Dragul meu Actaeon, nu stiu ce as putea sa raspund eu aici pentru ca singura concluzie la care m-ai adus este ca iti place doar sa te auzi (sau citesti) vorbind (sau scriind). Aduci vorba de lucruri care n-au nici o legatura cu problema de fata, acuzi pe sirg fara sa te gindesti daca esti corect sau nu (la urma urmei ce mai conteaza, totul e sa aruncam cu oprobiu fiindca chiar daca dupa aceea scriem "doresc sa ma schimb" tot noroiul initial se vede), ca in final sa fluturi mantia a adio. As putea sa fiu malitios si sarcastic dar ma abtin. Regret doar ca nu prea am avut partener de dialog de vreme ce tie iti e atit de drag monologul. Iti doresc drum bun. Doar atit.
Fara argumente? Deci imi dai dreptate. Stii in timpul lui Ceausescu oamenii erau luati noaptea din case si dusi la inchisoare unde erau interogati, amenintati... stii ce m-a frapat intotdeauna? Nimeni nu le oferea explicatii... nu stiau de ce au fost adusi, nu se prezentau dovezi... era vorba doar de lipsa de respect pentru regim si faptul ca indrazneau sa spuna pe un glas mai putin soptit decat altii ce era gresit. Pe de alta parte cei fara coloana vertebrala macaneau la urechea reprezentantilor regimului minciuni despre colegi, cunoscuti, familie si astfel, desi erau doar niste jigodii, isi scapau existenta mizera moral. Acum nu ma astept sa intelegi. Iti spun doar ca procedezi gresit... unui om care este judecat ii sunt aduse la cunostinta acuzatiile si ii sunt probate. Suspendarea, in circumstantele prezente, a contului meu reprezinta un abuz de putere, o incercare de a pune pumnul in gura celui care indrazneste sa fie de alta parere cu tine. Cat despre cei doi membri hermeneia la care te raportezi si care sunt "obositi" le recomand odihna :) Fii pe pace... n-am sa mai scriu sub acest text si ma mai gandesc daca si pe site. Pana la urma mai sunt vreo 8 oameni care mai posteaza pe aici... restul au plecat sau nu activeaza. A cui sa fie vina? Nu ma pot abtine sa nu iti bat obrazul... macar putin respect coane pentru cele facute de mine pentru hermeneia, macar putin, in spiritul moralei crestine.
discutiile despre forma limbii romane, cine si cum hotaraste aceasta si toate celelalte accesorii formale ale literaturii nu ar trebui sa ne preocupe pe noi aici prea mult. oricum unii le respecta altii nu iar un autor bun isi va permite mereu sa le ignore doar mediocrii merg dupa regulile stricte te felicit virgil pentru efortul pe care il investesti in hermeneia si iti doresc numai bine, eu sunt unul dintre primii hermenei si imi voi desfasura in continuare o parte a activitatii mele literare aici. cred ca problema cea mai importanta cu noua versiune ar fi cresterea calitatii literare a materialului postat. site-ul trebuie sa devina un mediu cat mai propice postarii de texte literare tot mai valoroase in acest sens deci, succes tuturor Andu
Cardul e gol sau expirat? Sau amândouă? Corectează aici: "scârție".
Ce să spun despre text, pe care-l văd ca un incipit a ceva... E o secvenţă de film american - el, plin de angoase socio-filosofice, sărac lipit, singur, neiubit /neiubind, într-un bar. Ea, rebelă, pătimaşă, indecisă şi degrabă îndrăgostitoare de băiatul misterios care pleacă pe munte, în acelaşi bar.
Despre partea tehnică - fragmentul nu e bine strunit, iar mână mai puţin experimentată se vede. Adică, după vreo 20 şi ceva de rânduri de povestit, treci de la prezent, la imperfect, şi înapoi la prezent. Şi mai multe chestii, dar mă opresc aici.
am o amintire frumoasă despre un origami lalea, nu îți poți imagina cum poate să fie de frumoasă... poate cauți pe net cândva, să vezi cât de frumoase pot fi. oare sunt și origami caleașcă? sigur, dacă poemul spune că da. :)
O poezie scrisă migălos cu fină sensibilitate (de fapt o spune și titlul) și care cu fiecare vers se adâncește într-o dulce reverie. Cel puțin două formule lirice ies în evidență: ”hartă invizibilă a lentorii” și ”târziu te întinzi îi stingi veioza/ cum ai închide un plic...”. Atmosfera prinde contur pe nesimțite, iar ”blânda ninsoare” e așezată la locul potrivit.
Versul final alunecă înspre un memento elegiac și schimbă brusc registrul de percepție. Sau doar îl adâncește.
Focusându-mă pe "are să-ţi cadă", pe imperativul latent care există în această construcţie, am trecut cu vederea că-i mai trebuie şi acord. Deci, da, e dezacord acolo. Mea culpa!
Ah, iată trei haiku-uri autumn[i]ale foarte interesante, mai ales prima și ultima, înseși cuvintele anamorfoză și ocluziune au greutate, ce urmează este paradigmatic. Pe scurt, mi-au plăcut și nu înțeleg de ce nu sunt comentarii aici.
excelent! ca să vezi că și ei, sau poate mai ales ei, marii înaintași au avut măsura lor de omenesc, conflicte personale și nimicuri mundane. și au știut să le pună pe foc precum mecanicul de locomotivă pentru ceva mai mult decît o simplă vîlvătaie de emoții omenești. polemica este chiar sănătoasă dacă are un obiect semnificativ sau dacă măcar este purtată cu talent. mi-a făcut o plăcere deosebită lectura și am aflat lucruri pe care nu le știam. oare de au fost uneori profesorii de limba și literatura română în liceu atît de plictisitori...
Remarcabil sinceritate și atâta justețe în afirmțaii, încât aproape rămâi fără cuvinte. Și simpla mea prețuire, Virgil, pentru un Adevăr, indiferent de sfera de viață și de creație: "...în tot noianul ăsta de nedumeriri știu măcar un lucrur, că daca ai inspirație și talent poți scrie și pe zid de închisoare sau foiță de țigară că tot artă va fi. Dar dacă nu vrei să faci ceva, dacă te frămîntă doar morbul vedetismului sau mai știu eu ce alte histrionisme, poți să ai la dispoziție cea mai prestigioasă editură din lume că tot maculatură vei produce și totul se va rezuma la 15 minute de celebritate." Spre cele drept simțite, gândite și înfăptuite. Luminos Timp Pascal vouă, spiritelor bune și oamenilor din cercul creației, Hermeneia. Ela
Faina imagine... m-a prins. E un vizual cu sentiment curat, fara complicatii inutile. As fi evitat exprimarea din final pentru ca mi se pare ca este in contradictie cu nota generala a poemului printr-o impersonalizare. "si nu SE MAI VEDE lumina" Eu am spus de multe ori dar se pare ca niciodata nu e tarziu sa mai spui o data, in poezie adresarea este foarte importanta, mult mai importanta decat in proza, stiu ca suna ciudat, dar cu o chestie din asta poti sa pierzi cititorul daca nu o incadrezi cum trebuie in indicatia "regizorala". Eu stiu ca tu stii ca eu stiu ca tu stii ce vreau sa zic :-) Un poem bun. Andu
scrisul tau a prins consistenta, imi place cum gasesti si dezvolti ideile, demonstrezi ca se poate scrie poezie buna religioasa!
foarte reusita prima strofa! mai departe nu am prea putut face legatura dintre semintele din oase si zapada topita pe ranile pitrelor, la fel finalul (contrar altor finaluri ale tale) parca nu are aceeasi forta pe care o simt in prima strofa.
la fel, eu personal as incerca sa elimin din adjective: imblanzitorul sau - fara "batran", sunetul zapezii - fara "topite", cum imi incoltesc semintele in trup - fara "toate"... in rest inspiratie si numai bine iti doresc, Ioan!
excesul unui absurd de factură existențialistă textul fragmentează (nu știu dacă voit...) ideea unei "medianități" etice; răzbate tensiunea căutării cuvântului care să exprime, dar, deși este întrezărit alocuri, pe final, eșuează într-un misticism ad-hoc; e un text "prea didactic", oscilând între clasificări de tipul "colonia penitenciară" a lui Kafka și "bolovanul" camusian. în s1v3 cred că trebuie revăzută topica. cu respect, Vasile Munteanu
Textul, centrat în jurul somnului (ca "Dormi" al lui Eminescu, cu acelaşi ton imperativ),"În care-auzi cum creşte sub tine firul ierbii" --> "şi-ai s-auzi cum iarba creşte", iarăşi eminescian, diabeticele "Iar eu ca o albină spre tine mă întorn /Ca să adun polenul luminii cu săruturi/ Să îl prefac în miere şi-apoi să te adorm", amuzantul şi artificialul "Un somn ca o trezie, ce treaz prin tine-l dorm (retorism lexical-antagonic), artimiile din versurile 5/14, rezolvarea prozodică deficitară din "Deasupra lumii, cântă privighetori a vrajă, şi, poate cel mai important, rădăcina discursului, mijloacele artistice impersonale, lipsa autenticului şi impresia generală de mimetism voiculescian, fac ca acest text să fie ratat.
textul e bun . "une fois le temps inventé "- imi aduce aminte ca timpul e o inventie umana, natura nu cuantifica nimic. Profetul - mesajul e neelegant . Parca ne intoarcem la tirania de pe agonia...
multumesc, saphirre. si eu m am amuzat citind comul tau despre cheia franceza;)). cred ca li s a intamplat multora aceasta....revelatie. si li se va intampla si altora. asta, pana legalizam clonarea si redactam declaratia universala a roboticilor intergalactici. care deja joaca, fireste, dupa butoane, deocamdata. sper sa nu fi suparat pe nimeni cu acest text. daca da as dori sa mi se spuna. eu as citi cu placere daca cineva ar proceda intocmai. astept cu interes. si de asemeni, si alte pareri
Adrian, stii unde scrie sa nu te bizuiesti pe doi orbi, ca te vor duce in groapa? Tu trebuia sa eviti discursul despre credinta, nu poti discuta despre ea in timp ce te destrabalezi ( asta fiind declaratia ta, nu a mea, in urma cu ceva timp). tu trebuia sa faci comentariu pe text, nu sa arunci cu parfum de la statia de epurare in mine!
Bun începutul, bună ideea. Așa și trebuie, să îți fie teamă și nu numai ție, ci la toți. Spre final treci, însă, în alt registru, deși era interesant de continuat tema cu teama. Îmi E teamă de femeie.. sună parcă mai bine.
Lucian, in primul rand, am niste observatii ce tin de gramatica. "În care constrânge-am veșnicia să-ncapă."...o cratima in plus. apoi: "Se inundau orele, clipele se descreierau în cuvinte./ Înțelesul lor nu se rostea, ci deveneau puternice,". In versul al doilea, subiectul este "intelesul", deci acordul este gresit. Am inteles cum ai gandit tu, dar ar trebui sa renunti l punctul dintre versuri. "Cicatrizam veșniciei în piele"...vesnicie sai vesniciei? as prefera prima varianta... trecand peste aceste amanunte, primele doua strofe mi se par prea incorsetate in imagini. parca s-ar izbi unele de altele. strofa a treia mi-a parut salvata de versul: "Se inundau orele, clipele se descreierau în cuvinte."...desi adjectivul "masive" il umbreste putin. si inca ceva, aici mi se pare ca exista o inadvertenta: "Palmele ridicau bucăți de humă./ Le așezau În centuri de beton sub formă inversă de trepte." huma sau beton?! cam asta ar fi. :) la buna citire.
nu stiu daca neaparat e o poezie de sine statatoare sau poate numai un fel de colectie de contemplari dar este resusita si paul are talent. ofer o penita pentru arta cumpatarii in scris aici. aproape ca se vede ca ar fi putut spune mai mult dar se opreste intotdeauna inainte sa o faca. umila mea parere. UMP
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
e perfectiune. poezia asta poate ca nu o atinge, dar dupa parerea mea este foarte buna.
pentru textul : cerc deDragul meu Actaeon, nu stiu ce as putea sa raspund eu aici pentru ca singura concluzie la care m-ai adus este ca iti place doar sa te auzi (sau citesti) vorbind (sau scriind). Aduci vorba de lucruri care n-au nici o legatura cu problema de fata, acuzi pe sirg fara sa te gindesti daca esti corect sau nu (la urma urmei ce mai conteaza, totul e sa aruncam cu oprobiu fiindca chiar daca dupa aceea scriem "doresc sa ma schimb" tot noroiul initial se vede), ca in final sa fluturi mantia a adio. As putea sa fiu malitios si sarcastic dar ma abtin. Regret doar ca nu prea am avut partener de dialog de vreme ce tie iti e atit de drag monologul. Iti doresc drum bun. Doar atit.
pentru textul : nu suport vara asta verde-gălbui deFara argumente? Deci imi dai dreptate. Stii in timpul lui Ceausescu oamenii erau luati noaptea din case si dusi la inchisoare unde erau interogati, amenintati... stii ce m-a frapat intotdeauna? Nimeni nu le oferea explicatii... nu stiau de ce au fost adusi, nu se prezentau dovezi... era vorba doar de lipsa de respect pentru regim si faptul ca indrazneau sa spuna pe un glas mai putin soptit decat altii ce era gresit. Pe de alta parte cei fara coloana vertebrala macaneau la urechea reprezentantilor regimului minciuni despre colegi, cunoscuti, familie si astfel, desi erau doar niste jigodii, isi scapau existenta mizera moral. Acum nu ma astept sa intelegi. Iti spun doar ca procedezi gresit... unui om care este judecat ii sunt aduse la cunostinta acuzatiile si ii sunt probate. Suspendarea, in circumstantele prezente, a contului meu reprezinta un abuz de putere, o incercare de a pune pumnul in gura celui care indrazneste sa fie de alta parere cu tine. Cat despre cei doi membri hermeneia la care te raportezi si care sunt "obositi" le recomand odihna :) Fii pe pace... n-am sa mai scriu sub acest text si ma mai gandesc daca si pe site. Pana la urma mai sunt vreo 8 oameni care mai posteaza pe aici... restul au plecat sau nu activeaza. A cui sa fie vina? Nu ma pot abtine sa nu iti bat obrazul... macar putin respect coane pentru cele facute de mine pentru hermeneia, macar putin, in spiritul moralei crestine.
pentru textul : Despre noi și Anca Florian deAm citit Adrian cu mare atenție comentariul postat.
pentru textul : Sfinx deSingurul răspun sposibil este: Mulțumesc!
textul de fata are vreun referent "cunoscut" ? astept scena balconului.... :)
pentru textul : din dialogurile misogine ale lui Fane și Costi - partea întîi dediscutiile despre forma limbii romane, cine si cum hotaraste aceasta si toate celelalte accesorii formale ale literaturii nu ar trebui sa ne preocupe pe noi aici prea mult. oricum unii le respecta altii nu iar un autor bun isi va permite mereu sa le ignore doar mediocrii merg dupa regulile stricte te felicit virgil pentru efortul pe care il investesti in hermeneia si iti doresc numai bine, eu sunt unul dintre primii hermenei si imi voi desfasura in continuare o parte a activitatii mele literare aici. cred ca problema cea mai importanta cu noua versiune ar fi cresterea calitatii literare a materialului postat. site-ul trebuie sa devina un mediu cat mai propice postarii de texte literare tot mai valoroase in acest sens deci, succes tuturor Andu
pentru textul : hermeneia 2.0 deun fir epic si, dupa umila mea parere, finalul e previzibil (desi asta n-ar fi chiar un capat de tara). altfel, am citit la tine si poezie.
pentru textul : Dragostea ca un om invizibil (II) deîmi plac ultimele patru versuri... acolo te desprinzi de clișee și ești tu...
pentru textul : Iluzie deCardul e gol sau expirat? Sau amândouă? Corectează aici: "scârție".
Ce să spun despre text, pe care-l văd ca un incipit a ceva... E o secvenţă de film american - el, plin de angoase socio-filosofice, sărac lipit, singur, neiubit /neiubind, într-un bar. Ea, rebelă, pătimaşă, indecisă şi degrabă îndrăgostitoare de băiatul misterios care pleacă pe munte, în acelaşi bar.
Despre partea tehnică - fragmentul nu e bine strunit, iar mână mai puţin experimentată se vede. Adică, după vreo 20 şi ceva de rânduri de povestit, treci de la prezent, la imperfect, şi înapoi la prezent. Şi mai multe chestii, dar mă opresc aici.
pentru textul : un cartuș și o nebună deam o amintire frumoasă despre un origami lalea, nu îți poți imagina cum poate să fie de frumoasă... poate cauți pe net cândva, să vezi cât de frumoase pot fi. oare sunt și origami caleașcă? sigur, dacă poemul spune că da. :)
să ai niște Sărbători liniștite.
pentru textul : dragoste origami deO poezie scrisă migălos cu fină sensibilitate (de fapt o spune și titlul) și care cu fiecare vers se adâncește într-o dulce reverie. Cel puțin două formule lirice ies în evidență: ”hartă invizibilă a lentorii” și ”târziu te întinzi îi stingi veioza/ cum ai închide un plic...”. Atmosfera prinde contur pe nesimțite, iar ”blânda ninsoare” e așezată la locul potrivit.
Versul final alunecă înspre un memento elegiac și schimbă brusc registrul de percepție. Sau doar îl adâncește.
Mai așteptăm.
pentru textul : poem cu palmele fine deFocusându-mă pe "are să-ţi cadă", pe imperativul latent care există în această construcţie, am trecut cu vederea că-i mai trebuie şi acord. Deci, da, e dezacord acolo. Mea culpa!
pentru textul : Străin depersonal, as evita rima (involunatara?) din versul trei.
pentru mine, rasfatul poeziei incepe de la "vreau să locuiesc într-o pădure crescută din tine".
si, te rog, corecteaza typo-ul din finalul asta frumos (navigha).
pentru textul : pentru a vedea trebuie să închidem ochii deAh, iată trei haiku-uri autumn[i]ale foarte interesante, mai ales prima și ultima, înseși cuvintele anamorfoză și ocluziune au greutate, ce urmează este paradigmatic. Pe scurt, mi-au plăcut și nu înțeleg de ce nu sunt comentarii aici.
pentru textul : autumnia deDin păcate, realitatea nu are nicio importanţă, dacă maniera în care este redată nu respiră veridic.
pentru textul : Oameni fara nume deexcelent! ca să vezi că și ei, sau poate mai ales ei, marii înaintași au avut măsura lor de omenesc, conflicte personale și nimicuri mundane. și au știut să le pună pe foc precum mecanicul de locomotivă pentru ceva mai mult decît o simplă vîlvătaie de emoții omenești. polemica este chiar sănătoasă dacă are un obiect semnificativ sau dacă măcar este purtată cu talent. mi-a făcut o plăcere deosebită lectura și am aflat lucruri pe care nu le știam. oare de au fost uneori profesorii de limba și literatura română în liceu atît de plictisitori...
pentru textul : O confruntare literară: Ion Heliade-Rădulescu – Grigore Alexandrescu debun venit! emiemi a facut o observatie incotestabila.
pentru textul : Fericirea de a vinde un coș de ceaslă deRemarcabil sinceritate și atâta justețe în afirmțaii, încât aproape rămâi fără cuvinte. Și simpla mea prețuire, Virgil, pentru un Adevăr, indiferent de sfera de viață și de creație: "...în tot noianul ăsta de nedumeriri știu măcar un lucrur, că daca ai inspirație și talent poți scrie și pe zid de închisoare sau foiță de țigară că tot artă va fi. Dar dacă nu vrei să faci ceva, dacă te frămîntă doar morbul vedetismului sau mai știu eu ce alte histrionisme, poți să ai la dispoziție cea mai prestigioasă editură din lume că tot maculatură vei produce și totul se va rezuma la 15 minute de celebritate." Spre cele drept simțite, gândite și înfăptuite. Luminos Timp Pascal vouă, spiritelor bune și oamenilor din cercul creației, Hermeneia. Ela
pentru textul : jurnal de nesomn IV deimi place textul tau, atat prima strofa cat si a doua, iar aici am apreciat ideea. nu as schimba nimic, poate doar titlul. felicitari, vladimir!
pentru textul : imaginar deFaina imagine... m-a prins. E un vizual cu sentiment curat, fara complicatii inutile. As fi evitat exprimarea din final pentru ca mi se pare ca este in contradictie cu nota generala a poemului printr-o impersonalizare. "si nu SE MAI VEDE lumina" Eu am spus de multe ori dar se pare ca niciodata nu e tarziu sa mai spui o data, in poezie adresarea este foarte importanta, mult mai importanta decat in proza, stiu ca suna ciudat, dar cu o chestie din asta poti sa pierzi cititorul daca nu o incadrezi cum trebuie in indicatia "regizorala". Eu stiu ca tu stii ca eu stiu ca tu stii ce vreau sa zic :-) Un poem bun. Andu
pentru textul : noname@duende descrisul tau a prins consistenta, imi place cum gasesti si dezvolti ideile, demonstrezi ca se poate scrie poezie buna religioasa!
pentru textul : voi străluci în ochii fratelui meu Abel defoarte reusita prima strofa! mai departe nu am prea putut face legatura dintre semintele din oase si zapada topita pe ranile pitrelor, la fel finalul (contrar altor finaluri ale tale) parca nu are aceeasi forta pe care o simt in prima strofa.
la fel, eu personal as incerca sa elimin din adjective: imblanzitorul sau - fara "batran", sunetul zapezii - fara "topite", cum imi incoltesc semintele in trup - fara "toate"... in rest inspiratie si numai bine iti doresc, Ioan!
excesul unui absurd de factură existențialistă textul fragmentează (nu știu dacă voit...) ideea unei "medianități" etice; răzbate tensiunea căutării cuvântului care să exprime, dar, deși este întrezărit alocuri, pe final, eșuează într-un misticism ad-hoc; e un text "prea didactic", oscilând între clasificări de tipul "colonia penitenciară" a lui Kafka și "bolovanul" camusian. în s1v3 cred că trebuie revăzută topica. cu respect, Vasile Munteanu
pentru textul : lumea lui Viceversa deTextul, centrat în jurul somnului (ca "Dormi" al lui Eminescu, cu acelaşi ton imperativ),"În care-auzi cum creşte sub tine firul ierbii" --> "şi-ai s-auzi cum iarba creşte", iarăşi eminescian, diabeticele "Iar eu ca o albină spre tine mă întorn /Ca să adun polenul luminii cu săruturi/ Să îl prefac în miere şi-apoi să te adorm", amuzantul şi artificialul "Un somn ca o trezie, ce treaz prin tine-l dorm (retorism lexical-antagonic), artimiile din versurile 5/14, rezolvarea prozodică deficitară din "Deasupra lumii, cântă privighetori a vrajă, şi, poate cel mai important, rădăcina discursului, mijloacele artistice impersonale, lipsa autenticului şi impresia generală de mimetism voiculescian, fac ca acest text să fie ratat.
pentru textul : Sonet 249 detextul e bun . "une fois le temps inventé "- imi aduce aminte ca timpul e o inventie umana, natura nu cuantifica nimic. Profetul - mesajul e neelegant . Parca ne intoarcem la tirania de pe agonia...
pentru textul : esquisse à deux dans la chambre verte demultumesc, saphirre. si eu m am amuzat citind comul tau despre cheia franceza;)). cred ca li s a intamplat multora aceasta....revelatie. si li se va intampla si altora. asta, pana legalizam clonarea si redactam declaratia universala a roboticilor intergalactici. care deja joaca, fireste, dupa butoane, deocamdata. sper sa nu fi suparat pe nimeni cu acest text. daca da as dori sa mi se spuna. eu as citi cu placere daca cineva ar proceda intocmai. astept cu interes. si de asemeni, si alte pareri
pentru textul : micuța B.B., asasina fantastică deAdrian, stii unde scrie sa nu te bizuiesti pe doi orbi, ca te vor duce in groapa? Tu trebuia sa eviti discursul despre credinta, nu poti discuta despre ea in timp ce te destrabalezi ( asta fiind declaratia ta, nu a mea, in urma cu ceva timp). tu trebuia sa faci comentariu pe text, nu sa arunci cu parfum de la statia de epurare in mine!
pentru textul : psalm deBun începutul, bună ideea. Așa și trebuie, să îți fie teamă și nu numai ție, ci la toți. Spre final treci, însă, în alt registru, deși era interesant de continuat tema cu teama. Îmi E teamă de femeie.. sună parcă mai bine.
pentru textul : îmi este teamă de femeie deCorectie: in loc de "cȃnd a postat..." se va citi: "cȃnd am postat..."
pentru textul : Femei flămânde de bărbați: Salem deLucian, in primul rand, am niste observatii ce tin de gramatica. "În care constrânge-am veșnicia să-ncapă."...o cratima in plus. apoi: "Se inundau orele, clipele se descreierau în cuvinte./ Înțelesul lor nu se rostea, ci deveneau puternice,". In versul al doilea, subiectul este "intelesul", deci acordul este gresit. Am inteles cum ai gandit tu, dar ar trebui sa renunti l punctul dintre versuri. "Cicatrizam veșniciei în piele"...vesnicie sai vesniciei? as prefera prima varianta... trecand peste aceste amanunte, primele doua strofe mi se par prea incorsetate in imagini. parca s-ar izbi unele de altele. strofa a treia mi-a parut salvata de versul: "Se inundau orele, clipele se descreierau în cuvinte."...desi adjectivul "masive" il umbreste putin. si inca ceva, aici mi se pare ca exista o inadvertenta: "Palmele ridicau bucăți de humă./ Le așezau În centuri de beton sub formă inversă de trepte." huma sau beton?! cam asta ar fi. :) la buna citire.
pentru textul : Despre mine altădată denu stiu daca neaparat e o poezie de sine statatoare sau poate numai un fel de colectie de contemplari dar este resusita si paul are talent. ofer o penita pentru arta cumpatarii in scris aici. aproape ca se vede ca ar fi putut spune mai mult dar se opreste intotdeauna inainte sa o faca. umila mea parere. UMP
pentru textul : m-a început albul dePagini