Poţi, te rog, să îmi spui mai multe despre 'cutia cu nisip'? Sunt cam nou şi încă nu m-am dumirit bine cum e cu încadrările în categoria asta. Poate mă descalific cu asta, dar nu am gândit textul ca pe un experiment. Demn de reţinut faptul cu prima strofă. Dacă nu reuşesc să salvez altceva, măcar pot să-l păstrez pentru alte proiecte.
citat dintr-un proprietar de editura: "daca mi se plateste, public un volum continând o singura poezie, buna-proasta, repetata de câte ori vrea autorul.".poate ar fi util ca marile edituri, de ex. Cartea româneasca, sa fie îndreptatite sa supervizeze orice aparitie. un demers, desigur, imposibil, dar ce frumos este sa visezi...
Paul, sunt convinsă că pe Andu nu îl va deranja foarte tare ironia ta; cu toate acestea, te voi ruga să încerci să te încadrezi în limitele bunului simț și al respectului pe care încercăm să le promovăm aici, și să faci comentarii oricât de dure îți dorești, dar la obiect. Andu, îmi pare rău de intervenția mea off topic pe acest text.
îmi place ideea de lume-bibliotecă...interesantă ... poate că ceasul norocos va sări chiar dacă din ultimele pagini (niciodată nu e prea târziu, nu?) și va umple locul rămas gol pentru tine... îți doresc un nou început mai bun decât toate celelalte.
doua idei de exceptie transpuse in realitate, pentru care, iata, ma bucur din toata inima de Ajun, aici linga bradul frumos impodobit din Hermeneia. Sarbatori fericite tuturor!
Oricât l-aş reciti, nu pot decât să mă întreb şi să mă mir iar şi iar prin versul poetului:
,,la ce bun zborul auzeai tot mai des
dacă lucrurile se măsoară cu pasul
și nu cu bătaia de aripi?"...un poem la care am plâns...
Inserarea fragmentelor din folclorul copiilor, atmosfera de cununie, sfinţii şi păsările ( poate îngeri...) alături de strofa
,,pentru copii cerul nu era decît o alviță
pe care Dumnezeu își punea capul ca să viseze la dulce-
duminica așterneau văzduhul pe garduri la zvîntat
şi făceau schimb de zboruri între ei"...m-au îngenuncheat.
( Mi-ar plăcea să am un volum de poeme semnat Vlad Turburea :) )
Andu, este experiment vizual sectiunea unde se pot posta colaje foto. Cit despre mesaj, l-ai vazut bine, atit de putin timp si atitea mesaje de citit, atitea sticle de deschis.
Dacă mă cheamă Ioana, sigur că nu pot lipsi. Și mă vor ierta ceilalți dacă îi voi răspunde ei prima, pentru că m-a solicitat cu atâta încredere. Ioana, ai dreptate, nu este chiar o poezie. Chinuită nu-mi aduc aminte să fi fost, oricum. Despre restul, n-am ce spune, dacă așa ți-a părut ție, e dreptul tău (nu spun constituțional că nu mai e mare lucru constituția în ziua de azi). Nu te rog să explici, dacă e atât de grav cum spui, nici nu ai avea ce mare exegeză să faci pe un astfel de text. Nu-mi doresc însă să fii complet dezamagită: mai caută în alte părți ceea ce te nemulțumește la mine. 1) eu nu sunt prozatoare; 2) poezia aceasta e scrisă prin 2005, când nu scriam poezie. S-ar putea să fi dat un pic planurile peste cap acum, îmi pare rău. Și referitor la ironia ta destul de drăguț deghizată în tot comentariul, dar fățișă pe final. Știi bine că îmi poți aduce orice critică, atâta vreme cât este civilizată. Rafael, ai dreptate, sunt multe locuri comune și am de gând să reiau poezia aceasta; nu sunt de părere că viața mi-ar găsi vreo scuză. Cât despre versurile date de tine exemplu... de ce oare or fi crezând oamenii că dacă sunt ironici nu știu decât ei? Smile. Nu degeaba nu se mai folosesc semnele de punctuație. Cititorul este uneori derutat. Prea derutat, aș zice. Mea culpa, dar nu promit să nu mai fac. Younger Sister, poate că tu ai văzut chiar mai mult decât am pus eu acolo. Și atunci nu este meritul meu... Nu știu ce altceva să spun, ai atins niște esențe la care mă întreb și eu cum ai ajuns... poate până la urmă ceva-ceva tot am reușit să transmit. Mulțumesc de sensibilitate. Aranca... și tu și Andu meritați câte o peniță. Titlul chiar se referă la acea Piață a Norilor, și prin urmare are o semnificație mai largă, și.... mda. Mai ironică. Cine s-ar fi gândit (în afară de autor, desigur). Carul - insecta, zgomotul făcut (închipuit) - sunetul de toacă și același timp măcinatul timpului atemporal. Nu știu dacă nu cumva te-am încurcat mai mult. cealaltă chestie ar fi mult prea mult de explicat... dar te aștept cu sincopele, știu și eu că are, sunt curioasă pe care le-ai sesizat tu. Andu. Cu alte cuvinte am scris o poezie de blondă. Okey. Mi s-a părut mie că e ceva în neregulă cu ea, acum știu precis ce anume. O corectură îmi permit: experiența nu este experimentală. N-am spus-o eu, a spus-o camus. Eh, da, ai ghicit tu ceva, dar nu era exupery (cu care ai supărat pe cineva dintre cititori, și pe mine de altfel, cum ai putut să îi confunzi? iar sincer... exupery este unul dintre scriitorii mei de suflet, dacă mai spui ceva de genul ăsta mă las de scris. Sau poate tocmai asta urmăreai? ). Mulțam, dar să nu mai faci. Și la urma urmelor, cred că Ioana tot are dreptate cu ceva: too much ado...
prima strofa am citit-o ascultand waltz for Ruth (Charlie Haden & Pat Metheny), o intamplare fericita pentru ca piesa are un aer similar strofei tale... iar de la "ratiunea e doar una din formele de supravietuire" am savurat pseudodemolarea din primul segment. foarte faina poezie! o lectura care nu te face sa regreti timpul alocat. un poem remarcabil ce condenseaza spre final profunzimi elegante, daca mi se permite :)
Diana, e o atmosferă frumoasă în poeziile tale, dar expresia nu e îngrijită, ar trebui să lucrezi mai mult pe texte. Se te ferești de metafore fără valoare, de clișee, de construcții pleonastice: "icoana așezată la răsărit de soare"- locul icoanei chiar acolo este, nu mai era nevoie să specifici! dimineața asta este frumoasă, aerul superb vreo oră de acum încolo pot judeca la rece din geamul/ferecat de zăbrelele tainicei mele inimi. să mă cunoască pas cu pas astă-noapte când din prea multa fericire am crezut că pot să zbor." Cam multe, nu? Știu că ai și poezii mai bune, și mult mai bune. În fine, îți respect jocul! Inspirație ai, mai intră printre cuvinte!
Multumesc pentru sugestii! Am scos cuvantul "mecanic"; parca strica ceva din armonia textului, asa e. Acest poem e scris chiar in vama (deci exista!!), pe telefonul mobil, in timp ce asteptam "sa ne vina randul" :))
Ceea ce face amprenta unicităţii versurilor tale este un simţ al limbii înnăscut, este ceea ce pentru cei care cântă s-ar numi ureche muzicală şi desigur, o sensibilitate caldă, creatoare de atmosferă. Lipsa de asperitate dar ironia fină, felină, te atrag şi te ţin legat, să mai rămâi, încă puţin prin paginile tale.
Adeseori m-am întrebat cu ce ai putea asocia cel mai bine credinţa. Evident, cu acea pasăre purtătoare de neasemuite comori, iar metafora acestui poem pare anume menită să te apropie cât mai mult de adevăr, ca o iubire aproape perfectă.
din fericire (sau din nefericire) eu am citit textul folosind, probabil, alt cod decat cel al d-lui Manolescu. Si, pentru tensiunea ce creste pana la implozia din final, las o penita.
redarea unei stari, intr-un mod cursiv, chiar daca poate nu atat de original, cu unele imagini putin cautate (vezi forta de a te misca). oricum, raman cu un plus citind aceste versuri.
profetule iti multumesc de indemn. voi lua in considerare vorbele tale, dar momentan nu verau sa modific nimic, poate undeva in viitor. lucian, ai gandit carnal acolo unde trebuie. in legatura cu nimicul, am incercat sa ii dau o..forma, absurda desigur! ella
dilul... dar mai bine mai tarziu decat niciodata. Penita este pentru ultimele doua parti ale textului, unde inovatia si impresia artistica sunt mai puternice.
Sixtus, nu ma refeream la simplitatea in acest caz. Numai ca e un pic scos din context. Spune ca "nu poti sa-ti pronunti numele" remarca relevanta pentru varsta, stare etc. In schimb nu poti tine bine o undita in mana... nu-ti insipra o definitie clara a momentului. Daca intreb un pescar... poate imi spune si mie ca nu tin o undita bine in mana. Iese din context prin ambiguitate. Iti inteleg ironia, numai ca, in cazul de fata, nu m-am referit la asta. Chiar am incercat sa dau de inteles ca e un text bun, nu i-am gasit prea multe hibe si cred ca asta a fost destul de evident. Multumesc de atentionare. Ialin
Citisem pe internet mai demult, pe http://www.bopsecrets.org/gateway/passages/basho-frog.htm un text: Matsuo Bashô: Frog Haiku (Thirty Translations and One Commentary). Limerickul de la sfârșit m-a făcut să râd bine. Astfel mi-a venit ideea ca, după textul original (la care i-am adăugat și versiunea în "kanji") și traducerea fideșă în limba română să stârnesc și altora un zâmbet adăugând versiuni umoristice ale tristihului.
Acesta este un subiect asupra căruia m-am tot oprit de ceva ani. Tot ce am spus în comentariul precedent reprezintă convingeri. Poate că vom reuși să spunem ceva și celorlalți din afara României despre noi, în afară de ce spun ziarele din Italia și Spania... În afară de ceea ce își închipuie toți văzându-ne producțiile amare și lipsite de orice urmă de lumină. Personaje damnate. Cum spuneam, habar nu am de unde vă inspirați, dar e bine că aveți un astfel de izvor, poate îl valorificați și altfel. Mă bucur că, vorba Adrianei, nu m-am trezit cu ceva ouă aruncate înspre ecran. Prietenește, Bianca. P.S. Și, dacă tot veni vorba despre colega mea, poate reveniți și asupra Cantonului cheferului, sunt și pe acolo ceva expresii mai slobode. Știu, acum cerem toată mâna, dar, dacă tot am prins și noi pe cineva care nu se sfiește să respecte regulamentul, profităm! Cu mulțumiri.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Poţi, te rog, să îmi spui mai multe despre 'cutia cu nisip'? Sunt cam nou şi încă nu m-am dumirit bine cum e cu încadrările în categoria asta. Poate mă descalific cu asta, dar nu am gândit textul ca pe un experiment. Demn de reţinut faptul cu prima strofă. Dacă nu reuşesc să salvez altceva, măcar pot să-l păstrez pentru alte proiecte.
pentru textul : Poem fără picioare decitat dintr-un proprietar de editura: "daca mi se plateste, public un volum continând o singura poezie, buna-proasta, repetata de câte ori vrea autorul.".poate ar fi util ca marile edituri, de ex. Cartea româneasca, sa fie îndreptatite sa supervizeze orice aparitie. un demers, desigur, imposibil, dar ce frumos este sa visezi...
pentru textul : Păcatele bătrâneţilor dePaul, sunt convinsă că pe Andu nu îl va deranja foarte tare ironia ta; cu toate acestea, te voi ruga să încerci să te încadrezi în limitele bunului simț și al respectului pe care încercăm să le promovăm aici, și să faci comentarii oricât de dure îți dorești, dar la obiect. Andu, îmi pare rău de intervenția mea off topic pe acest text.
pentru textul : jester deîmi place ideea de lume-bibliotecă...interesantă ... poate că ceasul norocos va sări chiar dacă din ultimele pagini (niciodată nu e prea târziu, nu?) și va umple locul rămas gol pentru tine... îți doresc un nou început mai bun decât toate celelalte.
pentru textul : locul tău gol dedoua idei de exceptie transpuse in realitate, pentru care, iata, ma bucur din toata inima de Ajun, aici linga bradul frumos impodobit din Hermeneia. Sarbatori fericite tuturor!
pentru textul : două noi secțiuni deOricât l-aş reciti, nu pot decât să mă întreb şi să mă mir iar şi iar prin versul poetului:
pentru textul : alte povestiri de la Şipot de,,la ce bun zborul auzeai tot mai des
dacă lucrurile se măsoară cu pasul
și nu cu bătaia de aripi?"...un poem la care am plâns...
Inserarea fragmentelor din folclorul copiilor, atmosfera de cununie, sfinţii şi păsările ( poate îngeri...) alături de strofa
,,pentru copii cerul nu era decît o alviță
pe care Dumnezeu își punea capul ca să viseze la dulce-
duminica așterneau văzduhul pe garduri la zvîntat
şi făceau schimb de zboruri între ei"...m-au îngenuncheat.
( Mi-ar plăcea să am un volum de poeme semnat Vlad Turburea :) )
destul de slab textul. daca nu te cramponai de rima poate avea o sansa. asa insa nu.
pentru textul : Primăvara denu cred că te aștepți la un răspuns. dar dacă am reușit să îți suscit interesul atunci e de bine
pentru textul : sephirot II deAndu, este experiment vizual sectiunea unde se pot posta colaje foto. Cit despre mesaj, l-ai vazut bine, atit de putin timp si atitea mesaje de citit, atitea sticle de deschis.
pentru textul : scurt metraj deDacă mă cheamă Ioana, sigur că nu pot lipsi. Și mă vor ierta ceilalți dacă îi voi răspunde ei prima, pentru că m-a solicitat cu atâta încredere. Ioana, ai dreptate, nu este chiar o poezie. Chinuită nu-mi aduc aminte să fi fost, oricum. Despre restul, n-am ce spune, dacă așa ți-a părut ție, e dreptul tău (nu spun constituțional că nu mai e mare lucru constituția în ziua de azi). Nu te rog să explici, dacă e atât de grav cum spui, nici nu ai avea ce mare exegeză să faci pe un astfel de text. Nu-mi doresc însă să fii complet dezamagită: mai caută în alte părți ceea ce te nemulțumește la mine. 1) eu nu sunt prozatoare; 2) poezia aceasta e scrisă prin 2005, când nu scriam poezie. S-ar putea să fi dat un pic planurile peste cap acum, îmi pare rău. Și referitor la ironia ta destul de drăguț deghizată în tot comentariul, dar fățișă pe final. Știi bine că îmi poți aduce orice critică, atâta vreme cât este civilizată. Rafael, ai dreptate, sunt multe locuri comune și am de gând să reiau poezia aceasta; nu sunt de părere că viața mi-ar găsi vreo scuză. Cât despre versurile date de tine exemplu... de ce oare or fi crezând oamenii că dacă sunt ironici nu știu decât ei? Smile. Nu degeaba nu se mai folosesc semnele de punctuație. Cititorul este uneori derutat. Prea derutat, aș zice. Mea culpa, dar nu promit să nu mai fac. Younger Sister, poate că tu ai văzut chiar mai mult decât am pus eu acolo. Și atunci nu este meritul meu... Nu știu ce altceva să spun, ai atins niște esențe la care mă întreb și eu cum ai ajuns... poate până la urmă ceva-ceva tot am reușit să transmit. Mulțumesc de sensibilitate. Aranca... și tu și Andu meritați câte o peniță. Titlul chiar se referă la acea Piață a Norilor, și prin urmare are o semnificație mai largă, și.... mda. Mai ironică. Cine s-ar fi gândit (în afară de autor, desigur). Carul - insecta, zgomotul făcut (închipuit) - sunetul de toacă și același timp măcinatul timpului atemporal. Nu știu dacă nu cumva te-am încurcat mai mult. cealaltă chestie ar fi mult prea mult de explicat... dar te aștept cu sincopele, știu și eu că are, sunt curioasă pe care le-ai sesizat tu. Andu. Cu alte cuvinte am scris o poezie de blondă. Okey. Mi s-a părut mie că e ceva în neregulă cu ea, acum știu precis ce anume. O corectură îmi permit: experiența nu este experimentală. N-am spus-o eu, a spus-o camus. Eh, da, ai ghicit tu ceva, dar nu era exupery (cu care ai supărat pe cineva dintre cititori, și pe mine de altfel, cum ai putut să îi confunzi? iar sincer... exupery este unul dintre scriitorii mei de suflet, dacă mai spui ceva de genul ăsta mă las de scris. Sau poate tocmai asta urmăreai? ). Mulțam, dar să nu mai faci. Și la urma urmelor, cred că Ioana tot are dreptate cu ceva: too much ado...
pentru textul : Piața norilor deOnorată!
pentru textul : două mâini denu stiu de ce dar eu as fi inlocuit:
"Vom crede că e mai albastru
vom şti că e mai aproape"
cu:
"Vom crede ce e mai albastru
vom şti ce e mai aproape"
si fara "care" in "care să ne aducă aminte"
pentru textul : Despre târziul lucrurilor deprima strofa am citit-o ascultand waltz for Ruth (Charlie Haden & Pat Metheny), o intamplare fericita pentru ca piesa are un aer similar strofei tale... iar de la "ratiunea e doar una din formele de supravietuire" am savurat pseudodemolarea din primul segment. foarte faina poezie! o lectura care nu te face sa regreti timpul alocat. un poem remarcabil ce condenseaza spre final profunzimi elegante, daca mi se permite :)
pentru textul : e v a deDiana, e o atmosferă frumoasă în poeziile tale, dar expresia nu e îngrijită, ar trebui să lucrezi mai mult pe texte. Se te ferești de metafore fără valoare, de clișee, de construcții pleonastice: "icoana așezată la răsărit de soare"- locul icoanei chiar acolo este, nu mai era nevoie să specifici! dimineața asta este frumoasă, aerul superb vreo oră de acum încolo pot judeca la rece din geamul/ferecat de zăbrelele tainicei mele inimi. să mă cunoască pas cu pas astă-noapte când din prea multa fericire am crezut că pot să zbor." Cam multe, nu? Știu că ai și poezii mai bune, și mult mai bune. În fine, îți respect jocul! Inspirație ai, mai intră printre cuvinte!
pentru textul : A 7-a zi deMultumesc pentru sugestii! Am scos cuvantul "mecanic"; parca strica ceva din armonia textului, asa e. Acest poem e scris chiar in vama (deci exista!!), pe telefonul mobil, in timp ce asteptam "sa ne vina randul" :))
pentru textul : în vama de la oancea deerata: texte excelente
pentru textul : don petrică deCeea ce face amprenta unicităţii versurilor tale este un simţ al limbii înnăscut, este ceea ce pentru cei care cântă s-ar numi ureche muzicală şi desigur, o sensibilitate caldă, creatoare de atmosferă. Lipsa de asperitate dar ironia fină, felină, te atrag şi te ţin legat, să mai rămâi, încă puţin prin paginile tale.
pentru textul : două cântece roşii deAdeseori m-am întrebat cu ce ai putea asocia cel mai bine credinţa. Evident, cu acea pasăre purtătoare de neasemuite comori, iar metafora acestui poem pare anume menită să te apropie cât mai mult de adevăr, ca o iubire aproape perfectă.
Marina, Lea, mulțumesc de trecere!
pentru textul : Așteptând să-mi crească degetele depaul,
bine ai revenit pe aici
pentru textul : În amonte deCezar, tu scrii textele direct pe site? Sau: tu îţi citeşti "poeziile" după ce le postezi?
pentru textul : Tărâmul nimănui dedin fericire (sau din nefericire) eu am citit textul folosind, probabil, alt cod decat cel al d-lui Manolescu. Si, pentru tensiunea ce creste pana la implozia din final, las o penita.
pentru textul : Inima dintotdeauna. Ad intra de„pasăre care îşi are cuibul în văzduh”, cu asta-s de acord; cu restu nu
pentru textul : dragoste deredarea unei stari, intr-un mod cursiv, chiar daca poate nu atat de original, cu unele imagini putin cautate (vezi forta de a te misca). oricum, raman cu un plus citind aceste versuri.
pentru textul : ..que la vie est belle? deprofetule iti multumesc de indemn. voi lua in considerare vorbele tale, dar momentan nu verau sa modific nimic, poate undeva in viitor. lucian, ai gandit carnal acolo unde trebuie. in legatura cu nimicul, am incercat sa ii dau o..forma, absurda desigur! ella
pentru textul : iz de madona dedilul... dar mai bine mai tarziu decat niciodata. Penita este pentru ultimele doua parti ale textului, unde inovatia si impresia artistica sunt mai puternice.
pentru textul : abac de septembrie deSixtus, nu ma refeream la simplitatea in acest caz. Numai ca e un pic scos din context. Spune ca "nu poti sa-ti pronunti numele" remarca relevanta pentru varsta, stare etc. In schimb nu poti tine bine o undita in mana... nu-ti insipra o definitie clara a momentului. Daca intreb un pescar... poate imi spune si mie ca nu tin o undita bine in mana. Iese din context prin ambiguitate. Iti inteleg ironia, numai ca, in cazul de fata, nu m-am referit la asta. Chiar am incercat sa dau de inteles ca e un text bun, nu i-am gasit prea multe hibe si cred ca asta a fost destul de evident. Multumesc de atentionare. Ialin
pentru textul : Nada deCitisem pe internet mai demult, pe http://www.bopsecrets.org/gateway/passages/basho-frog.htm un text: Matsuo Bashô: Frog Haiku (Thirty Translations and One Commentary). Limerickul de la sfârșit m-a făcut să râd bine. Astfel mi-a venit ideea ca, după textul original (la care i-am adăugat și versiunea în "kanji") și traducerea fideșă în limba română să stârnesc și altora un zâmbet adăugând versiuni umoristice ale tristihului.
pentru textul : Haikul “Broasca” al lui Matsuo Basho, în diferite traduceri (una fidelă și 20 umoristice) deEste o "incantare" ca se mai scriu versuri de dragoste, cu atata maiestrie. Adriana
pentru textul : (In)Cantarea (In)Cantarilor deAcesta este un subiect asupra căruia m-am tot oprit de ceva ani. Tot ce am spus în comentariul precedent reprezintă convingeri. Poate că vom reuși să spunem ceva și celorlalți din afara României despre noi, în afară de ce spun ziarele din Italia și Spania... În afară de ceea ce își închipuie toți văzându-ne producțiile amare și lipsite de orice urmă de lumină. Personaje damnate. Cum spuneam, habar nu am de unde vă inspirați, dar e bine că aveți un astfel de izvor, poate îl valorificați și altfel. Mă bucur că, vorba Adrianei, nu m-am trezit cu ceva ouă aruncate înspre ecran. Prietenește, Bianca. P.S. Și, dacă tot veni vorba despre colega mea, poate reveniți și asupra Cantonului cheferului, sunt și pe acolo ceva expresii mai slobode. Știu, acum cerem toată mâna, dar, dacă tot am prins și noi pe cineva care nu se sfiește să respecte regulamentul, profităm! Cu mulțumiri.
pentru textul : Paneraș cu ouă deeu am citit tot textul -nu am avut scăpare- înainte de aprobare. dar colegii mei au dreptate, e greu de citit un text lung pe site.
pentru textul : noiembrie cu o voce pe fundal (1) dePagini