Trebuie sa marturisesc ca "viziunea" nu a fost a mea. Un prieten a exclamat la un moment dat "Ce mai bal mascat ar fi daca ne-am cu totii jos mastile intr-o zi!" Ei bine, am incercat sa redau flashurile avute de mine, si, ca sa fie mai cu sare si piper povestirea, am particularizat-o... pentru ca iubirea, nu-i asa, nu poate fi "generala". Dar poate fi singura care ne-ar face sa ne recunoastem, fara masti.
Virgil - Inteleg pe cei care iti spun "multumesc" la sfarsitul nei fraze care nu are nimic in comun cu acest cuvant. Si nu numai atat, dar nu e locul. Da, nu am inteles exact regulile. Insa e vina mea pentru ca nu m-am aplecat mai concentrat ochii asupra lor. Nu fac parte dintre oamenii care "inteleg" unele lucuri doar pentru a-si pasta ei fundul in mai multe barci. Din acest motiv mi-am facut mea culpa. Solomon - Ma las inselat oricum. Si eu ma bucur de bucuria pe care ti-o aduc, fara voie insa :). Astept cronica si astept sa aflu cine esti :).
"noatea/ taceri (căciuliţa pe "a")/ for/ poeții sihaștrii (bănuiesc că "sihaştrii" e adjectiv - nearticulat!)/.
Stilistic, de revăzut: adumbrite taceri/ cascada de lacrimi/ frunzelor înrourate/ strigătele de iubire/ a vieții scară/ prezentu-i deja amintire - clişee/expresii plate, prozaice.
secolul 21 e încă tânăr. Pe strada pe care locuiesc trece tramvaiul 21. Ieşim din anul 13 înspre anul 14. Tramvaiul 14 nu trece prea departe nici el de casa mea. Locuiesc la o intersecţie cu nume de poet (Eminescu), dar urez şi celor care scriu altceva pe acest site, nu doar poezie, cât mai multă energie (sănătate) şi chef de viaţă şi speranţă în anul care va începe. Mulţumesc şi eu pentru urări. Şi sper să ne intersectăm din când în când condeiele...
din debut, este un poem care se adresează fumătorilor la întrebarea aceea răspunsul meu este clar NU
apoi urmează o disjuncție dătătoare de speranțe
iar restul e varză
Interesant. Nu am citit cartea lui Prigojin. Am s-o caut.
Dar starea "la cald" in care am scris prima varianta (pe care am retras-o) si suna asa:
"Ochiul se-ntoarce în
căuşul său privind
infinit sunt privit
privindu-mi prezenţa
propria-mi hieroglifă
abisul prezentului
în care nu pot să mor
nu încetez să mor şi nu reuşesc niciodată …….
splendoarea acestui
înainte să mor murind
când fumez mereu
ultima ţigară
vreţi şi voi
una?"
a fost cu totul altceva.
Acum, in varianta postata am "aerisit" textul.
Daca incerc sa reproduc "starea" nu o pot explica dect direct prin text.
Iti multumesc inca o data pentru inteligenta poetica prin care patrunzi mai intotdeauna ce se afla dincolo de text.
dragutel. are cam mult exces de zel si forteaza limbajul pe alocuri, dar cauta sa se desprinda de mediocritate. cu un bisturiu atent, s-ar mai curata de cateva bubite si ar suna mai autentic. oricum, furnici cu esapament dracuie metalic e prea mult. de asemenea nu vad rostul explicatiei, nu e nevoie sa faci chestia asta - cand scrii un tecst e suficient sa ti-l asumi, prin asta dai dovada de nesiguranta. de altfel un oarecare tremur se simte cand lungesti.
ma rog, doar o parere.
să înțeleg că nu aș avea șanse în lumea poeziei? am sa încerc să scriu articole. nu vă împărtășesc părerea conform căreia personajele mele nu există, fiecare percepe realitatea din jur într-un mod personal, diferit, dacă pentru dumneavoastră personajele- domnul card și femeia cratita nu exista, pentru mine exista, cum exista pentru multi altii. cat despre faptul ca am scris textul la doua randuri, nu e nimic special, de obicei asa scriu eu textele. va multumesc pentru critici si opiniile pertinente cu stima, adela
Cailean, multumesc pentru comentariul la obiect, ma bucura ca ai vazut cursivitate in textul meu, fiindca ma stiu stangace si ma straduiesc mult sa conduc discursurile pe o singura linie. Semnez pustiul-memorie din fiecare - sa fie catedrala necuvantarilor. Adina
Dincolo de considerentele literar-artistice și de estetică a așezării în pagină, consider că titlul ocupă un spațiu mult prea mare cu destule incoveniente. Uită-te un pic la comentariile din dreapta să vezi în ce fel apare titlul.
Cât despre prenume, am făcut o gafă din ignoranță, drept pentru care cer iertare și sper să o primesc. Știu cât de important e numele și prenumele unei persoane.
Deci, iertare, Eugen!
ti-am mai zis, se vede ca scrii haiku. asa ti-ai format deprinderea de a spune extrem de mult in putine cuvinte. ce descrii pare un ritual de comuniune cu natura
OBRINTÍ, obrintesc, vb. IV. Refl. și intranz. (Pop.; despre răni, bube sau, p.ext., despre părți ale corpului) A se inflama, a se umfla (din cauza unei infecții, a frigului etc.). [Var.: obrântí vb. IV] – Din sl. obŭjentriti. Sursa: DEX '98 Cred ca folosesti nu tocmai corect verbul "a se obrinti". Nu cred ca exista o alta interpretare mai "regionala" iar ca licenta poetica ma tem ca ar fi oarecum fortat.
tu eşti o nucă de cocos într-o mămăligă, ori o gospodină incultă, la alegere.
poemul are farmecul şi avantajul de a pune lectorul pe gânduri. nu se dezvăluie indecent şi provoacă.
mie mi-a plăcut cel mai mult: pentru o clipă înțelegem subtilitatea
blestemului de a nu muri de
odată ca niciodată se nasc copii
în pauza dintre vedict și sentință
prin despicătura limbii șarpelui trec
spre valea umplută de sînge
care de foc
din păcate, tu în loc să gândeşti, nico, ai ce ai cu coarnele... dar fiecare cu durerile lui.
despre un interviu cu Cella Serghi poeta Cleopatra Lorinţiu își amintește că nu a fost o întîmplare de istorie literară ci una amicală.” cred că … ne-am pus pe vorbă, adică pe lucru…”
nu știu în ce împrejurare s-a săvîrșit poetica voastră “generoasă în timp real la 2 mîini” și nici nu are importanță. pentru că iată acest jurnal de facere și desfacere dincolo de nostalgie are darul să „ne miște” și nu cred că e vorba doar de mirare. cu voia voastră așa cum spuneam odată – dacă frîng pe genunchi grumazul luminii/aceasta e o durere sau o mirare?
Nu am sa vorbesc despre text, am sa spun ceva despre povestea pe care am vazut-o in spatele cuvintelor. O poveste cu un ritm si un puls proprii, uneori rapid si intens, iar alteori lent si linistit. Si, la fel cum fiecare etapa ne aduce un sentiment reinnoit de apreciere a vietii, fiecare poveste reprezinta o noua perioada de descoperiri si minuni. In definitiv, povestile sunt pentru oameni, iar textele pentru critici.
Comentând textul Mashei Căuneac „Memento”, am spus:
Manolescu Gorun - 04 Apr 2013
da - pentru "limpezimea" textului; nu - pentru aceeasi "limpezime". sugestia ramane la suprafata; adancimea nu "palpita" .
Răspunsul ei:
Masha Căuneac - 05 Apr 2013
pai in general textele de acest gen (asa zisii psalmi) sunt mai degraba limpezi decat cu substraturi si etc., plus ca mi se pare si dificil si ciudat sa creez un poem din aceasta categorie care sa lase loc la enspe' mii de interpretari.
Iată şi textul Mashei.
” memento
Masha Căuneac - 04 Apr 2013
de la o vreme visele mele sunt reci și transpirate
le cunosc bine ele îmi spun tot ce aș vrea să știu
așa cum aș vrea să știu
mi-am dat seama că este trist să fie la fel ca în realitatea
din care m-am prins când m-am născut
nu mă lăsa fără niciun semn când tot ce am nevoie
este să știu că în adâncul Tău este o undă
luminoasă care să-Ți aducă aminte că eu sunt undeva
unde nimicul devine de turtă dulce cu lapte
pune-mi cerceii noi în urechi și spală-mă cu esențe
apoi dă-mi drumul să rătăcesc înapoi tot la Tine
vreau să Te știu când inconștientul bate
tresaltă-mi liniștea și lasă-mă să pricep cum este să desparți
ce ai iubit de ce ai urât
știu sunt un piept veninos care umblă fără să înțeleagă
încotro să se uite când i se strigă aici
mai lasă-mă o zi poate am să apuc să mă opresc”
Dacă compara cum cele două texte, cel al Adrianei şi cel al Mashei, spun că amele pot fi încadrate, fără a greşi în categoria « psammilor ». Dar la Adriana, «exteriorul - suprafaţa» practic nu exista, în schimb «interiorul – profunzimea» o simţi cum palpită.
Concluzie : pentru Adriana – o mulţime (infinit numărabilă) de « peniţe». Păcat că nu pot da decât una singură. Sper ca seria să fie completată de alţii. Şi mai sper să apară la ”Remarcate”
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Andu, comentariul tău e o mizerie pornită dintr-un suflet de om mic. Mai mult n-am ce să adaug.
pentru textul : poem de 70 de cenți deOrgoliu...
pentru textul : orgoliu deTrebuie sa marturisesc ca "viziunea" nu a fost a mea. Un prieten a exclamat la un moment dat "Ce mai bal mascat ar fi daca ne-am cu totii jos mastile intr-o zi!" Ei bine, am incercat sa redau flashurile avute de mine, si, ca sa fie mai cu sare si piper povestirea, am particularizat-o... pentru ca iubirea, nu-i asa, nu poate fi "generala". Dar poate fi singura care ne-ar face sa ne recunoastem, fara masti.
pentru textul : Bal mascat deVirgil - Inteleg pe cei care iti spun "multumesc" la sfarsitul nei fraze care nu are nimic in comun cu acest cuvant. Si nu numai atat, dar nu e locul. Da, nu am inteles exact regulile. Insa e vina mea pentru ca nu m-am aplecat mai concentrat ochii asupra lor. Nu fac parte dintre oamenii care "inteleg" unele lucuri doar pentru a-si pasta ei fundul in mai multe barci. Din acest motiv mi-am facut mea culpa. Solomon - Ma las inselat oricum. Si eu ma bucur de bucuria pe care ti-o aduc, fara voie insa :). Astept cronica si astept sa aflu cine esti :).
pentru textul : nu uitați maioneza deÎnsoțit de adverbul de negație "nu", verbul "a fi" are forma terminatiei intr-un singur "-i". "a nu fi" este forma corectă!
pentru textul : în medalionul din piept deeste o poezie clişeu. nu ştiu cât poate să transmită sub această formă.
exemplu:
"un copac în toamnă
îşi număra frunzele"
sau
"închizi ochii ferestrei"
şi
"viaţa e un tren
din care te poţi arunca oricând"
Nu păstrezi cititorul:) şi e păcat.
pentru textul : numărătoare inversă de...a uitasem, felicitări pentru implicarea lui Eminem! Nu ar trebui pe alocuri ghilimele?:)
pentru textul : Tunel de liniște de"noatea/ taceri (căciuliţa pe "a")/ for/ poeții sihaștrii (bănuiesc că "sihaştrii" e adjectiv - nearticulat!)/.
Stilistic, de revăzut: adumbrite taceri/ cascada de lacrimi/ frunzelor înrourate/ strigătele de iubire/ a vieții scară/ prezentu-i deja amintire - clişee/expresii plate, prozaice.
pentru textul : imagini în oglinda retrovizoare desecolul 21 e încă tânăr. Pe strada pe care locuiesc trece tramvaiul 21. Ieşim din anul 13 înspre anul 14. Tramvaiul 14 nu trece prea departe nici el de casa mea. Locuiesc la o intersecţie cu nume de poet (Eminescu), dar urez şi celor care scriu altceva pe acest site, nu doar poezie, cât mai multă energie (sănătate) şi chef de viaţă şi speranţă în anul care va începe. Mulţumesc şi eu pentru urări. Şi sper să ne intersectăm din când în când condeiele...
pentru textul : La mulți ani! dedin debut, este un poem care se adresează fumătorilor la întrebarea aceea răspunsul meu este clar NU
pentru textul : felul meu de îngropat în aer deapoi urmează o disjuncție dătătoare de speranțe
iar restul e varză
felicitari, poete!
pentru textul : „Fetița cu crocodil” - de Silviu Dachin deInteresant. Nu am citit cartea lui Prigojin. Am s-o caut.
Dar starea "la cald" in care am scris prima varianta (pe care am retras-o) si suna asa:
"Ochiul se-ntoarce în
căuşul său privind
infinit sunt privit
privindu-mi prezenţa
propria-mi hieroglifă
abisul prezentului
în care nu pot să mor
nu încetez să mor şi nu reuşesc niciodată …….
splendoarea acestui
înainte să mor murind
când fumez mereu
ultima ţigară
vreţi şi voi
una?"
a fost cu totul altceva.
Acum, in varianta postata am "aerisit" textul.
Daca incerc sa reproduc "starea" nu o pot explica dect direct prin text.
Iti multumesc inca o data pentru inteligenta poetica prin care patrunzi mai intotdeauna ce se afla dincolo de text.
Cu gandurile cele mai bune,
pentru textul : Ultima ţigară deGorun
Adrian, multumesc pentru lectura si pentru comentariu...
Cristi
pentru textul : Sonet 223 dedragutel. are cam mult exces de zel si forteaza limbajul pe alocuri, dar cauta sa se desprinda de mediocritate. cu un bisturiu atent, s-ar mai curata de cateva bubite si ar suna mai autentic. oricum, furnici cu esapament dracuie metalic e prea mult. de asemenea nu vad rostul explicatiei, nu e nevoie sa faci chestia asta - cand scrii un tecst e suficient sa ti-l asumi, prin asta dai dovada de nesiguranta. de altfel un oarecare tremur se simte cand lungesti.
pentru textul : Lunea se moare uniform dema rog, doar o parere.
să înțeleg că nu aș avea șanse în lumea poeziei? am sa încerc să scriu articole. nu vă împărtășesc părerea conform căreia personajele mele nu există, fiecare percepe realitatea din jur într-un mod personal, diferit, dacă pentru dumneavoastră personajele- domnul card și femeia cratita nu exista, pentru mine exista, cum exista pentru multi altii. cat despre faptul ca am scris textul la doua randuri, nu e nimic special, de obicei asa scriu eu textele. va multumesc pentru critici si opiniile pertinente cu stima, adela
pentru textul : Femeia Cratiță deexperienta traducatorului...
pentru textul : Blanches & froides desuna bine in franceza poemele tale, Djamal.
felicitari atat tie, cat si doamnei Pottier pentru grupaj!
Cailean, multumesc pentru comentariul la obiect, ma bucura ca ai vazut cursivitate in textul meu, fiindca ma stiu stangace si ma straduiesc mult sa conduc discursurile pe o singura linie. Semnez pustiul-memorie din fiecare - sa fie catedrala necuvantarilor. Adina
pentru textul : pustiul-memorie demultumesc .
pentru textul : Artera Zen deDincolo de considerentele literar-artistice și de estetică a așezării în pagină, consider că titlul ocupă un spațiu mult prea mare cu destule incoveniente. Uită-te un pic la comentariile din dreapta să vezi în ce fel apare titlul.
pentru textul : … şi inima mea bătea, bătea în continuare deCât despre prenume, am făcut o gafă din ignoranță, drept pentru care cer iertare și sper să o primesc. Știu cât de important e numele și prenumele unei persoane.
Deci, iertare, Eugen!
ti-am mai zis, se vede ca scrii haiku. asa ti-ai format deprinderea de a spune extrem de mult in putine cuvinte. ce descrii pare un ritual de comuniune cu natura
pentru textul : Cerc deOBRINTÍ, obrintesc, vb. IV. Refl. și intranz. (Pop.; despre răni, bube sau, p.ext., despre părți ale corpului) A se inflama, a se umfla (din cauza unei infecții, a frigului etc.). [Var.: obrântí vb. IV] – Din sl. obŭjentriti. Sursa: DEX '98 Cred ca folosesti nu tocmai corect verbul "a se obrinti". Nu cred ca exista o alta interpretare mai "regionala" iar ca licenta poetica ma tem ca ar fi oarecum fortat.
pentru textul : Drumul care nu există detu eşti o nucă de cocos într-o mămăligă, ori o gospodină incultă, la alegere.
poemul are farmecul şi avantajul de a pune lectorul pe gânduri. nu se dezvăluie indecent şi provoacă.
mie mi-a plăcut cel mai mult:
pentru o clipă înțelegem subtilitatea
blestemului de a nu muri de
odată ca niciodată se nasc copii
în pauza dintre vedict și sentință
prin despicătura limbii șarpelui trec
spre valea umplută de sînge
care de foc
din păcate, tu în loc să gândeşti, nico, ai ce ai cu coarnele... dar fiecare cu durerile lui.
pentru textul : secretele noastre împrumutate deochii foarte mari, ca să încapă hawai cu totul. :)
are ceva de poveste textul acesta, chiar te face să intri în el ca într-o casă albă cu obloane mari.
pentru textul : BIG EYES dedespre un interviu cu Cella Serghi poeta Cleopatra Lorinţiu își amintește că nu a fost o întîmplare de istorie literară ci una amicală.” cred că … ne-am pus pe vorbă, adică pe lucru…”
pentru textul : Dumnezeu poate locui şi singur denu știu în ce împrejurare s-a săvîrșit poetica voastră “generoasă în timp real la 2 mîini” și nici nu are importanță. pentru că iată acest jurnal de facere și desfacere dincolo de nostalgie are darul să „ne miște” și nu cred că e vorba doar de mirare. cu voia voastră așa cum spuneam odată – dacă frîng pe genunchi grumazul luminii/aceasta e o durere sau o mirare?
Nu am sa vorbesc despre text, am sa spun ceva despre povestea pe care am vazut-o in spatele cuvintelor. O poveste cu un ritm si un puls proprii, uneori rapid si intens, iar alteori lent si linistit. Si, la fel cum fiecare etapa ne aduce un sentiment reinnoit de apreciere a vietii, fiecare poveste reprezinta o noua perioada de descoperiri si minuni. In definitiv, povestile sunt pentru oameni, iar textele pentru critici.
pentru textul : capelan fără capelă deUn poem criptic. Ai cochetat cu rimele. Interesant. E ca un cântec/descântec/bocet.
pentru textul : înălțare deAș renunța la ultimul vers.
Foarte fain! Unifică poezia pe de hermeneia, ăsta e un fel de mic dar de Crăciun, nu? :)
pentru textul : aşa a spus el deUn text puţin ludic, puţin rece, puţin cald - un ceai peste care, la un moment dat, este aruncat un cub de gheaţă. Mi-au plăcut mult unele versuri:
"sub lampadare ninse febrele tale se ridică pe un horn nevăzut"
"peste orașe cade seara cum cad plasele pescarilor în corăbii /
noi în aceeași pătură lângă un perete de sticlă sclipim a râs".
E o poezie intimă, care lasă cititorul înauntru doar atât cât e nevoie.
pentru textul : aria unui îndrăgostit deComentând textul Mashei Căuneac „Memento”, am spus:
Manolescu Gorun - 04 Apr 2013
da - pentru "limpezimea" textului; nu - pentru aceeasi "limpezime". sugestia ramane la suprafata; adancimea nu "palpita" .
Răspunsul ei:
Masha Căuneac - 05 Apr 2013
pai in general textele de acest gen (asa zisii psalmi) sunt mai degraba limpezi decat cu substraturi si etc., plus ca mi se pare si dificil si ciudat sa creez un poem din aceasta categorie care sa lase loc la enspe' mii de interpretari.
Iată şi textul Mashei.
” memento
Masha Căuneac - 04 Apr 2013
de la o vreme visele mele sunt reci și transpirate
le cunosc bine ele îmi spun tot ce aș vrea să știu
așa cum aș vrea să știu
mi-am dat seama că este trist să fie la fel ca în realitatea
din care m-am prins când m-am născut
nu mă lăsa fără niciun semn când tot ce am nevoie
este să știu că în adâncul Tău este o undă
luminoasă care să-Ți aducă aminte că eu sunt undeva
unde nimicul devine de turtă dulce cu lapte
pune-mi cerceii noi în urechi și spală-mă cu esențe
apoi dă-mi drumul să rătăcesc înapoi tot la Tine
vreau să Te știu când inconștientul bate
tresaltă-mi liniștea și lasă-mă să pricep cum este să desparți
ce ai iubit de ce ai urât
știu sunt un piept veninos care umblă fără să înțeleagă
încotro să se uite când i se strigă aici
mai lasă-mă o zi poate am să apuc să mă opresc”
Dacă compara cum cele două texte, cel al Adrianei şi cel al Mashei, spun că amele pot fi încadrate, fără a greşi în categoria « psammilor ». Dar la Adriana, «exteriorul - suprafaţa» practic nu exista, în schimb «interiorul – profunzimea» o simţi cum palpită.
pentru textul : de-a-ndăratelea deConcluzie : pentru Adriana – o mulţime (infinit numărabilă) de « peniţe». Păcat că nu pot da decât una singură. Sper ca seria să fie completată de alţii. Şi mai sper să apară la ”Remarcate”
jumatatea de care vorbesti aici s-a tocit. isi cauta ornicul astral. cred ca pustiul o sa-l piarda iar.
pentru textul : 12'' dePagini