minunat acest text. se tot scrie de micile minuni, de lucrurile mici in general, dar cred ca putine texte reusesc sa surprinda atat de bine naturaletea si simplitatea. cu o singura exceptie, versul cu filmul uitat, care imi pare din...alt film...tocmai pentru ca e uitat, imi da o senzatie de prafuit. In rest, imi place mult cum contrapunctezi cu ajutorul focilor si al cremei hidratante si cum eliberezi detensionezi exact acolo unde discursul risca sa cada in "prea mult". Felicitari! Din punctul meu de vedere, e de penita.
ai dreptate Alma, s-a contactat persoana respectivă și cred, sper că am de-a facecu persoane mature pe care nu am nevoie să le trag de urechi. Sînt însă supărat că unii nu citesc nici regulamentul, nici, nota formularului de înscriere, nici emailul meu de raspuns și nici ce scriu la rubrica Info și apoi se supără ca ciobanul pe sat pentru că nu înțeleg ce se petrece. Promit că am să devin foarte dur și nu o să mai depun eu eforturi pentru a suplini neglijența sau ignoranța altcuiva.
Poezia (ca şi arta în general) nu evoluează decât sub raport tehnic, dragă Marynna. Sigur, ea trebuie să fie a timpului în care e scrisă. Dar şi a tuturor timpurilor. De obicei, nu e nici una, nici alta. Dar faptul că unul scrie despre diligenţe, iar altul despre trenuri, gări, avioane sau aeroporturi are mai puţină importanţă.
In altă ordine de idei, aţi înţeles greşit. Nu v-am ameninţat cu nimic. Când am spus că riscaţi, m-am referit la un risc de imagine.
Cât despre secolul lui Villon, a fost, aşa, o figură de stil. Ca să vă fac plăcerea, transcriu acum, exact, după dicţionarul "Scriitori străini", Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981: Villon, Francois (pseud. lui Francois de Montcorbier sau des Loges, cca. 1431-după 1463). Scuze că nu pot pune sedila.
Dar se pare că m-am pus, aici, cu blondele şi n-o să-mi prea fie uşor! Aşa că, pe viitor, voi fi mai atent.
îl mai citesc citesc odată, fumez o țigară și am să adorm, da' ce frumos îmi sună '' ea zgâria cu unghia pe spatele frunzelor forme ciudate, o corabie îi țâșnea vara din piept cu pânze umflate, toamna în rece siaj pe șira spinării;'' ...numai bravo :)
Bine ai venit Ramona. E o dimineta fierbinte plina de colibri volatili ciugulind din ibiscusul inflorit noaptea pe furis. Ma bucur ca o sa te vad in august la cismea si chiar si inainte. Succes ! Mult !
Am citit cu plăcere şi empatie.
Mă gândesc că titlul e sugestiv în felul lui, (încercarea de a înfrunta ,,valurile vieţii” având din start un handicap, o lipsă, o neputinţă...apoi, expesia ,,fără mască” mă mai duce cu gândul la ,,fără prefăcătorie”). Cu toate acestea, cred că acest titlu metaforic nu e în ton cu poemul, dpdv al mijloacelor artistice. Poemul e unul realist, fără încărcături metaforice, e un decupaj de stare încadrat foarte bine în câteva evenimente generatoare ale acestei stări. Apreciez dinamismul, bine alese verbele care susţin ideea de libertate enunţată la început. Frumos evidenţiat rolul mâinilor, subliniere subtilă a legii compensaţiei naturale, profitând de sintagma cunoscută ,,a lua viaţa în mâini”. Bine redată trauma. Introspectiv. Cred că e cel mai bun poem al tău :)
Permite-mi mici observaţii, simple păreri: cred că la primul vers e suficient doar ,,înainte de asfinţit”; mi se pare nepotrivit epitetul ,,sfântul” din ,,sfântul soare" ( îmi aminteşte de ,,Hora Unirii” :) ). Familia de cuvinte a cuvântului ,,a râde” şi elemente din câmpul lexical al acestuia sunt folosite aproape de limita supralicitării. De aceea sugerez să elimini ,,să zâmbesc”. Văd finalul aşa:
,, uitasem să plâng
uitasem că nu râsesem niciodată
din toată inimă”
Finalul îmi aminteşte de un adevăr enunţat de Emil Cioran: ,,O lacrimă are întotdeauna rădăcini mai adânci decât un zâmbet". Iar Kahlil Gibran, un autor îndrăgit, scria: ,,...spre a vă întoarce în lumea fără de anotimpuri, unde veţi râde, dar nu cu întreaga voastră bucurie şi unde veţi plânge, dar nu în toate lacrimile voastre."
Mi-a făcut placere, Cristina., şi să citesc şi să scriu. Aştept următorul poem :)
george, pe undeva, prin subspațiu, parcă-parcă mi se pare că tu ai ceva de spus, deci zic atât... continuă!
dar nu așa, perfecționează-te!
așa tineri și frumoși cum v-a făcut Dumnezeu pe alde ca tine george, nu îi arătați prea multă considerație prin astfel de texte în care îi puneți răbdarea la grea încercare...
asta ca să nu mai menționez despre așteptările mele
E bună ideea textului. Strofei a treia parcă nu îi găsesc locul în poem. Remarc versurile: "nu mai curge nici un om prin pământ toți se duc de jos în sus acolo îi trage ața" de ținut minte. :)
Tu ai citit cartea Lucruri de Capatai? Scrisa pe la 950 AD de o curtezana la o curte imperiala nipona? Probabil ca da. E o remarca deosebita acolo despre lucruri vulgare. Unul ar fi un paravan de matase Dankin facut chiar in Dankin. Obrazul stang al Mona Lisei e chiar o insulta. Dar ce ai cu caprele ? cu ciresele amare? Daca iti arat partea dulce-amara a Lunii, unde o clasezi? Si cei care se nasc exact in noaptea de 31 Dec, te intrebi cum e viata lor? Eu zic ca lista e de departe neterminata..
O frumoasa ruga, pe masura unui suflet deopotriva inclinat spre "degustarea" miracolului si care stie sa valorizeze experienta personala intr-un discurs echilibrat, nuantat in limitele rezonabilului, parca tocmai pentru a nu prelungi granita subiectivitatii trairii transpuse in vers pana spre o limita ce l-ar face incognoscibil si lipsit de universalitate. Bucuros de citire.
"cine se ascunde de cine" grea întrebare.sunt episoade din viață pe care vrei să le închizi cu strășnicie pe vecie, și uneori nu se poate. și organismul uman erupe ca un vulcan la un moment dat. există scânteia, aprinde focul și arzi ca o torță. e cumplit. secretele de orice fel ar fi nu pot duce decât la dezastre. adio fericire pentru cel ce se ascunde și tace. mai ales când nu e vinovat cu nimic, nu i se poate reproșa, decât că stă izolat " în casa din vârful copacului...deasupra unei lumi în care mișună - lucrurile despre care nu vorbim". text ce îndeamnă la meditație, și bine face. era necesar. felicitări!
expoziția de corali (noemi) pășea timid în galeria imensă domnea o liniște a începuturilor ecoul pașilor dispărea în umbre pierduse șirul semnelor ghidei despre lumea ciudată a pietrelor se apropie de geam sărutându-l credea că dincolo doarme păpușa unei fete din pompei trezit, coralul clipi din pleoape conectând-o printr-un ochean invizibil zări copii alergând călare pe pești de culori uimitoare nemaiîntâlnite păsări subacvatice dinspre ținuturile reci auzi cântecul focilor în țiuitul lor de astre marine fata își scoase aparatul auditiv înotă prin tub până dincolo un delfin veni aproape învățând-o să vorbească e...no...mi... auziră cu toții e...no...mi no...e...mi n..o...e...m...i fata repeta o dată cu delfinul prin ocheanul coralului în sala uriașă dansa icnetul valurilor obosite la țărm oamenii din jur nu pricepeau miracolul a..u...d...
Remarcabil. Dai intreaga masura a talentului si, de data asta, a harului tau. Pacat ca se intampla atat de rar aceata "intreaga masura"! In rest te mentii la o cota destul de buna a unui discurs flamboaiant cu iz interesant de Ev mediu (goticul pe acolo haladuia) insa filosofard si...atat.
Singurele lucruri care m-au împiedicat să trimit textul la şantier sunt titlul şi ultimul rând. Ce se află între ele este fad, banal, clişeic, adolescentin şi fără miză.
Alma,
Nu am 'prins' diferența, mea culpa, mi-o explici tu pls?
Bott, nu știu dacă 'ambele variante sunt corecte' aștept, sincer, o părere avizată fără nici un fel de răutate pentru binele textului.
Cu un pic de întârziere, pentru care vă rog să mă iertați, Corina și Andu, vin cu mulțumiri frumoase pentru voi.
Corina, înțeleg că e o teamă bună :). E un pic de poezie în comentul tău și-ți mulțumesc...tot din inimă.
Andu, un pic indiscretă întrebarea, dar voi răspunde: nu a fost un efort financiar personal și nici un efort de a căuta sponsori; m-au găsit ei pe mine și-au dorit să rămână în anonimat.
Felicit copiii talentați! Înțeleg că ei sunt creatori de haiga. Mult succes!
Talent autentic? Numai când Dumnezeu își pune semnătura invizibilă...
Virgil, aș vrea să facem împreună un exercițiu simplu de logică.Să presupunem că ce afirmi tu este adevărat.Atunci voi enumera câteva titluri ale poeziilor tale : "wild", "paradis left over", "hapiness, only", e.t.c.,q.e.d.. Acum în legatură cu "blind cu einstein" chiar că îmi pare rău ca trebuie să explic , aici este un cuvînt DELIBERAT scris în engleză care este apropiat ca forma de cuvântul "blând". Virgil, ca să înțelegi,e ca și cum hermeneia și hermeneutica ar trebui să fie permanent în armonie. Cu stimă, te aștept oricând să polemizăm asupra textelor mele
cred ca textul asta are suficiente penite deja. cred, de asemeni, ca s-a spus tot ce era de sus despre el. chiar si mai mult. mai cred cu tarie ca nu gust intotdeauna textele tale.
si in final, cred ca, avand in vedere faptul ca acest text mi-a placut extrem de tare, am si eu dreptul, ca orice user al site-ului, sa mai dau o penita, pe motiv ca - iete- penita mea este ca o exclamatie entuziasta, facand un salt deasupra textului tau.
D-le Dinu, sunteţi în eroare (dar nu-i bai, nu e prima şi nici ultima dată
"nu stiu ce e de penita in articolul de mai sus! si nu inteleg daca articolelor le pot fi acordate penita, intru cat [!] penita este o recunoastere a inspiratiei unui autor si a transmiterii a ceva peste calitatea liniara a scrierilor postate. " (N. Dinu) - nimic mai fals, domnule! În primul rând, peniţele nu înseamnă recunoaştere a nici unui fapt, cu atât mai puţin a unui factor axiolog sau a unui sentiment revelat. Peniţele înseamnă doar o rezonanţă subiectivă şi o recomandare de lectură. În al doilea rând, e absurd să susţii că articolele nu au voie la peniţe@ Cum adică? Nu pricep logica. Aveţi cumva impresia că în articole nu există creativitate? Sau trăire? Aaa, consideraţi că textul este prost, că nu-şi merită îndemnul spre lectură? Ok. Polemizaţi, argumentaţi, distrugeţi. Dar faceţi-o literar, conform regulamentului. Nu veniţi cu afirmaţii de doi lei şi-o urzică! Mai treceţi spusele şi prin logica noastră cea de toate gropile, nu doar prin răutăcismele de crâşmă!
nici o dumbravă nu mai e aceeași, pentru că, ea, dumbrava, nu mai rămâne deloc minunată câteodată in sufletul nostru...sau cineva pleacă la nesfârșit (cu sau fără câine), în pădurea semnelor lui... ai pasaje care fac toți banii prin forța concentrată a expresiei: "prima dată când a murit mama limba mi s-a umflat mi-a venit să urlu am căutat o pădure cu lupi le-am zis na-vă mă lupilor din voi am plecat în voi mă întorc" sau altele inutile, lest efectiv: "nici cu femeile n-am dus-o bine unele voiau bani altele numai sex le-am dat de toate și-am trăit liniștit" dar asta e doar părerea mea...
Scuze, Aranca. Ti-am citit biografia; multe; multe turnuri gotice cu realizari artistice, deosebite..Felicitari. In legatura cu " sequoia ", s-ar putea sa privim si sa percepem realitatea din unghiuri diferite. Multumesc pentru parere. Pentru profetul; MULTUMESC
poemul reflecta circul la care ne supune viata, bineinteles nu aduc nimic nou.. toate au fost spuse, doar dezbrac realitatea de aprente... multumec frumos domnului hopernicus pentru comentarii , aprecieri si domnului Cozan pentru interventile facute sub acest text o seara frumoasa!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
minunat acest text. se tot scrie de micile minuni, de lucrurile mici in general, dar cred ca putine texte reusesc sa surprinda atat de bine naturaletea si simplitatea. cu o singura exceptie, versul cu filmul uitat, care imi pare din...alt film...tocmai pentru ca e uitat, imi da o senzatie de prafuit. In rest, imi place mult cum contrapunctezi cu ajutorul focilor si al cremei hidratante si cum eliberezi detensionezi exact acolo unde discursul risca sa cada in "prea mult". Felicitari! Din punctul meu de vedere, e de penita.
pentru textul : everyday things de"...era-n acel boltit ungher
un rai cu sfere de mister.
de-atunci noi simfonii s-au scris
în bucurii de nedescris,
de la popor la alt popor
s-au răspândit ca-n vis.
istoria a fost atinsă
de taina ieslei, necuprinsă..."
Sărbători sub paza luminii, Virgil. Şi tuturor cititorilor.
pentru textul : De Nașterea Domnului deai dreptate Alma, s-a contactat persoana respectivă și cred, sper că am de-a facecu persoane mature pe care nu am nevoie să le trag de urechi. Sînt însă supărat că unii nu citesc nici regulamentul, nici, nota formularului de înscriere, nici emailul meu de raspuns și nici ce scriu la rubrica Info și apoi se supără ca ciobanul pe sat pentru că nu înțeleg ce se petrece. Promit că am să devin foarte dur și nu o să mai depun eu eforturi pentru a suplini neglijența sau ignoranța altcuiva.
pentru textul : jurnal de nesomn III dePoezia (ca şi arta în general) nu evoluează decât sub raport tehnic, dragă Marynna. Sigur, ea trebuie să fie a timpului în care e scrisă. Dar şi a tuturor timpurilor. De obicei, nu e nici una, nici alta. Dar faptul că unul scrie despre diligenţe, iar altul despre trenuri, gări, avioane sau aeroporturi are mai puţină importanţă.
pentru textul : Anotimp deIn altă ordine de idei, aţi înţeles greşit. Nu v-am ameninţat cu nimic. Când am spus că riscaţi, m-am referit la un risc de imagine.
Cât despre secolul lui Villon, a fost, aşa, o figură de stil. Ca să vă fac plăcerea, transcriu acum, exact, după dicţionarul "Scriitori străini", Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981: Villon, Francois (pseud. lui Francois de Montcorbier sau des Loges, cca. 1431-după 1463). Scuze că nu pot pune sedila.
Dar se pare că m-am pus, aici, cu blondele şi n-o să-mi prea fie uşor! Aşa că, pe viitor, voi fi mai atent.
îl mai citesc citesc odată, fumez o țigară și am să adorm, da' ce frumos îmi sună '' ea zgâria cu unghia pe spatele frunzelor forme ciudate, o corabie îi țâșnea vara din piept cu pânze umflate, toamna în rece siaj pe șira spinării;'' ...numai bravo :)
pentru textul : Soldatul părăsit de soartă și iubita teiului înflorit deBine ai venit Ramona. E o dimineta fierbinte plina de colibri volatili ciugulind din ibiscusul inflorit noaptea pe furis. Ma bucur ca o sa te vad in august la cismea si chiar si inainte. Succes ! Mult !
pentru textul : De dimineață deAm citit cu plăcere şi empatie.
Mă gândesc că titlul e sugestiv în felul lui, (încercarea de a înfrunta ,,valurile vieţii” având din start un handicap, o lipsă, o neputinţă...apoi, expesia ,,fără mască” mă mai duce cu gândul la ,,fără prefăcătorie”). Cu toate acestea, cred că acest titlu metaforic nu e în ton cu poemul, dpdv al mijloacelor artistice. Poemul e unul realist, fără încărcături metaforice, e un decupaj de stare încadrat foarte bine în câteva evenimente generatoare ale acestei stări. Apreciez dinamismul, bine alese verbele care susţin ideea de libertate enunţată la început. Frumos evidenţiat rolul mâinilor, subliniere subtilă a legii compensaţiei naturale, profitând de sintagma cunoscută ,,a lua viaţa în mâini”. Bine redată trauma. Introspectiv. Cred că e cel mai bun poem al tău :)
Permite-mi mici observaţii, simple păreri: cred că la primul vers e suficient doar ,,înainte de asfinţit”; mi se pare nepotrivit epitetul ,,sfântul” din ,,sfântul soare" ( îmi aminteşte de ,,Hora Unirii” :) ). Familia de cuvinte a cuvântului ,,a râde” şi elemente din câmpul lexical al acestuia sunt folosite aproape de limita supralicitării. De aceea sugerez să elimini ,,să zâmbesc”. Văd finalul aşa:
,, uitasem să plâng
uitasem că nu râsesem niciodată
din toată inimă”
Finalul îmi aminteşte de un adevăr enunţat de Emil Cioran: ,,O lacrimă are întotdeauna rădăcini mai adânci decât un zâmbet". Iar Kahlil Gibran, un autor îndrăgit, scria: ,,...spre a vă întoarce în lumea fără de anotimpuri, unde veţi râde, dar nu cu întreaga voastră bucurie şi unde veţi plânge, dar nu în toate lacrimile voastre."
Mi-a făcut placere, Cristina., şi să citesc şi să scriu. Aştept următorul poem :)
pentru textul : umbre de castan degeorge, pe undeva, prin subspațiu, parcă-parcă mi se pare că tu ai ceva de spus, deci zic atât... continuă!
pentru textul : confesiuni dedar nu așa, perfecționează-te!
așa tineri și frumoși cum v-a făcut Dumnezeu pe alde ca tine george, nu îi arătați prea multă considerație prin astfel de texte în care îi puneți răbdarea la grea încercare...
asta ca să nu mai menționez despre așteptările mele
un decor de toamnă viu prin culoare, acţiune şi simţuri. mi-a plăcut mult sărbătoarea melcilor.
pentru textul : decor deE bună ideea textului. Strofei a treia parcă nu îi găsesc locul în poem. Remarc versurile: "nu mai curge nici un om prin pământ toți se duc de jos în sus acolo îi trage ața" de ținut minte. :)
pentru textul : azi sar schije deTu ai citit cartea Lucruri de Capatai? Scrisa pe la 950 AD de o curtezana la o curte imperiala nipona? Probabil ca da. E o remarca deosebita acolo despre lucruri vulgare. Unul ar fi un paravan de matase Dankin facut chiar in Dankin. Obrazul stang al Mona Lisei e chiar o insulta. Dar ce ai cu caprele ? cu ciresele amare? Daca iti arat partea dulce-amara a Lunii, unde o clasezi? Si cei care se nasc exact in noaptea de 31 Dec, te intrebi cum e viata lor? Eu zic ca lista e de departe neterminata..
pentru textul : lucruri care nu-mi plac deO frumoasa ruga, pe masura unui suflet deopotriva inclinat spre "degustarea" miracolului si care stie sa valorizeze experienta personala intr-un discurs echilibrat, nuantat in limitele rezonabilului, parca tocmai pentru a nu prelungi granita subiectivitatii trairii transpuse in vers pana spre o limita ce l-ar face incognoscibil si lipsit de universalitate. Bucuros de citire.
pentru textul : Există în decembrie o seară de...Bare/eyes in the circles.
pentru textul : Time de"cine se ascunde de cine" grea întrebare.sunt episoade din viață pe care vrei să le închizi cu strășnicie pe vecie, și uneori nu se poate. și organismul uman erupe ca un vulcan la un moment dat. există scânteia, aprinde focul și arzi ca o torță. e cumplit. secretele de orice fel ar fi nu pot duce decât la dezastre. adio fericire pentru cel ce se ascunde și tace. mai ales când nu e vinovat cu nimic, nu i se poate reproșa, decât că stă izolat " în casa din vârful copacului...deasupra unei lumi în care mișună - lucrurile despre care nu vorbim". text ce îndeamnă la meditație, și bine face. era necesar. felicitări!
pentru textul : „lucrurile despre care nu vorbim” de"nu te explici sieţi" - nu cred că există această formă de pronume reflexiv. Licenţă?
pentru textul : poem deexpoziția de corali (noemi) pășea timid în galeria imensă domnea o liniște a începuturilor ecoul pașilor dispărea în umbre pierduse șirul semnelor ghidei despre lumea ciudată a pietrelor se apropie de geam sărutându-l credea că dincolo doarme păpușa unei fete din pompei trezit, coralul clipi din pleoape conectând-o printr-un ochean invizibil zări copii alergând călare pe pești de culori uimitoare nemaiîntâlnite păsări subacvatice dinspre ținuturile reci auzi cântecul focilor în țiuitul lor de astre marine fata își scoase aparatul auditiv înotă prin tub până dincolo un delfin veni aproape învățând-o să vorbească e...no...mi... auziră cu toții e...no...mi no...e...mi n..o...e...m...i fata repeta o dată cu delfinul prin ocheanul coralului în sala uriașă dansa icnetul valurilor obosite la țărm oamenii din jur nu pricepeau miracolul a..u...d...
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 5 dear trebui să adaug un titlu la comentarii link pe comentarii?? cum adică? Înaite era "Ultimele".. s-a considerat că are o notă negativă
pentru textul : ultimele modificări pe site deRemarcabil. Dai intreaga masura a talentului si, de data asta, a harului tau. Pacat ca se intampla atat de rar aceata "intreaga masura"! In rest te mentii la o cota destul de buna a unui discurs flamboaiant cu iz interesant de Ev mediu (goticul pe acolo haladuia) insa filosofard si...atat.
pentru textul : Mit deAm mai observat un plus: acum este posibilă editarea numelui. Întrebare: peniţele mai sunt valabile? Au rămas cele vechi, se mai pot da altele?
pentru textul : Bun venit pe Hermeneia 2.0 deSingurele lucruri care m-au împiedicat să trimit textul la şantier sunt titlul şi ultimul rând. Ce se află între ele este fad, banal, clişeic, adolescentin şi fără miză.
pentru textul : cu o bucată de cer înaintea mea deAlma,
pentru textul : Mica țigariadă deNu am 'prins' diferența, mea culpa, mi-o explici tu pls?
Bott, nu știu dacă 'ambele variante sunt corecte' aștept, sincer, o părere avizată fără nici un fel de răutate pentru binele textului.
Cu un pic de întârziere, pentru care vă rog să mă iertați, Corina și Andu, vin cu mulțumiri frumoase pentru voi.
Corina, înțeleg că e o teamă bună :). E un pic de poezie în comentul tău și-ți mulțumesc...tot din inimă.
Andu, un pic indiscretă întrebarea, dar voi răspunde: nu a fost un efort financiar personal și nici un efort de a căuta sponsori; m-au găsit ei pe mine și-au dorit să rămână în anonimat.
pentru textul : Karumi deFelicit copiii talentați! Înțeleg că ei sunt creatori de haiga. Mult succes!
Talent autentic? Numai când Dumnezeu își pune semnătura invizibilă...
Virgil, aș vrea să facem împreună un exercițiu simplu de logică.Să presupunem că ce afirmi tu este adevărat.Atunci voi enumera câteva titluri ale poeziilor tale : "wild", "paradis left over", "hapiness, only", e.t.c.,q.e.d.. Acum în legatură cu "blind cu einstein" chiar că îmi pare rău ca trebuie să explic , aici este un cuvînt DELIBERAT scris în engleză care este apropiat ca forma de cuvântul "blând". Virgil, ca să înțelegi,e ca și cum hermeneia și hermeneutica ar trebui să fie permanent în armonie. Cu stimă, te aștept oricând să polemizăm asupra textelor mele
pentru textul : blind cu einstein de"scaieţi metafizici" e o găselniţă cel puţin hilară. Dacă s-a ales folosirea punctuaţiei, nu înţeleg de ce aceasta nu există peste tot.
pentru textul : cu ochii nu te văd decred ca textul asta are suficiente penite deja. cred, de asemeni, ca s-a spus tot ce era de sus despre el. chiar si mai mult. mai cred cu tarie ca nu gust intotdeauna textele tale.
si in final, cred ca, avand in vedere faptul ca acest text mi-a placut extrem de tare, am si eu dreptul, ca orice user al site-ului, sa mai dau o penita, pe motiv ca - iete- penita mea este ca o exclamatie entuziasta, facand un salt deasupra textului tau.
pentru textul : Noapte bună, copii deD-le Dinu, sunteţi în eroare (dar nu-i bai, nu e prima şi nici ultima dată
"nu stiu ce e de penita in articolul de mai sus! si nu inteleg daca articolelor le pot fi acordate penita, intru cat [!] penita este o recunoastere a inspiratiei unui autor si a transmiterii a ceva peste calitatea liniara a scrierilor postate. " (N. Dinu) - nimic mai fals, domnule! În primul rând, peniţele nu înseamnă recunoaştere a nici unui fapt, cu atât mai puţin a unui factor axiolog sau a unui sentiment revelat. Peniţele înseamnă doar o rezonanţă subiectivă şi o recomandare de lectură. În al doilea rând, e absurd să susţii că articolele nu au voie la peniţe@ Cum adică? Nu pricep logica. Aveţi cumva impresia că în articole nu există creativitate? Sau trăire? Aaa, consideraţi că textul este prost, că nu-şi merită îndemnul spre lectură? Ok. Polemizaţi, argumentaţi, distrugeţi. Dar faceţi-o literar, conform regulamentului. Nu veniţi cu afirmaţii de doi lei şi-o urzică! Mai treceţi spusele şi prin logica noastră cea de toate gropile, nu doar prin răutăcismele de crâşmă!
Scuze de intervenţie, Paul!
pentru textul : Calistrat Costin în galaxia mea! denici o dumbravă nu mai e aceeași, pentru că, ea, dumbrava, nu mai rămâne deloc minunată câteodată in sufletul nostru...sau cineva pleacă la nesfârșit (cu sau fără câine), în pădurea semnelor lui... ai pasaje care fac toți banii prin forța concentrată a expresiei: "prima dată când a murit mama limba mi s-a umflat mi-a venit să urlu am căutat o pădure cu lupi le-am zis na-vă mă lupilor din voi am plecat în voi mă întorc" sau altele inutile, lest efectiv: "nici cu femeile n-am dus-o bine unele voiau bani altele numai sex le-am dat de toate și-am trăit liniștit" dar asta e doar părerea mea...
pentru textul : dumbrava minunată deScuze, Aranca. Ti-am citit biografia; multe; multe turnuri gotice cu realizari artistice, deosebite..Felicitari. In legatura cu " sequoia ", s-ar putea sa privim si sa percepem realitatea din unghiuri diferite. Multumesc pentru parere. Pentru profetul; MULTUMESC
pentru textul : sequoia depoemul reflecta circul la care ne supune viata, bineinteles nu aduc nimic nou.. toate au fost spuse, doar dezbrac realitatea de aprente... multumec frumos domnului hopernicus pentru comentarii , aprecieri si domnului Cozan pentru interventile facute sub acest text o seara frumoasa!
pentru textul : pas d'applaudissements, s 'il vous plaît! deoameni fara acte si câini mor peste tot. ai vrut sa spui, probabil, ca în "râpa aceea" sunt aruncati.
pentru textul : în rîpa aceea unde mor cîinii și oamenii fără acte dePagini