Acesta e un text care mi-a placut. In primul rind datorita ritmului sustinut cu care se succed imaginile si si niste alaturari de cuvinte care imprima textului o culoare aprinsa. Putin lipsita de coerenta strofa a doua, dar poate asa trebuie unei picturi. Iar corelat cu titlul e chiar reusit textul.
Cristina, eu am înțeles mesajul principal din mediana comentariului tău și care, deși lamentabil, este justificabil.
Și sper să văd pe mai departe texte mai bune pe H sub semnătura ta.
Pentru că lipsa (aparentă) a altor alternative nu justifică niciodată alegerile greșite.
Și cu atât mai puțin (în cazul nostru) lipsa de har.
adrian, ai dreptate, acum cand ma uit ma intreb cum de n-am vazut si singura nu numai exagerarile dar si greselile. cum scrisu' pe apucate nu mi se pare o explicatie buna, n-am sa dau una, o sa corectez repede ce pot corecta.
doar apostrofu' nu l-am pus in mod intentionat, ar fi academicizat un cuvant care nu-si are rostul in poezie si n-am vrut sa-i fac onoarea - parea ca i-as da o infatisare artificiala. in fine, nu conteaza, o sa corectez.
cu exagerarile alea nu stiu ce sa fac inca, in momentul ala erau revolta, intensitate, a fost greu oricum de gasit un echilibru fiindca nu vreau sa ma iau prea in serios.
ce-i mai important insa e ca aprecierile tale m-au surprins, chiar tin la ele pentru ca am incredere. si asta e mult de tot.
madalina
am fost surprinsa ca te-ai oprit la doua din imaginile mele favorite aici, favorite pentru ca sunt parti pe care si eu le simt mai puternic decat pe altele. si filmul asta cu iarba il repet si eu in minte la fel ca la tine. ironia pe care ai remarcat-o e dintr-o nevoie de echilibru, din teama de a ma lua (prea)in serios atunci cand am eu impresia ca merg la nu stiu ce adancimi personale.
multumesc ca te-ai oprit sa-mi spui, e bine sa stiu. :o)
„Temboridez guruvă și stelpică norangă Temboridirez pe scalpu-ți și să-ți gui (aici am uitat) pe crepitura-ți pargă Și să-ți jumiz firiga lȃngă-un hisar nȃrzui” Nina Casian (din memoria mea care mă cam lasă) Trebuie să recunoști că asta-i mai tare, deși nu-i „sonet”, da-i mai sonată.
mai puțin primul vers care ancorează lectura zic eu aiurea, este un poem valoros.
Mi-a plăcut îndeosebi paleta de noțiuni poetice, la limita intelectualismului, așa de bine exprimate
apoi niște imagini construite peste cenușa de unde mereu începe poezia
Aș putea spune multe, dar nu este cazul
Prefer să semnez cu plăcerea lecturii acestui poem
pe asta ai scris-o altfel. si nu ma intreba cum altfel:) am citit-o cu placere, la final, legat de "dar nu ma dau in vant", mi-a venit in minte un interviu, cred luat lui bernard show. intrebarea:va temeti de moarte? raspuns: nu, dar as prefera sa nu fiu de fata cand se intampla... posibil ca eu sa fi avut o perceptie aiurea. da' stiu ca ma ierti, asa ca nu sterg comentariul:) seara buna, spor la scris!
dragă Sixtus, chiar că nu înțeleg reacția ta. Alma ți-a remarcat un text, a făcut și niște observații pe el. Nu înțeleg de ce ai reacționat așa. Să înțeleg că nu mai vrei să îți comenteze cineva textele?
şi eu aş putea multe. dar ce relevanţă are capra de la primărie cu iapa de la prefectură. nu vrei să fii comentat, nu scrie. scrii prost, aşteaptă-te să ţi se spună pe hermeneia. scrii bine, la fel.
nu ştiu italiană atît cît mi-ar trebui ca să pot confirma dacă traducerea este bună dar cu siguranţă ca sună fain în italiană. nu degeaba este ea limba poeţilor de la Vergil pînă la Dante şi Petrarca. zîmbesc.
Dacă o poţi valida ca pe o traducere bună atunci o poţi pune în subsecţiunea "traducere" din "Lingua". Cu menţionarea şi link-area către original. Merci.
În locurile știute căutăm, uneori, lucruri noi. Asta a făcut Dorin de multe ori. Dacă există frumoșii, cu siguranță trebuie să existe și urâții, nu? Deocamdată e numai partea I. și după cum îl știm pe autor, va mai continua. Abia atunci vom începe să ne dăm seama unde bate. Sau nu.
Nota. Versurile " chiar dacă nu știi nici măcar să cazi în genunchi," fac aluzie la cântecul "MONSIEUR SAINT-PIERRE": "Y'a pas à dire j'aimais la vie, Mais maintenant ça m'avance à quoi, Me voilà toute froide et toute raidie Entre quatre planches de bois. Vraiment mon âme n'est pas fière Devant la porte de cristal Où j'entrevois derrière Saint-Pierre Une éternité d'idéal, Je ne suis qu'une âme de rien du tout, Je ne sais même pas me mettre à genoux."
De multe ori este mult mai fertila starea, sa-i zic, de "pre-gestatie" chiar decat gestatia propriu zisa si, cu atat mai mult, nasterea. "Ca vinovat e tot facutul/Si sfant doar nunta, inceputul". Sau "pre-gestatia" din starea de "Bardo" ( "Cartea Tibetana a Mortii") in care, daca nu reusesti sa te "eliberezi", ai inca macar posibilitatea de a-ti alege viitoarea "matrice". Asa ca, zic eu, pe unde te invarti tu in ultimul timp (ti-am urmarit textele), este tocmai o astfel de cautare. Cat priveste cartea pe care o s-o scrii (sau nu) si chiar o s-o publici (sau nu) cred ca, pentru tine, conteza mai putin. Si "prefata" mea si mai putin. Ca cititor o astept
nu, nu am sa spun asta. ci am sa te rog sa iti pastrezi criticile si observatiile pentru atunci cind vei fi in fata textelor si va trebui sa le notezi. esti in juriu, nu? atunci cind vei nota textele va trebui sa tii cont de aceste lucruri.
pina atunci exista suficiente texte pe site postate in afara concursului pe care poti, si te invit, sa le critici si sa le comentezi. multumesc pentru intelegere.
esarfele le-am vandut cerului, poemele sunt gata insa nu se ususca cerneala pe ele ...si nu le pot posta acum .. le vad plutind pe umerii femeilor din alte galaxii... pacat ca nu ai vrut sa iei una din caravana mea cu muzica, aranca... pana diseara o sa citesti despre nufarul meu galben...cu drag, katya...
Dorel, mă tem că ridicol devii tu. Din cauză că ești prezumțios. Atunci cînd afirmi că mă deranjează pe mine faptul că tu (sau oricine) vorbești/vorbește de rău pe Băsescu. Sau cînd afirmi că eu aș fi un fan înverșunat al lui. Nu dragul meu. Îmi pasă de Băsescu la fel de mult cît îmi pasă de constelația Lirei sau poate mai puțin. Îți amintesc însă că tu ai fost cel care întotdeauna pe Hermeneia te-ai erijat în apărător vajnic al realizărilor comuniste. Ce-i drept în comparație cu prăpădul de astăzi. Dar ideea era clară. Ca și cum mare drag ne-ar fi de ele. Ca și cum dacă societatea românească nu ar fi fost o societate normală între 47 și 89 nu ar fi avut fabrici și uzine sau curent electric. E ridicol. Iar abureala asta cum că fiindcă aș fi departe de România înseamnă că aș fi neaparat dezinformat e și mai ridicolă. Astea sînt argumente de anii '50. Poți să le spui la vecinii de bloc care ascultă la redioul cu lămpi dar nu îți fă iluzii că mă impresionează pe mine. Au mereu unii români impresia că dacă ești departe ești și neinformat. A... pardon, să te citez exact „total neinformat”. Și asta s-ar dori lovitura de grație. Îmi vine să rîd. Pe bune că începi să pierzi și respectul intelectual pe care țineam să ți-l port. Dar cînd vii cu chestii din astea școlărești...
Nu îmi amintesc să fi susținut eu vreodată că Băsescu a fost sau este anticomunist. Partea (amuzant încrîncenată, deci probabil e ceva acolo) este că îi compari pe cei doi (el și Iliescu), iar Iliescu (conform argumentului tău) este comunist dar fără „nuanţa dură, securistică, plus cinismul”). Mă faci să rîd de-a binelea. Dacă aș fi suspicios aș putea pe bună dreptate să te bănuiesc că ești într-un fel de amor secret cu bunicuța. Adică o fi Iliescu comunist, dar probabil fiindcă ți-e amic sau simpatie, e un „comunist de treabă”, „băiat gigea” cum spunea Spătaru. Evident, așa cum spui, „în privinţa asta n-o să ne înţelegem”, cum că eu l-aș susține pe Băsescu. Nu ne înțelegem de fapt pentru că eu nu îl susțin pe „șoimul patriei” zis și Geoană, băiatul de mingi al lui tov. Ilici.
Evident, brusc ne divulgi marele secret al zilei, că nutrești „simpatii liberale”. Well, bănuiesc că nu le nutreai pe vremea cînd aveai carnet roșu.
Știi Dorel, te admiram mai mult cînd făceai scăpate pe ici pe colo cîte o admirație nostalgică după „epoca de aur”, cînd măcar aveam fabrici și uzine, nu ca ăștia nemernicii care au distrus sau furat totul.
Tu mă inviți să „mă gîndesc, în toate împrejurările, de două ori înainte de a apăsa tastele calculatorului”. Și uite eu îți mulțumesc pentru sfat. Întotdeuna mă bucur de un sfat înțelept. Niciodată nu este prea mult. Întrebarea pe care însă ți-o pun eu este: tu urmezi acest sfat? Tu gîndești în toate împrejurările? Sau confunzi asta cu prejudecata? Tu, dragă Dorel, gîndești de două ori înainte de a apăsa tastele calculatorului? Sau doar te aventurezi să comentezi și să te exprimi superficial descalificîndu-te? Cam astea ar fi întrebările mele semi-retorice.
Iar despre ce și cum a fost condusă România după '89, toate astea sînt slogane. Că trebuia capitalism veritabil sau blah, blah, blah. E irelevant astăzi. Poate mai relevant ar fi să îți spun că eu nu am votat pentru Băsescu dar tu te poți privi în oglindă și poți să îți răspunzi cu cine ai votat în '90 și în anii următori pînă în 97? Nu e nevoie să mi-o spui mie. Nu mă interesează. Dar cînd văd pe cineva că îl susține pe băiatul de mingi al lui tov. Ilici fac alergie. Mi se pare aberant să fiu eu vinovat că societatea românească n-a găsit după 20 de ani o altă alternativă la criptocomuniști decît o caricatură ca Băsescu. Dar avem ce merităm. nu? Dacă Păcală ne e erou național atunci tot Păcală să ne fie și președinte. Și, te rog, please!! nu îmi veni cu mafii masonice, iudaice, cia sau maghiare care ne-ar manipula și ne-ar învălui pe noi care, vezi Doamne am vrea din toată inima să promovăm un Havel sau un Walesa dar nu ne lasa ei.. c'mon! Avem ceea ce a fost în stare să producă solidaritatea socială românească. Ne urîm și ne vindem și ne mîncăm unii pe alții ca chiorii,... asta merităm. Ne invidiem și ne strivim ca niște fiare. Să nu ne imaginăm că asta va naște reprezentanți cu verticalitate morală.
Dragă Dorel, cînd am afirmat că tu afirmi "că comunismul" (sic!)a fost mai bun decât tot ce s-a întâmplat în România ultimilor 20 de ani” mă bazez pe afirmații de-ale tale. Te-am mai citat cîndva. Afirmația „Deși s-ar putea pune și întrebarea gravă dacă noi, românii, o ducem azi cu adevărat mai bine decât înainte de 1989.” a fost făcută și scrisă de tine. Cred că am obosit explicînd și atunci dar te rog nu mă considera cretin. A compara ante-89 cu post-89 d.p.d.v. pur economic e o aberație. Un om inteligent nu are cum să o facă. Pentru că este vorba de două sisteme economice absolut diferite în contexte istorice și politice diferite. Dar chiar dacă ar fi ok să le compari așa la un pahar de bere problema nu e că le compari economic ci problema este că le compari. Pentru că cele două sînt două pachete. E cam cum comparau evreii belșugul din Egipt unde erau robi cu lipsurile din pustia Sinai unde erau liberi. Libertatea are riscurile și neplăcerile ei. Și mai ales necesitatea asumării responsabilității personale. Dar cînd ajungi (cînd ești gata să faci simpla comparație) de fapt declari că nu meriți să fii om liber, nu ai mentalitatea necesară ci ai o mentalitate de rob. Și vei tînji mereu după „siguranța și belșugul robiei”.
Nu, nu sînt înverșunat Dorel. Chiar de loc. Dar pot și eu să citesc printre rînduri.
P.S. din miile de evrei care eu ieșit din Egipt doar 2 (doi!!) au ajuns să intre în țara promisă. sau cel puțin așa afirmă vechiul testament. restul au umplut de oase pustia timp de 40 de ani. România a trecut 20 de ani de pustie. peste încă 20 va fi probabil ceva mai senin. dar mă îndoiesc că nostalgicii vor mai apuca să vadă.
P.S.2 îți promit că voi încerca să nu mai intru în dialog cu tine sau să spun ceva despre comentariile tale. mea culpa.
text în general reușit pe temă, una baladescă, cu inserții de lirism obs.: - aritmie și silabă în plus la "Când strigă prin timp o istorie frumoasă." ("is-to-ri-e"), silabă în plus și la "O tristă vibrație din clopote dusă" (vi-bra-ți-e) - cine este "Crin-armăsarul" și ce a făcut el? Apare în text o singură dată și atunci rămâne suspendat întru cătarea Oanei, în munți
imagini multe și puternice, fără îndoială, cu toate astea textul îmi pare oarecum fragmentat, spart. În mare, o poezie chiar faină, care îți rămâne în minte. Nu i-ar strica oarece substanță de legătură, totuși, mai ales în prima strofă, unde, în ciuda vizualului reușit, parcă sunt rupturi de film după fiecare vers.
Finalul îmi pare grăbit. Concluzia ar fi: o scriere reușită dar ne-finisată parcă.
Lea, nu lua prea in serios ale mele comentarii... nu sunt nici pe departe nimerit pt critica literara si nici nu scriu mai bine decat tine (ba scriu chiar mai prost, probabil). cineva de pe site a spus ca ai cel mai mare potential de pe aici... dar trebuie lucrat. matei h
Regulamentul Hermeneia, articolul 26. Membrii Hermeneia au posibilitatea evidențierii unui text prin acordarea unei „penițe de aur”. Acest lucru va trebui să fie însoțit întotdeauna de un comentariu care să explice motivația celui care o oferă. Orice abuz va fi sancționat de către editori/moderatori.
iertați-mi îndrazneala d-le ouvYus (na...nu suntem la același nivel,dumneavoastra autor hermenia) dar cu inima în dinți vreau să vă spun ca ne-ați strapuns în inimă cu cerbii dumneavoastră chiar și pe noi novicii hermenia....Vă mulțumim pentru oportunitatea pe care ne-o oferiți prin faptul că publicați „producțiuni” aposto pentru a putea fi înțelese de toți... meritați chiar și o penița (original cu pi..ăria clipei) dar desigur sunt mulți in asentimentul meu de aceea cu o mare mare părere de rău... le cedez locul cu pălăria în mână...auguri
amintirile vorbesc mai mereu, adăpostite în matricea timpului căruia, noi toți, îi aparținem. și uneori credem pe dos, că timpul ne aparține. uităm atunci că, fără sfiiciune, totul este o simplă vânare de vânt. asta am simțit, citindu-ți poezia, sfiiciunea cu care tu povestești despre momentele lăsate în urmă.
Mi-a plăcut deși e cam new-age (pentru cei care nu știu asta e ceva vechi, scuze de explicație dar pe H sunt multe fețe tinere și nevinovate ca să zic așa).
Chiar bine pus accentul și împărțirea asta pe cele trei sferturi (pentru că să nu-mi spui că nu intenționat l-ai omis pe cel de-al patrulea) aduce o notă de logică hai să zic așa, dar e mai mult decât atât. Pe seceta asta e un poem bun, după mine nu-l băga la 'Zmeua de aur', lasă, Sixtus o fi ajuns la quintesență deja dar noi suntem încă tineri fato, noi mai avem încă mori de vânt... plus că ale noastre sunt moderne, produc energie electrică.
Andu
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
atenție, imaginea lipsește
pentru textul : într-un tablou de Rafael deÎți mulțumesc de trecere și pentru apreciere. Te mai aștept Cu drag Djamal
pentru textul : Haiku deun pic scremut și prea poezie. cum s-ar zice, și prețios și căutat, deci nu
pentru textul : poem falus deAcesta e un text care mi-a placut. In primul rind datorita ritmului sustinut cu care se succed imaginile si si niste alaturari de cuvinte care imprima textului o culoare aprinsa. Putin lipsita de coerenta strofa a doua, dar poate asa trebuie unei picturi. Iar corelat cu titlul e chiar reusit textul.
pentru textul : astăzi dorm în tablou deaveți dreptate amândoi. să văd ce pot face.
pentru textul : fruct deCristina, eu am înțeles mesajul principal din mediana comentariului tău și care, deși lamentabil, este justificabil.
pentru textul : Lacăt greu oxidabil deȘi sper să văd pe mai departe texte mai bune pe H sub semnătura ta.
Pentru că lipsa (aparentă) a altor alternative nu justifică niciodată alegerile greșite.
Și cu atât mai puțin (în cazul nostru) lipsa de har.
adrian, ai dreptate, acum cand ma uit ma intreb cum de n-am vazut si singura nu numai exagerarile dar si greselile. cum scrisu' pe apucate nu mi se pare o explicatie buna, n-am sa dau una, o sa corectez repede ce pot corecta.
doar apostrofu' nu l-am pus in mod intentionat, ar fi academicizat un cuvant care nu-si are rostul in poezie si n-am vrut sa-i fac onoarea - parea ca i-as da o infatisare artificiala. in fine, nu conteaza, o sa corectez.
cu exagerarile alea nu stiu ce sa fac inca, in momentul ala erau revolta, intensitate, a fost greu oricum de gasit un echilibru fiindca nu vreau sa ma iau prea in serios.
ce-i mai important insa e ca aprecierile tale m-au surprins, chiar tin la ele pentru ca am incredere. si asta e mult de tot.
madalina
am fost surprinsa ca te-ai oprit la doua din imaginile mele favorite aici, favorite pentru ca sunt parti pe care si eu le simt mai puternic decat pe altele. si filmul asta cu iarba il repet si eu in minte la fel ca la tine. ironia pe care ai remarcat-o e dintr-o nevoie de echilibru, din teama de a ma lua (prea)in serios atunci cand am eu impresia ca merg la nu stiu ce adancimi personale.
pentru textul : Mereu altfel dar mereu în acelaşi loc demultumesc ca te-ai oprit sa-mi spui, e bine sa stiu. :o)
„Temboridez guruvă și stelpică norangă Temboridirez pe scalpu-ți și să-ți gui (aici am uitat) pe crepitura-ți pargă Și să-ți jumiz firiga lȃngă-un hisar nȃrzui” Nina Casian (din memoria mea care mă cam lasă) Trebuie să recunoști că asta-i mai tare, deși nu-i „sonet”, da-i mai sonată.
pentru textul : Și bate-mă, amore, cu brâu` și cosița demai puțin primul vers care ancorează lectura zic eu aiurea, este un poem valoros.
pentru textul : Caz (ne)clasat deMi-a plăcut îndeosebi paleta de noțiuni poetice, la limita intelectualismului, așa de bine exprimate
apoi niște imagini construite peste cenușa de unde mereu începe poezia
Aș putea spune multe, dar nu este cazul
Prefer să semnez cu plăcerea lecturii acestui poem
pe asta ai scris-o altfel. si nu ma intreba cum altfel:) am citit-o cu placere, la final, legat de "dar nu ma dau in vant", mi-a venit in minte un interviu, cred luat lui bernard show. intrebarea:va temeti de moarte? raspuns: nu, dar as prefera sa nu fiu de fata cand se intampla... posibil ca eu sa fi avut o perceptie aiurea. da' stiu ca ma ierti, asa ca nu sterg comentariul:) seara buna, spor la scris!
pentru textul : în ziua când se vor decolora negrii dedragă Sixtus, chiar că nu înțeleg reacția ta. Alma ți-a remarcat un text, a făcut și niște observații pe el. Nu înțeleg de ce ai reacționat așa. Să înțeleg că nu mai vrei să îți comenteze cineva textele?
pentru textul : Innebunim, adesea, fix la sase deCristi, puţin umor, destul derapaj către vulgaritate. S-au vrut versurile 1/3 iamb şi 2/3 troheu?
pentru textul : Mit deşi eu aş putea multe. dar ce relevanţă are capra de la primărie cu iapa de la prefectură. nu vrei să fii comentat, nu scrie. scrii prost, aşteaptă-te să ţi se spună pe hermeneia. scrii bine, la fel.
pentru textul : ROTUND denu ştiu italiană atît cît mi-ar trebui ca să pot confirma dacă traducerea este bună dar cu siguranţă ca sună fain în italiană. nu degeaba este ea limba poeţilor de la Vergil pînă la Dante şi Petrarca. zîmbesc.
pentru textul : ambiguu | mîinile deDacă o poţi valida ca pe o traducere bună atunci o poţi pune în subsecţiunea "traducere" din "Lingua". Cu menţionarea şi link-area către original. Merci.
În locurile știute căutăm, uneori, lucruri noi. Asta a făcut Dorin de multe ori. Dacă există frumoșii, cu siguranță trebuie să existe și urâții, nu? Deocamdată e numai partea I. și după cum îl știm pe autor, va mai continua. Abia atunci vom începe să ne dăm seama unde bate. Sau nu.
pentru textul : urâții deNota. Versurile " chiar dacă nu știi nici măcar să cazi în genunchi," fac aluzie la cântecul "MONSIEUR SAINT-PIERRE": "Y'a pas à dire j'aimais la vie, Mais maintenant ça m'avance à quoi, Me voilà toute froide et toute raidie Entre quatre planches de bois. Vraiment mon âme n'est pas fière Devant la porte de cristal Où j'entrevois derrière Saint-Pierre Une éternité d'idéal, Je ne suis qu'une âme de rien du tout, Je ne sais même pas me mettre à genoux."
pentru textul : Edith Piaf deDe multe ori este mult mai fertila starea, sa-i zic, de "pre-gestatie" chiar decat gestatia propriu zisa si, cu atat mai mult, nasterea. "Ca vinovat e tot facutul/Si sfant doar nunta, inceputul". Sau "pre-gestatia" din starea de "Bardo" ( "Cartea Tibetana a Mortii") in care, daca nu reusesti sa te "eliberezi", ai inca macar posibilitatea de a-ti alege viitoarea "matrice". Asa ca, zic eu, pe unde te invarti tu in ultimul timp (ti-am urmarit textele), este tocmai o astfel de cautare. Cat priveste cartea pe care o s-o scrii (sau nu) si chiar o s-o publici (sau nu) cred ca, pentru tine, conteza mai putin. Si "prefata" mea si mai putin. Ca cititor o astept
pentru textul : năvod denu, nu am sa spun asta. ci am sa te rog sa iti pastrezi criticile si observatiile pentru atunci cind vei fi in fata textelor si va trebui sa le notezi. esti in juriu, nu? atunci cind vei nota textele va trebui sa tii cont de aceste lucruri.
pentru textul : Concursul de Poezie ”Astenie de primăvară - Hermeneia 2010” depina atunci exista suficiente texte pe site postate in afara concursului pe care poti, si te invit, sa le critici si sa le comentezi. multumesc pentru intelegere.
de exceptie. Sarbatori cu bine!
pentru textul : Sărbători fericite! deesarfele le-am vandut cerului, poemele sunt gata insa nu se ususca cerneala pe ele ...si nu le pot posta acum .. le vad plutind pe umerii femeilor din alte galaxii... pacat ca nu ai vrut sa iei una din caravana mea cu muzica, aranca... pana diseara o sa citesti despre nufarul meu galben...cu drag, katya...
pentru textul : I live in a yellow water-lily deDorel, mă tem că ridicol devii tu. Din cauză că ești prezumțios. Atunci cînd afirmi că mă deranjează pe mine faptul că tu (sau oricine) vorbești/vorbește de rău pe Băsescu. Sau cînd afirmi că eu aș fi un fan înverșunat al lui. Nu dragul meu. Îmi pasă de Băsescu la fel de mult cît îmi pasă de constelația Lirei sau poate mai puțin. Îți amintesc însă că tu ai fost cel care întotdeauna pe Hermeneia te-ai erijat în apărător vajnic al realizărilor comuniste. Ce-i drept în comparație cu prăpădul de astăzi. Dar ideea era clară. Ca și cum mare drag ne-ar fi de ele. Ca și cum dacă societatea românească nu ar fi fost o societate normală între 47 și 89 nu ar fi avut fabrici și uzine sau curent electric. E ridicol. Iar abureala asta cum că fiindcă aș fi departe de România înseamnă că aș fi neaparat dezinformat e și mai ridicolă. Astea sînt argumente de anii '50. Poți să le spui la vecinii de bloc care ascultă la redioul cu lămpi dar nu îți fă iluzii că mă impresionează pe mine. Au mereu unii români impresia că dacă ești departe ești și neinformat. A... pardon, să te citez exact „total neinformat”. Și asta s-ar dori lovitura de grație. Îmi vine să rîd. Pe bune că începi să pierzi și respectul intelectual pe care țineam să ți-l port. Dar cînd vii cu chestii din astea școlărești...
Nu îmi amintesc să fi susținut eu vreodată că Băsescu a fost sau este anticomunist. Partea (amuzant încrîncenată, deci probabil e ceva acolo) este că îi compari pe cei doi (el și Iliescu), iar Iliescu (conform argumentului tău) este comunist dar fără „nuanţa dură, securistică, plus cinismul”). Mă faci să rîd de-a binelea. Dacă aș fi suspicios aș putea pe bună dreptate să te bănuiesc că ești într-un fel de amor secret cu bunicuța. Adică o fi Iliescu comunist, dar probabil fiindcă ți-e amic sau simpatie, e un „comunist de treabă”, „băiat gigea” cum spunea Spătaru. Evident, așa cum spui, „în privinţa asta n-o să ne înţelegem”, cum că eu l-aș susține pe Băsescu. Nu ne înțelegem de fapt pentru că eu nu îl susțin pe „șoimul patriei” zis și Geoană, băiatul de mingi al lui tov. Ilici.
Evident, brusc ne divulgi marele secret al zilei, că nutrești „simpatii liberale”. Well, bănuiesc că nu le nutreai pe vremea cînd aveai carnet roșu.
Știi Dorel, te admiram mai mult cînd făceai scăpate pe ici pe colo cîte o admirație nostalgică după „epoca de aur”, cînd măcar aveam fabrici și uzine, nu ca ăștia nemernicii care au distrus sau furat totul.
Tu mă inviți să „mă gîndesc, în toate împrejurările, de două ori înainte de a apăsa tastele calculatorului”. Și uite eu îți mulțumesc pentru sfat. Întotdeuna mă bucur de un sfat înțelept. Niciodată nu este prea mult. Întrebarea pe care însă ți-o pun eu este: tu urmezi acest sfat? Tu gîndești în toate împrejurările? Sau confunzi asta cu prejudecata? Tu, dragă Dorel, gîndești de două ori înainte de a apăsa tastele calculatorului? Sau doar te aventurezi să comentezi și să te exprimi superficial descalificîndu-te? Cam astea ar fi întrebările mele semi-retorice.
Iar despre ce și cum a fost condusă România după '89, toate astea sînt slogane. Că trebuia capitalism veritabil sau blah, blah, blah. E irelevant astăzi. Poate mai relevant ar fi să îți spun că eu nu am votat pentru Băsescu dar tu te poți privi în oglindă și poți să îți răspunzi cu cine ai votat în '90 și în anii următori pînă în 97? Nu e nevoie să mi-o spui mie. Nu mă interesează. Dar cînd văd pe cineva că îl susține pe băiatul de mingi al lui tov. Ilici fac alergie. Mi se pare aberant să fiu eu vinovat că societatea românească n-a găsit după 20 de ani o altă alternativă la criptocomuniști decît o caricatură ca Băsescu. Dar avem ce merităm. nu? Dacă Păcală ne e erou național atunci tot Păcală să ne fie și președinte. Și, te rog, please!! nu îmi veni cu mafii masonice, iudaice, cia sau maghiare care ne-ar manipula și ne-ar învălui pe noi care, vezi Doamne am vrea din toată inima să promovăm un Havel sau un Walesa dar nu ne lasa ei.. c'mon! Avem ceea ce a fost în stare să producă solidaritatea socială românească. Ne urîm și ne vindem și ne mîncăm unii pe alții ca chiorii,... asta merităm. Ne invidiem și ne strivim ca niște fiare. Să nu ne imaginăm că asta va naște reprezentanți cu verticalitate morală.
Dragă Dorel, cînd am afirmat că tu afirmi "că comunismul" (sic!)a fost mai bun decât tot ce s-a întâmplat în România ultimilor 20 de ani” mă bazez pe afirmații de-ale tale. Te-am mai citat cîndva. Afirmația „Deși s-ar putea pune și întrebarea gravă dacă noi, românii, o ducem azi cu adevărat mai bine decât înainte de 1989.” a fost făcută și scrisă de tine. Cred că am obosit explicînd și atunci dar te rog nu mă considera cretin. A compara ante-89 cu post-89 d.p.d.v. pur economic e o aberație. Un om inteligent nu are cum să o facă. Pentru că este vorba de două sisteme economice absolut diferite în contexte istorice și politice diferite. Dar chiar dacă ar fi ok să le compari așa la un pahar de bere problema nu e că le compari economic ci problema este că le compari. Pentru că cele două sînt două pachete. E cam cum comparau evreii belșugul din Egipt unde erau robi cu lipsurile din pustia Sinai unde erau liberi. Libertatea are riscurile și neplăcerile ei. Și mai ales necesitatea asumării responsabilității personale. Dar cînd ajungi (cînd ești gata să faci simpla comparație) de fapt declari că nu meriți să fii om liber, nu ai mentalitatea necesară ci ai o mentalitate de rob. Și vei tînji mereu după „siguranța și belșugul robiei”.
Nu, nu sînt înverșunat Dorel. Chiar de loc. Dar pot și eu să citesc printre rînduri.
P.S. din miile de evrei care eu ieșit din Egipt doar 2 (doi!!) au ajuns să intre în țara promisă. sau cel puțin așa afirmă vechiul testament. restul au umplut de oase pustia timp de 40 de ani. România a trecut 20 de ani de pustie. peste încă 20 va fi probabil ceva mai senin. dar mă îndoiesc că nostalgicii vor mai apuca să vadă.
pentru textul : Manifeste (1) - Manifestul Partidului Comunist deP.S.2 îți promit că voi încerca să nu mai intru în dialog cu tine sau să spun ceva despre comentariile tale. mea culpa.
Apropo, vorbesc franceza. "Garde l'echo" nu se scrie asa. Sa ai pace, Dancus
pentru textul : A toi detext în general reușit pe temă, una baladescă, cu inserții de lirism obs.: - aritmie și silabă în plus la "Când strigă prin timp o istorie frumoasă." ("is-to-ri-e"), silabă în plus și la "O tristă vibrație din clopote dusă" (vi-bra-ți-e) - cine este "Crin-armăsarul" și ce a făcut el? Apare în text o singură dată și atunci rămâne suspendat întru cătarea Oanei, în munți
pentru textul : Oana deimagini multe și puternice, fără îndoială, cu toate astea textul îmi pare oarecum fragmentat, spart. În mare, o poezie chiar faină, care îți rămâne în minte. Nu i-ar strica oarece substanță de legătură, totuși, mai ales în prima strofă, unde, în ciuda vizualului reușit, parcă sunt rupturi de film după fiecare vers.
pentru textul : semn scrijelit într-o parcare deFinalul îmi pare grăbit. Concluzia ar fi: o scriere reușită dar ne-finisată parcă.
Lea, nu lua prea in serios ale mele comentarii... nu sunt nici pe departe nimerit pt critica literara si nici nu scriu mai bine decat tine (ba scriu chiar mai prost, probabil). cineva de pe site a spus ca ai cel mai mare potential de pe aici... dar trebuie lucrat. matei h
pentru textul : Satul din vale deRegulamentul Hermeneia, articolul 26. Membrii Hermeneia au posibilitatea evidențierii unui text prin acordarea unei „penițe de aur”. Acest lucru va trebui să fie însoțit întotdeauna de un comentariu care să explice motivația celui care o oferă. Orice abuz va fi sancționat de către editori/moderatori.
pentru textul : Împuținare deiertați-mi îndrazneala d-le ouvYus (na...nu suntem la același nivel,dumneavoastra autor hermenia) dar cu inima în dinți vreau să vă spun ca ne-ați strapuns în inimă cu cerbii dumneavoastră chiar și pe noi novicii hermenia....Vă mulțumim pentru oportunitatea pe care ne-o oferiți prin faptul că publicați „producțiuni” aposto pentru a putea fi înțelese de toți... meritați chiar și o penița (original cu pi..ăria clipei) dar desigur sunt mulți in asentimentul meu de aceea cu o mare mare părere de rău... le cedez locul cu pălăria în mână...auguri
pentru textul : candirú deEu am terminat cartea lui Thierry Magnin...si abia abia astept eseul dvs. :) Din ce ati punctat ieri, se anunta extrem de interesant.
pentru textul : Gânduri deamintirile vorbesc mai mereu, adăpostite în matricea timpului căruia, noi toți, îi aparținem. și uneori credem pe dos, că timpul ne aparține. uităm atunci că, fără sfiiciune, totul este o simplă vânare de vânt. asta am simțit, citindu-ți poezia, sfiiciunea cu care tu povestești despre momentele lăsate în urmă.
am trecut cu plăcere! :)
pentru textul : când te aşezi la masă amintirile se aşază şi ele deMi-a plăcut deși e cam new-age (pentru cei care nu știu asta e ceva vechi, scuze de explicație dar pe H sunt multe fețe tinere și nevinovate ca să zic așa).
pentru textul : neştirea zilei. ciorne scrise pe o pungă ecologică deChiar bine pus accentul și împărțirea asta pe cele trei sferturi (pentru că să nu-mi spui că nu intenționat l-ai omis pe cel de-al patrulea) aduce o notă de logică hai să zic așa, dar e mai mult decât atât. Pe seceta asta e un poem bun, după mine nu-l băga la 'Zmeua de aur', lasă, Sixtus o fi ajuns la quintesență deja dar noi suntem încă tineri fato, noi mai avem încă mori de vânt... plus că ale noastre sunt moderne, produc energie electrică.
Andu
Pagini