Paul, "finis coronat opus", un final excelent care încoroneaza un text care mi-a dat o emotie deosebita. Cum s-ar zice "retragere cu tortze", simt în poezia asta ca ai schimbat putin registrul stilistic si componistic. sau ma însel? revin la final, la "dumnezeul blând" (oare nu este dumnezeu mereu blând? se pare ca nu). ma întreb , sisif al tau, fara bolovan, simte asta si nu se mai prabuseste?? am citit cu bucurie . dupa mult timp ma uit si eu catre penite.
...revin pentru a preveni ulterioare preconcepții. dacă nu am dat sfaturi și comentarii direct pe text aceasta se datorează faptului că sunt și de veghe și de slăbiciune:) în lanul tău. Textul e omogen, inteligent și nu are nevoie. same io.
Dorine, poate tu ai vazut ceea ce eu n-am vazut! dumitru s-a ars in tigaie poate pentru faptul ca, cu ochiul lui de sticla a vazut-o intrand in baie cu altcineva.
Adriana,
e bine așa ca să nu îl supărăm pe Dogaru.
Alina,
realitate? oarecum. altfel imaginația febrilă a autorului. încă nu l-am văzut pe dogaru de iarnă. îl aștept să apară la primăvară, nu vreau sa mă simt vinovat pentru înscenarea din final.
și de ce să ies din casă cînd abia am intrat, vrei să zică lumea că umblă și Popescu de la patru noaptea pe scări ca zăbăucul?
Silvia,
dacă mie îmi lipsește o doagă tu duci lipsă de două. adică îți pui tu mintea cu Dogaru ăsta și îl întorci pe toate fețele? te va saluta fără pic de recunoștință –salut bă! autorul însă apreciază demersul tău.
mă bucur că ați trecut :)
ioana - știu și eu teoria asta potrivit căreia nu mori prin asfixiere... că e mai potrivit să te spânzuri de clanță (nu de lustră) și să îți treacă toate astea prin minte, sunt de acord. cred și eu că că e prea mult tragism pe aici. o să lucrez la textul ăsta, firește :)
silvia - e a decoji...
next time o să mă spânzur de ceva care nu e deloc desuet... spun doar că treaba asta cu desuetudinea, hmmm, dacă stările de aici ar fi desuete, ok, șterg textul, dar dacă doar obiectul de care te spânzuri e desuet, then, e ok, nu șterg. propun doar să ne spânzurăm de noi înșine, poate-i mai nou așa. spui că e poem cu idee, dar aglomerat... deci ce trebuie să-i fac acum?
am încercat o variantă. dacă voi credeți că e mai bine așa, înlocuiesc :)
n-am de gând
să scriu despre
lăsarea nopții
despre întuneric
sau fobii
nici măcar despre tine
nu intenţionez să scriu
Să fie credibilă noaptea asta
în care m-am spânzurat
scaunul scârţâie surd - şi haţ;
lumina se joacă de-a prinselea pe pereți
umbrele se ascund
se întind
se contractă
nu-mi mai amintesc nimic
e doar tata învăţându-ma
să ma bărbieresc,
mama făcându-mi un sandviş
dimineața
moartea e doar materia ce-şi pierde
echilibrul
ești doar tu doar tu și cu tine
*
mă trezesc mai singur ca niciodată
mi-e sila să încerc din nou
să desfac o bere
ca şi cum viața un microb leneș
ce-mi intră în sânge
ba era cazul, aalizei. si daca nu intelegi de ce probabil ca nu ai inteles ce inseamna limbajul obscen sau injuratura. Dar de fapt sint uimit cita energie (vrednica de o cauza mai buna) risipesti ori de cite ori se pune problema sa desparti firul in patru vis a vis de acest subiect. Chiar te pasioneaza asa de mult?
se vor gasi persoane care sa te laude fara rezerve. ar trebui sa fii obiectiv si sa accepti si persoanele care te critica. paradoxal, toate iti vor binele.
Prozodia e stângace, se vede încrederea exagerată în puterea imaginii... ok, aici e cheia textului și e bună... orașul un cub rubik... un concept universal destul de bun pentru a putea fi inclus într-un poem.
Însă realizarea efectivă lasă mult de dorit, prea multe semne de punctuație care izolează non-versuri ',nu știu,' bâlbe și o exprimare care se zbate agonic între canonic și fracturism, din păcate o constantă de când îl tot citesc a acestui autor care pe undeva prin această 'zonă crepusculară' își caută un foarte îngust spațiu literar în care să-și facă loc dând din coate bazându-se pe o siluetă atletică și destul de agresivă.
Margas
buna initiativa si bun si eseul. toata stima pentru ce faci aici, Gorun! trebuie popularizat pentru a fi cat mai vizibil, nu numai pentru ca este o munca dificila, cat pentru beneficiile ei. ce propun eu este sa il treci la foileton sau chiar sa faca Virgil o pg separata, sa-l numesti Manifest, pentru optimizare, si sa plasezi la fiecare inttrare cate un subtitlu specific. banuiesc ca vrei sa scrii si despre alte manifeste, poate si o tratare a subiectului dpdv al constructiei, istoricului, etc. ar mai fi interesante si niste fotografii, tubes. voi incerca sa fiu cat mai activa si la obiect si imi asum si promovarea online, daca esti de acord (fireste, linked la site). precis mai am ceva de zis, dar revin.
ai uitat cui te adresezi ! mie mi se pare ca te-ai adresat cititorilor sechestrati in aceasta cutiuta virtuala, cu toate ca ai invocat numele Domnului. ingaduie-mi sa-ti sugerez sa actualizezi grafica primei pagini, suntem in Ianuarie 2009, ce amusinul meu ! cumnatu traian si cumnatu george, prietenii mei, zic de tabloul cu Maria si pruncul ca e cam indecent...
pentru că are o teme bine definite, pe care le urmărește cu tenacitate pur feminină. Este captivantă glisarea între descrieri parcă stroboscobice ale unor gesturi ritualice și devoalările cu iz erotic.
Personajul poemului își asumă gesturile, practicând o fină autoironie în vecinătatea gustului amar al unei iubiri trecute. Aș avea avea de reproșat poate lungimea poemului, micile inexactități și locuri comune.
Dar în ansamblu este un poem plăcut, ușor exotic. Cu gust de scorțișoară și mirosind a santal.
E un amestec de răsărit și asfințit aici, cumva prin cenușiul trecerilor prin cețuri de suflet, portret în guașe, sensibile tușe de cuvinte, ca și cum nord-sudul ființei tale s-ar afla pe o altă coordonată decât cea a lumilor. Am ales ca preferințe: "clapele pianului alb expirau simfonie" "pe din afara lumilor timpului eram contopire - culorile nordului sudului amestecate-n plutire" și "ca dintr-o pânză de arcă îmi zâmbești mult mai frumoasă și mai departe acum" Mai mult sau mai puțin aproape de sensurile tale: există o cafea care se prepară, pentru aromă, cu o cremă de portocală, ca strat de bază, peste care se toarnă lichidul (cafeaua propriu-zisă). Gustul este delicios. Asta m-au făcut să îmi amintesc culorile ochilor ei: de la cafea (la începutul poeziei) la "portocalii" (versul final). Cromatică, muzicalitate, pictural, sentimente în diferite nuanțe, gândul "ca un covor zburător", o anume detașare, toate atingând un estetism aparte. E o compoziție. Demona... e oare, mai mult sau mai puțin intenționat, ales "demonicul" din femeie aici? Lisa, desigur. :) Și tot ca un memento: în Franța există un lanț de librării "Lisa lisait" (lire, a citi - anume, spiritualitatea femeii :) ). Nu știu de ce, dar toată poezia ta crează impresii, aduce amintiri, provoacă senzații, până la acea sinestezie a simțurilor. Frumos.
Gorun, surprinzătoare versuri. Simple, cuceritoare, aș îndrăzni a spune optzeciste. Sper să nu greșesc, nici să supăr cu aceste afirmații și cu o observație: nu îmi sună bine gramatical acel "de aș fi păstrat". Am dreptate?
Dorin - cumintenie exemplara, spui? ma faci sa zambesc.( nu ca mi-ar dauna) de ce nu sub sanul drept? fiindca sunt unul din oamenii aceia banali care au inima in partea stanga. gata, tac si eu, pana nu primesc atentionari de la editori pentru raspunsurile cu miresme de chat!
tocmai am citit un calup de vreo 6 poezii scrise de tine. nu am sa las semn in dreptul fiecareia din ele.
nu stiu cata dreptate am, la modul obiectiv. sunt o persoana care a scris cca 10 poezii in toata viata ei. care incearca. tocmai de aceea ma simt in fata poeziilor tale ca un copil mic in fata vitrinei cu jucarii. as vrea sa fie toate ale mele.
chiar m-au impresionat poeziile tale. asta pentru ca imi pare ca ai reusit sa gasesti dozele perfecte de sensibilitate/ metafora/ un anumit soi de intimitate cu cititorul/ de intimitate cu forma poeziei in sine.
ce pot sa-ti spun. felicitari! cred ca pana la urma de asta se si merita sa scrii poezie. sa faci pe cineva fericit intr-o seara oarecare.
...trebuie să recunosc și faptul că am zâmbit cu poftă citind. iar acum când textul este șlefuit, pot să spun că îmi place, de la inventio până la elocutio, e viu și cum spunea Călin, nostim. apreciez și modul cum introduci personajele, exact ca o temeinică năzdrăvană naivă. pentru calitățile epice dar și pentru talentul ce este evident, las un semn. a... suntem pe aceeași pagină în "Plumb", însă acolo nu se pot pune penițe:).felicitări Tincuța! cu gânduri bune, paul te superi dacă preiau "șarampoi" și îl ciumpalacesc?:)
Sunt câteva fragmente din mine care se doresc a fi spuse. Le-am ascultat, le-am dat libertate, cu greu. Mulțumesc că le-ai ales pe cele definitorii din poezie.
înțeleg ce simți, Virgil, poate așa m-am făcut și eu înțeles... îți mulțumesc frumos de semn și de maniera lui.
Ionuț, bine ai revenit pe Hermeneia. Mă bucur că după ce te-a luat la mișto Alex Ștefănescu într-o emisiune pe TVR Cultural, tu mai scrii și o faci din suflet. apreciez asta!
mă bucură orice semn al tău Cristina! eu mă exprim cum pot doar să pot transmite ce simt. mulțumesc cu drag!
Marga, ca să fiu ironic pot să spun că am o legătură cu Arghezi. Amîndoi sîntem români. Dar nu asta este problema. Problema este că nu este corect să mă acuzi că m-aș compara cu Arghezi, pentru că nu văd unde aș fi făcut-o. Am senzația că citești fie în grabă, fie incorect ceea ce am scris. Eu făceam vorbire despre alegerea unor cuvinte urîte sau vulgare. Pe care întîmplarea face să le fi folosit și Argezi și eu. Și probabil încă multe alte sute de oameni care au scris sau scriu poezie mult mai bine ca mine. Înseamnă asta că am „o legătură” cu ei? Înseamnă că m-aș compara cu ei? Chiar nu îți dai seama că este aiurea să reproșezi așa ceva?! Și la urma urmei cred că este cît se poate de normal ca atunci cînd scrii ceva să îți aperi ceea ce ai scris cu argumentul că și altcineva mult mai talentat ca tine a facut-o. Pur și simplu nu văd unde este eroarea sau aberația aici.
În ce privește adresarea directă, cred că am obosit tot spunînd că nu mă deranjează cu nimic. Dimpotrivă.
obiecții la Ziua I: vortexul esta constituit (conform majorității tradițiilor) din eter; apa a apărut mai târziu, când s-a produs prima polarizare (apă-foc) adică după ce eterul izotrop generase aerul, nepolarizat. firește, asta nu are nicio legătură cu partea artistică, dar m-am gândit că, dacă tot ai pornit într-un asemenea demers, ar fi bine să nu rescriem noi cosmogoniile... :)
solomoane, solomoane... ai grijă că rațiunea postării textelor în acest spațiu este tocmai posibilitatea de a fi comentate, apreciate, analizate. D. și-a expus o părere despre text. Tu ți-ai expus o părere despre ea. Crezi că e fair? În felul acesta riști ca oamenii să te ocolească și să nu îți mai critice textele. Iar lipsa criticii este paradisul diletantului. Dar eu nu cred că tu vrei asta, nu-i așa?
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
fainã! cu "pianul dintre riduri" nu mã împac... e o pretiozitate
pentru textul : Conjunctiv dePaul, "finis coronat opus", un final excelent care încoroneaza un text care mi-a dat o emotie deosebita. Cum s-ar zice "retragere cu tortze", simt în poezia asta ca ai schimbat putin registrul stilistic si componistic. sau ma însel? revin la final, la "dumnezeul blând" (oare nu este dumnezeu mereu blând? se pare ca nu). ma întreb , sisif al tau, fara bolovan, simte asta si nu se mai prabuseste?? am citit cu bucurie . dupa mult timp ma uit si eu catre penite.
pentru textul : springfield & treehouses de...revin pentru a preveni ulterioare preconcepții. dacă nu am dat sfaturi și comentarii direct pe text aceasta se datorează faptului că sunt și de veghe și de slăbiciune:) în lanul tău. Textul e omogen, inteligent și nu are nevoie. same io.
pentru textul : De veghe în lanul cu maci deDorine, poate tu ai vazut ceea ce eu n-am vazut! dumitru s-a ars in tigaie poate pentru faptul ca, cu ochiul lui de sticla a vazut-o intrand in baie cu altcineva.
pentru textul : dumitru compune un necrolog pentru el însuși deAdriana,
e bine așa ca să nu îl supărăm pe Dogaru.
Alina,
realitate? oarecum. altfel imaginația febrilă a autorului. încă nu l-am văzut pe dogaru de iarnă. îl aștept să apară la primăvară, nu vreau sa mă simt vinovat pentru înscenarea din final.
și de ce să ies din casă cînd abia am intrat, vrei să zică lumea că umblă și Popescu de la patru noaptea pe scări ca zăbăucul?
Silvia,
pentru textul : Dogaru de la cinci dedacă mie îmi lipsește o doagă tu duci lipsă de două. adică îți pui tu mintea cu Dogaru ăsta și îl întorci pe toate fețele? te va saluta fără pic de recunoștință –salut bă! autorul însă apreciază demersul tău.
Nu sunt haiku-uri, ci doar niște micropoeme care respectă canonul 5/7/5 silabe. Este nevoie de documentare.
pentru textul : haiku demă bucur că ați trecut :)
ioana - știu și eu teoria asta potrivit căreia nu mori prin asfixiere... că e mai potrivit să te spânzuri de clanță (nu de lustră) și să îți treacă toate astea prin minte, sunt de acord. cred și eu că că e prea mult tragism pe aici. o să lucrez la textul ăsta, firește :)
silvia - e a decoji...
next time o să mă spânzur de ceva care nu e deloc desuet... spun doar că treaba asta cu desuetudinea, hmmm, dacă stările de aici ar fi desuete, ok, șterg textul, dar dacă doar obiectul de care te spânzuri e desuet, then, e ok, nu șterg. propun doar să ne spânzurăm de noi înșine, poate-i mai nou așa. spui că e poem cu idee, dar aglomerat... deci ce trebuie să-i fac acum?
am încercat o variantă. dacă voi credeți că e mai bine așa, înlocuiesc :)
n-am de gând
să scriu despre
lăsarea nopții
despre întuneric
sau fobii
nici măcar despre tine
nu intenţionez să scriu
Să fie credibilă noaptea asta
în care m-am spânzurat
scaunul scârţâie surd - şi haţ;
lumina se joacă de-a prinselea pe pereți
umbrele se ascund
se întind
se contractă
nu-mi mai amintesc nimic
e doar tata învăţându-ma
să ma bărbieresc,
mama făcându-mi un sandviş
dimineața
moartea e doar materia ce-şi pierde
echilibrul
ești doar tu doar tu și cu tine
*
mă trezesc mai singur ca niciodată
mi-e sila să încerc din nou
să desfac o bere
ca şi cum viața un microb leneș
ce-mi intră în sânge
e mai bine așa?
mulțumesc,
pentru textul : last night dealex
ba era cazul, aalizei. si daca nu intelegi de ce probabil ca nu ai inteles ce inseamna limbajul obscen sau injuratura. Dar de fapt sint uimit cita energie (vrednica de o cauza mai buna) risipesti ori de cite ori se pune problema sa desparti firul in patru vis a vis de acest subiect. Chiar te pasioneaza asa de mult?
pentru textul : keep my secret well dese vor gasi persoane care sa te laude fara rezerve. ar trebui sa fii obiectiv si sa accepti si persoanele care te critica. paradoxal, toate iti vor binele.
pentru textul : Ceasornicarul cuvintelor deProzodia e stângace, se vede încrederea exagerată în puterea imaginii... ok, aici e cheia textului și e bună... orașul un cub rubik... un concept universal destul de bun pentru a putea fi inclus într-un poem.
pentru textul : Cub rubick deÎnsă realizarea efectivă lasă mult de dorit, prea multe semne de punctuație care izolează non-versuri ',nu știu,' bâlbe și o exprimare care se zbate agonic între canonic și fracturism, din păcate o constantă de când îl tot citesc a acestui autor care pe undeva prin această 'zonă crepusculară' își caută un foarte îngust spațiu literar în care să-și facă loc dând din coate bazându-se pe o siluetă atletică și destul de agresivă.
Margas
buna initiativa si bun si eseul. toata stima pentru ce faci aici, Gorun! trebuie popularizat pentru a fi cat mai vizibil, nu numai pentru ca este o munca dificila, cat pentru beneficiile ei. ce propun eu este sa il treci la foileton sau chiar sa faca Virgil o pg separata, sa-l numesti Manifest, pentru optimizare, si sa plasezi la fiecare inttrare cate un subtitlu specific. banuiesc ca vrei sa scrii si despre alte manifeste, poate si o tratare a subiectului dpdv al constructiei, istoricului, etc. ar mai fi interesante si niste fotografii, tubes. voi incerca sa fiu cat mai activa si la obiect si imi asum si promovarea online, daca esti de acord (fireste, linked la site). precis mai am ceva de zis, dar revin.
pentru textul : Manifeste (1) - Manifestul Partidului Comunist de... să ne recitim cu bine, Ioana! seară bună și ție!
pentru textul : Boierismul - necenzurat ludic dea se citi: as zice ca omul modern NU si-a amintit nici astazi o parte din cunostintele fundamentale
pentru textul : Gânduri deai uitat cui te adresezi ! mie mi se pare ca te-ai adresat cititorilor sechestrati in aceasta cutiuta virtuala, cu toate ca ai invocat numele Domnului. ingaduie-mi sa-ti sugerez sa actualizezi grafica primei pagini, suntem in Ianuarie 2009, ce amusinul meu ! cumnatu traian si cumnatu george, prietenii mei, zic de tabloul cu Maria si pruncul ca e cam indecent...
pentru textul : psalm deîmi cer scuze, în primul comm ți-am scris numele greșit; acum am văzut.
pentru textul : unghiuri depentru că are o teme bine definite, pe care le urmărește cu tenacitate pur feminină. Este captivantă glisarea între descrieri parcă stroboscobice ale unor gesturi ritualice și devoalările cu iz erotic.
Personajul poemului își asumă gesturile, practicând o fină autoironie în vecinătatea gustului amar al unei iubiri trecute. Aș avea avea de reproșat poate lungimea poemului, micile inexactități și locuri comune.
Dar în ansamblu este un poem plăcut, ușor exotic. Cu gust de scorțișoară și mirosind a santal.
pentru textul : make-up atras în spirala ADN-ului dee de reținut că ție îți plac... zemoasele:) și vii:) ai presimțiri la offtopic? vorbim literatură doar...:)
pentru textul : lullaby deE un amestec de răsărit și asfințit aici, cumva prin cenușiul trecerilor prin cețuri de suflet, portret în guașe, sensibile tușe de cuvinte, ca și cum nord-sudul ființei tale s-ar afla pe o altă coordonată decât cea a lumilor. Am ales ca preferințe: "clapele pianului alb expirau simfonie" "pe din afara lumilor timpului eram contopire - culorile nordului sudului amestecate-n plutire" și "ca dintr-o pânză de arcă îmi zâmbești mult mai frumoasă și mai departe acum" Mai mult sau mai puțin aproape de sensurile tale: există o cafea care se prepară, pentru aromă, cu o cremă de portocală, ca strat de bază, peste care se toarnă lichidul (cafeaua propriu-zisă). Gustul este delicios. Asta m-au făcut să îmi amintesc culorile ochilor ei: de la cafea (la începutul poeziei) la "portocalii" (versul final). Cromatică, muzicalitate, pictural, sentimente în diferite nuanțe, gândul "ca un covor zburător", o anume detașare, toate atingând un estetism aparte. E o compoziție. Demona... e oare, mai mult sau mai puțin intenționat, ales "demonicul" din femeie aici? Lisa, desigur. :) Și tot ca un memento: în Franța există un lanț de librării "Lisa lisait" (lire, a citi - anume, spiritualitatea femeii :) ). Nu știu de ce, dar toată poezia ta crează impresii, aduce amintiri, provoacă senzații, până la acea sinestezie a simțurilor. Frumos.
pentru textul : demona (Lisa) deFără, fără timp. Semn, stop şi de la capăt.
pentru textul : Lângă deGorun, surprinzătoare versuri. Simple, cuceritoare, aș îndrăzni a spune optzeciste. Sper să nu greșesc, nici să supăr cu aceste afirmații și cu o observație: nu îmi sună bine gramatical acel "de aș fi păstrat". Am dreptate?
pentru textul : Itermezzo (1) deDorin - cumintenie exemplara, spui? ma faci sa zambesc.( nu ca mi-ar dauna) de ce nu sub sanul drept? fiindca sunt unul din oamenii aceia banali care au inima in partea stanga. gata, tac si eu, pana nu primesc atentionari de la editori pentru raspunsurile cu miresme de chat!
pentru textul : apoi lumina a-nceput să cânte detocmai am citit un calup de vreo 6 poezii scrise de tine. nu am sa las semn in dreptul fiecareia din ele.
nu stiu cata dreptate am, la modul obiectiv. sunt o persoana care a scris cca 10 poezii in toata viata ei. care incearca. tocmai de aceea ma simt in fata poeziilor tale ca un copil mic in fata vitrinei cu jucarii. as vrea sa fie toate ale mele.
chiar m-au impresionat poeziile tale. asta pentru ca imi pare ca ai reusit sa gasesti dozele perfecte de sensibilitate/ metafora/ un anumit soi de intimitate cu cititorul/ de intimitate cu forma poeziei in sine.
ce pot sa-ti spun. felicitari! cred ca pana la urma de asta se si merita sa scrii poezie. sa faci pe cineva fericit intr-o seara oarecare.
pentru textul : epistolă pentru iarnă de...trebuie să recunosc și faptul că am zâmbit cu poftă citind. iar acum când textul este șlefuit, pot să spun că îmi place, de la inventio până la elocutio, e viu și cum spunea Călin, nostim. apreciez și modul cum introduci personajele, exact ca o temeinică năzdrăvană naivă. pentru calitățile epice dar și pentru talentul ce este evident, las un semn. a... suntem pe aceeași pagină în "Plumb", însă acolo nu se pot pune penițe:).felicitări Tincuța! cu gânduri bune, paul te superi dacă preiau "șarampoi" și îl ciumpalacesc?:)
pentru textul : Azi am mâncat bureți deSunt câteva fragmente din mine care se doresc a fi spuse. Le-am ascultat, le-am dat libertate, cu greu. Mulțumesc că le-ai ales pe cele definitorii din poezie.
pentru textul : domino deînțeleg ce simți, Virgil, poate așa m-am făcut și eu înțeles... îți mulțumesc frumos de semn și de maniera lui.
pentru textul : poate are un nume mai frumos ca al meu deIonuț, bine ai revenit pe Hermeneia. Mă bucur că după ce te-a luat la mișto Alex Ștefănescu într-o emisiune pe TVR Cultural, tu mai scrii și o faci din suflet. apreciez asta!
mă bucură orice semn al tău Cristina! eu mă exprim cum pot doar să pot transmite ce simt. mulțumesc cu drag!
Marga, ca să fiu ironic pot să spun că am o legătură cu Arghezi. Amîndoi sîntem români. Dar nu asta este problema. Problema este că nu este corect să mă acuzi că m-aș compara cu Arghezi, pentru că nu văd unde aș fi făcut-o. Am senzația că citești fie în grabă, fie incorect ceea ce am scris. Eu făceam vorbire despre alegerea unor cuvinte urîte sau vulgare. Pe care întîmplarea face să le fi folosit și Argezi și eu. Și probabil încă multe alte sute de oameni care au scris sau scriu poezie mult mai bine ca mine. Înseamnă asta că am „o legătură” cu ei? Înseamnă că m-aș compara cu ei? Chiar nu îți dai seama că este aiurea să reproșezi așa ceva?! Și la urma urmei cred că este cît se poate de normal ca atunci cînd scrii ceva să îți aperi ceea ce ai scris cu argumentul că și altcineva mult mai talentat ca tine a facut-o. Pur și simplu nu văd unde este eroarea sau aberația aici.
pentru textul : dade I - varianta 2 deÎn ce privește adresarea directă, cred că am obosit tot spunînd că nu mă deranjează cu nimic. Dimpotrivă.
"am plecat din ascunzişul acela mic
punctul de sub semnul meu de întrebare"
ca sa vezi...si cand colo, te-ai impiedicat de punctul de sub semnul meu de intrebare! :)
pentru textul : la mormântul lui menelau denu te-a parasit inspiratia, de ce dai alarme false?
obiecții la Ziua I: vortexul esta constituit (conform majorității tradițiilor) din eter; apa a apărut mai târziu, când s-a produs prima polarizare (apă-foc) adică după ce eterul izotrop generase aerul, nepolarizat. firește, asta nu are nicio legătură cu partea artistică, dar m-am gândit că, dacă tot ai pornit într-un asemenea demers, ar fi bine să nu rescriem noi cosmogoniile... :)
pentru textul : Săptămâna Creației deei bine, o mica traducere a titlui nu ar strica. macar pentru mine necunoscatorul
pentru textul : Aníron i e círatha na Valannor desolomoane, solomoane... ai grijă că rațiunea postării textelor în acest spațiu este tocmai posibilitatea de a fi comentate, apreciate, analizate. D. și-a expus o părere despre text. Tu ți-ai expus o părere despre ea. Crezi că e fair? În felul acesta riști ca oamenii să te ocolească și să nu îți mai critice textele. Iar lipsa criticii este paradisul diletantului. Dar eu nu cred că tu vrei asta, nu-i așa?
pentru textul : Miel la Proțap dePagini