Va reamintesc concursul se tine inca pana miercuri seara (adica dupa concertul Metalica de la Bucuresti :-) asa ca, daca mai sunt idei, nu ezitati, aici sunt ! Andu
Multumesc pentru opinii... vizualizarea acestora imi arata inca o data cat de subiectiv este orice demers critic si din cate perspective diferite putem aborda un text. Textul este unul in care m-am situat intentionat la un nivel nepretentios si de aceea ai gasit atatea formulari comune Virgile... asta era si miza. Numai ca vezi tu, banalul acesta este suprasaturat cu adevaruri personale care s-au vrut transmise fara echivoc. In cazul acestui text chiar depinde foarte mult de gustul cititorului. Personal l-am vrut cat mai fara zorzoane. Andrei... e o obsesie folositoare :)
vă mulțumesc pentru că ați citit și ați scris despre poem. poezia se vrea o ironie la adresa celor care se consideră sau sunt în oricare domeniu - începând cu cel literar, trecând prin cel spiritual și încheind cu cel material - "îmbogațiți". puiul cu patru picioare mi s-a părut a fi modelul care sugerează astfel de cazuri, adică au ceva împotriva naturii lor, dar și ceva care nu poate fi folosit, atârnând inutil și deformând corpul dat de natură. puiul cu patru picioare este un fel de struțo-cămilă în intențiile mele, ca să folosesc un exemplu vechi și arhicunoscut, dar care dorește să poarte alte valențe. nu am încercat să epatez, ci am folosit intenționat termeni epatanți, tocmai pentru a ironiza. sancho a intuit acest lucru și are dreptate când mărturisește că a început să învețe jocul meu de-a poezia.
asa de criptic ca ma gindesc daca am inteles ce era de inteles sau am inteles altceva. doldora de "expresii frumoase" care ingreuneaza considerabil textul. apoi, linga fiecare substantiv simti nevoia sa pui un epitet? il face imbicsit, dens, colorat, si nu in sensul bun
cristina, vreau sa cred ca ai vorbit aici cu sinceritate, desi nu am inteles toate cuvintele tale, de ex "iti multumesc ca existi" sau "sintem o singura petala dintr-o singura floare" si altele. cat despre mine, nu cred ca sunt in vreun cerc sau alta figura poetica. dar imi place sa cred ca am prieteni. te poti numara si tu printre ei, daca vei dori. si, bineinteles, te astept si pe la textele mele. nu recomand insa intoarcerea obrazului, eu, de regula, le dau toata fața, deodata - asta sperie. multumesc, dorin
1-Legănându-se în vânt este o personificare de preferat să spui legănată de vânt deci nu se leagănă ea o leagănă vântul.2- cezura nu este clară între cele două imagini 3-în haiku-ul 2 , nu se indică anotimpul, nu răspunde întrebării (unde) și natura-n el e cam moartă, haiku-ul 3 tot nu indică anotimpul etc . Oricum a fost o încercare. cu respect
acest proces de transformare a omului intr-un simplu obiect al proceselor sale sociale ar fi meritat o paleta mult mai deschisa, detaliata...in plus, aceasta trecere prin locuri deja comune, dau o tenta fada ideii, ce parea generoasa din titlu... nu sunt batrineti de tinichea, culegi doar ce ai semanat. nu am jucat scrabble intr-o limba apusa, dar cred sincer ca m-ar incita...
Slab.Slab! Slab!! "Te simt aproape... Simt emotia in stomac Si un val prabusindu-se peste mine." ce bine ca ne-ai adus si noua la cunoastinta! "Te simt aproape... Te-am respirat inlauntrul fiintei mele, Dar acum simt ca ma sufoc!"...................si eu! "Ma simt... Te-am respirat... Te-am simtit..." cata simtire, Doamne! si cata fiziologie!
clariana, stiu ca ai si texte mai bune. nu inteleg de ce l-ai acest tocmai pe acesta. nici nu am ce comenta la el. :( >>profetul nimeni nu intelege poate pentru ca pur si simplu este un regulament destul de aberant. dupa cate ai vazut pana la urma il respect, am scos textele "c.ocaine girl" si probabil voi mai intra prin iunie sa postez cate ceva. dar iunie presupun ca voi fi deja plictisit de acele texte, voi intra mai bine de revelion pentru a aduna cateva texte deja invechite din ianuaire-octombrie si doamne fereste sa fac greseala sa le mai postez undeva. asta mi se pare comunism. imi miroase exact a ceausica si a regulamente. noi am intrat si ne-am inscris pe acest site pentru ca ni s-a parut interesat, insa in cel mai scurt timp, mie cel putin, mi s-a dovedit altceva. sper sa nu fi ranit sentimentele cuiva prin acest comentariu, daca da totusi am incredere ca a fost bine inteles. ne auzim prin iunie :)
interesant articol. intotdeauna m-a bucurat sa citesc texte din care sa invat ceva nou sau care sa ma ajute in explorarile mele de fotoliu. cu atat mai mult cu cat explorezi personalitatea un artist, ca ion danu, despre care nu stiam absolut nimic pana acum ceva timp, cand l-am intalnit la tine. ma bucur ca ai rearanjat si forma, pentru a fi mai atractiva, ca ai si imagini. iti mai spusesem asta odata si am avut impresia ca te-ai suparat putin, dar, in astfel de situatii chiar conteaza si segmentarea in paragrafe si paginarea si unde sunt asezate pozele, etc.. un articol bine facut este un spectacol, iar la un spectacol pana si masina de conffetti trebuie sa functioneze bine. m-a interesat atunci si acum mi-a placut. salutari artistului.
Toate textele vizuale din experimentul "Crucile" se pot privi, odată cu acesta de aici, ca o continuare firească, și mă întreb care e următoarea variantă care poate continua în mod logic șirul. După lectură, rămân cu senzația că orice aș încerca să schimb în text ar modifica esențial poemul.
am senzaţia că ceva nu-ţi prieşte...trec peste mostra de infatuare ce merită, cu siguranţă, o cauză mai bună," de ce foloseste aici autorul cuvintul „hagiografi” cind probabil ca nici nu stie ce inseamna", ca să-ţi spun că n-ai făcut nimic argumentat, da fapt. simpla chestiune de a trânti în dreptul unor versuri câte o înţepătură nu te face mai credibil, nici mai bun.
încearcă să pătrunzi: poezia este scrisă în cheia vieţilor Sfinţilor, gen "Sfântul Ioan, nebun după Hristos" , etc...
nu ştiu cum s-a întâmplat
fugeam în zig-zag-ul sentimentului de aripi
neştiutor ca un păstrăv izbit de lună
atenţionez că habar nu am cum am devenit nebun după , nu importă care sentiment, afect: religie, poezie...
în zig-zagul sentimentului de aripi
bâjbâind după amintirea, senzaţia unor aripi
neştiutor ca un păstrăv izbit de lună
aici se poate să ai dreptate. păstrăvul, după cum se ştie sare înspre amonte. întruna.
un păstrăv, noaptea, pare că se izbeşte, astfel, de lună. dar, repet, este posibil să fi forţat.
nu schimbă însă cu nimic „fondul” poeziei.
.
am visat că am un ochi verde şi unul tărcat
poate din visul acesta să iasă ceva memorabil”
ironizez, vădit, pentru oricine, semnul visului premonitoriu care, alături de răni, ( genunchii răniţi ai copilăriei) face parte din cazuistica „sfinţeniei”.
„nu le-a spus nimeni că sunt discipoli
toate vocalele păreau identice”
mai cităm şi în context. mai sus fac referire la un pod, cu lanţuri, unde fără să ştie că vor fi „discipoli” tovarăşii de joacă asistau la primele rostiri poetice. vocalele păreau identice pentru că nu era nimeni să le spună că ceea ce fac ei este poezie. asta au aflat-o mai târziu .
ucenicii, dicipolii sunt pomeniţi pentru că „ cele mai mari minuni rămân să fie povestite de cei cărora poezia le-a salvat viaţa...”ei au fost doar martorii începutului.
„despre primele minuni
s-a scris în gazete
care au ars mai târziu în holocaustul maculaturii
deceniului când levitau sub blitzuri
poeţii cei cu optzeci de limbi.
este aici o referire la perioada optzecistă pe care alţi cititori au identificat-o fără prea mari dureri de gât. aşa că nici nu mai insist.
mai jos voi cita întreg paragraful, aşa cum l-ai scris. poate, recitindu-l să ţi se facă puţin jenă de cât de sus te-ai plasat, aşa ab initio...
„hagiografii baladei au tot dreptul să afle
cât de mult se înşeală scepticii”.... pe bune! de ce foloseste aici autorul cuvintul „hagiografi” cind probabil ca nici nu stie ce inseamna. ca rost cu siguranta nu are. am ajuns oare sa folosim cuvinte numai pentru ca au... vocale sunătoare?!!
Sper că nu mai are sens să insist, că, în context, hagiografii, cei care scriu despre vieţile sfinţilor, au legătură cu tot ceea ce am scris mai sus... hagiografii baladei sunt alţii, dar atât de simplu de intuit încât să mai spun că pot fi criticii literari este superfluu.
În concluzie, dragă Virgil, ştii şi tu cum este... de gustibus...mă rog, dacă oi şti ce înseamnă şi asta...
eu nu confund niciodata inspiratia cu dicteul automat. iar cine scrie o poezie calculand matematic fiecare sintagma face contabilitate, nu poezie. ce voiam sa spun este ca vad aici o directie noua in poezia ta si mi se pare interesanta. este un alt andu, cu siguranta. mie imi plac amandoi, oricum. :)
Ioana, eu te rog pe tine sa fii rationala si sa intelegi ca pe Hermeneia nu prea merge nimic cu adresarea de ultimatumuri sau amenintari. Totodata nu am inteles pentru ce ar trebui sa iti ceara Bianca scuze. Poate ma lamuresti, dar fara datul pe dupa sura ci clar si la obiect.
și cum mă căscam io la poem în seara asta am zis că tre să tai toată ultima strofă. sorry pentru niscaiva perturbări în media library-ul tău Oana și mulțam de semn. mâine e o altă zi, să vedem ce ne aduce:)!
Am zâmbit. Semn că mi-a plăcut joaca ta care "nu se pune", începutul abrupt, telegrafic, înmuiat apoi de tușe aproape dulcege, dar încadrate bine de tonul dubitativ ironic al poemei. Mare minune să mai folosești stele de mare, scoici, luna, perle, valuri și nisip într-o poezie și să nu devii plictisitor, "liricoid", sentimental.
Da, de acord cu primele doua păreri - fragmentul respectiv e aglomerat, chiar preţios, dar numai în contrast cu scrierea de dinainte si după. E un text cursiv şi curat, fără briz-brizuri, fără căutări. Dacă ar fi să-i mai reproşez ceva, ar fi finalul (unul bun), care se apropie puţintel prea mult de Sorescu.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Va reamintesc concursul se tine inca pana miercuri seara (adica dupa concertul Metalica de la Bucuresti :-) asa ca, daca mai sunt idei, nu ezitati, aici sunt ! Andu
pentru textul : două mâini deMultumesc pentru opinii... vizualizarea acestora imi arata inca o data cat de subiectiv este orice demers critic si din cate perspective diferite putem aborda un text. Textul este unul in care m-am situat intentionat la un nivel nepretentios si de aceea ai gasit atatea formulari comune Virgile... asta era si miza. Numai ca vezi tu, banalul acesta este suprasaturat cu adevaruri personale care s-au vrut transmise fara echivoc. In cazul acestui text chiar depinde foarte mult de gustul cititorului. Personal l-am vrut cat mai fara zorzoane. Andrei... e o obsesie folositoare :)
pentru textul : tango dein plus, nu vad unde e colajul, sau in ce consta colajul. poate ne explici
pentru textul : liftul.cazi.inexistent deNice try :-) Anti-off-topic, ideea e ca textul asta seamana cu o puzderie de texte din zona zoster nouazecista cu cateva scarpinaturi in plus Andu.
pentru textul : film bun cu gangsteri și târfe ieftine devă mulțumesc pentru că ați citit și ați scris despre poem. poezia se vrea o ironie la adresa celor care se consideră sau sunt în oricare domeniu - începând cu cel literar, trecând prin cel spiritual și încheind cu cel material - "îmbogațiți". puiul cu patru picioare mi s-a părut a fi modelul care sugerează astfel de cazuri, adică au ceva împotriva naturii lor, dar și ceva care nu poate fi folosit, atârnând inutil și deformând corpul dat de natură. puiul cu patru picioare este un fel de struțo-cămilă în intențiile mele, ca să folosesc un exemplu vechi și arhicunoscut, dar care dorește să poarte alte valențe. nu am încercat să epatez, ci am folosit intenționat termeni epatanți, tocmai pentru a ironiza. sancho a intuit acest lucru și are dreptate când mărturisește că a început să învețe jocul meu de-a poezia.
pentru textul : Pui cu patru picioare deasa de criptic ca ma gindesc daca am inteles ce era de inteles sau am inteles altceva. doldora de "expresii frumoase" care ingreuneaza considerabil textul. apoi, linga fiecare substantiv simti nevoia sa pui un epitet? il face imbicsit, dens, colorat, si nu in sensul bun
pentru textul : Dincolo e focul decristina, vreau sa cred ca ai vorbit aici cu sinceritate, desi nu am inteles toate cuvintele tale, de ex "iti multumesc ca existi" sau "sintem o singura petala dintr-o singura floare" si altele. cat despre mine, nu cred ca sunt in vreun cerc sau alta figura poetica. dar imi place sa cred ca am prieteni. te poti numara si tu printre ei, daca vei dori. si, bineinteles, te astept si pe la textele mele. nu recomand insa intoarcerea obrazului, eu, de regula, le dau toata fața, deodata - asta sperie. multumesc, dorin
pentru textul : pietrele umbrei de1-Legănându-se în vânt este o personificare de preferat să spui legănată de vânt deci nu se leagănă ea o leagănă vântul.2- cezura nu este clară între cele două imagini 3-în haiku-ul 2 , nu se indică anotimpul, nu răspunde întrebării (unde) și natura-n el e cam moartă, haiku-ul 3 tot nu indică anotimpul etc . Oricum a fost o încercare. cu respect
pentru textul : încercări de haiku deimi place @asemanarea cu un fragment de jurnal. chiar! oho! ce mi-ar placea jurnalul tau! as da oricat pe el!
pentru textul : în felul meu de copil deacest proces de transformare a omului intr-un simplu obiect al proceselor sale sociale ar fi meritat o paleta mult mai deschisa, detaliata...in plus, aceasta trecere prin locuri deja comune, dau o tenta fada ideii, ce parea generoasa din titlu... nu sunt batrineti de tinichea, culegi doar ce ai semanat. nu am jucat scrabble intr-o limba apusa, dar cred sincer ca m-ar incita...
pentru textul : Reificare deErată la comentariul anterior: "sucomba" Scuze. emanuel pope
pentru textul : Unde dai și unde crapă. De la matricea S la eveniment impredictibil. deSlab.Slab! Slab!! "Te simt aproape... Simt emotia in stomac Si un val prabusindu-se peste mine." ce bine ca ne-ai adus si noua la cunoastinta! "Te simt aproape... Te-am respirat inlauntrul fiintei mele, Dar acum simt ca ma sufoc!"...................si eu! "Ma simt... Te-am respirat... Te-am simtit..." cata simtire, Doamne! si cata fiziologie!
pentru textul : Simt declariana, stiu ca ai si texte mai bune. nu inteleg de ce l-ai acest tocmai pe acesta. nici nu am ce comenta la el. :( >>profetul nimeni nu intelege poate pentru ca pur si simplu este un regulament destul de aberant. dupa cate ai vazut pana la urma il respect, am scos textele "c.ocaine girl" si probabil voi mai intra prin iunie sa postez cate ceva. dar iunie presupun ca voi fi deja plictisit de acele texte, voi intra mai bine de revelion pentru a aduna cateva texte deja invechite din ianuaire-octombrie si doamne fereste sa fac greseala sa le mai postez undeva. asta mi se pare comunism. imi miroase exact a ceausica si a regulamente. noi am intrat si ne-am inscris pe acest site pentru ca ni s-a parut interesat, insa in cel mai scurt timp, mie cel putin, mi s-a dovedit altceva. sper sa nu fi ranit sentimentele cuiva prin acest comentariu, daca da totusi am incredere ca a fost bine inteles. ne auzim prin iunie :)
pentru textul : Nimic dede asemenea, multumesc almei ptr. generozitate
pentru textul : doamne ce încet mă mișc deeu zic ca textul nu e chiar prost, ba e chiar interesant, doar ca pe alocuri devine prea patimas sau prea tehnic
pentru textul : căpățâni de porc în automobile de lux deinteresant articol. intotdeauna m-a bucurat sa citesc texte din care sa invat ceva nou sau care sa ma ajute in explorarile mele de fotoliu. cu atat mai mult cu cat explorezi personalitatea un artist, ca ion danu, despre care nu stiam absolut nimic pana acum ceva timp, cand l-am intalnit la tine. ma bucur ca ai rearanjat si forma, pentru a fi mai atractiva, ca ai si imagini. iti mai spusesem asta odata si am avut impresia ca te-ai suparat putin, dar, in astfel de situatii chiar conteaza si segmentarea in paragrafe si paginarea si unde sunt asezate pozele, etc.. un articol bine facut este un spectacol, iar la un spectacol pana si masina de conffetti trebuie sa functioneze bine. m-a interesat atunci si acum mi-a placut. salutari artistului.
pentru textul : Interviu cu pictorul Ion Danu deToate textele vizuale din experimentul "Crucile" se pot privi, odată cu acesta de aici, ca o continuare firească, și mă întreb care e următoarea variantă care poate continua în mod logic șirul. După lectură, rămân cu senzația că orice aș încerca să schimb în text ar modifica esențial poemul.
pentru textul : crucile deVirgil,
am senzaţia că ceva nu-ţi prieşte...trec peste mostra de infatuare ce merită, cu siguranţă, o cauză mai bună," de ce foloseste aici autorul cuvintul „hagiografi” cind probabil ca nici nu stie ce inseamna", ca să-ţi spun că n-ai făcut nimic argumentat, da fapt. simpla chestiune de a trânti în dreptul unor versuri câte o înţepătură nu te face mai credibil, nici mai bun.
încearcă să pătrunzi: poezia este scrisă în cheia vieţilor Sfinţilor, gen "Sfântul Ioan, nebun după Hristos" , etc...
nu ştiu cum s-a întâmplat
fugeam în zig-zag-ul sentimentului de aripi
neştiutor ca un păstrăv izbit de lună
atenţionez că habar nu am cum am devenit nebun după , nu importă care sentiment, afect: religie, poezie...
în zig-zagul sentimentului de aripi
bâjbâind după amintirea, senzaţia unor aripi
neştiutor ca un păstrăv izbit de lună
aici se poate să ai dreptate. păstrăvul, după cum se ştie sare înspre amonte. întruna.
un păstrăv, noaptea, pare că se izbeşte, astfel, de lună. dar, repet, este posibil să fi forţat.
nu schimbă însă cu nimic „fondul” poeziei.
.
am visat că am un ochi verde şi unul tărcat
poate din visul acesta să iasă ceva memorabil”
ironizez, vădit, pentru oricine, semnul visului premonitoriu care, alături de răni, ( genunchii răniţi ai copilăriei) face parte din cazuistica „sfinţeniei”.
„nu le-a spus nimeni că sunt discipoli
toate vocalele păreau identice”
mai cităm şi în context. mai sus fac referire la un pod, cu lanţuri, unde fără să ştie că vor fi „discipoli” tovarăşii de joacă asistau la primele rostiri poetice. vocalele păreau identice pentru că nu era nimeni să le spună că ceea ce fac ei este poezie. asta au aflat-o mai târziu .
ucenicii, dicipolii sunt pomeniţi pentru că „ cele mai mari minuni rămân să fie povestite de cei cărora poezia le-a salvat viaţa...”ei au fost doar martorii începutului.
„despre primele minuni
s-a scris în gazete
care au ars mai târziu în holocaustul maculaturii
deceniului când levitau sub blitzuri
poeţii cei cu optzeci de limbi.
este aici o referire la perioada optzecistă pe care alţi cititori au identificat-o fără prea mari dureri de gât. aşa că nici nu mai insist.
mai jos voi cita întreg paragraful, aşa cum l-ai scris. poate, recitindu-l să ţi se facă puţin jenă de cât de sus te-ai plasat, aşa ab initio...
„hagiografii baladei au tot dreptul să afle
cât de mult se înşeală scepticii”.... pe bune! de ce foloseste aici autorul cuvintul „hagiografi” cind probabil ca nici nu stie ce inseamna. ca rost cu siguranta nu are. am ajuns oare sa folosim cuvinte numai pentru ca au... vocale sunătoare?!!
Sper că nu mai are sens să insist, că, în context, hagiografii, cei care scriu despre vieţile sfinţilor, au legătură cu tot ceea ce am scris mai sus... hagiografii baladei sunt alţii, dar atât de simplu de intuit încât să mai spun că pot fi criticii literari este superfluu.
În concluzie, dragă Virgil, ştii şi tu cum este... de gustibus...mă rog, dacă oi şti ce înseamnă şi asta...
Dacă ai zis, ai zis...
pentru textul : sebi cel nebun după poezie deCu sinceritate,
eu nu confund niciodata inspiratia cu dicteul automat. iar cine scrie o poezie calculand matematic fiecare sintagma face contabilitate, nu poezie. ce voiam sa spun este ca vad aici o directie noua in poezia ta si mi se pare interesanta. este un alt andu, cu siguranta. mie imi plac amandoi, oricum. :)
pentru textul : jester deIoana, eu te rog pe tine sa fii rationala si sa intelegi ca pe Hermeneia nu prea merge nimic cu adresarea de ultimatumuri sau amenintari. Totodata nu am inteles pentru ce ar trebui sa iti ceara Bianca scuze. Poate ma lamuresti, dar fara datul pe dupa sura ci clar si la obiect.
pentru textul : e bună tipa detextul mi se pare doar descriptiv dar fara poezie
pentru textul : vâlvă deși cum mă căscam io la poem în seara asta am zis că tre să tai toată ultima strofă. sorry pentru niscaiva perturbări în media library-ul tău Oana și mulțam de semn. mâine e o altă zi, să vedem ce ne aduce:)!
pentru textul : lângă martie era un lac deAranca, mulțumesc mult pentru semn. penița pe care mi-ai acordat-o m-a intimidat... te mai aștept Madim
pentru textul : Punctul sălbatic degata cu țopăiala, bobadilică.
pentru textul : întârzieri deDa Alma e mai simplu si poate tocmai de aceea mi se pare potrivit poemul acesta... la asta te-ai referit cu ligamentul licentios - "timpul e" ?
pentru textul : Drumul mătăsii deÎn Mongolia cerul este de granit și pădurile sînt din bambus.
pentru textul : Hoh, Tenger! deLa ce bun poeții pe vreme de secetă, nu? Ce-ar fi să răspundem aici într-un rând? Adelina asta ne invită să facem.
pentru textul : Utopie deAm zâmbit. Semn că mi-a plăcut joaca ta care "nu se pune", începutul abrupt, telegrafic, înmuiat apoi de tușe aproape dulcege, dar încadrate bine de tonul dubitativ ironic al poemei. Mare minune să mai folosești stele de mare, scoici, luna, perle, valuri și nisip într-o poezie și să nu devii plictisitor, "liricoid", sentimental.
pentru textul : mic poem deDa, de acord cu primele doua păreri - fragmentul respectiv e aglomerat, chiar preţios, dar numai în contrast cu scrierea de dinainte si după. E un text cursiv şi curat, fără briz-brizuri, fără căutări. Dacă ar fi să-i mai reproşez ceva, ar fi finalul (unul bun), care se apropie puţintel prea mult de Sorescu.
pentru textul : acum între noi deer: incertitudine desigur, incerta :-)
pentru textul : Epilog... dePagini