In general acest gen de prozodie este riscanta iar Alma aici cred ca si-a asumat riscurile de rigoare. Asta pentruca foarte usor te poate duce gandul sa inlocuiesti pe "pa" cu altceva, bagatelizand astfel, desigur, intregul demers poetic. Mie mi-a placut insa... am gasit aici o imbinare de modern cu clasic in exprimare, plus un amestec ingenuu de perspective din diferite unghiuri asupra acestui "Pa". Una peste alta, desi poate parea o joaca, acest text este suficient de serios si de bine cladit. Andu
domnule manolescu, ce e de neinteles aici? nu fluturii schelalaie se rotesc balesc. :) etc. ma rog, este opinia dumneavoastra, dar cred ca v-ati grabit in receptare.
când îți aperi un text, e bună idignarea, dacă se încadrează în limite literare.
speram să știi asta. nimeni nu vrea să citească istericale, și aici ești și tu de acord cu mine, cred. mai multă atenție, te rog.
şi cea de nebunie, întrea real şi ireal, ai reuşit aici să ţii lectorul în povestea ta mai mult visată, mai mult dorită, mai mult insolită decât ceea ce nici tu nu credeai că o să se întâmple. în plan mental mai mult, povestea ta porneşte de la existenţial şi tot acolo se îndreaptă. cercul vicios a ceea ce se vrea de la viaţă, acel "cu tine". ai pasaje reuşite şi ca idee şi ca discurs. nu am să remarc nimic, în opinia mea este bine ceea ce am citit aici.
n-am prea inteles ce legatura are obiectul rezervei mele cu obiectul libsei tale de rezerva dar probabil ca o fi ceva si nu m-am prins eu. iar daca este vorba de context atunci imi sustin parerea. interesant c esti deschisa la ideea de schimbare sau evolutie a unui text. nu toti sint.
Discuţie anevoioasă; pentru că e pe net. Acestea sunt discuţii de purtat faţă-n faţă. Pe scurt, mai spun doar: o luăm de la ipoteza Sapir-Whorf, până la Cotitura Lingvistică. Doar aşa pot spune ce înseamnă pentru mine "abordare analitică". În fapt, pentru a putea avea oarecare succes, pentru a ajunge la un rezultat decent, ar trebui să ne ducem la vechea dilemă - "cuvintele sunt convenţie ori esenţa obiectului/fenomenului reprezentat?" Având un eventual acord, situându-ne în acelaşi univers lingvistic (vizavi de semnificaţie) putem să ne înţelegem rezonabil. Vedeti, aşadar, cât avem de acoperit. Dar, după cum simt, sunteţi un împătimit fan al lui Wittgenstein şi aş depune repede steagul.
cred că citesc un text foarte concis care păstrează acea „privire obiectivă din exterior” din textele Orianei. nu știu dacă îmi place neaparat cuvîntul parastas dar admir frumusețea tragică a imaginii. filozofic vorbind totuși identific o curiozitate. se zice că pe lanțul evoluției omul este superior și ulterior păsării. în textul acesta al Orianei ni se sugerează parcă opusul.
Remarcabil ton elegiac, aproape profetic, iar titlul este pe măsura tainei însâmburite acolo. Interesantă variație de perspectivă, de la persoana I accentul deplasându-se spre ”lumile lăptoase” din afară.
aşa zic şi eu. încercăm să facem poezie. dacă nu reuşim, încercăm din nou. Submediocru nu este textul, mi se pare un pic prea mult. Mediocru este. Şi din punctul meu de vedere e genial, nu o să explic de ce, dar e genial. Mulţumesc pentru comentarii, ar fi foarte frumos dacă ar fi şi mai aplicate, pentru că eu nu pot să îmi dau seama de ce e submediocru dacă nu îmi spuneţi. Nu?
Interesant, da. Ironia din începutul textului parcă nu prea merge cu finalul de la care așteptam altceva. Ce cred că este de reținut, ideea din: "...ziua... a mai trecut o dată "
multumim, multumim Ioana, desi ca sa fiu deschis ma gindeam acum citeva minute ca for some reason criza asta se pare ca i-a facut pe oameni ceva mai buni. sau daca nu mai buni atunci poate mai umili sau poate mai sensibili, mai "thoughtful". poate nu chiar pe toti, that's true, dar pe ceva mai multi. a redus tonul zornaitor al materialismului si al tupeului moralizator al dreptei politice si culturale, ne-a facut sa ne dam seama - daca mai era nevoie - ca sintem niste jucarii de cirpa care ne stricam repede si murim simplu, si putem fi fericiti cu mult mai putin decit credem....... mai ales daca acel putin este si adevarat.
avers Ce flacără colectivă pe timp de zi Ce incendiu perfect al nopții. Mâine erau puținele cirezi de porci pe dealuri azi negrul venind spre iarba veștejită ne amintim melancolic de vară de dogoarea aceea lipind pe dinafară pătratele conuri ale inconștientului. Ideea textului mi s-a părut interesantă, dar începutul poemului mi se pare mai mult decât pueril. Exclamațiile retorice sunt juvenile. Mă simt de parcă aș citi din declarațiile de independență, război, îndrumare la 'scăpare de sub robia tiranilor', declarații lansate de-a lungul istoriei. Jocul de cuvinte este interesant, dar departe de a fi reușit. Uite un poet care reușește așa ceva: George Vasilievici. Ți-l recomand, e contemporan. Ceva care mi.a plăcut: 'azi verdele părăsind crudul ierbii'..o imagine cu adevărat originală și plăcută. De asemenea și tubularele seve ale memoriei sunt o imagine abstractă dar bine venită, puțin 'altfel' față de restul poeziei. Așadar..consider că spre final poezia curge mai bine. Începutul este...pueril. Ah, da, era să uit...și repetițiile alea de 'r' penultimul vers deranjează. Toate cele bune!
Aranca, te rog sa folosesti posibilitatea de a comenta pentru scopul pentru care a fost facuta. Acelasi lucru este valabil pentru toata lumea. Din pacate vad ca destul de putina lume comenteaza textele, continutul lor, arta sau non-arta lor, in schimb se aluneca in altfel de schimburi. Daca tendinta asta va continua va trebui sa facem ceva.
și cu asta am spus tot. Dar nu știu ce părere are dl Titarenco referitor la afirmația „F. Villon scria, în secolul al 13-lea, mai bine decât tot site-ul hermeneia la un loc.” Vă lămuriți domniile voastre, presupun că va fi nevoie de o revoluție (destul de sângeroasă) pe acest site sau de butonul Selfdestruct! Mult succes!
imi e greu sa explic un text... poate pentru ca am ales in a spune celorlalti ce simt o forma care seamana intru catva cu poezia :) - e o forma rigida, vorbele sunt asezate unele peste altele in asa fel incat sa il faca pe cetitorul intamplator ratacit cu privirea, sa inteleaga mai mult decat pot spune cuvintele - stiu ca multi sunt impotriva "constructiilor" dar asta face ca textele mele sa fie diferite de "poezie" - acea sclipire geniala si "negandita" - suflata divin creatorului de "muze" si alte alea... dar in speranta ca nu voi supara pe nimeni ma bucur sa raspund cu entuziasm: - constructia mea nu e nici la inceputul, nici la sfarsitul unor ganduri, ci la mijloc... astfel, "sufletele" era un fel de a spune "tu insuti si cu mine insumi" "jumatatile" - o copilareasca forma de a spune accentuat "amandoi" "puternice" o intarire a comparatiei "pietre de moara" "praful" un inevitabil rezultat al "frecarii"(interactiunii)celor doua personaje... "praful de cuvinte" o trista, foarte trista definitie a textului acesta... ( gresesc mereu, lasandu-ma prada placerii de scrie metafore uzate ) "e numai bun" o vorba ardeleneasca, putin ironica - sau atat de ironica incat am lasat cititorul sfareasca "constructia" dupa buna sa dispozitie cu un punct sau cu un semn de intrebare.... (... pe scena Ateneului Roman! proiectul "10 pentru România", ediția 2008! oh, provincialul de mine... nici nu am auzit de eveniment... dar nu stiu de ce, asta imi aminteste ca ar fi trebuit sa scriu in subtext "publicata la 19.07.2005 pe www......ro, ah, mi-am amintit de ce nu pot scrie www.....ro )
cu bine şi din noapte şi înainte de ocheada-n oglingă mi-am zis citeşte mă pe hermeneia întâi şi dup-aia te speli pe dinţi.
mă holbai şi iată cîteva comentarii pe ici pe colo da niciun text. n-ainte să-nchid, thanx şi eşti dator c-o explicaţie la holbează că şi se holbeşte cred că e corect, după googling.
O descriere iniţială a personajelor ar fi făcut predictibil dialogul. Ele se dezvăluie astfel cititorului treptat, interacţionând. Am încercat o tehnică oarecum regizorală, o punere în scenă cu indicaţii cât mai precise.
Nu întâmplător Lucian îi ceruse acea carte lui Jean.
La început, mijloc şi sfărşit sunt trimiteri clare la Veneţia şi măştile ei.
Apreciez la dvs. faptul că aţi reuşit, dincolo de stridenţe, să auziţi ritmul povestirii. Asta înseamnă că aveţi "ureche literară".
Vă felicit pentru locul onorant la Concursul de proză scurtă Agonia 2009 !
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
In general acest gen de prozodie este riscanta iar Alma aici cred ca si-a asumat riscurile de rigoare. Asta pentruca foarte usor te poate duce gandul sa inlocuiesti pe "pa" cu altceva, bagatelizand astfel, desigur, intregul demers poetic. Mie mi-a placut insa... am gasit aici o imbinare de modern cu clasic in exprimare, plus un amestec ingenuu de perspective din diferite unghiuri asupra acestui "Pa". Una peste alta, desi poate parea o joaca, acest text este suficient de serios si de bine cladit. Andu
pentru textul : pa-ul domnului Pa dedomnule manolescu, ce e de neinteles aici? nu fluturii schelalaie se rotesc balesc. :) etc. ma rog, este opinia dumneavoastra, dar cred ca v-ati grabit in receptare.
pentru textul : strada cu fluturi decând îți aperi un text, e bună idignarea, dacă se încadrează în limite literare.
pentru textul : Iadul cel de toate zilele desperam să știi asta. nimeni nu vrea să citească istericale, și aici ești și tu de acord cu mine, cred. mai multă atenție, te rog.
şi cea de nebunie, întrea real şi ireal, ai reuşit aici să ţii lectorul în povestea ta mai mult visată, mai mult dorită, mai mult insolită decât ceea ce nici tu nu credeai că o să se întâmple. în plan mental mai mult, povestea ta porneşte de la existenţial şi tot acolo se îndreaptă. cercul vicios a ceea ce se vrea de la viaţă, acel "cu tine". ai pasaje reuşite şi ca idee şi ca discurs. nu am să remarc nimic, în opinia mea este bine ceea ce am citit aici.
pentru textul : Iar am vorbit. Cu tine. deimagini frumoase şi sugestive care dă forţă poemului.
pentru textul : prăvălia cu 120 de uși desemn de apreciere.
am avut si eu ocazia sa-l cunosc pe alexandar la cenaclul pavel dan. este un poet foarte talentat realmente.
pentru textul : Aleksandar Stoicovici în pragul debutului în volum den-am prea inteles ce legatura are obiectul rezervei mele cu obiectul libsei tale de rezerva dar probabil ca o fi ceva si nu m-am prins eu. iar daca este vorba de context atunci imi sustin parerea. interesant c esti deschisa la ideea de schimbare sau evolutie a unui text. nu toti sint.
pentru textul : ora celor o mie de poeme deAm incercat sa sterg un text si m-am trezit cu:
"Introducerea datelor pentru "Experiment literar" este obligatorie."
pentru textul : hermeneia 3.0-c depoezia si sahul - finalurile:) lipsea un „să”:) multam, Raul Coldea, zile bune iti doresc!
pentru textul : să deDiscuţie anevoioasă; pentru că e pe net. Acestea sunt discuţii de purtat faţă-n faţă. Pe scurt, mai spun doar: o luăm de la ipoteza Sapir-Whorf, până la Cotitura Lingvistică. Doar aşa pot spune ce înseamnă pentru mine "abordare analitică". În fapt, pentru a putea avea oarecare succes, pentru a ajunge la un rezultat decent, ar trebui să ne ducem la vechea dilemă - "cuvintele sunt convenţie ori esenţa obiectului/fenomenului reprezentat?" Având un eventual acord, situându-ne în acelaşi univers lingvistic (vizavi de semnificaţie) putem să ne înţelegem rezonabil. Vedeti, aşadar, cât avem de acoperit. Dar, după cum simt, sunteţi un împătimit fan al lui Wittgenstein şi aş depune repede steagul.
pentru textul : Har şi talent decred că citesc un text foarte concis care păstrează acea „privire obiectivă din exterior” din textele Orianei. nu știu dacă îmi place neaparat cuvîntul parastas dar admir frumusețea tragică a imaginii. filozofic vorbind totuși identific o curiozitate. se zice că pe lanțul evoluției omul este superior și ulterior păsării. în textul acesta al Orianei ni se sugerează parcă opusul.
pentru textul : Rara avis in aeris. Iubirectomie deRemarcabil ton elegiac, aproape profetic, iar titlul este pe măsura tainei însâmburite acolo. Interesantă variație de perspectivă, de la persoana I accentul deplasându-se spre ”lumile lăptoase” din afară.
pentru textul : absalor deaşa zic şi eu. încercăm să facem poezie. dacă nu reuşim, încercăm din nou. Submediocru nu este textul, mi se pare un pic prea mult. Mediocru este. Şi din punctul meu de vedere e genial, nu o să explic de ce, dar e genial. Mulţumesc pentru comentarii, ar fi foarte frumos dacă ar fi şi mai aplicate, pentru că eu nu pot să îmi dau seama de ce e submediocru dacă nu îmi spuneţi. Nu?
pentru textul : ultimul poem despre tine deInteresant, da. Ironia din începutul textului parcă nu prea merge cu finalul de la care așteptam altceva. Ce cred că este de reținut, ideea din: "...ziua... a mai trecut o dată "
pentru textul : Citymascope deMultumesc, Adrian. Bucuroasa! Deci, sa scriem! :), Mini
pentru textul : Timp străin de noi demultumim, multumim Ioana, desi ca sa fiu deschis ma gindeam acum citeva minute ca for some reason criza asta se pare ca i-a facut pe oameni ceva mai buni. sau daca nu mai buni atunci poate mai umili sau poate mai sensibili, mai "thoughtful". poate nu chiar pe toti, that's true, dar pe ceva mai multi. a redus tonul zornaitor al materialismului si al tupeului moralizator al dreptei politice si culturale, ne-a facut sa ne dam seama - daca mai era nevoie - ca sintem niste jucarii de cirpa care ne stricam repede si murim simplu, si putem fi fericiti cu mult mai putin decit credem....... mai ales daca acel putin este si adevarat.
pentru textul : Crăciun Fericit - 2009 dede ce februarie si nu martie?
pentru textul : februarie delate typo: a se citi in loc de "Boiersim" "Boierism". Bine asa ? Multam de atentionare...
pentru textul : Mahalaua deschide lumea: globalizând-o deAș vrea totuși să știu la ce te-ai referit.Poate voi ține cont de sugestiile tale...
pentru textul : Descoperirea deeu, mic ucenic, umil, aici, pe site văd doar imagini, însă pe norica nicolai(cum se aruncă ea, pe spate) nu o pot vizualiza :)
pentru textul : lordul banal deimplicația este că textul trebuie să ajungă deocamdată în șantier
pentru textul : Cenaclul uitat deavers Ce flacără colectivă pe timp de zi Ce incendiu perfect al nopții. Mâine erau puținele cirezi de porci pe dealuri azi negrul venind spre iarba veștejită ne amintim melancolic de vară de dogoarea aceea lipind pe dinafară pătratele conuri ale inconștientului. Ideea textului mi s-a părut interesantă, dar începutul poemului mi se pare mai mult decât pueril. Exclamațiile retorice sunt juvenile. Mă simt de parcă aș citi din declarațiile de independență, război, îndrumare la 'scăpare de sub robia tiranilor', declarații lansate de-a lungul istoriei. Jocul de cuvinte este interesant, dar departe de a fi reușit. Uite un poet care reușește așa ceva: George Vasilievici. Ți-l recomand, e contemporan. Ceva care mi.a plăcut: 'azi verdele părăsind crudul ierbii'..o imagine cu adevărat originală și plăcută. De asemenea și tubularele seve ale memoriei sunt o imagine abstractă dar bine venită, puțin 'altfel' față de restul poeziei. Așadar..consider că spre final poezia curge mai bine. Începutul este...pueril. Ah, da, era să uit...și repetițiile alea de 'r' penultimul vers deranjează. Toate cele bune!
pentru textul : Revers dede la Neagoe Basarab citire-Dumnezeu nu se arată celui care este îndîrjit. dar mai încercați. cine știe!
pentru textul : downloadez poezii II deAdriana, îţi mulţumesc de cel puţin trei ori pentru semnele luminoase. De ce să fiu ipocrit şi să nu recunosc - mă bucură.
pentru textul : stingerea deAranca, te rog sa folosesti posibilitatea de a comenta pentru scopul pentru care a fost facuta. Acelasi lucru este valabil pentru toata lumea. Din pacate vad ca destul de putina lume comenteaza textele, continutul lor, arta sau non-arta lor, in schimb se aluneca in altfel de schimburi. Daca tendinta asta va continua va trebui sa facem ceva.
pentru textul : și zeii plîng despre deosebire, mie imi place partea descriptiva, construieste o atmosfera; este un text cu potential, sigur trebuie sa-l mai recitesc.
pentru textul : construct deși cu asta am spus tot. Dar nu știu ce părere are dl Titarenco referitor la afirmația „F. Villon scria, în secolul al 13-lea, mai bine decât tot site-ul hermeneia la un loc.” Vă lămuriți domniile voastre, presupun că va fi nevoie de o revoluție (destul de sângeroasă) pe acest site sau de butonul Selfdestruct! Mult succes!
pentru textul : Anotimp deimi e greu sa explic un text... poate pentru ca am ales in a spune celorlalti ce simt o forma care seamana intru catva cu poezia :) - e o forma rigida, vorbele sunt asezate unele peste altele in asa fel incat sa il faca pe cetitorul intamplator ratacit cu privirea, sa inteleaga mai mult decat pot spune cuvintele - stiu ca multi sunt impotriva "constructiilor" dar asta face ca textele mele sa fie diferite de "poezie" - acea sclipire geniala si "negandita" - suflata divin creatorului de "muze" si alte alea... dar in speranta ca nu voi supara pe nimeni ma bucur sa raspund cu entuziasm: - constructia mea nu e nici la inceputul, nici la sfarsitul unor ganduri, ci la mijloc... astfel, "sufletele" era un fel de a spune "tu insuti si cu mine insumi" "jumatatile" - o copilareasca forma de a spune accentuat "amandoi" "puternice" o intarire a comparatiei "pietre de moara" "praful" un inevitabil rezultat al "frecarii"(interactiunii)celor doua personaje... "praful de cuvinte" o trista, foarte trista definitie a textului acesta... ( gresesc mereu, lasandu-ma prada placerii de scrie metafore uzate ) "e numai bun" o vorba ardeleneasca, putin ironica - sau atat de ironica incat am lasat cititorul sfareasca "constructia" dupa buna sa dispozitie cu un punct sau cu un semn de intrebare.... (... pe scena Ateneului Roman! proiectul "10 pentru România", ediția 2008! oh, provincialul de mine... nici nu am auzit de eveniment... dar nu stiu de ce, asta imi aminteste ca ar fi trebuit sa scriu in subtext "publicata la 19.07.2005 pe www......ro, ah, mi-am amintit de ce nu pot scrie www.....ro )
pentru textul : Intrări separate decu bine şi din noapte şi înainte de ocheada-n oglingă mi-am zis citeşte mă pe hermeneia întâi şi dup-aia te speli pe dinţi.
pentru textul : ieşirea din iarnă demă holbai şi iată cîteva comentarii pe ici pe colo da niciun text. n-ainte să-nchid, thanx şi eşti dator c-o explicaţie la holbează că şi se holbeşte cred că e corect, după googling.
O descriere iniţială a personajelor ar fi făcut predictibil dialogul. Ele se dezvăluie astfel cititorului treptat, interacţionând. Am încercat o tehnică oarecum regizorală, o punere în scenă cu indicaţii cât mai precise.
Nu întâmplător Lucian îi ceruse acea carte lui Jean.
La început, mijloc şi sfărşit sunt trimiteri clare la Veneţia şi măştile ei.
Apreciez la dvs. faptul că aţi reuşit, dincolo de stridenţe, să auziţi ritmul povestirii. Asta înseamnă că aveţi "ureche literară".
Vă felicit pentru locul onorant la Concursul de proză scurtă Agonia 2009 !
Cu prietenie
pentru textul : Gust de septembrie dePagini