Domnita Dana, Va voi anunta daca voi face vreo lansare. Desi, sincer, imi repugna procedeul (e ceva personal, nu ceva de care sa se tina cont). Prefer sa trimit prin posta cartile mele oricui mi le cere. Am un tiraj mare pentru Romania de azi - 1000 exemplare. Da-mi o adresa, asa e sigur ca vei avea lucrarea. Sa ai pace, Dancus
Draga Andu, La obiect, la obiect, daca ai ceva de reprosat la ce scriu eu. Altfel o sa fiu nevoit sa ignor toate comentariile tale sau voi pune fraza "la obiect, la obiect". Si oricum, vad ca n-ai avut curaj sa comentezi acolo. Parodia mea e aproximativ pe masura poemului, cam de aceeasi valoare. Asta e, nu ma deranjeaza daca unei singure persoane nu ii place nimic din ce scriu, mai ales ca nu mi-a dat nici un exemplu concret despre ce nu e bun.
bobadil, m/ai inteles gresit. imi place sa experimentez, dar sa am motive reale. aici nu am gasit inca. doar atat. iti multumesc pentru tonul neutru in care ai construit comentariul si pentru incurajarile ce le/ai lasat sa se subinteleaga. cu aleasa preitenie.
"liniştea îşi dezlipea buzele din tifoane" - da, citesc un text care te curăță pe dinăuntru. dar nu e numai dur, este estetic dur. expresia "mai murea câte unu’,
şi alte banalităţi." poate părea puțin cam folosită (mai ales ca variantă de ironism) dar ok. e ciudat faptul că deși oarecum predictibil finalul îmi place. e ca o liniștea aia pe care o ai după o noapte de febră. un text de literatură nouă.
Deja am observat un prim incident în acest concurs.
Deşi cred ca ne-am străduit să oferim un regulament de concurs clar şi simplu. Şi deşi m-am străduit să oferim o soluţie tehnică transparentă, simplă şi uşor (în opinia mea) de urmat, totuşi se pare că sînt unii pentru care indiferent cît de clar şi simplu faci un lucru ei tot se vor împiedica. Îmi pare rău dar fiecare va trebui să convieţuim cu consecinţele gafelor proprii. Despre ce este vorba. Am observat că cineva, şi sînt convins (deşi nu verific, aşa cum nu voi verifica pînă la încheierea concursului, din motive etice lesne de inteles) că cele doua texte au fost introduse de una şi aceeaşi persoană (sau altfel spus, de către acelaşi cont Hermeneia). Deşi introducerea primului text A FOST VIZIBILĂ de la bun început. Problema este că în acest moment autorul celor doua introduceri nu mai are dreptul şi nici nu mai poate, tehnic vorbind, să mai introducă înca un text. În mod normal noi am oferit fiecaruia posibilitatea de a introduce doua texte (distincte) tocmai pentru a spori sansele de a cistiga. In acest moment autorul respectiv si le-a injumatatit in raport cu ceilalti participanti.
As vrea sa mai adaug ceva. Va rog insistent sa nu mai trimiteti pe adresa site-ului nici texte si nici email-uri de genul "am postat un text pentru concurs. a ajuns??" Desi poate pentru majoritatea dintre voi aceste lucruri pot parea ridicole si stupide va asigur ca ne-a fost dat sa primim si asa ceva prin email. Va recomad sa cititi regulamentul concursului cu atentie (eventual de doua ori) si abia APOI sa introduceti texte sau sa participati in conscurs sub o anumita forma. Multumesc in numele Consiliului Hermeneia si a Juriului concursului "Astenie de primăvară - Hermeneia 2010"
amintiri plăcute, o "lagună" de linişte, departe de lumea omului, într-o lume a vegetaţiei şi faunei, acolo unde poţi să visezi, fără grijile cotidiene.
un tablou benefic pentru cel puţin un week-end...
ploua în eden a nebunie cu care ne hrănește toamna ca o mamă bună fugărită de lupi albi ar trebui să devenim copii străvezii printre scîndurile umede ale zilelor deși ne este jenă să recunoaștem undeva departe hermina perfectă albă suflare de sugar trece o clipă de înger vînt apoi mistrețul grohăind duhnind enorm aburind o țintă atît de clară atît de simplă de ce să îți irosești viața întreagă pentru o imaculată aproape iluzorie hermină cînd îți poți îngropa mîinile în slănină în ceafa onctuoasă a mistrețului poți răsufla ușurat nimic alb eliberînd. lupi albi, albă suflare, nimic alb... obsesiv alb... în această formă, în felul meu de a-l citi, poemul devine indescifrabil. o părere. atenție la â din a, cf. noii regului a limbii române! cu respectul cuvenit, mircea nincu.
Descălecare în Occident Descarc razele luminii din ochii tăi largi, Ca niște golfuri părăsite de bărci pescărești. Privesc cum lupți cu trecutul plin de orient, De fermecătoare minuni aromate și de cafea, Narghilele, mărgean, coroană de perle lucind Ascuns sub ondulate, negre cascade de păr Și sânii tăi vibrând mi-ii amintesc, Ca stâncile din marginea lumii… Sub trufașa boltă de piatră, în întuneric strălucesc Toate nestematele lumii vechi. Orient și visare. Dincolo, Occidentul! Urcă și coboară În ritm burlesc trepte ce înnoiesc nefiresc Îndoind linii pline de esențe apăsând Peste cuvintele mele figuri geometrice Enorme de tăceri și priviri. Între întuneric și lumină este un joc de umbre, O mărturie pentru descălecarea noastră în Occident.
toamna te-a invitat la o ceaşcă de melancolie. cu cât priveşti mai în urmă, cu atât descoperi noi temniţe...
îmi place tonul cald pe care îl aduci cu tine în fiecare poezie.
sofism? un adevarat reflex conditionat! Ceea ce in logica noastra standard (aristotelica) - dar nu si in alea mai recente de le zice "paraconsistente" (in unele dintre ele necontradictia fiind inlocuita, de exemplu, cu "complementaritatea" dar si cu altele mai fistichii) este "sofism", in logica budista - care, fie vorba intre noi, e la fel de "logica" ca si alea ale noastre (nu ma apuc acum sa-ti citez tot soiul de surse ca sa fac pe nebunu - si totusi iti voi spune numai de una, a lui Stcherbatsky "Logica budista"), nu mai este sofism deoarece are alte tipuri de silogisme. Mai bine - si daca chiar te intereseaza subiectul - mi-ai face o vizita. Am o parte din biblioteca plina de carti pe tema asta (unele trase la xerox de pe vremea impuscatului primite de la Sergiu AlGeorge; altele procurate recent de la sursa, din Biblioteka Buddhica din India, prin internet). Sorry! Uite ca m-am infierbantat. Al tau, Gorun
Katya, chiar voiam să zic de vulcanismul tău și a și apărut lucrarea, tabloul cu semnătură cu tot. Sunt într-o uluială bună, ca-n expoziție. Poezia avalanșă m-a copleșit....îmi place amestecul artelor în tușe rapide, nervoase și partea narativă abil construită...felicitări. Ps: Ferește-te de locuri comune ca:"inodor insipid îmi urau bine ați venit în clasa I".
Doru, acest text trebuia încadrat la "proza-jurnal", nu eseu (poți modifica ușor) și publicat pe fragmente, de asemenea corectat cu atenție înainte. ai lipsă un "p" în rândul "ș.a.m.d. și este toate acestea. S-a dat în spectacol." , "peste" în loc de "este"; de asemenea, pe ultimul rând un o în "cmerț". Acum să ne referim la conținut. Mulți români au trăit orori. Mulți scriitori de asemenea, au tot scris despre timpurile terifiante, dar nimeni nu găsește formula potrivită, nimeni nu înțelege că nu e de ajuns să înșirui tot ce-ai trăit pentru că literatura concurează acum cu prezentul, se-ntâmplă azi destule orori, le vedem uneori în direct la televizor (ceea ce e cumplit: ne-am obișnuit cu moartea, cu teroarea , groaza, durerea livrate pe stică.). Nu s-a scris nici o proză bună despre comunismul românesc deși a fost groaznic. Rândurile tale sunt patetice, iar azi patetismul nu mai convinge, ți-am spus e prea multă suferință în jur cât să o acopere pe aceea a unei subiectivități. De asemenea, egolatria pe care o afișezi prin reflecții, sau punând alte personaje să te ridice în slăvi, mă îndepărtează de text. Ex: “Mai are câteva pagini din cea de-a treia carte, după ce o termină ne va mai povesti ceva, multe mai știe Doru ăsta”. Sau afirmațiile jignitoare la adresa statului, patriei-temniță, lui MC : "ca prostul", care ar trebui înlocuite cu o polemică intelectualistă. Doar câteva secvențe au prospețime, o înălțime spirituală, intră, propriu-zis, în estetică: plimbarea în curtea îngrădită cu sentimentul acut al vieții pierdute, întâlnirea cu vrăbiile în posturi inversate. Textul acesta mai trebuie lucrat, înainte de-a ajunge într-o carte.
Ionut, ideea e frumoasa si indemna la reflexie, dar formularea pacatuieste printr-o anumita incalceala...:)
cred ca problema e-n cele doua versuri mediane
"Singura închipuire cu adevărat,
Că e posibilă învierea din morţi"
poate revii asupra lor, si cred ca textul ar merita si un alt inceput.
apoi, daca tot ai inceput versurile cu majuscula, scrie-le pe toate asa
vezi la "Îmi sângerează"
trec maine sa vad ce s-a intamplat cu poezia. o seara frumoasa.
Aproape nimic de reproşat aici. Pare un text de final, emană un regret abia acoperit de cuvinte şi dezvoltă un adevăr aproape universal: "totul se sfîrșește
la fel de simplu
cum a început
în limbo". Mi-amintesc de nişte versuri scrise acum nu foarte mult timp: "Cum din nimic ne-am întâlnit, se pare/ Că ne vom pierde din nimic, c-o frază".
Poezia de mai sus, pentru mine, este un epitaf ori un recviem al unei iubiri. As fi dat peniţă, însă nu pot trece, oricât aş vrea, peste: ..."unei opriri cu torțe/
amețitoare fericire a rătăcirii". Cel puţin din pedeveul meu de vedere, textul ar merita o reformulare a acestor versuri.
Și eu, după cum bine spune un antecomentator, tot pentru asta!
Doar pe mine m-ai uitat dar asta desigur că nu se pune.
Felicitări pentru modul cum a evoluat Hermeneia în toți acești ani!
Margas.
cu antecomentatorul meu. Versul cu brazii bărbaţi este unul deosebit. Întreaga poezie are cursivitate şi mesaj bine conturat. Am reţinut de asemenea următoarele versuri:
"mă desprind
ca o fântână din apă
mă desprind moale şi rece şi simplu
din scutecul meu de copil
amăgit de atâtea încrederi
în puterile mele umflate cu pompa".
Poate aş fi renunţat la 1-2 epitete în prima strofă: la moale sau la rece şi la simplu, sau la toate trei. La mesajul pe care îl are de transmis, efectiv nu adaugă nimic, doar lungesc inutil versul.
daca ai fi putut pune si o imagine de scrib egiptean! sau ceva, o hieroglifa macar! imaginea asta e fada: "ploaie să curgă din setea unui apus" in schimb asta e speciala: "la picioarele Sfinxului strigătul pustiului ne devora lent"
nu vreau sa ma duc la google. Ce inseamna ucronie? e o boala? ce insemana distopie ? ce harmalaie pe hermeneie .. si ioana barac, oare sta intr-o baraca? Nice to see U 2. si eu indragostit ireversibil . de VOI .
contez foarte mult pe părerile celorlalți și le aștept cu nerăbdare. le prefer pe cele realiste și bine intenționate și sunt dispus să țin cont de ele, de sunt pertinente și constructive. astfel de păreri, de fapt, aștept și, când le primesc, mă bazez pe sinceritatea lor. mulțumesc de solicitudine și mă bucur nespus de faptul că versurile mele inspiră alte versuri. cu sinceritate, vă mulțumesc și vă aștept să reveniți la fel de atentă și inspirată, aleasă și stimată doamnă.
P.S. Mi-am amintit: poeta este Magda Isanos. Iar versurile ei sunt: "Umpand incaperea si inima toata Barbatul veni de afara din zloata Glasul lui mare facu sa se sperie focul Tremura dezbracandu-si cojocul..." si nu asa cum le-am masacrat eu inainte.
E scabros. E destul imund in viata reala. Poezia ar trebui sa innobileze sau sa induca stari, pulsiuni ale sufletului. Blestemele isi au si ele sensul lor de revolta in poezie. Aici e doar ceva infect si nu face bine nimanui.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
la ce bun un cetitor hodinit?! soldat roman dand cu zarul ca sa castige camasa lui Isus.
pentru textul : Zar deDomnita Dana, Va voi anunta daca voi face vreo lansare. Desi, sincer, imi repugna procedeul (e ceva personal, nu ceva de care sa se tina cont). Prefer sa trimit prin posta cartile mele oricui mi le cere. Am un tiraj mare pentru Romania de azi - 1000 exemplare. Da-mi o adresa, asa e sigur ca vei avea lucrarea. Sa ai pace, Dancus
pentru textul : Scrum VI deDraga Andu, La obiect, la obiect, daca ai ceva de reprosat la ce scriu eu. Altfel o sa fiu nevoit sa ignor toate comentariile tale sau voi pune fraza "la obiect, la obiect". Si oricum, vad ca n-ai avut curaj sa comentezi acolo. Parodia mea e aproximativ pe masura poemului, cam de aceeasi valoare. Asta e, nu ma deranjeaza daca unei singure persoane nu ii place nimic din ce scriu, mai ales ca nu mi-a dat nici un exemplu concret despre ce nu e bun.
pentru textul : un fragment întreg debobadil, m/ai inteles gresit. imi place sa experimentez, dar sa am motive reale. aici nu am gasit inca. doar atat. iti multumesc pentru tonul neutru in care ai construit comentariul si pentru incurajarile ce le/ai lasat sa se subinteleaga. cu aleasa preitenie.
pentru textul : Ferma porcilor de"liniştea îşi dezlipea buzele din tifoane" - da, citesc un text care te curăță pe dinăuntru. dar nu e numai dur, este estetic dur. expresia "mai murea câte unu’,
pentru textul : Maricico,-n dumnecatu' mă-tii, ai închis câinele afară deşi alte banalităţi." poate părea puțin cam folosită (mai ales ca variantă de ironism) dar ok. e ciudat faptul că deși oarecum predictibil finalul îmi place. e ca o liniștea aia pe care o ai după o noapte de febră. un text de literatură nouă.
Deja am observat un prim incident în acest concurs.
pentru textul : Concursul de Poezie ”Astenie de primăvară - Hermeneia 2010” deDeşi cred ca ne-am străduit să oferim un regulament de concurs clar şi simplu. Şi deşi m-am străduit să oferim o soluţie tehnică transparentă, simplă şi uşor (în opinia mea) de urmat, totuşi se pare că sînt unii pentru care indiferent cît de clar şi simplu faci un lucru ei tot se vor împiedica. Îmi pare rău dar fiecare va trebui să convieţuim cu consecinţele gafelor proprii. Despre ce este vorba. Am observat că cineva, şi sînt convins (deşi nu verific, aşa cum nu voi verifica pînă la încheierea concursului, din motive etice lesne de inteles) că cele doua texte au fost introduse de una şi aceeaşi persoană (sau altfel spus, de către acelaşi cont Hermeneia). Deşi introducerea primului text A FOST VIZIBILĂ de la bun început. Problema este că în acest moment autorul celor doua introduceri nu mai are dreptul şi nici nu mai poate, tehnic vorbind, să mai introducă înca un text. În mod normal noi am oferit fiecaruia posibilitatea de a introduce doua texte (distincte) tocmai pentru a spori sansele de a cistiga. In acest moment autorul respectiv si le-a injumatatit in raport cu ceilalti participanti.
As vrea sa mai adaug ceva. Va rog insistent sa nu mai trimiteti pe adresa site-ului nici texte si nici email-uri de genul "am postat un text pentru concurs. a ajuns??" Desi poate pentru majoritatea dintre voi aceste lucruri pot parea ridicole si stupide va asigur ca ne-a fost dat sa primim si asa ceva prin email. Va recomad sa cititi regulamentul concursului cu atentie (eventual de doua ori) si abia APOI sa introduceti texte sau sa participati in conscurs sub o anumita forma. Multumesc in numele Consiliului Hermeneia si a Juriului concursului "Astenie de primăvară - Hermeneia 2010"
amintiri plăcute, o "lagună" de linişte, departe de lumea omului, într-o lume a vegetaţiei şi faunei, acolo unde poţi să visezi, fără grijile cotidiene.
pentru textul : poveste cu păsări și pești deun tablou benefic pentru cel puţin un week-end...
ploua în eden a nebunie cu care ne hrănește toamna ca o mamă bună fugărită de lupi albi ar trebui să devenim copii străvezii printre scîndurile umede ale zilelor deși ne este jenă să recunoaștem undeva departe hermina perfectă albă suflare de sugar trece o clipă de înger vînt apoi mistrețul grohăind duhnind enorm aburind o țintă atît de clară atît de simplă de ce să îți irosești viața întreagă pentru o imaculată aproape iluzorie hermină cînd îți poți îngropa mîinile în slănină în ceafa onctuoasă a mistrețului poți răsufla ușurat nimic alb eliberînd. lupi albi, albă suflare, nimic alb... obsesiv alb... în această formă, în felul meu de a-l citi, poemul devine indescifrabil. o părere. atenție la â din a, cf. noii regului a limbii române! cu respectul cuvenit, mircea nincu.
pentru textul : ploua în eden III deca un stilou de cuvinte (??). dacă te-ai fi oprit aici:
"Şi ea vine,
vine la timp, când şobolanului tocmai i-au dat aripile", nu ar fi bine?
nu ştiu, zic şi eu. bun.
pentru textul : p.s deok, am sa scot dulcegaria
pentru textul : 3:59 a.m. deDescălecare în Occident Descarc razele luminii din ochii tăi largi, Ca niște golfuri părăsite de bărci pescărești. Privesc cum lupți cu trecutul plin de orient, De fermecătoare minuni aromate și de cafea, Narghilele, mărgean, coroană de perle lucind Ascuns sub ondulate, negre cascade de păr Și sânii tăi vibrând mi-ii amintesc, Ca stâncile din marginea lumii… Sub trufașa boltă de piatră, în întuneric strălucesc Toate nestematele lumii vechi. Orient și visare. Dincolo, Occidentul! Urcă și coboară În ritm burlesc trepte ce înnoiesc nefiresc Îndoind linii pline de esențe apăsând Peste cuvintele mele figuri geometrice Enorme de tăceri și priviri. Între întuneric și lumină este un joc de umbre, O mărturie pentru descălecarea noastră în Occident.
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 8 deEu incerc , nu am pretentia ca sunt perfecte textele. Mai bine spuneti unde gresesc inainte de a zice 'slab", "plin de clisee" etc
pentru textul : Să zbor deSi editorii cum se pot vedea altfel decat cautat asiduu in pagina de autori?
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - IX – deda,Sorin, un spatiu fabulos pt. memoria mea...multumesc de trecere !
pentru textul : Spații necunoscute detoamna te-a invitat la o ceaşcă de melancolie. cu cât priveşti mai în urmă, cu atât descoperi noi temniţe...
pentru textul : meditaţie în umbra unei dimineţi deîmi place tonul cald pe care îl aduci cu tine în fiecare poezie.
sofism? un adevarat reflex conditionat! Ceea ce in logica noastra standard (aristotelica) - dar nu si in alea mai recente de le zice "paraconsistente" (in unele dintre ele necontradictia fiind inlocuita, de exemplu, cu "complementaritatea" dar si cu altele mai fistichii) este "sofism", in logica budista - care, fie vorba intre noi, e la fel de "logica" ca si alea ale noastre (nu ma apuc acum sa-ti citez tot soiul de surse ca sa fac pe nebunu - si totusi iti voi spune numai de una, a lui Stcherbatsky "Logica budista"), nu mai este sofism deoarece are alte tipuri de silogisme. Mai bine - si daca chiar te intereseaza subiectul - mi-ai face o vizita. Am o parte din biblioteca plina de carti pe tema asta (unele trase la xerox de pe vremea impuscatului primite de la Sergiu AlGeorge; altele procurate recent de la sursa, din Biblioteka Buddhica din India, prin internet). Sorry! Uite ca m-am infierbantat. Al tau, Gorun
pentru textul : Axis Mundi deKatya, chiar voiam să zic de vulcanismul tău și a și apărut lucrarea, tabloul cu semnătură cu tot. Sunt într-o uluială bună, ca-n expoziție. Poezia avalanșă m-a copleșit....îmi place amestecul artelor în tușe rapide, nervoase și partea narativă abil construită...felicitări. Ps: Ferește-te de locuri comune ca:"inodor insipid îmi urau bine ați venit în clasa I".
pentru textul : laleaua neagră deDoru, acest text trebuia încadrat la "proza-jurnal", nu eseu (poți modifica ușor) și publicat pe fragmente, de asemenea corectat cu atenție înainte. ai lipsă un "p" în rândul "ș.a.m.d. și este toate acestea. S-a dat în spectacol." , "peste" în loc de "este"; de asemenea, pe ultimul rând un o în "cmerț". Acum să ne referim la conținut. Mulți români au trăit orori. Mulți scriitori de asemenea, au tot scris despre timpurile terifiante, dar nimeni nu găsește formula potrivită, nimeni nu înțelege că nu e de ajuns să înșirui tot ce-ai trăit pentru că literatura concurează acum cu prezentul, se-ntâmplă azi destule orori, le vedem uneori în direct la televizor (ceea ce e cumplit: ne-am obișnuit cu moartea, cu teroarea , groaza, durerea livrate pe stică.). Nu s-a scris nici o proză bună despre comunismul românesc deși a fost groaznic. Rândurile tale sunt patetice, iar azi patetismul nu mai convinge, ți-am spus e prea multă suferință în jur cât să o acopere pe aceea a unei subiectivități. De asemenea, egolatria pe care o afișezi prin reflecții, sau punând alte personaje să te ridice în slăvi, mă îndepărtează de text. Ex: “Mai are câteva pagini din cea de-a treia carte, după ce o termină ne va mai povesti ceva, multe mai știe Doru ăsta”. Sau afirmațiile jignitoare la adresa statului, patriei-temniță, lui MC : "ca prostul", care ar trebui înlocuite cu o polemică intelectualistă. Doar câteva secvențe au prospețime, o înălțime spirituală, intră, propriu-zis, în estetică: plimbarea în curtea îngrădită cu sentimentul acut al vieții pierdute, întâlnirea cu vrăbiile în posturi inversate. Textul acesta mai trebuie lucrat, înainte de-a ajunge într-o carte.
pentru textul : Te iubesc, puscaria mea! deIonut, ideea e frumoasa si indemna la reflexie, dar formularea pacatuieste printr-o anumita incalceala...:)
cred ca problema e-n cele doua versuri mediane
"Singura închipuire cu adevărat,
Că e posibilă învierea din morţi"
poate revii asupra lor, si cred ca textul ar merita si un alt inceput.
apoi, daca tot ai inceput versurile cu majuscula, scrie-le pe toate asa
vezi la "Îmi sângerează"
trec maine sa vad ce s-a intamplat cu poezia. o seara frumoasa.
pentru textul : Pasăre căzând pe gânduri deAproape nimic de reproşat aici. Pare un text de final, emană un regret abia acoperit de cuvinte şi dezvoltă un adevăr aproape universal: "totul se sfîrșește
la fel de simplu
cum a început
în limbo". Mi-amintesc de nişte versuri scrise acum nu foarte mult timp: "Cum din nimic ne-am întâlnit, se pare/ Că ne vom pierde din nimic, c-o frază".
Poezia de mai sus, pentru mine, este un epitaf ori un recviem al unei iubiri. As fi dat peniţă, însă nu pot trece, oricât aş vrea, peste: ..."unei opriri cu torțe/
pentru textul : nevoia de predictibil II deamețitoare fericire a rătăcirii". Cel puţin din pedeveul meu de vedere, textul ar merita o reformulare a acestor versuri.
Și eu, după cum bine spune un antecomentator, tot pentru asta!
pentru textul : vă mai aduceți aminte hermeneia? deDoar pe mine m-ai uitat dar asta desigur că nu se pune.
Felicitări pentru modul cum a evoluat Hermeneia în toți acești ani!
Margas.
cu antecomentatorul meu. Versul cu brazii bărbaţi este unul deosebit. Întreaga poezie are cursivitate şi mesaj bine conturat. Am reţinut de asemenea următoarele versuri:
"mă desprind
ca o fântână din apă
mă desprind moale şi rece şi simplu
din scutecul meu de copil
amăgit de atâtea încrederi
în puterile mele umflate cu pompa".
Poate aş fi renunţat la 1-2 epitete în prima strofă: la moale sau la rece şi la simplu, sau la toate trei. La mesajul pe care îl are de transmis, efectiv nu adaugă nimic, doar lungesc inutil versul.
Doar o părere,
pentru textul : pâlpâire deBot Eugen
daca ai fi putut pune si o imagine de scrib egiptean! sau ceva, o hieroglifa macar! imaginea asta e fada: "ploaie să curgă din setea unui apus" in schimb asta e speciala: "la picioarele Sfinxului strigătul pustiului ne devora lent"
pentru textul : imagine cu scrib egiptean denu vreau sa ma duc la google. Ce inseamna ucronie? e o boala? ce insemana distopie ? ce harmalaie pe hermeneie .. si ioana barac, oare sta intr-o baraca? Nice to see U 2. si eu indragostit ireversibil . de VOI .
pentru textul : de dragoste denu inteleg "sper"? Adrian
pentru textul : Sfatul unui marinar bătrân pentru Opoziţia română demultumesc de citire
contez foarte mult pe părerile celorlalți și le aștept cu nerăbdare. le prefer pe cele realiste și bine intenționate și sunt dispus să țin cont de ele, de sunt pertinente și constructive. astfel de păreri, de fapt, aștept și, când le primesc, mă bazez pe sinceritatea lor. mulțumesc de solicitudine și mă bucur nespus de faptul că versurile mele inspiră alte versuri. cu sinceritate, vă mulțumesc și vă aștept să reveniți la fel de atentă și inspirată, aleasă și stimată doamnă.
pentru textul : Stare existențială deÎn miezul zilei nu poți fi decât tu! Alone!
pentru textul : Haiku dein textul asta se simte o mana sigura. sa stii ca eu de obicei te citesc, chiar daca nu las semne.
astept si eu continuarea - ai grija, subiectul este destul de uzat. sper sa poti scoate ceva bun din el.
pentru textul : am evadat un timp deP.S. Mi-am amintit: poeta este Magda Isanos. Iar versurile ei sunt: "Umpand incaperea si inima toata Barbatul veni de afara din zloata Glasul lui mare facu sa se sperie focul Tremura dezbracandu-si cojocul..." si nu asa cum le-am masacrat eu inainte.
pentru textul : Erotheia. Poem pentru snow blower și oh boy deE scabros. E destul imund in viata reala. Poezia ar trebui sa innobileze sau sa induca stari, pulsiuni ale sufletului. Blestemele isi au si ele sensul lor de revolta in poezie. Aici e doar ceva infect si nu face bine nimanui.
pentru textul : Sonetul 129 dePagini