Intreaga scriere se vrea o pictura sau mai precis o suma de fotografii (in prima parte a unor poeme scrise, in a doua a unor secvente traite/ simtite/ vazute). Multumesc pentru cuvinte si penita.
Adevărul Elena despre mine ca poetă este că nu mă consider o persoană cu opinie avizată, la fel cum ai spus şi tu despre tine, nu cred că are legătură cu autostima. Mulţumesc că ai revenit, nu era nevoie să îţi ceri scuze, poate că toţi ar trebui să citim şi să comentăm mai mult poeziile altora, în limita posibilităţilor.
nu cred că există cuvîntul „ascensionalitate” în limba română. și nici cuvîntul „tulburent”. cred că am fi „mai” patrioți dacă am scrie ceva mai puțin bombastic despre România sau Bucovina dar dacă am scrie corect românește.
sunt de acord ca mai este pana la literatura....:)
dar uneori apreciez textul brut, fara pretentii de literatura. poate gresesc.
sigur, asta e un site de literatura. dar cred ca poate fi apreciata si decizia de a scrie, pur si simplu, despre ceva. idei sunt, pasaje surprinzatoare sunt, oricum. cel putin pentru mine.:
"În spital exista şi o biserică (şi altare pe alei pentru lumânări) unde am mers împreună cu unele paciente. Biserica era amplasată într-un colţ mai retras, într-o casă, şi în faţă exista un pavilion-umbrar decorativ. Acolo am văzut odată un pacient care se ruga la înghesuială cu ceilalţi, abia rezistând din cauza salivaţiei abundente." sau:
"Profesorii de la facultate îmi puneau întrebări. Singurătate în propriul trup. Hipotensiune ortostatică, ameţeli, slăbiciune la ridicarea din pat. Odată am alunecat şi m-am lovit cu capul de pardoseala spitalului." sau pasajul meu preferat:
"Medicii spuneau că trebuie să socializez. Îmi amintesc vânzătorii ambulanţi (nu toţi ţigani) şi produsele lor. Şi eu am cumpărat ceva odată sau am privit. Unii intrau chiar în clădire, îmi amintesc de unul care părea să se refere la mine ca la o prinţesă, metaforă care mi-aduce în minte alte lucruri neplăcute, fiindcă totdeauna în viaţă ceilalţi aveau grijă să îmi amintească trecutul întreg, tot drumul vieţii. Când eram mică mamaia mă numea prinţesa care nu are nimic, în limba germană prinţesa de Habenicht, fiindcă ea lucrase, spunea, la o grădiniţă bilingvă.
Chiar şi infirmiera care spunea că eu sunt rea când am vomat m-a numit odată aşa şi apoi am văzut că s-a reprofilat, devenind vânzătoare de clătite dulci."
dincolo de aerul naiv cu care e tratat textul, de carentele pe care le are in ceea ce priveste "vocea", adresarea, cred ca e de remarcat atitudinea cu care e scris, ceea ce a indemnat la scris si, pe undeva, cum (sper) am evidentiat in citatele de mai sus, chiar o atitudine poetica.
Cred că e un text care îşi propune doar să fie incipitul în cititor. Incipitul introspecţiei. Pare scris la prima mână şi fără prea mare miză intrinsec literară.
pi punct es: Nu ştiu de ce, dar aici m-am amuzat copios: "Azi noapte am avut febră și am văzut avioane."
Poezie! E fain să găsești la capătul zilei un text precum respirația gravă pe două octave a unui lirism de calitate. Un aparent dialog translatând stările, sentimentele ad-hoc. Dualitate sau sensibilitate extremă în definirea grafică a funcției "iubire"? Un pasaj cu o rezonanță specială: "nu știam câtă tristețe poate fi în cuvântul alții... am început să-mi spun, vreau să plec fără a ajunge undeva, îmi place drumul, cred că moștenesc asta de la bunicul(...)" Trapez (isoscel!) doar pentru două locuri...
Ah, mi-ar fi plăcut un de ce, cum și pentru că altfel citești grăbit, ca da.. da.. e dublură.. și el, și ea, și.. incredibil? DE CE? Episod din Zona crepusculară. Altfel bine scris, mai ales bine descris, imaginile celor trei personaje de la început extrem de bine conturate în descrieri, îi vezi, îi miroși, dar unde s-au dus? De ce s-au dus? Scriere cursivă, curată, atentă, George eu te-am mai citit și prin alte părți, știu că ești bun, dar acum m-ai umplut de ciudă. Ok, pentru că-s universuri paralele și pentru că poți, dar de ce? :)
un flash, o varianta a unei toamne destul de bine conturata in care eu as accentua totusi "prabusirea", inlocuind "in" din primul vers cu "peste"... parca imaginea e mai veridica si mai de impact daca prabusirea se face "peste" ceva ... si as scoate "niste" din penultimul vers eliminand ambiguitatea ...folosirea cuvintelor de mica notorietate: tamarisc, peptide, muntii adirondack, restrang peisajul la un cadru concret, ceea ce da personalitate textului.
ganduri bune
Anna
Mă așteptam la mai mult, o provocare la un brainstorming, ceva! Am din nou senzația că, așa cum mărturisiți și în final, pe alocuri vă este lene să dezvoltați, să mergeți mai departe. Am senzația că vă limitați la schematizarea textelor pe care ni le propuneți. Este adevărat, este și acesta un început să pună omul mintea la treabă să-și tragă și singur concluzii. Dar realitatea este că numai două chestii din ce ați scris aici suscită, cel puțin pentru mine, o necunoscătoare chiar, interesul: regulile ședințelor de "brainstorming" venite de la călugării zen, despre care habar n-aveam, și, of course, povestioara cu jeturile subacvatice anti-torpilă. Restul îmi pare pe alocuri de umplutură, prea puțin atins. Mă așteptam să citesc mai mult pe tema "Who's minding the mind"... Ceea ce îmi place însă în modul în care scrieți, și trebuie să subliniez, este oralitatea stilului, într-un mod modern, interesant, cerând interacțiune din partea cititorului. Atenție la editare, sunt ceva typo pe alocuri.
ela, vezi ca recidivezi. eu te mai rog inca o data sa respecti regulamentul si sa nu aberezi in comentariu cu inutilitati care nu isi au locul aici. daca tu confunzi hermeneia cu un chat-room in care sa ne povestesti tu ce si cum asta te priveste. eu insa nu voi mai tolera asta. sper sa ma fi facut inteles. in ce priveste "sfera ta de gândire și acțiune" mi-e absolut indiferenta. respecta regulamentul si nimeni nu va avea ce sa iti reproseze. insista in atitudinea ta si te asigur ca pot lua si alte masuri. ilarius, ma indoiesc ca exagerez de vreme ce au venit oameni si mi-au spus ca am dreptate. deci...
multumesc de apreciere, atentionare si trecere. nu ma gandisem la rapiditatea cu care se succed ideile acestui poem. poate am sa intervin asupra lui. te mai astept.
eu cred ca expresia "textul merită atenția predecesorilor mei, comentariile nu " este nelalocul ei, cu sublinierea ca este vorba de partea evidentiata si evident contrazice declaratia ta de intentie "intotdeauna am incercat sa nu fiu necivilizat si sa nu par superior in fata celorlalti". nu pricep de ce este asa greu de inteles ca a face comentarii despre comentarii (nici macar la comentarii) este o chestie nepotrivita si oarecum futila. cui foloseste sa scrii "comentariile nu merita atentia mea"? evident, nu iti trebuie mult proces de gindire ca sa intelegi ca un om care scrie asa ceva are poate o problema cu propria semnificatie sau simte nevoia sa striveasca, asa dintr-o placere obscura. da-mi tu un alt exemplu de motiv pentru o astfel de atitudine, daca ai. precizez ca nu urmaresc sa te jignesc sau si nici nu am o zi proasta dar expresia asta m-a deranjat si gindindu-ma ca unii membri nu vor mai avea chef sa comenteze nici macar cit o fac, stiind ca undeva cineva le va spune "ce scrii tu nu merita atentia mea" Este adevarat ca unele (poate multe) comentarii sint slabe sau nefolositoare dar una este sa spui asta si sa o explici, si alta este sa scrii ce ai scris tu. parerea mea
Cu toata aceasta masculinizare a scrierii Claudiei pe care o tot pun la digerat de cateva bune si semnificative texte incoace nu pot sa nu remarc penelul si tusa unei scriitoare pe care cu riscul asumat o numesc contemporana. Aici avem de-a face cu un corpus christi transformat intr-o chinuitoare plictiseala dar mie mi-a placut aceasta ectopica aghiazma. Asa ca o taxez in consecinta.
Marina, Adriana, mulțumesc de vizite și păreri. Aveți amândouă dreptate, nici eu nu sunt satisfacut total de ce a ieșit, însa pe moment nici inspirație de îmbunătățire nu am. Lucrez la un text mai amplu de proză in trei sau poate patru părți, cred că până la sfârșitul săptămânii voi avea gata prima parte și va apărea pe pagină. Sper să fie o surpriză plăcută.
Pentru ca... "suntem pe aceeași stradă deși arhicunoscută e alta o experimentăm și ea ne experimentează cuprinzându-ne din toate părțile cum alții suntem și ea nu mai este …" Personal, e primul lucru ce m-a cucerit la textul acesta. Pe de alta parte se observa mina sigura si stiinta de a jongla cu imaginile. Nu as fi de acord cu acel ("cu cine"), mie mi se pare cam explicit. Din punctul meu de vedere, ceea ce urmeaza, punctele de suspensie imi creeaza exact senzatia ca ai spune ceva cuiva pentru ca.... si cred ca aici e poemul. O buna perioada m-am raliat parerii potrivit careia e un cliseu sa scrii un poem despre un poem. Finalul mi se pare o mintuire. Recunosc, am mai citit textul, dar e o placere sa-l recitesc pentru ca e un text de calitate din punctul meu de vedere
l-am citit de vreo 3 ori și surprind o latură plăcută în personalitatea ta, pe care o bănuiam. văd o atitudine sensibilă și generoasă pe care o întâlnesc în paginile Bibliei. drept pentru care și pentru calitatea textului acord semnul meu de apreciere. te-ai gândit să ții un jurnal? ar fi interesant, precum caietele lui Cioran sau Camus.
Ottilia (de ce doi de t?) pentru că prin slalomul de comentarii te-ai oprit şi pe pagina mea. ai lăsat plăcerea drept cadou şi, probabil te-ai înarmat cu acelaşi fel de curaj. sper. (şi) doresc să te citesc.
*
dragă Diana, Alexandra, Veronika, betka, sau cum te mai cheamă, (poate camui)
cine eşti tu cavalerule de-mi vorbeşti de iq-uri?
înainte de a pune punct dialogului ţine minte că nu am nimic - resentiment, antipatie - faţă de tine. tu eşti tu şi eu sînt eu. nu mă afectează cu nimic persoana, personalitatea, caracterul, dublura, clona, masca, plagiatul, scrisul, apartenenţa ta la cluburi literare, etcetera. şi poţi liniştit să faci orice referire la text desigur. textul meu stă în picioare chiar dacă se cutremură pământul. o analiză de-a ta nu mă sperie. colegial.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Intreaga scriere se vrea o pictura sau mai precis o suma de fotografii (in prima parte a unor poeme scrise, in a doua a unor secvente traite/ simtite/ vazute). Multumesc pentru cuvinte si penita.
pentru textul : cutia cu nade deAdevărul Elena despre mine ca poetă este că nu mă consider o persoană cu opinie avizată, la fel cum ai spus şi tu despre tine, nu cred că are legătură cu autostima. Mulţumesc că ai revenit, nu era nevoie să îţi ceri scuze, poate că toţi ar trebui să citim şi să comentăm mai mult poeziile altora, în limita posibilităţilor.
pentru textul : strada mântuleasa denu cred că există cuvîntul „ascensionalitate” în limba română. și nici cuvîntul „tulburent”. cred că am fi „mai” patrioți dacă am scrie ceva mai puțin bombastic despre România sau Bucovina dar dacă am scrie corect românește.
pentru textul : Plaiuri bucovinene desunt de acord ca mai este pana la literatura....:)
dar uneori apreciez textul brut, fara pretentii de literatura. poate gresesc.
sigur, asta e un site de literatura. dar cred ca poate fi apreciata si decizia de a scrie, pur si simplu, despre ceva. idei sunt, pasaje surprinzatoare sunt, oricum. cel putin pentru mine.:
"În spital exista şi o biserică (şi altare pe alei pentru lumânări) unde am mers împreună cu unele paciente. Biserica era amplasată într-un colţ mai retras, într-o casă, şi în faţă exista un pavilion-umbrar decorativ. Acolo am văzut odată un pacient care se ruga la înghesuială cu ceilalţi, abia rezistând din cauza salivaţiei abundente." sau:
"Profesorii de la facultate îmi puneau întrebări. Singurătate în propriul trup. Hipotensiune ortostatică, ameţeli, slăbiciune la ridicarea din pat. Odată am alunecat şi m-am lovit cu capul de pardoseala spitalului." sau pasajul meu preferat:
"Medicii spuneau că trebuie să socializez. Îmi amintesc vânzătorii ambulanţi (nu toţi ţigani) şi produsele lor. Şi eu am cumpărat ceva odată sau am privit. Unii intrau chiar în clădire, îmi amintesc de unul care părea să se refere la mine ca la o prinţesă, metaforă care mi-aduce în minte alte lucruri neplăcute, fiindcă totdeauna în viaţă ceilalţi aveau grijă să îmi amintească trecutul întreg, tot drumul vieţii. Când eram mică mamaia mă numea prinţesa care nu are nimic, în limba germană prinţesa de Habenicht, fiindcă ea lucrase, spunea, la o grădiniţă bilingvă.
Chiar şi infirmiera care spunea că eu sunt rea când am vomat m-a numit odată aşa şi apoi am văzut că s-a reprofilat, devenind vânzătoare de clătite dulci."
dincolo de aerul naiv cu care e tratat textul, de carentele pe care le are in ceea ce priveste "vocea", adresarea, cred ca e de remarcat atitudinea cu care e scris, ceea ce a indemnat la scris si, pe undeva, cum (sper) am evidentiat in citatele de mai sus, chiar o atitudine poetica.
e discutabil, sigur :)
pentru textul : Gărzile negre deCred că e un text care îşi propune doar să fie incipitul în cititor. Incipitul introspecţiei. Pare scris la prima mână şi fără prea mare miză intrinsec literară.
pi punct es: Nu ştiu de ce, dar aici m-am amuzat copios: "Azi noapte am avut febră și am văzut avioane."
pentru textul : ... căluții în flăcări dewhat about the body? sau te pomenesti ca esti si tu neoplatoniciana...
pentru textul : Virgil Titarenco - “Mirabile dictu” - Editura Grinta, Cluj, 2007 deInteresul unui text este de a fi prezentat perfect din toate punctele de vedere. Mulțumesc.
pentru textul : Wittgenstein și Jocurile de limbaj dePoezie! E fain să găsești la capătul zilei un text precum respirația gravă pe două octave a unui lirism de calitate. Un aparent dialog translatând stările, sentimentele ad-hoc. Dualitate sau sensibilitate extremă în definirea grafică a funcției "iubire"? Un pasaj cu o rezonanță specială: "nu știam câtă tristețe poate fi în cuvântul alții... am început să-mi spun, vreau să plec fără a ajunge undeva, îmi place drumul, cred că moștenesc asta de la bunicul(...)" Trapez (isoscel!) doar pentru două locuri...
pentru textul : Singura boală este prezentul deMulțumesc, voi încerca să rămân în timeing. de 24 sau 30. Cele bune. D
pentru textul : despre parole și logare deAh, mi-ar fi plăcut un de ce, cum și pentru că altfel citești grăbit, ca da.. da.. e dublură.. și el, și ea, și.. incredibil? DE CE? Episod din Zona crepusculară. Altfel bine scris, mai ales bine descris, imaginile celor trei personaje de la început extrem de bine conturate în descrieri, îi vezi, îi miroși, dar unde s-au dus? De ce s-au dus? Scriere cursivă, curată, atentă, George eu te-am mai citit și prin alte părți, știu că ești bun, dar acum m-ai umplut de ciudă. Ok, pentru că-s universuri paralele și pentru că poți, dar de ce? :)
pentru textul : Multiplu de unu deun flash, o varianta a unei toamne destul de bine conturata in care eu as accentua totusi "prabusirea", inlocuind "in" din primul vers cu "peste"... parca imaginea e mai veridica si mai de impact daca prabusirea se face "peste" ceva ... si as scoate "niste" din penultimul vers eliminand ambiguitatea ...folosirea cuvintelor de mica notorietate: tamarisc, peptide, muntii adirondack, restrang peisajul la un cadru concret, ceea ce da personalitate textului.
pentru textul : newsflash/2 deganduri bune
Anna
..scrierea lui Paul are aici unicitatea unui stol de mierle scapate spre cer.
atit spun*..
(*si adaog: daca o vrei in engleza sa mi spui :p)
cheers,
pentru textul : îngeri sub cărămizi deCorina
Mă așteptam la mai mult, o provocare la un brainstorming, ceva! Am din nou senzația că, așa cum mărturisiți și în final, pe alocuri vă este lene să dezvoltați, să mergeți mai departe. Am senzația că vă limitați la schematizarea textelor pe care ni le propuneți. Este adevărat, este și acesta un început să pună omul mintea la treabă să-și tragă și singur concluzii. Dar realitatea este că numai două chestii din ce ați scris aici suscită, cel puțin pentru mine, o necunoscătoare chiar, interesul: regulile ședințelor de "brainstorming" venite de la călugării zen, despre care habar n-aveam, și, of course, povestioara cu jeturile subacvatice anti-torpilă. Restul îmi pare pe alocuri de umplutură, prea puțin atins. Mă așteptam să citesc mai mult pe tema "Who's minding the mind"... Ceea ce îmi place însă în modul în care scrieți, și trebuie să subliniez, este oralitatea stilului, într-un mod modern, interesant, cerând interacțiune din partea cititorului. Atenție la editare, sunt ceva typo pe alocuri.
pentru textul : Brainstorming torpilă – Prolog la o eventuală discuție (virtuală) despre Zen deela, vezi ca recidivezi. eu te mai rog inca o data sa respecti regulamentul si sa nu aberezi in comentariu cu inutilitati care nu isi au locul aici. daca tu confunzi hermeneia cu un chat-room in care sa ne povestesti tu ce si cum asta te priveste. eu insa nu voi mai tolera asta. sper sa ma fi facut inteles. in ce priveste "sfera ta de gândire și acțiune" mi-e absolut indiferenta. respecta regulamentul si nimeni nu va avea ce sa iti reproseze. insista in atitudinea ta si te asigur ca pot lua si alte masuri. ilarius, ma indoiesc ca exagerez de vreme ce au venit oameni si mi-au spus ca am dreptate. deci...
pentru textul : Cenaclul Virtualia - la a VII-a ediție demultumesc de apreciere, atentionare si trecere. nu ma gandisem la rapiditatea cu care se succed ideile acestui poem. poate am sa intervin asupra lui. te mai astept.
pentru textul : În aceeași supă deEmoţionant, sensibil text! Mulţumim pentru că ai venit la cenaclu şi te mai aşteptăm cu drag!
pentru textul : Virtualia în real deeu cred ca expresia "textul merită atenția predecesorilor mei, comentariile nu " este nelalocul ei, cu sublinierea ca este vorba de partea evidentiata si evident contrazice declaratia ta de intentie "intotdeauna am incercat sa nu fiu necivilizat si sa nu par superior in fata celorlalti". nu pricep de ce este asa greu de inteles ca a face comentarii despre comentarii (nici macar la comentarii) este o chestie nepotrivita si oarecum futila. cui foloseste sa scrii "comentariile nu merita atentia mea"? evident, nu iti trebuie mult proces de gindire ca sa intelegi ca un om care scrie asa ceva are poate o problema cu propria semnificatie sau simte nevoia sa striveasca, asa dintr-o placere obscura. da-mi tu un alt exemplu de motiv pentru o astfel de atitudine, daca ai. precizez ca nu urmaresc sa te jignesc sau si nici nu am o zi proasta dar expresia asta m-a deranjat si gindindu-ma ca unii membri nu vor mai avea chef sa comenteze nici macar cit o fac, stiind ca undeva cineva le va spune "ce scrii tu nu merita atentia mea" Este adevarat ca unele (poate multe) comentarii sint slabe sau nefolositoare dar una este sa spui asta si sa o explici, si alta este sa scrii ce ai scris tu. parerea mea
pentru textul : karuna deCu toata aceasta masculinizare a scrierii Claudiei pe care o tot pun la digerat de cateva bune si semnificative texte incoace nu pot sa nu remarc penelul si tusa unei scriitoare pe care cu riscul asumat o numesc contemporana. Aici avem de-a face cu un corpus christi transformat intr-o chinuitoare plictiseala dar mie mi-a placut aceasta ectopica aghiazma. Asa ca o taxez in consecinta.
pentru textul : Ziua judecății deAndu, e un poem static intr-adevar mersi de trecere
pentru textul : vineri deImpresionantă graţia gigantică a făpturilor tehno-fantastice.
pentru textul : punctul pe i deMarina, Adriana, mulțumesc de vizite și păreri. Aveți amândouă dreptate, nici eu nu sunt satisfacut total de ce a ieșit, însa pe moment nici inspirație de îmbunătățire nu am. Lucrez la un text mai amplu de proză in trei sau poate patru părți, cred că până la sfârșitul săptămânii voi avea gata prima parte și va apărea pe pagină. Sper să fie o surpriză plăcută.
pentru textul : Clepsidră între două lumi desunteti unici...dar daca asa spune regulamentul...
pentru textul : Dintre bucăţi deVirgil , nu are in totalitate elemente de haiku.
pentru textul : Haiku(1) dedar are.
multumesc de citire
cunoastem, cunoastem:)
pentru textul : cred că o cunoaşteţi foarte bine dePentru ca... "suntem pe aceeași stradă deși arhicunoscută e alta o experimentăm și ea ne experimentează cuprinzându-ne din toate părțile cum alții suntem și ea nu mai este …" Personal, e primul lucru ce m-a cucerit la textul acesta. Pe de alta parte se observa mina sigura si stiinta de a jongla cu imaginile. Nu as fi de acord cu acel ("cu cine"), mie mi se pare cam explicit. Din punctul meu de vedere, ceea ce urmeaza, punctele de suspensie imi creeaza exact senzatia ca ai spune ceva cuiva pentru ca.... si cred ca aici e poemul. O buna perioada m-am raliat parerii potrivit careia e un cliseu sa scrii un poem despre un poem. Finalul mi se pare o mintuire. Recunosc, am mai citit textul, dar e o placere sa-l recitesc pentru ca e un text de calitate din punctul meu de vedere
pentru textul : Pentru că... del-am citit de vreo 3 ori și surprind o latură plăcută în personalitatea ta, pe care o bănuiam. văd o atitudine sensibilă și generoasă pe care o întâlnesc în paginile Bibliei. drept pentru care și pentru calitatea textului acord semnul meu de apreciere. te-ai gândit să ții un jurnal? ar fi interesant, precum caietele lui Cioran sau Camus.
pentru textul : după douăzeci de ani (I) demi se pare ciudata aceasta prezentare, poate si pentru ca eu am vazut de multa vreme filmul si am citit cartea, si nu numai asta, si celelalte. un link despre Philip K. Dick nu ar strica si pentru ceilalti. http://en.wikipedia.org/wiki/Philip_K._Dick#Do_Androids_Dream_of_Electri...
pentru textul : Viseaza androizii oi electrice? deAranca, Am avut indoieli mari in privinta acestui text. Faptul ca ti s-a parut interesant nu poate decat sa ma bucure. Multumesc
pentru textul : Fără titlu demai incearca, te rog.
pentru textul : Lemuria deOttilia (de ce doi de t?) pentru că prin slalomul de comentarii te-ai oprit şi pe pagina mea. ai lăsat plăcerea drept cadou şi, probabil te-ai înarmat cu acelaşi fel de curaj. sper. (şi) doresc să te citesc.
*
dragă Diana, Alexandra, Veronika, betka, sau cum te mai cheamă, (poate camui)
pentru textul : totul pare că merge pe dos decine eşti tu cavalerule de-mi vorbeşti de iq-uri?
înainte de a pune punct dialogului ţine minte că nu am nimic - resentiment, antipatie - faţă de tine. tu eşti tu şi eu sînt eu. nu mă afectează cu nimic persoana, personalitatea, caracterul, dublura, clona, masca, plagiatul, scrisul, apartenenţa ta la cluburi literare, etcetera. şi poţi liniştit să faci orice referire la text desigur. textul meu stă în picioare chiar dacă se cutremură pământul. o analiză de-a ta nu mă sperie. colegial.
Pagini