da, vreau în curînd să inaugurez la Interactiv și o secțiune de Polemică/Dialog în care oamenii să poată discuta, polemiza pe teme literare, filozofice, etc. fără frică și cu decență intelectuală (dacă îmi e permis să sper că intelectualii pot fi decenți și pertinenți fără teama de a fi considerați ineficienți)
Nu m-asteptam de la o mimosa senzitiva sa devina floare carnivora: "te pot descânta între coapsele mele"! Dar amestecul intre cele doua ipostaze in text m-a incatat. Semn ca te citesc si-mi place. Chiar fan n-am devenit. Dar, cine stie?
Va multumesc pentru lecturare si pareri,va astept in continuare cu interes, mediul virtual fiind singura cale de a ma alatura unei efervescente creatoare. Dupa o sedimentare a simbolurilor antrenate de acest poem voi reveni asupra lui,cu unelte de slefuire; pentru moment imi recunosc in el acea stare de autoexilare cognitiva, surprinsa atat de sublim de Ioan.
vioi text. iepurașii au mult umor. cât de curat râdem, are și o notă de freaky și știi de ce? îmi amintește de un iepure pe care l-am văzut în copilărie atârnat de un copac pregătit pentru a fi făcut cină. din poziția aceea mi se părea că râdea.
gânduri bune, Silviu!
nu trebuie sa zabovesc prea mult in comentarii, vreau sa spun ca urmaresc de foarte mult timp poemele tale. si ini plac. e un stil pe care l-am mai observat la inca doua poete de pe agonia, probabil editori. ceea ce imi place aici este ca pot sa ofer stele poemelor valoroase. acum este timpul sa ofer steluta. am retinut din poemul tau "îți iese un milion de albine ce fecundează lumina", "între mirosul de transpirație și mirosul de mort aleg mirosul de mort ", "dacă dispare omul care te susține omul care te cară în spate rămîi deformat ca la orele de echitație", "nu mă plîng am mîncat bine am rîs bine am tot felul de lucruri care mă fac fericit poate mi-aș dori să adorm pe coastele unei femei", "camera mea e atît de goală încît am senzația că sunt într-o barcă"... cu adevarat poet. penita si respectul meu. PvG
am citit și alte poeme legate de îngeri, multe și frumoase, din cele pe care le scrieți. constat că tema asta vă stimulează imaginația și o face cu prisos și roadă bună. felicitări pentru felul în care vă jucați cu îngerii!
Multumesc pentru citire si aprecieri. Fac precizarea ca in urma cu ceva timp am vrut sa-mi desfiintez contul, dar gestionarul acestuia mi-a sugerat doar o "retragere", deci nu este o sanctiune...
Citind poemul se poate declansa cititorului o "hermeneutica a suspiciunii" (cum mai spuneau si altii) intre haloul hamletian si prozodia de gala oferind pentru "to be or not to be" o variantiune cantabila. Deosebite, filosofic vorbind, versurile: "Stai între săbii fulgerȃnd subțire Și cerul tainic strȃns te înconjoară Căci n-ai să poți iubi a doua oară De n-ai ucis în tine primul mire"
Un poem reușit, printre cele bune de pe aici.
Mai puțin finalul, nu înțeleg de ce după ce ne desfeți cu imagini parcă venite din Cer cobori pe skype și pe un 'webcam oarecare'.
Este ca un duș rece, este oare necesar așa, ca ultim cuvânt al acestui poem?
Întreb și eu... dar poemul mi-a plăcut, și nu mi se pare chiar așa de împovărat, mi se pare mai degrabă serios, mai puțin (repet) finalul.
Nici cubaneza si nici americana, aceasta primavara neagra este un text bun insa parca tocmai strofa din mijloc care s-a vrut a fi cea mai manifesta/realista este ratata cu desavarsire. Prima si a treia strofa sunt deosebite, inceputul si finalul de efect.
Text-ecou, puzzle ori domino. Dar fără caracter ludic. Fragmente discursive care aduc fragmente. Dar nu fragmentează ideatic. Tragicul existenţial, fără valenţe estetice, străbătut de tuşe sarcastice. O scuturare (de viaţă) testamentară. Pe alocuri, dureroasă, pe alocuri resemnată, pe alocuri înţeleaptă, pe alocuri, ignorantă. Sictir (liric()de rigoare, timbru grav, fără superioritate, superficialitate.
Dpmdv, o împletire firească între poezia veritabilă şi travaliul tehnic. Exponenţii tropici nu înghit mesajul. Oralitatea, instantaneele sunt obţinute echilibrat, din (aparentul) limbaj frust schimbat (şi schimbând) metafora. Autorul nu se lamentează, nu se plânge, nu ne vorbeşte de doctrina/rutina sa interioară moştenite de la adresanţii "scrisorilor". Nu mizează pe efecte lingvistice extreme, pe ambiguitate, pe şocuri imagistice. Totul se derulează, parcă, la prima mână. Ca şi cum ai vărui o casă, fără să te uiti la varul din găleată, dar ştiind cu exactitate măsura de pe bidinea.
Pentru mine, textul e prea scurt. E dureros, pe undeva, e "inspirant" pe altundeva, e sincer peste tot. Mă face un cititor intim.
De reproşat: începutul, prima unitate. Mi se pare puţintel teribilă faţă de rest + unele alunecări minore (câte un adjectiv, câte o prepoziţie), chestii care se pot curăţa lejer.
De remarcat (multe, dar mă opresc aici:) "nu mi-a fost niciodată frică să zbor
mai mult mi-a fost frică să tac" - în sfârşit tăcerea nu mai este ridicată în slăvi. Ca O. Paler, consider că, de cele mai multe ori, tăcerea e mult inferioară cuvântului.
multumesc, Virgil, este o apreciere neasteptata. si onoranta. :)
despre acel pronume: asa scrisesem initial (nu-mi)... apoi am renuntat la el. ma mai gandesc...
"e greu sa scrii poezie religioasa", spui; cand am inceput sa scriu, nu mi-am propus asta cu obstinatie, poate de aceea ti se pare "altfel". eu n-am facut decat sa asez in cuvinte o anumita experienta.
Atenție la atenție. Îmi permit să fac o observație unui comentator. Alma, atenție la "atenție". Deocamdată ești totuși un simplu autor aici pe site. Comentariile și mustrările astea "ex catedra" oricît de justificate ar părea poartă cu sine o atitudine care nu îmi place absolut de loc și nu va fi tolerată pe Hermeneia. Aici nu sîntem profesori și elevi, chiar dacă tu sau alții poate uitați chestia asta. Aici sîntem colegi iar comportamnetul tău, repet chiar dacă o fi justificat în mintea ta, nu este deloc colegial. Îți atrag eu de data asta atenția foarte serios asupra limbajului și pentru că nu e prima dată. Am încrederea că îți vei reveni, vei începe să te autocontrolezi și vei vei dori să trăiești într-o comunitate civilizată. Este posibil ca pînă acum să fi făcut parte dintr-o comunitate în care astfel de abuzuri ale unora care prin poziție sau prin autoimpresie erau permise. Ei bine Hermeneia nu este așa ceva. Aici ne criticăm textele, ne sfătuim, ne apreciem, ne analiză scriitura, putem chiar să o facem harcea parcea DAR AICI NU NE TRAGEM DE URECHI. Chestia asta o fi permisă în altă parte dar nu aici. Repet, sper să fi recepționat corect mesajul meu și tu și oricine vrea să îmi fie coleg pe aici. What I didn't say. Ca de obicei există româneasca posibilitate ca să se citească ce nu scrie sau să se pună cuvinte în gura omului. Nu am spus că textul lui Madim e bun (de fapt nici nu l-am citit pentru că nu am vrut să o fac), nu am vrut să îi iau cavalerește apărarea lui Madim, nu am vrut să o înfrunt pe Alma, nu am spus că Madim nu ar trebui să fie mai atentă cu ce postează (la urma urmei e vorba de prestigiul ei ca autor). Nimic din toate acestea. Ci ceea ce am vrut să spun am spus mai sus. Ca și proprietar al acestui site mă interesează ca oamenii care se gîndesc să se înscrie aici să fie relaxați și convinși că vor fi tratați cu respect. Vreau să mai precizez ceva. Ca să nu fiu acuzat de inconsecvență. Acum ceva vreme într-un aparent conflict între Vladimir și Daniel Bratu am luat oarecum partea criticului și nu a criticatului. Motivul a fost faptul că în acea situație în ciuda aparențelor și la o citire atentă nu a existat atac la persoană și nici măcar intenție. Sper să fi clarificat aceste lucruri și să fi potolit moara de bîrfe. Un conflict este un lucru extraordinar dacă odată ce ieși din el înveți ceva. Sper ca fiecare dintre noi să fi învățat ceva și să continuăm să avem curajul să scriem și să criticăm
emiemi lasă smiorcăismele că nu te prind. deocamdată nu ai nici o dovadă că tu nu ai fi o clonă. în ce privește chestia aia că, vezi doamne, ție îți pasă de hermeneia și îmi dai mie sfaturi despre cum să fac și ce să fac. ia un sfat de la mine și vezi-ți de treabă. iar dacă vrei o explicație a răspunsului meu de mai sus, este pentru că sînt absolut convins că nu îți pasă de hermeneia, sînt absolut convins că mă detești la modul irațional și sînt absolut convins că nu ai nici o intenție bună atunci cînd vii pe aici. probabil că nu te mai bagă nimeni în seamă prin altă parte și vii pe aici să ne împarți din profunda ta înțelepciune de felinar. pînă ai să reușești să răstorni aceste convingeri pe care mi le-ai constuit cu multă grijă în timp, permite-mi să nu dau mai mult de o ceapa degerată pe sfaturile tale. în ce privește adrian și restul editorilor, ceea ce tu nu poți pricepe, probabil din cauza unor fixații sau altor tare, este că în această echipă, în care mă includ și pe mine, poate să existe dezacord de opinii fără ca să existe explozii de orgoliu așa cum a fost cazul tău. noi reușim să fim de acord că putem să nu fim de acord. adrian poate și are toată libertatea să aibă o părere proastă despre ceva ce scriu eu sau comentez eu și reciproc. și asta nu înseamnă nici sfîrșitul lumii și nici descalificarea unuia dintre noi. și nici măcar nu depunem efort pentru așa ceva. uită-te în trecutul tău și vei vedea că așa ceva este imposibil pentru tine. tu ai mereu nevoie de cineva care să schimbe pamperșii orgoliului tău. îmi pare rău pentru tine pentru că de fapt ești talentat dar știi cum se zicea în școală, brînză bună în burduf de cîine. sorry..
a spune că eu am îndepărtat oameni este o aberație ridicolă. pentru că niciodată nu am „apropiat” pe nimeni. fiecare vine și pleacă atunci cînd vrea și stă cît se simte bine aici. aici unde nu există nici dictatura mea dar nici dictatura unei minorități fie ea și talentată. la urma urmei de aceea am și plecat de unde am plecat acum șase ani. dar nici nu știu de ce îmi bat gura aici cu tine fiindcă ar trebui să îmi dau seama că nu vrei să pricepi. în rest toate bune și frumoase. îți amintesc că nu eu l-am contracarat pe adrian. eu am scris doar primul comentariu și am continuat să îmi susțin opinia.
cît privește închiderea site-ului mulțumesc pentru sugestie. știu că ți-o dorești. probabil te-au pus alții să bagi din nou discordii. dar ți-am mai spus-o, nu mor caii cînd vor cîinii...
Toate textele vizuale din experimentul "Crucile" se pot privi, odată cu acesta de aici, ca o continuare firească, și mă întreb care e următoarea variantă care poate continua în mod logic șirul. După lectură, rămân cu senzația că orice aș încerca să schimb în text ar modifica esențial poemul.
Adela, antiteza este interesanta, insa, dupa opinia mea, ai multe cuvinte pe care le-ai putea "scutura" din text. si, tot dupa opinia mea, ai putea reformula in anumite locuri. Sper sa-mi ierti indrazneala, dar mi-am permis sa-l recladesc incercand sa nu schimb nimic din arhitectura lui initiala...iata ce-a iesit: Ce aproape de cer, dar totuși departe Bei ceaiul la revărsarea zorilor, Când îngerii își schimbă tura. Porți în portofel o iconiță de aur, Deguști croissantul, uitând de cerșetorul din colț și de iconița lui murdară, Îngerul lui e prea obosit să lupte zilnic cu deșeurile pe care tu le arunci, Spui raspicat Doamne ajută, cerșetorul are îngerul mut, Il duce mândru pe umar până la mănăstirile periferiei Pe tine te doare benzina, te oboseste lumea ce ti se intinde la picioare Mătănile tale sunt hârtii fosnitoare sfințite de popi ale lui sunt ranile prin care simte acut frigul bisericii din cand in cnd sunteti foarte aproape - el iti spala parbrizul tot sperand ca i se va reflecta Dumnezeu în oglinda retrovizoare. Sa nu uit: bine-ai venit pe Hermeneia si mult succes.
Nuştiu exact ce nu-i bine, dar ceva nu sună bine de asta mi s-au părut în plus. Ştiu originalul şi ştiu perfect ce-i cu "mas" dar e ca şi cum ai fi sărit din context, atât doar. Într-un fel totuşi pare scuzabilă deoarece e pusă între paranteze
Cezar
,,Sfânta Masă e din marmură albă de Carrera și calc pe parchet din lemn vechi de stejar.,, localitatea italiana vestita pentru marmura ei e Carrara iar nu Carrera.marmura de Carrara a devenit celebra fiiind folosita de Michelangelo pentru sculpturile sale....
Adriana, eu nu m-am adresat nimănui la modul personal. Am solicitat o opinie în contextul amintit și atît. Nu la anumite expresii m-am referit și de aceea am insistat să fie citit textul pentru edificare. Acele expresii la care presupun că te referi, cele citate de Emil poate, nu sînt altceva decît un fel de carie mică ce știrbesc integritatea aparent perfectă a unui măr, o carie ce străbate însă pînă la miez și miezul este găunos. Fondul lexical din care fac parte cuvintele, alăturarea unor cămpuri semantice care sub nici o formă nu pot sta alături, impresia optică pe care o produc asupra întregului, aceasta este caria. Mesajul textului este draga mea putred, găunos. Un ambalaj acceptat în general ca valabil și un conținut cu atît mai mult dăunător. Și repet, am solicitat o opinie și atît. Dacă voi îi spuneți circ, perfect. O fi circul din poezie: "..la circ un accident banal, un acrobat, un salt mortal..."Observ însă că ori de cîte ori cineva emite o opinie contrară celei a editorilor este de îndată sancționat și pus la punct . Ce mă intrigă este însă cazul tău. Nu prea obișnuiai :). Toate cele bune, Naan Lea
delicata situatie, zugzwang-u asta, cand singura varianta e parcul de plastic vizitat intr-o noapte... calare pe calul negru. bine ca se sfarseste cu suflete colibri, ca nu e gata partida, ca e doar o situatie! altfel, parca nu as rataci cu atata exactitate in versul ala:) multam si zile bune!
Centrul curcubeului e verde și atunci e, de fapt, inima, culoarea inimii? Mi-a plăcut "perpetua naștere duminicală". Însă, aici cred că te contrazici semantic: "daca ar fi s-o iau pe scurtatura inimii / as alege traseul dintre bifurcatiile vietii" sau poate nu am înțeles eu sensurile. Eh, bifurcațiile... :)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
da, vreau în curînd să inaugurez la Interactiv și o secțiune de Polemică/Dialog în care oamenii să poată discuta, polemiza pe teme literare, filozofice, etc. fără frică și cu decență intelectuală (dacă îmi e permis să sper că intelectualii pot fi decenți și pertinenți fără teama de a fi considerați ineficienți)
pentru textul : Piano e fragile deeu as interzice umbra din vocabularul poetic si as pune una bucata coapsa fierbinte
pentru textul : Fotografiind umbre deNu m-asteptam de la o mimosa senzitiva sa devina floare carnivora: "te pot descânta între coapsele mele"! Dar amestecul intre cele doua ipostaze in text m-a incatat. Semn ca te citesc si-mi place. Chiar fan n-am devenit. Dar, cine stie?
pentru textul : să nu mă întrebi deVa multumesc pentru lecturare si pareri,va astept in continuare cu interes, mediul virtual fiind singura cale de a ma alatura unei efervescente creatoare. Dupa o sedimentare a simbolurilor antrenate de acest poem voi reveni asupra lui,cu unelte de slefuire; pentru moment imi recunosc in el acea stare de autoexilare cognitiva, surprinsa atat de sublim de Ioan.
pentru textul : Insula unui dor semantic deeu sînt tentat să cred că "acestei" contextualizează prea mult
varianta mea ar fi:
lună de iarnă -
pentru textul : Criza dese caută ieşirea
din lunga criză
vioi text. iepurașii au mult umor. cât de curat râdem, are și o notă de freaky și știi de ce? îmi amintește de un iepure pe care l-am văzut în copilărie atârnat de un copac pregătit pentru a fi făcut cină. din poziția aceea mi se părea că râdea.
pentru textul : din jurnalul unui iepure alb degânduri bune, Silviu!
un poem superb, ma bucur ca l-ati adus aici.
pentru textul : Vulpea denu trebuie sa zabovesc prea mult in comentarii, vreau sa spun ca urmaresc de foarte mult timp poemele tale. si ini plac. e un stil pe care l-am mai observat la inca doua poete de pe agonia, probabil editori. ceea ce imi place aici este ca pot sa ofer stele poemelor valoroase. acum este timpul sa ofer steluta. am retinut din poemul tau "îți iese un milion de albine ce fecundează lumina", "între mirosul de transpirație și mirosul de mort aleg mirosul de mort ", "dacă dispare omul care te susține omul care te cară în spate rămîi deformat ca la orele de echitație", "nu mă plîng am mîncat bine am rîs bine am tot felul de lucruri care mă fac fericit poate mi-aș dori să adorm pe coastele unei femei", "camera mea e atît de goală încît am senzația că sunt într-o barcă"... cu adevarat poet. penita si respectul meu. PvG
pentru textul : mirabela nu există demultam de trecere silvia. oricum este una din poeziile scrise in lipsa de mare inspiratie si abandonata oarecum pe drum. :)
pentru textul : Cu ochii închiși deam citit și alte poeme legate de îngeri, multe și frumoase, din cele pe care le scrieți. constat că tema asta vă stimulează imaginația și o face cu prisos și roadă bună. felicitări pentru felul în care vă jucați cu îngerii!
pentru textul : clasică deMultumesc pentru citire si aprecieri. Fac precizarea ca in urma cu ceva timp am vrut sa-mi desfiintez contul, dar gestionarul acestuia mi-a sugerat doar o "retragere", deci nu este o sanctiune...
pentru textul : Marea cu susu-n jos deCitind poemul se poate declansa cititorului o "hermeneutica a suspiciunii" (cum mai spuneau si altii) intre haloul hamletian si prozodia de gala oferind pentru "to be or not to be" o variantiune cantabila. Deosebite, filosofic vorbind, versurile: "Stai între săbii fulgerȃnd subțire Și cerul tainic strȃns te înconjoară Căci n-ai să poți iubi a doua oară De n-ai ucis în tine primul mire"
pentru textul : A fi sau a nu fi… deUn poem reușit, printre cele bune de pe aici.
pentru textul : printre oamenii cu riduri oblice deMai puțin finalul, nu înțeleg de ce după ce ne desfeți cu imagini parcă venite din Cer cobori pe skype și pe un 'webcam oarecare'.
Este ca un duș rece, este oare necesar așa, ca ultim cuvânt al acestui poem?
Întreb și eu... dar poemul mi-a plăcut, și nu mi se pare chiar așa de împovărat, mi se pare mai degrabă serios, mai puțin (repet) finalul.
Nici cubaneza si nici americana, aceasta primavara neagra este un text bun insa parca tocmai strofa din mijloc care s-a vrut a fi cea mai manifesta/realista este ratata cu desavarsire. Prima si a treia strofa sunt deosebite, inceputul si finalul de efect.
pentru textul : primăvara neagră deText-ecou, puzzle ori domino. Dar fără caracter ludic. Fragmente discursive care aduc fragmente. Dar nu fragmentează ideatic. Tragicul existenţial, fără valenţe estetice, străbătut de tuşe sarcastice. O scuturare (de viaţă) testamentară. Pe alocuri, dureroasă, pe alocuri resemnată, pe alocuri înţeleaptă, pe alocuri, ignorantă. Sictir (liric()de rigoare, timbru grav, fără superioritate, superficialitate.
Dpmdv, o împletire firească între poezia veritabilă şi travaliul tehnic. Exponenţii tropici nu înghit mesajul. Oralitatea, instantaneele sunt obţinute echilibrat, din (aparentul) limbaj frust schimbat (şi schimbând) metafora. Autorul nu se lamentează, nu se plânge, nu ne vorbeşte de doctrina/rutina sa interioară moştenite de la adresanţii "scrisorilor". Nu mizează pe efecte lingvistice extreme, pe ambiguitate, pe şocuri imagistice. Totul se derulează, parcă, la prima mână. Ca şi cum ai vărui o casă, fără să te uiti la varul din găleată, dar ştiind cu exactitate măsura de pe bidinea.
Pentru mine, textul e prea scurt. E dureros, pe undeva, e "inspirant" pe altundeva, e sincer peste tot. Mă face un cititor intim.
De reproşat: începutul, prima unitate. Mi se pare puţintel teribilă faţă de rest + unele alunecări minore (câte un adjectiv, câte o prepoziţie), chestii care se pot curăţa lejer.
De remarcat (multe, dar mă opresc aici:) "nu mi-a fost niciodată frică să zbor
pentru textul : să nu spui după aia că nu ți-am spus(celor care au trecut prin viețile mele) demai mult mi-a fost frică să tac" - în sfârşit tăcerea nu mai este ridicată în slăvi. Ca O. Paler, consider că, de cele mai multe ori, tăcerea e mult inferioară cuvântului.
multumesc, Virgil, este o apreciere neasteptata. si onoranta. :)
pentru textul : la Văratec mă ajunge toamna dedespre acel pronume: asa scrisesem initial (nu-mi)... apoi am renuntat la el. ma mai gandesc...
"e greu sa scrii poezie religioasa", spui; cand am inceput sa scriu, nu mi-am propus asta cu obstinatie, poate de aceea ti se pare "altfel". eu n-am facut decat sa asez in cuvinte o anumita experienta.
mă bucură. astept cu interes
pentru textul : februarie deAtenție la atenție. Îmi permit să fac o observație unui comentator. Alma, atenție la "atenție". Deocamdată ești totuși un simplu autor aici pe site. Comentariile și mustrările astea "ex catedra" oricît de justificate ar părea poartă cu sine o atitudine care nu îmi place absolut de loc și nu va fi tolerată pe Hermeneia. Aici nu sîntem profesori și elevi, chiar dacă tu sau alții poate uitați chestia asta. Aici sîntem colegi iar comportamnetul tău, repet chiar dacă o fi justificat în mintea ta, nu este deloc colegial. Îți atrag eu de data asta atenția foarte serios asupra limbajului și pentru că nu e prima dată. Am încrederea că îți vei reveni, vei începe să te autocontrolezi și vei vei dori să trăiești într-o comunitate civilizată. Este posibil ca pînă acum să fi făcut parte dintr-o comunitate în care astfel de abuzuri ale unora care prin poziție sau prin autoimpresie erau permise. Ei bine Hermeneia nu este așa ceva. Aici ne criticăm textele, ne sfătuim, ne apreciem, ne analiză scriitura, putem chiar să o facem harcea parcea DAR AICI NU NE TRAGEM DE URECHI. Chestia asta o fi permisă în altă parte dar nu aici. Repet, sper să fi recepționat corect mesajul meu și tu și oricine vrea să îmi fie coleg pe aici. What I didn't say. Ca de obicei există româneasca posibilitate ca să se citească ce nu scrie sau să se pună cuvinte în gura omului. Nu am spus că textul lui Madim e bun (de fapt nici nu l-am citit pentru că nu am vrut să o fac), nu am vrut să îi iau cavalerește apărarea lui Madim, nu am vrut să o înfrunt pe Alma, nu am spus că Madim nu ar trebui să fie mai atentă cu ce postează (la urma urmei e vorba de prestigiul ei ca autor). Nimic din toate acestea. Ci ceea ce am vrut să spun am spus mai sus. Ca și proprietar al acestui site mă interesează ca oamenii care se gîndesc să se înscrie aici să fie relaxați și convinși că vor fi tratați cu respect. Vreau să mai precizez ceva. Ca să nu fiu acuzat de inconsecvență. Acum ceva vreme într-un aparent conflict între Vladimir și Daniel Bratu am luat oarecum partea criticului și nu a criticatului. Motivul a fost faptul că în acea situație în ciuda aparențelor și la o citire atentă nu a existat atac la persoană și nici măcar intenție. Sper să fi clarificat aceste lucruri și să fi potolit moara de bîrfe. Un conflict este un lucru extraordinar dacă odată ce ieși din el înveți ceva. Sper ca fiecare dintre noi să fi învățat ceva și să continuăm să avem curajul să scriem și să criticăm
pentru textul : Labirint deemiemi lasă smiorcăismele că nu te prind. deocamdată nu ai nici o dovadă că tu nu ai fi o clonă. în ce privește chestia aia că, vezi doamne, ție îți pasă de hermeneia și îmi dai mie sfaturi despre cum să fac și ce să fac. ia un sfat de la mine și vezi-ți de treabă. iar dacă vrei o explicație a răspunsului meu de mai sus, este pentru că sînt absolut convins că nu îți pasă de hermeneia, sînt absolut convins că mă detești la modul irațional și sînt absolut convins că nu ai nici o intenție bună atunci cînd vii pe aici. probabil că nu te mai bagă nimeni în seamă prin altă parte și vii pe aici să ne împarți din profunda ta înțelepciune de felinar. pînă ai să reușești să răstorni aceste convingeri pe care mi le-ai constuit cu multă grijă în timp, permite-mi să nu dau mai mult de o ceapa degerată pe sfaturile tale. în ce privește adrian și restul editorilor, ceea ce tu nu poți pricepe, probabil din cauza unor fixații sau altor tare, este că în această echipă, în care mă includ și pe mine, poate să existe dezacord de opinii fără ca să existe explozii de orgoliu așa cum a fost cazul tău. noi reușim să fim de acord că putem să nu fim de acord. adrian poate și are toată libertatea să aibă o părere proastă despre ceva ce scriu eu sau comentez eu și reciproc. și asta nu înseamnă nici sfîrșitul lumii și nici descalificarea unuia dintre noi. și nici măcar nu depunem efort pentru așa ceva. uită-te în trecutul tău și vei vedea că așa ceva este imposibil pentru tine. tu ai mereu nevoie de cineva care să schimbe pamperșii orgoliului tău. îmi pare rău pentru tine pentru că de fapt ești talentat dar știi cum se zicea în școală, brînză bună în burduf de cîine. sorry..
pentru textul : sunt trei crime într-un cocalar dea spune că eu am îndepărtat oameni este o aberație ridicolă. pentru că niciodată nu am „apropiat” pe nimeni. fiecare vine și pleacă atunci cînd vrea și stă cît se simte bine aici. aici unde nu există nici dictatura mea dar nici dictatura unei minorități fie ea și talentată. la urma urmei de aceea am și plecat de unde am plecat acum șase ani. dar nici nu știu de ce îmi bat gura aici cu tine fiindcă ar trebui să îmi dau seama că nu vrei să pricepi. în rest toate bune și frumoase. îți amintesc că nu eu l-am contracarat pe adrian. eu am scris doar primul comentariu și am continuat să îmi susțin opinia.
cît privește închiderea site-ului mulțumesc pentru sugestie. știu că ți-o dorești. probabil te-au pus alții să bagi din nou discordii. dar ți-am mai spus-o, nu mor caii cînd vor cîinii...
Toate textele vizuale din experimentul "Crucile" se pot privi, odată cu acesta de aici, ca o continuare firească, și mă întreb care e următoarea variantă care poate continua în mod logic șirul. După lectură, rămân cu senzația că orice aș încerca să schimb în text ar modifica esențial poemul.
pentru textul : crucile deAdela, antiteza este interesanta, insa, dupa opinia mea, ai multe cuvinte pe care le-ai putea "scutura" din text. si, tot dupa opinia mea, ai putea reformula in anumite locuri. Sper sa-mi ierti indrazneala, dar mi-am permis sa-l recladesc incercand sa nu schimb nimic din arhitectura lui initiala...iata ce-a iesit: Ce aproape de cer, dar totuși departe Bei ceaiul la revărsarea zorilor, Când îngerii își schimbă tura. Porți în portofel o iconiță de aur, Deguști croissantul, uitând de cerșetorul din colț și de iconița lui murdară, Îngerul lui e prea obosit să lupte zilnic cu deșeurile pe care tu le arunci, Spui raspicat Doamne ajută, cerșetorul are îngerul mut, Il duce mândru pe umar până la mănăstirile periferiei Pe tine te doare benzina, te oboseste lumea ce ti se intinde la picioare Mătănile tale sunt hârtii fosnitoare sfințite de popi ale lui sunt ranile prin care simte acut frigul bisericii din cand in cnd sunteti foarte aproape - el iti spala parbrizul tot sperand ca i se va reflecta Dumnezeu în oglinda retrovizoare. Sa nu uit: bine-ai venit pe Hermeneia si mult succes.
pentru textul : Dumnezeu, văzut din zgârie-nori deda, ai dreptate. din obsesia mea pentru perfectiune se nasc uneori inutilitati. te mai astept cu opinii
pentru textul : cafeaua şi timpul deNuştiu exact ce nu-i bine, dar ceva nu sună bine de asta mi s-au părut în plus. Ştiu originalul şi ştiu perfect ce-i cu "mas" dar e ca şi cum ai fi sărit din context, atât doar. Într-un fel totuşi pare scuzabilă deoarece e pusă între paranteze
pentru textul : Fiind ciumeg, bodegi cutreieram deCezar
ceva nipon, ceva... mistic, ceva care ma cheama inapoi de cate ori o iau inainte, prea inainte... multam! prea multi i, nu am atatia pe tastatura:)
pentru textul : ultima cină de,,Sfânta Masă e din marmură albă de Carrera și calc pe parchet din lemn vechi de stejar.,, localitatea italiana vestita pentru marmura ei e Carrara iar nu Carrera.marmura de Carrara a devenit celebra fiiind folosita de Michelangelo pentru sculpturile sale....
pentru textul : Gând de vecernie deCostel, părerea mea este că ar trebui să refaci prima strofă. e o comparație care nu prea are elemente de sprijin.
pentru textul : Preludiu deAdriana, eu nu m-am adresat nimănui la modul personal. Am solicitat o opinie în contextul amintit și atît. Nu la anumite expresii m-am referit și de aceea am insistat să fie citit textul pentru edificare. Acele expresii la care presupun că te referi, cele citate de Emil poate, nu sînt altceva decît un fel de carie mică ce știrbesc integritatea aparent perfectă a unui măr, o carie ce străbate însă pînă la miez și miezul este găunos. Fondul lexical din care fac parte cuvintele, alăturarea unor cămpuri semantice care sub nici o formă nu pot sta alături, impresia optică pe care o produc asupra întregului, aceasta este caria. Mesajul textului este draga mea putred, găunos. Un ambalaj acceptat în general ca valabil și un conținut cu atît mai mult dăunător. Și repet, am solicitat o opinie și atît. Dacă voi îi spuneți circ, perfect. O fi circul din poezie: "..la circ un accident banal, un acrobat, un salt mortal..."Observ însă că ori de cîte ori cineva emite o opinie contrară celei a editorilor este de îndată sancționat și pus la punct . Ce mă intrigă este însă cazul tău. Nu prea obișnuiai :). Toate cele bune, Naan Lea
pentru textul : keep my secret well dedelicata situatie, zugzwang-u asta, cand singura varianta e parcul de plastic vizitat intr-o noapte... calare pe calul negru. bine ca se sfarseste cu suflete colibri, ca nu e gata partida, ca e doar o situatie! altfel, parca nu as rataci cu atata exactitate in versul ala:) multam si zile bune!
pentru textul : Zugzwang deCentrul curcubeului e verde și atunci e, de fapt, inima, culoarea inimii? Mi-a plăcut "perpetua naștere duminicală". Însă, aici cred că te contrazici semantic: "daca ar fi s-o iau pe scurtatura inimii / as alege traseul dintre bifurcatiile vietii" sau poate nu am înțeles eu sensurile. Eh, bifurcațiile... :)
pentru textul : cu suflet de balada deatentie la editarea textului! am observat cel putin doua greseli.
pentru textul : imagini în oglinda retrovizoare dePagini