urmarind filmul Sunshine ceva a ramas neterminat in mine...filmul este drama unor oameni de stiinta plecati sa salveze soarele care era pe moarte, completat de un soundtrack superb al lui John Murphy (da, filmul este britanic..;))...in fine, daca te intereseaza the trailer is here: http://www.youtube.com/watch?v=YZ2-xR54UDU
despre rindurile de mai sus, doar light verse, deci un fel de foreplay poetic..cu accent pe mortalitate individuala si tangenta la orice soare ne alegem: interior, exterior si, posibil chiar si californian..:)
Pai tocmai asta e, ca nu e. Nu e poem in proza. Nici macar nu e o proza. Ca forma emuleaza poezia dar nu exista absolut nimic poetic in textul asta, asa cum cred ca ti s-a mai spus. Deci nu e proza pentru ca nu are forma si nu e poezie pentru ca nu are... fiorul. Mai degraba e o chestie caricaturala, un fel de proza in poezie, ceva ca un fel de struto-camila. Am senzatia ca tu nu stii ce e aia poezie in proza. Poate ai auzit de ea si vrei sa o faci aici. Esti binevenit. Dar nu te supara daca o dai in bara si ti se spune ca... ai dat-o in bara, pentru ca asta e adevarul, aici... ai dat-o in bara.
Amprente iubind. Absențe ce invadează spațiile interioare mai mult decât orice prezență. Recele mortifer, care trece prin ziduri, ne îngheață, deep inside. Nici măcar pustiu. Doar o imensă umbră din celălalt, în noi. Sugestie: această foto făcută alb-negru cred că ar fi amplificat impactul mesajului. Încearcă varianta. Eu am încercat salvând poza aceasta pe computerul meu și... am rămas împietrită câteva secunde. Am simțit o crispare în partea stângă.
cred ca ai incadrat foarte fain versurile alaturi de imagine. si, da, e fain sa putem vedea si caracterele nipone. iar daca imaginea e bine aleasa, cred ca da un plus textului. ori poate imvers :D textul te poate face sa vezi mai mult in imagine
revin sa citesc tot, dar vad ca au aparut tresele. e bine, oare, asa? omul a fost mereu obsedat de a primi si a oferi daruri. are herghelii intregi... si toti putrezesc pana la urma.
Aritmosa, explicațiile de multe ori sunt de prisos, am convingerea că undeva ai privit drumul prin această fereastră, înainte de a-l vedea aici. Îți mulțumesc, acesta este un semn care vorbeste despre unul dintre sensurile pentru care scriu poezie. Ai și văzut ramura înflorită? :-)
E drept, am umblat mult prin Moldova zilele astea și am văzut foarte multă suferință chiar dacă niște papaye cu nume de români ar putea și chiar iau la mișto această tragică vară românească dovedind încă o dată dacă mai era nevoie că nu trebuie să voteze pentru aici ci pentru acolo unde manâncă ce mănâncă ei.
Mulțumesc de lectură, nu știu dacă textul e dens, complex, sau cum îi spui tu, dar e pe bune.
Andu
prea multe întrebări și acel „Oh” care ...
retin ca interesanta ideea cu balerina care dansează într-o cutie. incearca sa schitezi ceva in jurul acestei idei, fara atatea interogatii-conjunctii-pronume-explicatii si clisee (de ex mierea care-ti indulceste cararile...e expirata,sorry). succes!
multumesc. mie imi este foarte greu sa scriu sau sa traduc in limba engleza. ne este limba mea desi o vorbesc zilnic uneori poate mai mult decit limba romana. dar imi este greu. nu o simt in plex, nu o simt in saliva. dar trebuie sa o fac. sint prea multi cei care m-au rugat sa o fac. voi vedea ce va iesi. oricum, va multumesc pentru apreciere si incurajare.
Aranca, cred că experimentele se încadrează la secțiunea respectivă. Nu am înțeles scopul urmărit prin această "redefinire". Personal (și offtopic, evident) nu îmi plac ascunzișurile, neadevărurile și nici adevărurile spuse pe jumătate. Pentru că nu sunt viabile. După cum s-a dovedit și aici.
mi-a adus aminte de un film frumos, cu un aventurier in cautare de traditii mistice. imi place stilul poeziei, am avut chiar senzatia ca sunt intr/o jungla vis a vis de un templu hindus ( nu stiu de ce hindus ). poezia combina imaginile, de care abuzeaza putin, cu o ambiguitate fortata. in alte doze cred ca ar fi mers mai bine. e chestie de calibrare seara buna
Revin sa ii transmit autoarei ca a primit felicitari de la mai multi cititori carora le-am trimis poemul. N-am dat penita pentru ca astept penita de diamant pentru acest text pe care il vad ca pe un final in forta al unui viitor volum al sau. Si pe care cu drag si consideratie il voi publica in antologia Virtualia, daca si autoarea va dori acest lucru.
alma, acteon, nu e un text stralucit, recunosc. Alma, da, chiar exista si continuarea. Acteon, multumesc, incerc sa fac trecerea spre poezie, adica sa ma iau in serios.
se schimba total, zic eu. trimiterea initiala indoita ma localiza intr-un spatiu care ma ajuta doar cultural, trecand de faptul ca era redundanta.
iti mai sugeram si alt titlu "Se facea ca...". asa, poti renunta la prima parte din primul vers
Se facea ca...
Isus era în Egipt,
călărea un băț și striga:
“-I-haa, i-haaa, i-haaa!”...
iată o scrisoare de adio atât de tristă scrisă dintr-o alt fel de smerenie...fără ipocrizie, fără fățărnicie, ce-și aduce porumbeii înapoi și dezleagă albastrul. ai tu câteodată niște metafore de îngenunchiere a Poeților, pentru care am toată admirația: "tu, învârtind trei degete, rotind gâtul, ți-ai prins părul frumos și ai deschis fereastra sfântului duh" "eu sângeram încă de adevărul tău cu mâinile peste urechi și vedeam cum țipătul scoate o mână afară" "apoi adăstam cu sângele în obraji lângă rotula ta visătoare și așteptam să-mi cadă pământul, rotunjit de buzele tale, în gură" In egală măsură, PS-ul tău ("arhanghelul li-ca li-ca s-a spânzurat de nimica") mi-a amintit de alte rânduri, ale altcuiva, ca un ecou nostalgic, din altă viață: "gândul tău de mucegai/rupt din vremea când erai/rupt din vremea când eram/îngeri spânzurați în lan"...
Aşa se face că
acela care părăseşte o face-ntotdeauna
pentru binele celuilalt;
ca şi cum ar sparge o cană pentru a o scuti
de chinul setei.
Degeaba boţeşti cearşaful şi pe cealaltă parte,
degeaba ai slăbit de ţi se vede viaţa cum schiază pe oase,
goleşti de străzi drumurile dintre voi degeaba
şi degeaba a murit pisica scării...
Toate au fost făcute numai şi numai şi numai
pentru binele tău.
Deosebit poem, mai ales de la "venise si moartea..." pana la "incepea lupta cu spatiul". Prin intensificarea aproape dureroasa a trairilor il recunoastem din nou pe Paul Blaj. Cand discursul e dramatic, melancolia poate fi "ravasitoare". "Moartea" este tratata cu sarcasm. Iar ai scris un poem bun, Paul! De fiecare data te citesc cu placere. Violeta
Virgil, Bineînțeles că o "părere", ca orice (altă) părere, e subiectivă...Totuși, aveam o altă "părere" despre "receptivitatea" ta...nu știu de ce ar fi/ar semăna cu un film(uleț) horror poemul meu...eu zic că pe undeva ți-a scăpat esența, "adâncul" adică ;) dar nu mă deranjează că ție acest poem nu-ți spune nimic... cum am mai spus în comm-ul anterior, chestiune "de gustibus". Oricum, cu două commuri în care se pomenește câte un regizor, nu mă pot abține să nu...zâmbesc :) cu drag desigur Claudia :)
Paul, probabil că aşa este. în fond, pleacă de la a gunguri şi ajunge până la "a cosi", aşa că trece şi prin şcolăresc. sigur, gusturile nu se discută.
mulţumesc pentru lectură şi pentru opinie.
Stimabilior, voi cei încă în posesia neuronilor frumoși, strălucitori, nealterați, adică interlocutorii mei Sixtus și Dorel, vă cer scuze cum că prezența mea aici a atras pe Domnia Sa Marele Zombie... cu care este, desigur, foarte greu să dialoghezi, mai ales când apare așa, out of nowhere, ca să-și facă auzite deviațiile comportamentale, pentru că, să recunoaștem, așa e un adevărat zombie.
Eu cred că, dacă ar fi să ridicăm puțin nivelul pe aici pe site (nu e neapărat necesar, doar dacă se dorește asta) zombie ar trebui să aibe bunul simț să tacă sau să nu mai fie zombie. Ceea ce mă îndoiesc, pentru că 'once a zombie, always a zombie' dar știți cum e? speranța moare ultima. Eu mizez pe bunul simț al celorlați, anume pe ultima fărâmă care ar mai fi rămas în scenariul optimist oricăruia dintre ceilalți editori ai acestui site.
I rest my case.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
urmarind filmul Sunshine ceva a ramas neterminat in mine...filmul este drama unor oameni de stiinta plecati sa salveze soarele care era pe moarte, completat de un soundtrack superb al lui John Murphy (da, filmul este britanic..;))...in fine, daca te intereseaza the trailer is here: http://www.youtube.com/watch?v=YZ2-xR54UDU
despre rindurile de mai sus, doar light verse, deci un fel de foreplay poetic..cu accent pe mortalitate individuala si tangenta la orice soare ne alegem: interior, exterior si, posibil chiar si californian..:)
glad to see ya!:p
pentru textul : Ra deAlma, Laur...multumesc pentru penite...o sa fac din ele ,,coroana de trandafiri/ care-aveau sa fie spini'' (colind de florii) Florii fericite si voua!
pentru textul : când pleacă o caravană spre You Deea deMă bucură faptul că parcurgeți o parte din paginile mele, am înțeles nuanțarea aprecierii pe părți și vă mulțumesc pentru recomandarea dvs.
pentru textul : Pe unde nuferii galbeni au înflorit deAjutor! Cum sa fac sa sterg mesajele ? e de vina internetul , zau
pentru textul : De noapte dePai tocmai asta e, ca nu e. Nu e poem in proza. Nici macar nu e o proza. Ca forma emuleaza poezia dar nu exista absolut nimic poetic in textul asta, asa cum cred ca ti s-a mai spus. Deci nu e proza pentru ca nu are forma si nu e poezie pentru ca nu are... fiorul. Mai degraba e o chestie caricaturala, un fel de proza in poezie, ceva ca un fel de struto-camila. Am senzatia ca tu nu stii ce e aia poezie in proza. Poate ai auzit de ea si vrei sa o faci aici. Esti binevenit. Dar nu te supara daca o dai in bara si ti se spune ca... ai dat-o in bara, pentru ca asta e adevarul, aici... ai dat-o in bara.
pentru textul : I have a dream deAmprente iubind. Absențe ce invadează spațiile interioare mai mult decât orice prezență. Recele mortifer, care trece prin ziduri, ne îngheață, deep inside. Nici măcar pustiu. Doar o imensă umbră din celălalt, în noi. Sugestie: această foto făcută alb-negru cred că ar fi amplificat impactul mesajului. Încearcă varianta. Eu am încercat salvând poza aceasta pe computerul meu și... am rămas împietrită câteva secunde. Am simțit o crispare în partea stângă.
pentru textul : Umbra decred ca ai incadrat foarte fain versurile alaturi de imagine. si, da, e fain sa putem vedea si caracterele nipone. iar daca imaginea e bine aleasa, cred ca da un plus textului. ori poate imvers :D textul te poate face sa vezi mai mult in imagine
pentru textul : 江戸 (Edo) derevin sa citesc tot, dar vad ca au aparut tresele. e bine, oare, asa? omul a fost mereu obsedat de a primi si a oferi daruri. are herghelii intregi... si toti putrezesc pana la urma.
pentru textul : Hermeneia v 1.5 deAritmosa, explicațiile de multe ori sunt de prisos, am convingerea că undeva ai privit drumul prin această fereastră, înainte de a-l vedea aici. Îți mulțumesc, acesta este un semn care vorbeste despre unul dintre sensurile pentru care scriu poezie. Ai și văzut ramura înflorită? :-)
pentru textul : cu litere mici, fericirea deE drept, am umblat mult prin Moldova zilele astea și am văzut foarte multă suferință chiar dacă niște papaye cu nume de români ar putea și chiar iau la mișto această tragică vară românească dovedind încă o dată dacă mai era nevoie că nu trebuie să voteze pentru aici ci pentru acolo unde manâncă ce mănâncă ei.
pentru textul : un fake itinerant deMulțumesc de lectură, nu știu dacă textul e dens, complex, sau cum îi spui tu, dar e pe bune.
Andu
.
pentru textul : Viraj mult prea strâns deprea multe întrebări și acel „Oh” care ...
pentru textul : Balerină deretin ca interesanta ideea cu balerina care dansează într-o cutie. incearca sa schitezi ceva in jurul acestei idei, fara atatea interogatii-conjunctii-pronume-explicatii si clisee (de ex mierea care-ti indulceste cararile...e expirata,sorry). succes!
multumesc. mie imi este foarte greu sa scriu sau sa traduc in limba engleza. ne este limba mea desi o vorbesc zilnic uneori poate mai mult decit limba romana. dar imi este greu. nu o simt in plex, nu o simt in saliva. dar trebuie sa o fac. sint prea multi cei care m-au rugat sa o fac. voi vedea ce va iesi. oricum, va multumesc pentru apreciere si incurajare.
pentru textul : yerba maté I ▒ desi mie imi fac aceleasi reprosuri. ha, ha, ha... de fapt ne cer sa fim ca in anii 60. asta cred eu. parerea mea, vorba aia....
pentru textul : V deAranca, cred că experimentele se încadrează la secțiunea respectivă. Nu am înțeles scopul urmărit prin această "redefinire". Personal (și offtopic, evident) nu îmi plac ascunzișurile, neadevărurile și nici adevărurile spuse pe jumătate. Pentru că nu sunt viabile. După cum s-a dovedit și aici.
pentru textul : și zeii plîng demi-a adus aminte de un film frumos, cu un aventurier in cautare de traditii mistice. imi place stilul poeziei, am avut chiar senzatia ca sunt intr/o jungla vis a vis de un templu hindus ( nu stiu de ce hindus ). poezia combina imaginile, de care abuzeaza putin, cu o ambiguitate fortata. in alte doze cred ca ar fi mers mai bine. e chestie de calibrare seara buna
pentru textul : murmur deRevin sa ii transmit autoarei ca a primit felicitari de la mai multi cititori carora le-am trimis poemul. N-am dat penita pentru ca astept penita de diamant pentru acest text pe care il vad ca pe un final in forta al unui viitor volum al sau. Si pe care cu drag si consideratie il voi publica in antologia Virtualia, daca si autoarea va dori acest lucru.
pentru textul : Căsuțe umblătoare dealma, acteon, nu e un text stralucit, recunosc. Alma, da, chiar exista si continuarea. Acteon, multumesc, incerc sa fac trecerea spre poezie, adica sa ma iau in serios.
pentru textul : d&g deReferitor la "la vorbitul despre artă", categoric, ai dreptate. Iniţial acolo fusese "rană".
pentru textul : Gheara desincere mulţumiri, z
se schimba total, zic eu. trimiterea initiala indoita ma localiza intr-un spatiu care ma ajuta doar cultural, trecand de faptul ca era redundanta.
iti mai sugeram si alt titlu "Se facea ca...". asa, poti renunta la prima parte din primul vers
Se facea ca...
Isus era în Egipt,
pentru textul : Se făcea că... decălărea un băț și striga:
“-I-haa, i-haaa, i-haaa!”...
da, este evident că mai trebuie lucrată. și încă mult. cred că voi reveni astăzi asupra ei
pentru textul : preludiu în alb și negru demultumesc Dsoara Marina pentru recomandari. voi incerca sa le urmez si chiar cred ca imi vor fi de folos. cu acelasi respect.
pentru textul : o părere retroactivă pentru a nu se mai repeta deSi mie imi place combinatia de alb cu albastru petrol. Imi va aminti pentru totdeauna de Mirabile dictu.
pentru textul : capriciu I deiată o scrisoare de adio atât de tristă scrisă dintr-o alt fel de smerenie...fără ipocrizie, fără fățărnicie, ce-și aduce porumbeii înapoi și dezleagă albastrul. ai tu câteodată niște metafore de îngenunchiere a Poeților, pentru care am toată admirația: "tu, învârtind trei degete, rotind gâtul, ți-ai prins părul frumos și ai deschis fereastra sfântului duh" "eu sângeram încă de adevărul tău cu mâinile peste urechi și vedeam cum țipătul scoate o mână afară" "apoi adăstam cu sângele în obraji lângă rotula ta visătoare și așteptam să-mi cadă pământul, rotunjit de buzele tale, în gură" In egală măsură, PS-ul tău ("arhanghelul li-ca li-ca s-a spânzurat de nimica") mi-a amintit de alte rânduri, ale altcuiva, ca un ecou nostalgic, din altă viață: "gândul tău de mucegai/rupt din vremea când erai/rupt din vremea când eram/îngeri spânzurați în lan"...
pentru textul : scrisoare de adio demi-a plăcut, iar versurile acestea în special:
Aşa se face că
acela care părăseşte o face-ntotdeauna
pentru binele celuilalt;
ca şi cum ar sparge o cană pentru a o scuti
de chinul setei.
Degeaba boţeşti cearşaful şi pe cealaltă parte,
degeaba ai slăbit de ţi se vede viaţa cum schiază pe oase,
goleşti de străzi drumurile dintre voi degeaba
şi degeaba a murit pisica scării...
Toate au fost făcute numai şi numai şi numai
pentru binele tău.
ai transmis. am empatizat. frumos!
pentru textul : Şi atunci m-am ridicat pe sufletele din spate deDeosebit poem, mai ales de la "venise si moartea..." pana la "incepea lupta cu spatiul". Prin intensificarea aproape dureroasa a trairilor il recunoastem din nou pe Paul Blaj. Cand discursul e dramatic, melancolia poate fi "ravasitoare". "Moartea" este tratata cu sarcasm. Iar ai scris un poem bun, Paul! De fiecare data te citesc cu placere. Violeta
pentru textul : Fabrica de bolduri deVirgil, Bineînțeles că o "părere", ca orice (altă) părere, e subiectivă...Totuși, aveam o altă "părere" despre "receptivitatea" ta...nu știu de ce ar fi/ar semăna cu un film(uleț) horror poemul meu...eu zic că pe undeva ți-a scăpat esența, "adâncul" adică ;) dar nu mă deranjează că ție acest poem nu-ți spune nimic... cum am mai spus în comm-ul anterior, chestiune "de gustibus". Oricum, cu două commuri în care se pomenește câte un regizor, nu mă pot abține să nu...zâmbesc :) cu drag desigur Claudia :)
pentru textul : Eșafod dePaul, probabil că aşa este. în fond, pleacă de la a gunguri şi ajunge până la "a cosi", aşa că trece şi prin şcolăresc. sigur, gusturile nu se discută.
pentru textul : viaţa trece prin octombrie demulţumesc pentru lectură şi pentru opinie.
are o valoare personala.
pentru textul : nevăzuta specie umană deStimabilior, voi cei încă în posesia neuronilor frumoși, strălucitori, nealterați, adică interlocutorii mei Sixtus și Dorel, vă cer scuze cum că prezența mea aici a atras pe Domnia Sa Marele Zombie... cu care este, desigur, foarte greu să dialoghezi, mai ales când apare așa, out of nowhere, ca să-și facă auzite deviațiile comportamentale, pentru că, să recunoaștem, așa e un adevărat zombie.
pentru textul : Între Orfeu şi Euridice deEu cred că, dacă ar fi să ridicăm puțin nivelul pe aici pe site (nu e neapărat necesar, doar dacă se dorește asta) zombie ar trebui să aibe bunul simț să tacă sau să nu mai fie zombie. Ceea ce mă îndoiesc, pentru că 'once a zombie, always a zombie' dar știți cum e? speranța moare ultima. Eu mizez pe bunul simț al celorlați, anume pe ultima fărâmă care ar mai fi rămas în scenariul optimist oricăruia dintre ceilalți editori ai acestui site.
I rest my case.
Pagini