Dom'le, voi chiar nu vă puteți potoli...? Mă așteptam la mai multă maturitate din partea lui Marina dar am impresia că mă aștept degeaba. Vreau ca amîndoi „protagoniștii” acestui eveniment să se considere avertizați și la următoarea abatere de acest gen vă garantez că cel care o va face va avea contul pe Hermeneia suspendat pe o perioadă nedeterminată dar suficient de lungă ca să vă ofere timp îndeajuns pentru a vă schimba atitudinea.
Frumoasă prezentarea volumului, felicitări! Dar nici un cuvânt despre sponsori? Sau este vorba tot de un efort financiar personal? Dacă nu, mi-ar fi de mare folos o menționare... Pentru că eu mă străduiesc de vreo doi ani, dar nu am găsit deschidere... Am câțiva copii excepțional de talentați (nu-s ai mei dar eu așa îi văd) care scriu haiku-uri ca o respirație însoțite de desene și mă chinui să găsesc un sponsor pentru apariția într-un volum.
Scuze de intervenția un pic exagerată, dar sunt sigur că și autoarea este în căutarea talentului autentic.
A
cred ca prima strofa, care tine de_decor, mai merge lucrata. primele doua versuri sunt foarte bune, nu le-as accentua cu masinile de lux si fetele de infractori.
Dacă o comparaţie cu atâta forţă nu aduce nimic nou, atunci nimic nu mai aduce. Fără "ca o femeie frumoasă" finalul ar deveni, nu doar banal şi predictibil, ci şi clişeic.
Versurile cu pricina nu sunt doar o comparaţie (şi aici vine "noul"), ci formează, metatextual/intercontextual o tranziţie obiect-subiect, o oglindă răsturnată: de la "vara îmbătrînește în mine ca o femeie frumoasă" la "o femeie frumoasă (iubire apusă) îmbătrâneşte în mine, ca vara". Finalul nu trebuie atins.
Pentru mine, personal, și mai ales ]n acest moment, imaginea este foarte izbitoare, acel verde-albastru metalizat, cu stilizarea punctiformă, străpunge, îngheață, șochează. Este un impact care de exemplu în publicitate ar fi pe primele locuri. Nu știu dacă ar merge drept copertă de volum, asta depinde și de coerența cu conținutul și ideatica volumului. Și, mai mult, un astfel de design ar produce o retragere a cititorului, după o atracție magnetică. Un fel de ciocnire elastică. Nu pot reda acum prin cuvinte, dar cred că autorul înțelege și puținele cuvinte pe care le las aici. În schimb, versurile sunt relevante, au consistență, au eleganță, discursul este bine închegat, mesajul ajunge la cititor în reverberații. Mi-au plăcut ambele variante, oricum în ansamblu este originală concepția.
are un iz de degradare pentru o revenire intr-un alt sens, mai fragmentat, mai rational. e rece cand accepti. e pustiu cand e neinteles. am simtit adanc mutenia ploii in risipirea de porti nedeschise. o memorie care se cere vazuta. frumos.
"Te viersuiesc la -°Celsius în hohotiri" mi se pare interesant dar in acelasi timp naiv. In rest, destul de multe cuvinte aruncate cam fara un rost anume si mai ales fara prea multa poezie.
spațiu interiorizat prin capacitatea de adîncire în introspecție, profunzime drapată în cuvinte simple însă cu aer reflexiv și poate grav în funcție de unghiul de refracție a dramei raportate la exterior, luciditatea adică. ideea că ne putem controla universul propriu, viațamoartea, obscuritatea or luminozitatea acumulată treptat. în sens că voluntar. oarecare indolență față de moarte. revenire la începuturi într-un fel de metamorfoză. cum că noaptea ar fi o posibilitate de refugiu, curățare de mizeriile zilei or numai toate dilemele / frămîntările / refuzurile / eșecurile adunate la un loc. căutarea liniștii, da, libertatea absolută definită ca o formă de desprindere, despicare, de evadare, de schizofrenie - gradație descrescătoare din limpezime. drept cauzalitate poate fi aerul sufocat de certitudini infantile, în plină naivitate. necesitatea de distanțare de la toate banalitățile pretențioase cu tendință spre distorsionarea eului adevărat, sufletului pur în esență. necesitatea de liniște, tăcere și cumva chiar închidere în sine. dreptul la tristețe. da, finalul e scris cu patos, adîncă simțire ce atinge fibra gravă-sensibilă însă lucid asumată. echilibrată mi se pare relaționarea început - final atît ca stare cît și ca simplitate lingvistică și capacitate a sugestiei. eu una aș fi evitat formularea "cu_care" însă dacă nu te deranjează nu văd vreo problemă. per ansamblu mi-a plăcut rafinarea expresiei, nervul / liniștea or simplul joc de contrast.
mai ales cind vezi si tu (acum) ca te-ai pripit, ca nu ai dreptate, ba mai mult, arati ca un membru al juriului nu a citit cu atentie cel putin un text... revenind la minciuna ta de mai sus (cum ca as fi grafiat gresit "de odata" - tu voiai "deodata", care e alta mincare de peste), pentru o astfel de acuzatie, neacoperita si evident neadevarata, ar trebui sa fii atentionata cel putin de catre editorii, moderatorii sitului, daca nu si de colegii care stiu si folosesc corespunzator limba romina. pacat ca frustrarile de dupa concurs nu-s constructive si pacat ca ati adus toate discutiile si minciunile astea balcanice in jurul textului meu, care e doar unul din textele participante, nimic mai mult
ger și clorofilă? și fibre? mi se par cam forțate alăturările astea, Cătălina. ai talent suficient, cred că poți găsi ceva mai potrivit, care să slujească ideii, nu să ceară neapărat un...„Waw!” :)
cred că poți scăpa și de comparația de după... aș vedea cam așa:
„am să port etola cu fulgi/ pasăre deschizând larg aripile”
aș tăia „al penelor” - e clar că vorbim de păsări zburătoare, nu? de obicei, ele au si pene...
și acel „sigur” l-aș da jos...
„că nu se cade ca...” produce o apropiere fonetică nu prea fericită...
cam același lucru despre „îmbrăcată/îngropată”...
„din care zilnic arunc fără să mă gândesc la această risipă care ucide copaci” - CAREvasăzică, două comparații una după alta!
să nu te supere observațiile astea, dar eu am mari așteptări de la tine! :)
Ionut, asa cum am mai scris, cand am scris ce am scris, nu eram enervat deloc. A fost o polemica derbedeiasca, imi cer scuze, la adresa infatuarii de care dai dovada in calitate de "consacrat". Se pot da oricand sfaturi oricui dar tonul face muzica. Faptul ca ai remarcat textul de fata nici nu ma bucura si nici nu ma intriteaza. Pentru ca, la varsta mea frageda, singurul lucru care ma intereseaza est este ca om sa pot comunica si altora experientele (bune, rele) pe care le-am avut si inca le am la peste 70 de ani. Ceea conteaz este ca textele mele sa fie citite de cati mai multi ceea ce inseamna ca reusesc sa "transmit" cate ceva. Iar cand nu prea isi gasesc cititori le sterg considerandu-le rebuturi. Sau le reiau in variante. Pentru ca ai citit acest text, iti multumesc.
Virgil, cer clementa. Nu sunt in tara si calculatorul pe care lucrez nu are rom-speller. Voi relua textul si voi face tot posibilul sa-l corectez. Dar, sa fiu sincer, nici privirea nu prea ma ajuta.
noaptea, vulnerabili, percepem altfel piese, filme, poeme... dar vine rasaritul si vulgarizeaza... una peste alta, poem ce-mi da o senzatie neplacuta alma, scrii bine
...se perpetuează greşelile, prin preluarea ca atare a unor informaţii din diferite surse şi neverificarea lor. Cică în jurnalistică ai nevoie de trei surse pentru validarea unei ştiri. Se pare că totuşi în cercetare, monografii et Co. nu e valabil :).
Off-topic: ce-aveţi, fraţilor (şi surorilor) cu Caracalul? :D Pe de altă parte, aparent, e normal. Am avut o amică, pe vremuri, născută în Caracal, care obişnuia să spună că acolo doar s-a răsturnat carul. "Aceia" au pornit mai departe pe jos şi s-au răspândit te miri pe unde :).
da Cailean, intotdeauna e vorba de gradini... atunci cand vrei sa te transporti in intregime, cu adevarul tau cu tot, dincolo de zarva cuvintelor, pentru a le deslusi astfel mai bine semnificatia, in trandafirii care te unesc cu ceilalti gradinari ai lumii... Exupery spune: „Dumnezeu este masura noastra comuna”, acolo sus ne este oferit un limbaj comun pentru a ne putea intalni, cu noi insine, sau unii cu altii, in Dumnezeu... si asemeni gradinarului lui Exupery, reducem totul la: „in aceasta dimineata mi-am curatat trandafirii”. da, intotdeauna e vorba de gradini... iti multumesc, ca mi-ai recunoscut trandafirii:) Craciun fericit, in pace si armonie!
E poetic punctul acesta de privire mobil, un loc geometric oscilatoriu după reguli ştiute, nuanţat îndeosebi de strofa a doua care e de excepţie. (Chiar dacă, privind mai atent, descoperi acolo o cacofonie ascunsă, care cred că de fapt nici nu există).
Eu nu înţeleg, Raluca, de când şi până unde eşti tu îndreptăţită să intri prin subsolurile textelor, urechind oameni... Crezi că eşti un monument de moralitate? Ori unul de autoritate literară, barem? Sau ai impresia că trei cuvinte pe text scuză faptul că, iniţial, ai intrat ca să trimiţi la colţ useri?
Te rog, cred că a şasea oară, să te abţii de la astfel de practici!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Excelent text, oare cum de l-am sărit? Nu se mai dau peniţe aici pe site?
pentru textul : Cititorul fie-i țărâna ușoară! deDom'le, voi chiar nu vă puteți potoli...? Mă așteptam la mai multă maturitate din partea lui Marina dar am impresia că mă aștept degeaba. Vreau ca amîndoi „protagoniștii” acestui eveniment să se considere avertizați și la următoarea abatere de acest gen vă garantez că cel care o va face va avea contul pe Hermeneia suspendat pe o perioadă nedeterminată dar suficient de lungă ca să vă ofere timp îndeajuns pentru a vă schimba atitudinea.
pentru textul : Un întreg fragmentat deFrumoasă prezentarea volumului, felicitări! Dar nici un cuvânt despre sponsori? Sau este vorba tot de un efort financiar personal? Dacă nu, mi-ar fi de mare folos o menționare... Pentru că eu mă străduiesc de vreo doi ani, dar nu am găsit deschidere... Am câțiva copii excepțional de talentați (nu-s ai mei dar eu așa îi văd) care scriu haiku-uri ca o respirație însoțite de desene și mă chinui să găsesc un sponsor pentru apariția într-un volum.
pentru textul : Karumi deScuze de intervenția un pic exagerată, dar sunt sigur că și autoarea este în căutarea talentului autentic.
A
dorincozan nu sufera de cozanism si nici nu este poetul care scrie mai bine sau mai prost. este fiinta care multumeste
pentru textul : o cântare a gleznelor. a lui esme deStimata Doamna. Si imi cer scuze. In primul rand fata de preopinent.
pentru textul : Binaritate & PoMo decred ca prima strofa, care tine de_decor, mai merge lucrata. primele doua versuri sunt foarte bune, nu le-as accentua cu masinile de lux si fetele de infractori.
pentru textul : lumea e o pisică jigărită deDacă o comparaţie cu atâta forţă nu aduce nimic nou, atunci nimic nu mai aduce. Fără "ca o femeie frumoasă" finalul ar deveni, nu doar banal şi predictibil, ci şi clişeic.
pentru textul : copacul dinăuntru deVersurile cu pricina nu sunt doar o comparaţie (şi aici vine "noul"), ci formează, metatextual/intercontextual o tranziţie obiect-subiect, o oglindă răsturnată: de la "vara îmbătrînește în mine ca o femeie frumoasă" la "o femeie frumoasă (iubire apusă) îmbătrâneşte în mine, ca vara". Finalul nu trebuie atins.
Pentru mine, personal, și mai ales ]n acest moment, imaginea este foarte izbitoare, acel verde-albastru metalizat, cu stilizarea punctiformă, străpunge, îngheață, șochează. Este un impact care de exemplu în publicitate ar fi pe primele locuri. Nu știu dacă ar merge drept copertă de volum, asta depinde și de coerența cu conținutul și ideatica volumului. Și, mai mult, un astfel de design ar produce o retragere a cititorului, după o atracție magnetică. Un fel de ciocnire elastică. Nu pot reda acum prin cuvinte, dar cred că autorul înțelege și puținele cuvinte pe care le las aici. În schimb, versurile sunt relevante, au consistență, au eleganță, discursul este bine închegat, mesajul ajunge la cititor în reverberații. Mi-au plăcut ambele variante, oricum în ansamblu este originală concepția.
pentru textul : exaust deare un iz de degradare pentru o revenire intr-un alt sens, mai fragmentat, mai rational. e rece cand accepti. e pustiu cand e neinteles. am simtit adanc mutenia ploii in risipirea de porti nedeschise. o memorie care se cere vazuta. frumos.
pentru textul : toamnă de mai de"Mintea i se învîrtea în cerc".
se poate învârti ceva în dreptunghi? sau pi ar pătrat? dar mai bine să aşteptăm continuarea.
pentru textul : cercul - episod pilot de"Te viersuiesc la -°Celsius în hohotiri" mi se pare interesant dar in acelasi timp naiv. In rest, destul de multe cuvinte aruncate cam fara un rost anume si mai ales fara prea multa poezie.
pentru textul : Dincolo de horele, orele... despațiu interiorizat prin capacitatea de adîncire în introspecție, profunzime drapată în cuvinte simple însă cu aer reflexiv și poate grav în funcție de unghiul de refracție a dramei raportate la exterior, luciditatea adică. ideea că ne putem controla universul propriu, viațamoartea, obscuritatea or luminozitatea acumulată treptat. în sens că voluntar. oarecare indolență față de moarte. revenire la începuturi într-un fel de metamorfoză. cum că noaptea ar fi o posibilitate de refugiu, curățare de mizeriile zilei or numai toate dilemele / frămîntările / refuzurile / eșecurile adunate la un loc. căutarea liniștii, da, libertatea absolută definită ca o formă de desprindere, despicare, de evadare, de schizofrenie - gradație descrescătoare din limpezime. drept cauzalitate poate fi aerul sufocat de certitudini infantile, în plină naivitate. necesitatea de distanțare de la toate banalitățile pretențioase cu tendință spre distorsionarea eului adevărat, sufletului pur în esență. necesitatea de liniște, tăcere și cumva chiar închidere în sine. dreptul la tristețe. da, finalul e scris cu patos, adîncă simțire ce atinge fibra gravă-sensibilă însă lucid asumată. echilibrată mi se pare relaționarea început - final atît ca stare cît și ca simplitate lingvistică și capacitate a sugestiei. eu una aș fi evitat formularea "cu_care" însă dacă nu te deranjează nu văd vreo problemă. per ansamblu mi-a plăcut rafinarea expresiei, nervul / liniștea or simplul joc de contrast.
pentru textul : beit sau a doua teorie a incompatibilității de"Ceva" ma face sa urmaresc textele tale. Cred, mai devreme sau mai tarziu, intr-o evolutie spectaculoasa.
pentru textul : vară camusiană demai ales cind vezi si tu (acum) ca te-ai pripit, ca nu ai dreptate, ba mai mult, arati ca un membru al juriului nu a citit cu atentie cel putin un text... revenind la minciuna ta de mai sus (cum ca as fi grafiat gresit "de odata" - tu voiai "deodata", care e alta mincare de peste), pentru o astfel de acuzatie, neacoperita si evident neadevarata, ar trebui sa fii atentionata cel putin de catre editorii, moderatorii sitului, daca nu si de colegii care stiu si folosesc corespunzator limba romina. pacat ca frustrarile de dupa concurs nu-s constructive si pacat ca ati adus toate discutiile si minciunile astea balcanice in jurul textului meu, care e doar unul din textele participante, nimic mai mult
pentru textul : Rezultatele Concursului de Poezie „Astenie de primăvară – Hermeneia 2010” deMie imi place versul "in capcana". O alaturare de cuvinte nu intotdeauna formeaza un vers.
pentru textul : ascunzişul din urmă deCred ca e nevoie de o mare experienta de viata pentru a putea scrie un asemenea poem.
pentru textul : amnezie de toamnă fancy și cool detu cînd mai scrii ceva, Bobadil?
pentru textul : uneori|singurătate decostel, de cine faci tu misto in ac text?
pentru textul : red violin deger și clorofilă? și fibre? mi se par cam forțate alăturările astea, Cătălina. ai talent suficient, cred că poți găsi ceva mai potrivit, care să slujească ideii, nu să ceară neapărat un...„Waw!” :)
cred că poți scăpa și de comparația de după... aș vedea cam așa:
„am să port etola cu fulgi/ pasăre deschizând larg aripile”
aș tăia „al penelor” - e clar că vorbim de păsări zburătoare, nu? de obicei, ele au si pene...
și acel „sigur” l-aș da jos...
„că nu se cade ca...” produce o apropiere fonetică nu prea fericită...
cam același lucru despre „îmbrăcată/îngropată”...
„din care zilnic arunc fără să mă gândesc la această risipă care ucide copaci” - CAREvasăzică, două comparații una după alta!
să nu te supere observațiile astea, dar eu am mari așteptări de la tine! :)
succes mai departe!
pentru textul : rânduri fără poezie deIonut, asa cum am mai scris, cand am scris ce am scris, nu eram enervat deloc. A fost o polemica derbedeiasca, imi cer scuze, la adresa infatuarii de care dai dovada in calitate de "consacrat". Se pot da oricand sfaturi oricui dar tonul face muzica. Faptul ca ai remarcat textul de fata nici nu ma bucura si nici nu ma intriteaza. Pentru ca, la varsta mea frageda, singurul lucru care ma intereseaza est este ca om sa pot comunica si altora experientele (bune, rele) pe care le-am avut si inca le am la peste 70 de ani. Ceea conteaz este ca textele mele sa fie citite de cati mai multi ceea ce inseamna ca reusesc sa "transmit" cate ceva. Iar cand nu prea isi gasesc cititori le sterg considerandu-le rebuturi. Sau le reiau in variante. Pentru ca ai citit acest text, iti multumesc.
Virgil, cer clementa. Nu sunt in tara si calculatorul pe care lucrez nu are rom-speller. Voi relua textul si voi face tot posibilul sa-l corectez. Dar, sa fiu sincer, nici privirea nu prea ma ajuta.
pentru textul : Întâmplare deerrata : "Architectes de l'urgence", mais ils sont "sans frontières" également.
pentru textul : “L’engagement humanitaire des architectes/Humanitarian Commitment of Architects” - Architectes de l’urgence/Emergency Architects decristina :) imi pare bine ca ti-a placut.
pentru textul : În amonte denoaptea, vulnerabili, percepem altfel piese, filme, poeme... dar vine rasaritul si vulgarizeaza... una peste alta, poem ce-mi da o senzatie neplacuta alma, scrii bine
pentru textul : și eu te iubesc de...se perpetuează greşelile, prin preluarea ca atare a unor informaţii din diferite surse şi neverificarea lor. Cică în jurnalistică ai nevoie de trei surse pentru validarea unei ştiri. Se pare că totuşi în cercetare, monografii et Co. nu e valabil :).
Off-topic: ce-aveţi, fraţilor (şi surorilor) cu Caracalul? :D Pe de altă parte, aparent, e normal. Am avut o amică, pe vremuri, născută în Caracal, care obişnuia să spună că acolo doar s-a răsturnat carul. "Aceia" au pornit mai departe pe jos şi s-au răspândit te miri pe unde :).
pentru textul : Marioara Sachelarie din Găeşti şi literatura americană modernă deUn text matur. Ai ştiut unde să pui punct.
pentru textul : corespondență de septembrie deAş scoate "acele" - "să-mi privesc toate acele caiete" --> "să-mi privesc toate caietele".
da Cailean, intotdeauna e vorba de gradini... atunci cand vrei sa te transporti in intregime, cu adevarul tau cu tot, dincolo de zarva cuvintelor, pentru a le deslusi astfel mai bine semnificatia, in trandafirii care te unesc cu ceilalti gradinari ai lumii... Exupery spune: „Dumnezeu este masura noastra comuna”, acolo sus ne este oferit un limbaj comun pentru a ne putea intalni, cu noi insine, sau unii cu altii, in Dumnezeu... si asemeni gradinarului lui Exupery, reducem totul la: „in aceasta dimineata mi-am curatat trandafirii”. da, intotdeauna e vorba de gradini... iti multumesc, ca mi-ai recunoscut trandafirii:) Craciun fericit, in pace si armonie!
pentru textul : până la marginea lumii e doar o grădină dedap, nu intelesesem sensul, am sesizat si modificarea.
pentru textul : A cappella deeu cred ca de o vreme tu scrii aiureli si comentarii idioate
pentru textul : românia lui virgil t -V- deE poetic punctul acesta de privire mobil, un loc geometric oscilatoriu după reguli ştiute, nuanţat îndeosebi de strofa a doua care e de excepţie. (Chiar dacă, privind mai atent, descoperi acolo o cacofonie ascunsă, care cred că de fapt nici nu există).
pentru textul : există viaţă după noapte deEu nu înţeleg, Raluca, de când şi până unde eşti tu îndreptăţită să intri prin subsolurile textelor, urechind oameni... Crezi că eşti un monument de moralitate? Ori unul de autoritate literară, barem? Sau ai impresia că trei cuvinte pe text scuză faptul că, iniţial, ai intrat ca să trimiţi la colţ useri?
Te rog, cred că a şasea oară, să te abţii de la astfel de practici!
pentru textul : Mişu forever dePagini