nu îmi doresc ca în asemenea texte să se regăsească nimeni... poate pentru că le vreau binele, după cum și mie. ceea ce mă impresionează este faptul că te-a atras finalul. este pentru mine, de multe ori, singura soluție. în sensul cel mai serios.
îți mulțumesc frumos Cris, pentru vorbele bune, triste dar îngăduitoare cu ce scriu și ce simt! seară plăcută și liniștită! cu mult drag!
Rar am ocazia să citesc așa adunătură nelegată, fără cap și fără coadă, de idei, concepte, imagini. Treci prin miorița, desfrânare, moarte, voyeurism, Cioran, Duh, cultură, martiraj, Eli, Eli, lama sabahtani (ca părăsire a Duhului?? Uh!), Matrix (!!!), Adam, păcat (ei, cel puțin astea două vin mai legate, dacă apărea și Eva era tacâmul complet), sfârșind apoteotic cu Abel și Cain. Nu crezi că-i prea mult pentru un biet text de... cât? Două pagini? Ideile sunt prezentate ca aruncate din copac, uneori chiar am impresia că sunt citate din memorie (sau nu), pentru că nu sunt egale valoric. Poate că n-ar fi rău să îți faci un plan înainte de a scrie un eseu. Și să mai cristalizezi amalgamul acesta de idei și de cunoștințe. Spor la lecturi.
este o poezie dedicata. trimiterile bibliografice au o anumita semnificatie ca si versurile inserate. El intelege si asta e arhisuficient, in ceea ce ma priveste. Multumesc.
M-am obisnuit deja ca Aida sa scrie cat se poate de natural, de dezinvolt, reusind sa identifice spatii comune in care sa plaseze elemente ale unui univers interior extrem de consistent. In acelasi context este de bun augur faptul ca nu te lasi atrasa de teribilismele care insotesc de obicei autorii care trateaza astfel de teme iar acest fapt se constituie intr-o masura a maturitatii poetice. Preferatele mele... fragmentele 3 si 4.
untext la care nu ma asteptam. de fapt ma asteptam sa te gasesc "cuminte" in zona limbilor straine. iata un text in care desi reiei tema ta predilecta, cea a pustiului, totusi ne oferi un text al iubirii, putin amarui spre sfirsit. ferice de barbatul caruia ii gindesti lucrurile acestea
eu am auzit că există și un Dumnezeu al poeților. Alma, sunt sigură că te cunoaște... nu deranjează repetiția cuvântului "dumnezeu" și nici a numelui David, dimpotrivă, dă forță poemului și îi acordă un farmec aparte. m-au impresionat mult primele două versuri din ultima strofă. în rest,...îți dau dreptate "pasărea-dumnezeu poartă cu sine toate anulatele zboruri". sunt două cuvinte pe care nu ți le-am spus niciodată: te citesc cu plăcere și de cele mai multe ori după ce citesc... Dumnezeu e roșu... mulțumesc. Madim
D-nă Deminescu, sunteţi total în eroare, în derivă şi degrabă vărsătoare de acuze!
"Dacă aş fi fost singura căreia îi aruncaţi la coş cuvintele" - păi bineînţeles că nu sunteţi singura. Ce, credeti că numai d-voastră scrieţi foarte slab?! Aici există "şantier literar", unde ajung textele slabe. Si, mă rog, de unde ştiţi care dintre, sau câte dintre, texte au fost trimise acolo de mine, şi care de alt editor, pentru a vă putea exprima?
"Dar NIMENI, nici un POET adevărat dintre cei cu recunoaşterea USR nu îşi permite să împroaşte cu noroi, aşa cum o faceţi d-voastră" - sunteţi prea acidă pentru a vedea adevărata situaţie. Eu am răspuns ironic la două subtilităţi ale d-voastră. Dacă e cineva care împroaşcă cu noroi aici, aceea sunteţi d-voastră, acuzând userii acestui spaţiu că ma linguşesc, pentru a mă îmbuna.
" Dar NIMENI, nici un POET adevărat dintre cei cu recunoaşterea USR" - e clar, nu avem ce discuta. Dacă d-voastră credeţi că (doar) în USR există poeţi adevăraţi...
"Editor pe un site literar fiind şi administrator pe un altul, credeţi-mă, lecturez multă poezie modernă, bună" - permiteţi-mi să mă îndoiesc că acel site de care pomeniţi ar fi mai mult decât un spaţiu pentru socializare, cu pretenţii culturale. Dacă citiţi poezie modernă de bună calitate şi scrieţi în felul acesta, vă rog să mă credeţi că o citiţi degeaba.
"Şi vă mai spun doar atât: un Adrian Păunescu şi un Grigore Vieru vor rămâne în analele Literaturii române! " - cu siguranţă. Aici suntem de acord. Şi vor rămâne acolo pentru că există cititori ca d-voastră.
Îmi pare rău că mă repet, dar v-aş fi recunoscător dacă mi-aţi arunca roşii în geam pe altă cale. Aici, despre text, sau deloc.
Punct!
imi place mult personajul tau, o nebuna frumoasa, pierduta in frunze si cantec si povesti magice, cu sufletul in palme ...si iubirea aceea din luna; frumos, captivant!
Profesor de limba şi literatura română? În cazul acesta, ar trebui să ştiţi că limba româna are nişte simboluri vitale, care se numesc "semne diacritice". Fără ele, nu vorbim româna.
Eu văd poemul acesta ca pe o împuşcătură fără ochire. Era nevoie de cineva viu. Atunci când aştepţi crezând că aşteptarea face minuni nici şapte ore nu ţi se par a fi foarte mult, mai ales când nu ştii dacă ţinta va fi atinsă. Mi-a plăcut.
poemele, in general, cele care se refera la mantuitor, Dumnezeu, ingeri, ori sunt foarte bune, ori lipsesc cu desavarsire. de aceea trebuie sa fim atenti cand il plasam pe Dumnezeu intr-un context.
Strofa a 2-ua lipsita de orice forma de exprimare poetica.
Un text care te nauceste si nu stii de ce.
imi cer scuze pentru iesire, nu insa pentru ce am zis. adina, si eu ma gandeam la ceva constructiv. dar deh! sancho panza, don quijote intreaba: ce inseamna avertisment? nu mai am dreptul sa postez in republica socialista hermeneia? ce-i drept a fost un comentariu de-a dreptul neargumentat (ce-i drept al lui andu moldovan). ce nu-i drept este reactia ta. ce-i drept i se poate gasi o explicatie. ce-i drept:) multumesc celui (celei) care a trecut textul la recomandate.
Poate ar trebui să desparți prima strofă în două ca să nu se citească dintr-o suflare, cam lungă și deci obositoare. Îmi plac imaginile "undeva într-un ochi spart/ un păianjen își face veacul înfometat", "lumină pâlpâie și lasă umbre în patul meu/ catedrală unde privighetorile nu pot cânta" și finalul. Aș fi vrut să spun "frumos poem, Laurențiu" dar nu mai sunt sigură cui mă adresez de fapt având sub ochi femininul din versul #15.
Sorin, fii puțin atent: "în imaginea pustiirii dețesută de glasul mulțimii frunzișului răscolit pe creștetul nemângâierii…" patru versuri, 12 cuvinte (din care trei, de legătură) și șapte atribute! ajungi pana la atribute de gradul 3! "glasul mulțimii frunzișuluirăscolit de fapt, tot textul are 31 de cuvinte, din care 15 atribute! nu crezi, totuși, că este prea mult?!
evident titlul promite foarte mult. textul insa nu prea satisface asteptarile. cam prea opzecist pe alocuri.
daca imi permiti, varianta mea:
cu sufletul împinge
se ţine cu pumnii încleştaţi de cer
strigă şi se zvârcoleşte a naştere
pe fiece pală de vânt
numele
îl pronunţă glorie în destinul tatălui
mamă pătrunzând secretul
oboseala e vrăşmăşia imperfecţiunilor dintre cuvinte
privirea ei în zborul unor lebede
inima arde
cu sufletul împinge
nu am inteles rostul portiunii care incepe la "e târziu și este iarnă, în Lisabona".
textul de pina acolo este bun. dar continuarea mi se pare o nereusita
moartea nu cred ca e relativa. cel putin pana la un nou big-bang intern. ma gandeam daca ar fi bine sa inlocuiesc cu "inalti", "lungi" din: "ne vom îmbăta ne vom întinde pe ea cât suntem de lungi". particula
Foarte multe typo în acest text, și mă surprinde, pentru că nu era stilul tău să postezi neîngrijit. Sper să revii dimineață, mai odihnit poate, și să re-editezi. Atunci voi reveni și eu cu ceva mai consistent.
mulţumesc frumos,d-le Caragea.
sincer am cochetat puţin cu acest stil dar mi se pare mult prea complicat , nu e chiar aşa de uşor cum pare la prima vedere.am câteva încercări probabil voi posta cândva. dar trebuie să recunosc este frumos cel pe care l-aţi evidenţiat şi sfatul bun de luat în seamă.am să mai încerc, dezvoltă imaginaţia.mulţumesc.
Poeziile mele sunt, in mare parte, poeziile unui cautator, ale unui sceptic ce cauta raspunsuri la intrebari fundamentale. Acele intrebari inutile la care oricum nu se poate raspunde. Aceasta este cheia de citire a majoritatii textelor mele. Sunt o revoltata a conditiei umane. O neobosita interogativa.
In poezia de fata nu nucul este subiectul ci continuitatea. Este zadarnica? este reala ? stiu frunzele inainte de moarte ceva mai mult decat stim noi ?
Nucul este singuratatea celui ce se indoieste pana la capat.
"şi împăraţii fericiţi mai trăiesc şi acum
dacă nu au murit de mult..."
Si aici este o farama de indoiala, nu cumva au murit totusi in ciuda fericirii ? - exprimata cu sintagma obisnuita a sfarsitului basmelor.
Oricum, daca textul nu a fost receptionat in ideea lui, inseamna ca este slab.
Multumesc de observatii. Sunt binevenite. Am facut minime modificari, dar deocamdata nu am idei noi.
Il puteti rescrie, sunt chiar foarte curioasa.
frumos colaj intre imagine si cuvant. M-am dumirit cu greu ce sunt acele semne "ciudate" "secunda e o lopatica uitata/intr-un castel bantuit /de chicoteli/si soapte" e pasajul care-mi place cel mai mult. Incercand o decriptare a poeziei, iata la ce interpretare am ajuns. " Faptul ca ai o inima sub pielea marii" te face una cu ea, respiri la unison cu ea, te identifici in ea asa cum marea se identificas in tine. o simbioza perfecta, intr-un alt avatar posibil. Nisipul, provenit din macinarea pietrelor, simbol bazic, inert, devine materie vie, "tresare". Somnul care-l cuprinde pe celalalt "semnatar" al versurilor, e un somn mistic, care da revelatii. In starea de somnolenta se vede " o inima", o fi aceeasi ca in versul precedent? In acest caz inima e universala, e inima asta un fel de axis mundi in care totul reinvie, totul se transforma in viata. Iar nisipul, atat de suspus, in prima parte, devine "pacoste" indaratnic, incapatanat, nelasandu-se atins. Multe simboluri concentrate in cateva cuvinte. Felicitari amandurora pentru realizare
sincer pe mine mă deranjează destul de mult felul în care (nu) sunt aşezate evrsurile. Nu înţeleg rostul slash-urilor, nu înţeleg de ce trebuie să fie aşa şi nu cu final de rând în loc de slash. Mă rog. În rest, despre poem aş zice că m-a atras, că e interesant, dar aş lucra mai mult la primul vers/propozitie care mi se pare prea lung/ă în comparaţie cu restul. mai trec pe aici, un an nou fericit!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
nu îmi doresc ca în asemenea texte să se regăsească nimeni... poate pentru că le vreau binele, după cum și mie. ceea ce mă impresionează este faptul că te-a atras finalul. este pentru mine, de multe ori, singura soluție. în sensul cel mai serios.
pentru textul : pentru toate fântânile care au cumpănă deîți mulțumesc frumos Cris, pentru vorbele bune, triste dar îngăduitoare cu ce scriu și ce simt! seară plăcută și liniștită! cu mult drag!
Rar am ocazia să citesc așa adunătură nelegată, fără cap și fără coadă, de idei, concepte, imagini. Treci prin miorița, desfrânare, moarte, voyeurism, Cioran, Duh, cultură, martiraj, Eli, Eli, lama sabahtani (ca părăsire a Duhului?? Uh!), Matrix (!!!), Adam, păcat (ei, cel puțin astea două vin mai legate, dacă apărea și Eva era tacâmul complet), sfârșind apoteotic cu Abel și Cain. Nu crezi că-i prea mult pentru un biet text de... cât? Două pagini? Ideile sunt prezentate ca aruncate din copac, uneori chiar am impresia că sunt citate din memorie (sau nu), pentru că nu sunt egale valoric. Poate că n-ar fi rău să îți faci un plan înainte de a scrie un eseu. Și să mai cristalizezi amalgamul acesta de idei și de cunoștințe. Spor la lecturi.
pentru textul : Replierea deeste o poezie dedicata. trimiterile bibliografice au o anumita semnificatie ca si versurile inserate. El intelege si asta e arhisuficient, in ceea ce ma priveste. Multumesc.
pentru textul : top secret deM-am obisnuit deja ca Aida sa scrie cat se poate de natural, de dezinvolt, reusind sa identifice spatii comune in care sa plaseze elemente ale unui univers interior extrem de consistent. In acelasi context este de bun augur faptul ca nu te lasi atrasa de teribilismele care insotesc de obicei autorii care trateaza astfel de teme iar acest fapt se constituie intr-o masura a maturitatii poetice. Preferatele mele... fragmentele 3 si 4.
pentru textul : celor cîțiva dePentru Boba
Grafică Florin Pucă
pentru textul : Bufonul deuntext la care nu ma asteptam. de fapt ma asteptam sa te gasesc "cuminte" in zona limbilor straine. iata un text in care desi reiei tema ta predilecta, cea a pustiului, totusi ne oferi un text al iubirii, putin amarui spre sfirsit. ferice de barbatul caruia ii gindesti lucrurile acestea
pentru textul : Poemele mele se nasc în poemele tale deeu am auzit că există și un Dumnezeu al poeților. Alma, sunt sigură că te cunoaște... nu deranjează repetiția cuvântului "dumnezeu" și nici a numelui David, dimpotrivă, dă forță poemului și îi acordă un farmec aparte. m-au impresionat mult primele două versuri din ultima strofă. în rest,...îți dau dreptate "pasărea-dumnezeu poartă cu sine toate anulatele zboruri". sunt două cuvinte pe care nu ți le-am spus niciodată: te citesc cu plăcere și de cele mai multe ori după ce citesc... Dumnezeu e roșu... mulțumesc. Madim
pentru textul : deuteronomia deNicholas, copiii tai vor da bac-ul dupa textele mele. Sper sa-l treaca.
Adriana, multumesc pentru acest vot.
pentru textul : Abraam, regele, a spus: deD-nă Deminescu, sunteţi total în eroare, în derivă şi degrabă vărsătoare de acuze!
"Dacă aş fi fost singura căreia îi aruncaţi la coş cuvintele" - păi bineînţeles că nu sunteţi singura. Ce, credeti că numai d-voastră scrieţi foarte slab?! Aici există "şantier literar", unde ajung textele slabe. Si, mă rog, de unde ştiţi care dintre, sau câte dintre, texte au fost trimise acolo de mine, şi care de alt editor, pentru a vă putea exprima?
"Dar NIMENI, nici un POET adevărat dintre cei cu recunoaşterea USR nu îşi permite să împroaşte cu noroi, aşa cum o faceţi d-voastră" - sunteţi prea acidă pentru a vedea adevărata situaţie. Eu am răspuns ironic la două subtilităţi ale d-voastră. Dacă e cineva care împroaşcă cu noroi aici, aceea sunteţi d-voastră, acuzând userii acestui spaţiu că ma linguşesc, pentru a mă îmbuna.
" Dar NIMENI, nici un POET adevărat dintre cei cu recunoaşterea USR" - e clar, nu avem ce discuta. Dacă d-voastră credeţi că (doar) în USR există poeţi adevăraţi...
"Editor pe un site literar fiind şi administrator pe un altul, credeţi-mă, lecturez multă poezie modernă, bună" - permiteţi-mi să mă îndoiesc că acel site de care pomeniţi ar fi mai mult decât un spaţiu pentru socializare, cu pretenţii culturale. Dacă citiţi poezie modernă de bună calitate şi scrieţi în felul acesta, vă rog să mă credeţi că o citiţi degeaba.
"Şi vă mai spun doar atât: un Adrian Păunescu şi un Grigore Vieru vor rămâne în analele Literaturii române! " - cu siguranţă. Aici suntem de acord. Şi vor rămâne acolo pentru că există cititori ca d-voastră.
Îmi pare rău că mă repet, dar v-aş fi recunoscător dacă mi-aţi arunca roşii în geam pe altă cale. Aici, despre text, sau deloc.
Punct!
(pi punct es: atenţie la gramatică!)
pentru textul : alb gustul de miere al ierbii defoarte frumos poemul, a road poem, initiatic, onest, portrete cu gust si miros, o privire peste umar de nota zece. congrat.
pentru textul : odată ți-am spus că tatăl meu și mama mea s-au născut la țară decontributia...
pentru textul : ne-rugăciune deimi place mult personajul tau, o nebuna frumoasa, pierduta in frunze si cantec si povesti magice, cu sufletul in palme ...si iubirea aceea din luna; frumos, captivant!
pentru textul : vastica deFoarte buna ultima strofa. Mai ales acel razboi.
pentru textul : în atelierul pictorului orb II deProfesor de limba şi literatura română? În cazul acesta, ar trebui să ştiţi că limba româna are nişte simboluri vitale, care se numesc "semne diacritice". Fără ele, nu vorbim româna.
pentru textul : CONFUZIE deEu văd poemul acesta ca pe o împuşcătură fără ochire. Era nevoie de cineva viu. Atunci când aştepţi crezând că aşteptarea face minuni nici şapte ore nu ţi se par a fi foarte mult, mai ales când nu ştii dacă ţinta va fi atinsă. Mi-a plăcut.
Pe aici, ascultând murmurul aşteptării, Lyset
pentru textul : prezentul simplu depoemele, in general, cele care se refera la mantuitor, Dumnezeu, ingeri, ori sunt foarte bune, ori lipsesc cu desavarsire. de aceea trebuie sa fim atenti cand il plasam pe Dumnezeu intr-un context.
pentru textul : răscruce deStrofa a 2-ua lipsita de orice forma de exprimare poetica.
Un text care te nauceste si nu stii de ce.
imi cer scuze pentru iesire, nu insa pentru ce am zis. adina, si eu ma gandeam la ceva constructiv. dar deh! sancho panza, don quijote intreaba: ce inseamna avertisment? nu mai am dreptul sa postez in republica socialista hermeneia? ce-i drept a fost un comentariu de-a dreptul neargumentat (ce-i drept al lui andu moldovan). ce nu-i drept este reactia ta. ce-i drept i se poate gasi o explicatie. ce-i drept:) multumesc celui (celei) care a trecut textul la recomandate.
pentru textul : viața mea dePoate ar trebui să desparți prima strofă în două ca să nu se citească dintr-o suflare, cam lungă și deci obositoare. Îmi plac imaginile "undeva într-un ochi spart/ un păianjen își face veacul înfometat", "lumină pâlpâie și lasă umbre în patul meu/ catedrală unde privighetorile nu pot cânta" și finalul. Aș fi vrut să spun "frumos poem, Laurențiu" dar nu mai sunt sigură cui mă adresez de fapt având sub ochi femininul din versul #15.
pentru textul : arabescurile dorului deSorin, fii puțin atent: "în imaginea pustiirii dețesută de glasul mulțimii frunzișului răscolit pe creștetul nemângâierii…" patru versuri, 12 cuvinte (din care trei, de legătură) și șapte atribute! ajungi pana la atribute de gradul 3! "glasul mulțimii frunzișului răscolit de fapt, tot textul are 31 de cuvinte, din care 15 atribute! nu crezi, totuși, că este prea mult?!
pentru textul : Crisalida denu-i asa ca sunt prost? :(
pentru textul : art nouveau deevident titlul promite foarte mult. textul insa nu prea satisface asteptarile. cam prea opzecist pe alocuri.
daca imi permiti, varianta mea:
cu sufletul împinge
se ţine cu pumnii încleştaţi de cer
strigă şi se zvârcoleşte a naştere
pe fiece pală de vânt
numele
îl pronunţă glorie în destinul tatălui
mamă pătrunzând secretul
oboseala e vrăşmăşia imperfecţiunilor dintre cuvinte
pentru textul : poem falus deprivirea ei în zborul unor lebede
inima arde
cu sufletul împinge
nu am inteles rostul portiunii care incepe la "e târziu și este iarnă, în Lisabona".
pentru textul : vis a vis detextul de pina acolo este bun. dar continuarea mi se pare o nereusita
moartea nu cred ca e relativa. cel putin pana la un nou big-bang intern. ma gandeam daca ar fi bine sa inlocuiesc cu "inalti", "lungi" din: "ne vom îmbăta ne vom întinde pe ea cât suntem de lungi". particula
pentru textul : vine iarna, bătrâne ! deFoarte multe typo în acest text, și mă surprinde, pentru că nu era stilul tău să postezi neîngrijit. Sper să revii dimineață, mai odihnit poate, și să re-editezi. Atunci voi reveni și eu cu ceva mai consistent.
pentru textul : prison game I deştiu că mai trebuie lucrat pe ici pe colo, în punctele esenţiale, mulţumesc iarăşi Otilia, calea de ieşire se opreşte aici.
pentru textul : restul ar fi spus prematur demulţumesc frumos,d-le Caragea.
pentru textul : absenţe desincer am cochetat puţin cu acest stil dar mi se pare mult prea complicat , nu e chiar aşa de uşor cum pare la prima vedere.am câteva încercări probabil voi posta cândva. dar trebuie să recunosc este frumos cel pe care l-aţi evidenţiat şi sfatul bun de luat în seamă.am să mai încerc, dezvoltă imaginaţia.mulţumesc.
Poeziile mele sunt, in mare parte, poeziile unui cautator, ale unui sceptic ce cauta raspunsuri la intrebari fundamentale. Acele intrebari inutile la care oricum nu se poate raspunde. Aceasta este cheia de citire a majoritatii textelor mele. Sunt o revoltata a conditiei umane. O neobosita interogativa.
In poezia de fata nu nucul este subiectul ci continuitatea. Este zadarnica? este reala ? stiu frunzele inainte de moarte ceva mai mult decat stim noi ?
Nucul este singuratatea celui ce se indoieste pana la capat.
"şi împăraţii fericiţi mai trăiesc şi acum
dacă nu au murit de mult..."
Si aici este o farama de indoiala, nu cumva au murit totusi in ciuda fericirii ? - exprimata cu sintagma obisnuita a sfarsitului basmelor.
Oricum, daca textul nu a fost receptionat in ideea lui, inseamna ca este slab.
pentru textul : Poezie verde deMultumesc de observatii. Sunt binevenite. Am facut minime modificari, dar deocamdata nu am idei noi.
Il puteti rescrie, sunt chiar foarte curioasa.
frumos colaj intre imagine si cuvant. M-am dumirit cu greu ce sunt acele semne "ciudate" "secunda e o lopatica uitata/intr-un castel bantuit /de chicoteli/si soapte" e pasajul care-mi place cel mai mult. Incercand o decriptare a poeziei, iata la ce interpretare am ajuns. " Faptul ca ai o inima sub pielea marii" te face una cu ea, respiri la unison cu ea, te identifici in ea asa cum marea se identificas in tine. o simbioza perfecta, intr-un alt avatar posibil. Nisipul, provenit din macinarea pietrelor, simbol bazic, inert, devine materie vie, "tresare". Somnul care-l cuprinde pe celalalt "semnatar" al versurilor, e un somn mistic, care da revelatii. In starea de somnolenta se vede " o inima", o fi aceeasi ca in versul precedent? In acest caz inima e universala, e inima asta un fel de axis mundi in care totul reinvie, totul se transforma in viata. Iar nisipul, atat de suspus, in prima parte, devine "pacoste" indaratnic, incapatanat, nelasandu-se atins. Multe simboluri concentrate in cateva cuvinte. Felicitari amandurora pentru realizare
pentru textul : wasted time deMulțumesc, Vladimr, mă bucur că ți-a plăcut
pentru textul : Umbra desincer pe mine mă deranjează destul de mult felul în care (nu) sunt aşezate evrsurile. Nu înţeleg rostul slash-urilor, nu înţeleg de ce trebuie să fie aşa şi nu cu final de rând în loc de slash. Mă rog. În rest, despre poem aş zice că m-a atras, că e interesant, dar aş lucra mai mult la primul vers/propozitie care mi se pare prea lung/ă în comparaţie cu restul. mai trec pe aici, un an nou fericit!
raul
pentru textul : calea de mijloc dePagini