupul gol al deșertului desper ca nu ofensez pe nimeni dar banuiesc ca iti dai seama ca acest text nu este haiku
pentru textul : ... demi-au plăcut. deși în al doilea caz aș fi optat pentru „crești în”
pentru textul : vorbe de sticlă deam lasat penita sa se duca inainte precum sageata arcasilor lui voda *original, insurubat in jurul ideii si frumos, deosebit de frumos, rar am citit ceva atat de frumos ... aici e cheia /pe mine ea nu m-a văzut după chipul și asemănarea sa./ restul e demonstratia lemei eul liric e un rege lear ,cu mana intinsa ... felicitari si stiu ca nu ti/o iei in cap, de fapt, penitele au o valoare relativa...imi place sa citesc ce scrii, ai un liric extrem de inteligent, sclipitor....
pentru textul : toate oasele deremarc asta "despre fiul meu știu că nu-ți place subiectul dar trebuie să asculți de câte ori mi-am imaginat că fiul meu e în clasa a doua ca și mine nu se pricepe la desenat pielea mea e un desen pe care îl pune la geam un desen cu navete spațiale și roboți peste pielea mea pune o o fâșie de lume înmoaie creionul pe limbă apoi peste lume trasează conturul a tot ceea ce însemn pentru el eu sunt desenul și lumea trebuie să încapă în mine despre cancer de la o vreme am început să mă uit la știri medicale ca de exemplu nu știu dacă ai văzut că cercetătorii au izolat cele patru gene ale cancerului și numai acționând agresiv împotriva celor patru ne putem vindeca ține minte nu te vindeci ne vindecăm dimineața ne întâlnim pe holuri avem de toate sonde pentru urină catetere suntem complet dotați complet umani într-un fel sau altul toți suntem în metastază tu ai să-mi zici să-mi trăiesc viața ca și cum ar fi ultima ar trebui doar să te întrebi ce te-ai face fără mine dacă eu trăiesc veșnic răspunsul ți-l dau tot eu nu-ți fie frică dincolo n-o să mai fie biletul de tren opt sute de mii dincolo o să bem cafea cu jony halliday o să ne îndrăgostim unul de altul unul de altul unul de altul unul de altul până o să facem un lanț antiderapaj dintr-odată sunt gol oameniii au două mâini ca să țină balanța ca să aibă ce împreuna ca să aibă ce pierde dacă aș fi cohen ți-aș spune că mă tragi pe nas doar să-ți aduci aminte cum e să simți iar în nopțile în care nu ai cu cine îți faci curaj la o mie de săruturi adâncime ". acesta este tot poemul. inglobeaza tot ce e mai viabil, mai simtitor, mai sincer. si jonny halliday. aici este un tu si o ea care vibreaza si care spun. e o constientizare si cuvintele care se lovesc si se imabina. frumos si ai reusit sa ma faci sa sed langa tine cu tine si sa ma bucur. adica esential.
pentru textul : schizoid de profesie deraluca, multumesc de venire. si de penita. este un text la care tin:)
pentru textul : de-a buşilea prin aer deCa să ne aducem aminte. Dulce-amăruie regăsire după gesturile dintâi, condimente stilistice de efect, parcă neconștientizate (dar cu atât mai naturale) și un final pe măsura anti-sentimentului.
pentru textul : trezirea la irealitate destau si eu si ma gandesc
ce sa scriu sa primesc o plomba pe gratis? nu glumesc.
pentru textul : politica sadicului depana maine vin cu ceva, dar tot la cutiuta cu nisip.
Dacă poezia e în spatele tău, sfatul meu e să deschizi rucsacul și să o lași să zboare, atât, nu e nevoie de detalii, un ochi experimentat o vede și de la mare înălțime. :) Verbul "a trebui" este impersonal, deci nu se conjugă: "ce-mi trebuie căldură".
pentru textul : Ca sunetul în fluier deDan, mulțumesc pentru notițe. Am trimis coafeza la plimbare, dar am păstrat în subtext ideea de «coma berenice». Nu am renunțat la maniheistă dar am modificat un pic, am spus «mere maniheiste» ca un fel de cunoaștere a binelui și răului într-o formă antică, nu modernă («pierdute pe jos», în inconștient, în memoria colectivă). Totul și pentru a disloca imaginile nu doar spațial, ci și temporal. Se putea spune și mazdeană, dar am mizat pe un cuvânt mai cunoscut. Flagelul l-am păstrat pe post de curea, iarăși schimbare de scop. Nu știu ce ai vrut să spui cu «suspendat». Narcisa, mulțumesc de trecere și pentru sugestii. Am modificat aici cum n-am mai modificat nicăieri în altă parte. E un text mai vechi asupra căruia nu am revenit decât abia acum. Un second thought e mereu util pentru șlefuire și claritate.
pentru textul : paramour deFinalul cam patetic și previzibil. Pare un text abia început. Ce urmează, poate ne spui printr-o continuare: d&g 2.
pentru textul : d&g deîn roşul aprins
pentru textul : Pocnet deal acestui ocean
e un luciu de sabie
o privire coborata din cer
iar în chinul adăpostit
de mii de ani într-o veghe
e o speranta
pe care o vor dezrobi
doar apele lunii...
felicitari Laurentiu, frumoasa reusita!
pentru textul : Lansare de carte: Laurențiu Belizan , Pareidolia - Editura Humanitas deVirgil, as vrea sa stiu urmatoarele:
1 - cum se poate accesa pagina cu texte remarcate (exista? asa ceva pe noul site?)
2 - evidentierea unui text se face tot cu penite? ori s-a renuntat la idee?
3 - datele personale - pot fi accesate de ceilalti membri ai site-ului? ori vizitatori? momentan vad ca nu se pot completa oricum. as dori sa stiu ca info general cu privire la safety and data protection.
cheers!
pentru textul : Bun venit pe Hermeneia 2.0 dePagini