buuuun. nu ma mai retrag. imi pare rau, amigo, dar de pe hermeneia nu ma retrag, ca nu vor oamenii de aici. dar, daca tot suntem aici, hai sa vedem cum stam cu celelate probleme si mofturi. ce aveti sa-mi reprosati? a venit momentul adevarului pentru mine. la rand? ce ati mai auzit? cum o mai duc cu listele de ym? hai sa vedem ce mi se mai intampla... ca de la voi aflu ce mai fac si cum o duc. deci?
fabulos:))) sincer cred ca de fapt suntem noi foarte rai si teribil de rosi de invidie ca nu facem parte din colectivul...galactic al diamantinei publicatii :)). Sunt intr-adevar o sumedenie de astfel de publicatii. Ar fi interesant un..."evantai".
Un poem plăcut, marca Virgil Titarenco. Un pic prea multe elemente, mai ales de legătură care, cred eu, diluează mesajul.
1/ Titlul.. de ce e nevoie de acel 'straniu'? Oare nu este însăși poezia ceva 'straniu'? Echilibru mi se pare un titlu foarte potrivit și atât.
2/ apoi acele elemente de legătură 'când' 'pe care' 'ca niște' etc etc... o încărcătură inutilă care transformă, în opinia mea, cititorul avid de poezie într-unul de un fel de proză poetică de data asta chiar 'stranie'.
Just for the exercise, pun aici o variantă complet fără aceste elemente, nu înseamnă că o sugerez ca fiind mai bună, dar poate analizezi impactul ca cititor de data asta.
Oricum, keep on the good work!
mă ascund în spatele atîtor lucruri
descopăr cuvinte
pe care nu ți le-am spus niciodată
fructe stafidite de vreme
stau cuminți și mă privesc
din spatele gîndurilor
o vitrină prăfuită
îmi este greu să le mai rostesc
acest echilibru straniu
eu tac iar tu nu mă privești
undeva un tren singuratic șuieră
fără să mai oprească
(lăsînd mai mult gol
între noi) - nu e cazul de așa ceva în acest poem
vagoane sacadate
secvențe de film absurd
și frig
începe să plouă
Din nou cu întârziere, mulţumesc pentru vizită şi comm. Încerc să descopăr un stil simplu şi liber, dar cu valenţe. Uneori reuşesc, alteori nu. Se pare că aici mi-a reuşit... un pic. :)
Mulţumesc pentru atenţionarea cu typo-ul. Corectez.
Am închiriat sala de la Pogor pentru data de vineri, 14 octombrie, începând cu ora 16 sau sâmbătă, 15 octombrie, ora 11.
În acea săptămână vor fi Sărbătorile Iaşilor, târg mare, sfintele moaşte, Sf. Paraschiva, pelerinaj, mici, bere, must, vin, spectacole, artificii etc etc. E foarte frumos Iaşiul atunci, însă dacă ne hotărâm pentru acel weekend, trebuie să rezerv camere din timp.
Aştept pe email textele scriitorilor participanţi, pentru acum am timp să mă ocup de volum. Participanţii la ediţia trecută din 2010 - trimiteţi textele!
stimata doamna va multumesc pentru critici .imi pare rau ca dumneavoastra percepeti textul ca o autoironie. nu combat parerea dumneavoastra, poate e un text slab, asta e- platesc tribut faptului ca sunt prea sincera in poezie. imagini pretentioase? scuzati-mi indrazneala, sunt trairi,poate neinspirat transpuse, dar trairi sincere. pe un alt site l-am avut trecut la personala, poate am gresit sa-l postez aici ca poezie...
Roxana, e o parte din ceva mai lung... sper. Bănuiesc că ai ajuns și la primele părți, altfel nu are sens. Iar stilul, vei vedea, va fi reflecția în oglindă a întâmplărilor. Deocamdată suntem în magic, prin urmare n-au ce căuta cuvintele de legătură... decât dacă nu cumva au și acestea rol de decântec.
câteva ore în urmă am avut probleme de logare. Mi-am introdus datele personale şi parola de două ori şi tot nu reuşisem să intru pe pagina mea, deşi la secţiunea "Utilizatori prezenţi" figura numele meu de două ori. E ca şi cum se logase 2 per. pe o singură adresă. Abia după a treia încercare lucrurile au revenit la normal.
”înjur ca și cum aș pune fructe verzi în pomi
și m-aș ruga la dumnezeu să nu se-așeze nimic
rămâne mereu o distanță minusculă lângă care
nu-i bine nici să respiri” - grupajul acesta mi se pare cel mai bun, cristina
- ai plecat frumos de la copilărie, de la acele napolitane cu cacao, ai salvat vrăbii și ai ajuns apoi la distanța aceea minusculă, la ceea ce trebuie/ se impune, iar finalul e sugestiv, rebel, i-aș spune, nu... drăcesc :)
- mai trec. că-mi place :)
Uh, nu zice niciodata niciodata. Lasa poemele deoparte, uita de ele pentru o vreme, si cand te vei detasa de ele vei putea reveni asupra lor. Atelierele astea literare snt bune pentru ca nu ia nimeni gatul nimanui, parerile pot ajuta astfel incat la varianta finala sa iasa ceva fain.
O sugestie: Nu-ti explica poemele. Lasa-i pe cititori sa te comenteze, sa te disece, nu le la explicatii, nu le da indicii. Un cititor inteligent, sensibil, se poate simti ofensat daca ii explici propriul tau text. In cel mai rau caz, poti vorbi in parabole...
da Raluca, mai exista oameni care scriu despre aceste lucruri fara sa se simta prost, ajunge un Cartarescu care a scris tot ce se putea scrie despre realitatea ca poezie, eu nici nu ma scuz si nici nu ma apar, doar am sa te rog sa te joci de-a fetita rasfatata, in alta parte.
Domnule Vacarasu, daca imi permiteti, la randul dumneavoastra: nu este vorba de nicio "dictatura poetica" - ah, cat de repede (ab)uzam de unele cuvinte! - ci de o prevedere menita sa inlesneasca accesul cititorlui la texte, folosind un motor de cautare. daca toti ne-am intitula creatiile ***, *****, sau *...ce sanse ar avea, oare, cititorul sa se descurce in hatisul de stelute? si totusi...o parere despre textul de mai sus aveti?
Întrebarea este oare ea te-ar recunoaște, Ioana? Cine e Jane Doe... I wonder. Norocul nostru că se aprind lumânări și pentru sufletele necunoscuților, iar asta îmi spune și mie că nu e nici un pic de cinism autentic aici. Ceea ce observ este că sentimentul din lanul de maci a evoluat aici, și nu neaparat într-o direcție fericită. ca expresie... mda. Dar nici nu mă așteptam la altceva din partea ta. Ceea ce nu îmi place ar fi forma aceea de manifest pe care o remarca și Virgil: "va promit la toți și mie îmi promit" Dar am impresia că tu ții prea mult tocmai la asta, nu de alta, dar altfel ți-ai da toată dragostea pe față. Și numai Dumnezeu știe că nu ne putem permite așa ceva... la loc în frigider... n-am avut niciodată nimic de-a face cu ea, iar ea oricum nu mai poate spune nimic.
incredibil pentru că mă pregăteam să postez ceva legat strict de același subiect! am și eu un mârlan din ăsta și efectiv mi-a ajuns! da, are dreptate Adrian, o specie nouă de mârlan urban, mârlanul cu bordmașină!. eu nu pot înțelege câte găuri sunt de dat într-un apartament? 10, 20, 100, 1000, +infinit?! este înnebunitor, eclatant, vezuvian, rocambolesc...
Dar, Adrian, m-a răzbunat. Bravos, o să-mi caut alșt gen de mârlan pe care să-mi vărs năduful, din păcate sunt destui!
(Pt că tocmai mă mut, am ceva cu EON-ul. Nu eonii spirituali, ci ăia cu fiat lux în variantă românescă. Vă rog să nu-mi luați și acest subiect! :)
uite ca mie mi-a placut textul. desi se inscrie aparent in acea nesfirsita litanie a nemultumirii romanesti de toate zilele, are totusi ceva stil, se vrea inedita si mai ales nu are pretentii prea mari. ma lasa sa o privesc in voie. la urma urmei nici nu cred ca e o mare tragedie sa scrii obsedant despre un lucru daca o faci cu talent. despre dragoste sau minciuna se scrie de mii de ani. si nu se plictiseste nimeni.
Domnule mai documentaţi-vă în ceea ce priveşte haikuul şi nu vă mai cramponaţi atât de o silabă două. Este permis de către haigini cu renume, nu eu am fost cel ce am impus această regulă.
În ceea ce priveşte postările, m-aş fi orit de tot dacă aţi fi fost un autor hermeneia, dar având în vedere că sunteţi doar coloborator, asta înseamnă că vizitaţi site-ul din an-în-Paşte, deci oricum ar fi, eu nu cred că greşesc dacă postez un text pe zi, deci nici nu opresc pe cineva să posteze m,ai mult ca mine. În această privinţă nu sunt vinovat, deci, vă rog, calmaţi-vă, iar cât despre statuie, până la urmă, cine ştie, poate îmi desenează cinevra vre-o una:))).
Cu respect, Cezar
Riscanta tehnica. Acelasi repros, prea multa tehnica, prea putina simtire. Personal, eu nu prea am inteles ce vrei sa spui. Fiecare insa cu structura lui.
Mulțumesc, Virgil. În curând îți voi expedia un exemplar. Mulțumesc și pe această cale Marinei Nicolaev, care a fost prezentă ieri seară, la lansare. Astăzi am revenit în Israel.
emiliane se pare ca pe hermeneia nu se prea gusta proza de calitate daca ar fi sa judecam dupa nr de cititori care au trecut pe aici cat si pe sub story of a city, 2 texte escelente prin forma si fondul lor, ambele demne nu doar de penite (care pana la urma sunt niste buline rosii de gradinita) dar si de niste comentarii pe masura. pentru ca-i tarziu (duminica 00:24), pentru ca mi-e lehamite acum de analize (para)literare, pentru ca am savurat prea mult textul ca sa mai am nerv rece sa-l disec, si in sfarsit pt ca "don' virgil cauta sa ma anatemizeze, si atunci comentariul acesta se va dematerializa in lipsa contului meu, deci pentru ca toate acestea "trebuiau sa poarte un nume" si sa indice un final, am ales sa nu fiu eu cel care iti comenteaza cu verva si talent textul (care obliga...), dar o penita tot pot sa ofer. caci m-am infruptat din carnea prozei tale cu nesat si far' de masura.
iarnă și eminescu ~ am scris textul acesta pe 15 Ianuarie anul acesta și acum cîteva zile mi-am dat seama și m-am speriat puțin de subtila premoniție. Am urmărit și eu din cînd în cînd la România International și nu vă invidiez. Cred că am să scriu ceva despre un paradox pe care l-am observat într-o emisiune.
nu supără dar nici nu am înțeles mai nimic din ce spui. asta pe lîngă faptul că textul tău face unele afirmații fără suport istoric ci doar speculativ, sau confundă interpretarea istorică cu metafora teologică. după părerea mea însă probabil că nu este atît de important cînd s-a născut Isus (în una din cele 365 de zile ale anului) cît este important faptul că s-a născut. dar, evident, fiecare cu prioritățile lui. unii își irosesc viața scotocind prin „vremuri și soroace”.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
buuuun. nu ma mai retrag. imi pare rau, amigo, dar de pe hermeneia nu ma retrag, ca nu vor oamenii de aici. dar, daca tot suntem aici, hai sa vedem cum stam cu celelate probleme si mofturi. ce aveti sa-mi reprosati? a venit momentul adevarului pentru mine. la rand? ce ati mai auzit? cum o mai duc cu listele de ym? hai sa vedem ce mi se mai intampla... ca de la voi aflu ce mai fac si cum o duc. deci?
pentru textul : rugaminte importanta deVă mulţumesc. Cezar
pentru textul : toamnă defabulos:))) sincer cred ca de fapt suntem noi foarte rai si teribil de rosi de invidie ca nu facem parte din colectivul...galactic al diamantinei publicatii :)). Sunt intr-adevar o sumedenie de astfel de publicatii. Ar fi interesant un..."evantai".
pentru textul : Stupidităţi...aniversare deUn poem plăcut, marca Virgil Titarenco. Un pic prea multe elemente, mai ales de legătură care, cred eu, diluează mesajul.
1/ Titlul.. de ce e nevoie de acel 'straniu'? Oare nu este însăși poezia ceva 'straniu'? Echilibru mi se pare un titlu foarte potrivit și atât.
2/ apoi acele elemente de legătură 'când' 'pe care' 'ca niște' etc etc... o încărcătură inutilă care transformă, în opinia mea, cititorul avid de poezie într-unul de un fel de proză poetică de data asta chiar 'stranie'.
Just for the exercise, pun aici o variantă complet fără aceste elemente, nu înseamnă că o sugerez ca fiind mai bună, dar poate analizezi impactul ca cititor de data asta.
Oricum, keep on the good work!
mă ascund în spatele atîtor lucruri
descopăr cuvinte
pe care nu ți le-am spus niciodată
fructe stafidite de vreme
stau cuminți și mă privesc
din spatele gîndurilor
o vitrină prăfuită
îmi este greu să le mai rostesc
pentru textul : echilibru straniu deacest echilibru straniu
eu tac iar tu nu mă privești
undeva un tren singuratic șuieră
fără să mai oprească
(lăsînd mai mult gol
între noi) - nu e cazul de așa ceva în acest poem
vagoane sacadate
secvențe de film absurd
și frig
începe să plouă
Din nou cu întârziere, mulţumesc pentru vizită şi comm. Încerc să descopăr un stil simplu şi liber, dar cu valenţe. Uneori reuşesc, alteori nu. Se pare că aici mi-a reuşit... un pic. :)
Mulţumesc pentru atenţionarea cu typo-ul. Corectez.
pentru textul : E.R. de"un moment de reculegere"
pentru textul : Moment de reculegere de"îmbelşugată cu respiraţia ta"
am citit cu plăcere.
Am închiriat sala de la Pogor pentru data de vineri, 14 octombrie, începând cu ora 16 sau sâmbătă, 15 octombrie, ora 11.
În acea săptămână vor fi Sărbătorile Iaşilor, târg mare, sfintele moaşte, Sf. Paraschiva, pelerinaj, mici, bere, must, vin, spectacole, artificii etc etc. E foarte frumos Iaşiul atunci, însă dacă ne hotărâm pentru acel weekend, trebuie să rezerv camere din timp.
Aştept pe email textele scriitorilor participanţi, pentru acum am timp să mă ocup de volum. Participanţii la ediţia trecută din 2010 - trimiteţi textele!
pentru textul : Virtualia 13 - ediţia ta norocoasă destimata doamna va multumesc pentru critici .imi pare rau ca dumneavoastra percepeti textul ca o autoironie. nu combat parerea dumneavoastra, poate e un text slab, asta e- platesc tribut faptului ca sunt prea sincera in poezie. imagini pretentioase? scuzati-mi indrazneala, sunt trairi,poate neinspirat transpuse, dar trairi sincere. pe un alt site l-am avut trecut la personala, poate am gresit sa-l postez aici ca poezie...
pentru textul : Eu deRoxana, e o parte din ceva mai lung... sper. Bănuiesc că ai ajuns și la primele părți, altfel nu are sens. Iar stilul, vei vedea, va fi reflecția în oglindă a întâmplărilor. Deocamdată suntem în magic, prin urmare n-au ce căuta cuvintele de legătură... decât dacă nu cumva au și acestea rol de decântec.
pentru textul : La Pedrera decâteva ore în urmă am avut probleme de logare. Mi-am introdus datele personale şi parola de două ori şi tot nu reuşisem să intru pe pagina mea, deşi la secţiunea "Utilizatori prezenţi" figura numele meu de două ori. E ca şi cum se logase 2 per. pe o singură adresă. Abia după a treia încercare lucrurile au revenit la normal.
Am trimis şi un e-mail pe [email protected].
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - II - de”înjur ca și cum aș pune fructe verzi în pomi
și m-aș ruga la dumnezeu să nu se-așeze nimic
rămâne mereu o distanță minusculă lângă care
nu-i bine nici să respiri” - grupajul acesta mi se pare cel mai bun, cristina
- ai plecat frumos de la copilărie, de la acele napolitane cu cacao, ai salvat vrăbii și ai ajuns apoi la distanța aceea minusculă, la ceea ce trebuie/ se impune, iar finalul e sugestiv, rebel, i-aș spune, nu... drăcesc :)
- mai trec. că-mi place :)
alex
pentru textul : La distanță de-un om deUh, nu zice niciodata niciodata. Lasa poemele deoparte, uita de ele pentru o vreme, si cand te vei detasa de ele vei putea reveni asupra lor. Atelierele astea literare snt bune pentru ca nu ia nimeni gatul nimanui, parerile pot ajuta astfel incat la varianta finala sa iasa ceva fain.
O sugestie: Nu-ti explica poemele. Lasa-i pe cititori sa te comenteze, sa te disece, nu le la explicatii, nu le da indicii. Un cititor inteligent, sensibil, se poate simti ofensat daca ii explici propriul tau text. In cel mai rau caz, poti vorbi in parabole...
pentru textul : Nu-mi amintesc nimic despre tata deda Raluca, mai exista oameni care scriu despre aceste lucruri fara sa se simta prost, ajunge un Cartarescu care a scris tot ce se putea scrie despre realitatea ca poezie, eu nici nu ma scuz si nici nu ma apar, doar am sa te rog sa te joci de-a fetita rasfatata, in alta parte.
pentru textul : legendă cu oameni de rând deÎți mulțumesc de trecere.
pentru textul : Țărână cu miros de lacrimi decred ca este un haiku reusit. paradoxala aceasta aceasta idee a rugii pentru ploaie in imaginea florii soarelui care in fapt nu "cauta" de fapt norii
pentru textul : Haiku deDomnule Vacarasu, daca imi permiteti, la randul dumneavoastra: nu este vorba de nicio "dictatura poetica" - ah, cat de repede (ab)uzam de unele cuvinte! - ci de o prevedere menita sa inlesneasca accesul cititorlui la texte, folosind un motor de cautare. daca toti ne-am intitula creatiile ***, *****, sau *...ce sanse ar avea, oare, cititorul sa se descurce in hatisul de stelute? si totusi...o parere despre textul de mai sus aveti?
pentru textul : *** deÎntrebarea este oare ea te-ar recunoaște, Ioana? Cine e Jane Doe... I wonder. Norocul nostru că se aprind lumânări și pentru sufletele necunoscuților, iar asta îmi spune și mie că nu e nici un pic de cinism autentic aici. Ceea ce observ este că sentimentul din lanul de maci a evoluat aici, și nu neaparat într-o direcție fericită. ca expresie... mda. Dar nici nu mă așteptam la altceva din partea ta. Ceea ce nu îmi place ar fi forma aceea de manifest pe care o remarca și Virgil: "va promit la toți și mie îmi promit" Dar am impresia că tu ții prea mult tocmai la asta, nu de alta, dar altfel ți-ai da toată dragostea pe față. Și numai Dumnezeu știe că nu ne putem permite așa ceva... la loc în frigider... n-am avut niciodată nimic de-a face cu ea, iar ea oricum nu mai poate spune nimic.
pentru textul : jane doe deincredibil pentru că mă pregăteam să postez ceva legat strict de același subiect! am și eu un mârlan din ăsta și efectiv mi-a ajuns! da, are dreptate Adrian, o specie nouă de mârlan urban, mârlanul cu bordmașină!. eu nu pot înțelege câte găuri sunt de dat într-un apartament? 10, 20, 100, 1000, +infinit?! este înnebunitor, eclatant, vezuvian, rocambolesc...
pentru textul : Mârlanul cu bormaşină deDar, Adrian, m-a răzbunat. Bravos, o să-mi caut alșt gen de mârlan pe care să-mi vărs năduful, din păcate sunt destui!
(Pt că tocmai mă mut, am ceva cu EON-ul. Nu eonii spirituali, ci ăia cu fiat lux în variantă românescă. Vă rog să nu-mi luați și acest subiect! :)
uite ca mie mi-a placut textul. desi se inscrie aparent in acea nesfirsita litanie a nemultumirii romanesti de toate zilele, are totusi ceva stil, se vrea inedita si mai ales nu are pretentii prea mari. ma lasa sa o privesc in voie. la urma urmei nici nu cred ca e o mare tragedie sa scrii obsedant despre un lucru daca o faci cu talent. despre dragoste sau minciuna se scrie de mii de ani. si nu se plictiseste nimeni.
pentru textul : Ce-mi place/ nu-mi place la România deDomnule mai documentaţi-vă în ceea ce priveşte haikuul şi nu vă mai cramponaţi atât de o silabă două. Este permis de către haigini cu renume, nu eu am fost cel ce am impus această regulă.
pentru textul : 8 Martie deÎn ceea ce priveşte postările, m-aş fi orit de tot dacă aţi fi fost un autor hermeneia, dar având în vedere că sunteţi doar coloborator, asta înseamnă că vizitaţi site-ul din an-în-Paşte, deci oricum ar fi, eu nu cred că greşesc dacă postez un text pe zi, deci nici nu opresc pe cineva să posteze m,ai mult ca mine. În această privinţă nu sunt vinovat, deci, vă rog, calmaţi-vă, iar cât despre statuie, până la urmă, cine ştie, poate îmi desenează cinevra vre-o una:))).
Cu respect, Cezar
mulțumesc de trecere. cu tremur... pentru cei triști... un zâmbet. Madim
pentru textul : Cu tremur deRiscanta tehnica. Acelasi repros, prea multa tehnica, prea putina simtire. Personal, eu nu prea am inteles ce vrei sa spui. Fiecare insa cu structura lui.
pentru textul : binecuvântat fie numele tău, entropie deMulțumesc, Virgil. În curând îți voi expedia un exemplar. Mulțumesc și pe această cale Marinei Nicolaev, care a fost prezentă ieri seară, la lansare. Astăzi am revenit în Israel.
pentru textul : Apariție editorială deemiliane se pare ca pe hermeneia nu se prea gusta proza de calitate daca ar fi sa judecam dupa nr de cititori care au trecut pe aici cat si pe sub story of a city, 2 texte escelente prin forma si fondul lor, ambele demne nu doar de penite (care pana la urma sunt niste buline rosii de gradinita) dar si de niste comentarii pe masura. pentru ca-i tarziu (duminica 00:24), pentru ca mi-e lehamite acum de analize (para)literare, pentru ca am savurat prea mult textul ca sa mai am nerv rece sa-l disec, si in sfarsit pt ca "don' virgil cauta sa ma anatemizeze, si atunci comentariul acesta se va dematerializa in lipsa contului meu, deci pentru ca toate acestea "trebuiau sa poarte un nume" si sa indice un final, am ales sa nu fiu eu cel care iti comenteaza cu verva si talent textul (care obliga...), dar o penita tot pot sa ofer. caci m-am infruptat din carnea prozei tale cu nesat si far' de masura.
pentru textul : don petrică decelestin, pe bune, tie iti suna romaneste versurile:
"mai mult decât din toată inima
ea va rămâne să-mi semene timpului
de la un capăt la altul" ?
eu mi-am scrintit imaginatia incercind sa inteleg ce vrea sa spuna chestia asta.
pentru textul : Viață cu floare la fereastră deiarnă și eminescu ~ am scris textul acesta pe 15 Ianuarie anul acesta și acum cîteva zile mi-am dat seama și m-am speriat puțin de subtila premoniție. Am urmărit și eu din cînd în cînd la România International și nu vă invidiez. Cred că am să scriu ceva despre un paradox pe care l-am observat într-o emisiune.
pentru textul : Ultima întâlnire cu sinele denu supără dar nici nu am înțeles mai nimic din ce spui. asta pe lîngă faptul că textul tău face unele afirmații fără suport istoric ci doar speculativ, sau confundă interpretarea istorică cu metafora teologică. după părerea mea însă probabil că nu este atît de important cînd s-a născut Isus (în una din cele 365 de zile ale anului) cît este important faptul că s-a născut. dar, evident, fiecare cu prioritățile lui. unii își irosesc viața scotocind prin „vremuri și soroace”.
pentru textul : isus nu s-a născut de crăciun deiar Ralucăi îi spun că feminismul, ca mișcare, nu și-a propus feminitatea... din moment ce, în bună măsură, a generat taman inversul ei. :)
pentru textul : Feminitate sine qua non deoftez (of)
pentru textul : Printre dune fără nume de"Lucrările care au mai fost publicate au fost depunctate." as vrea sa stiu si eu unde anume, in regulament, este specificat acest lucru? :)
pentru textul : Premiile Concursului Naţional de Literatură „Agatha Grigorescu Bacovia” - Mizil - 2012 dePagini