multumesc, paul.
singura problema pe care o am cu condensarea e ca de obicei duce la incriptare excesiva. sunt total de acord, cu cat mai putin balast cu atat mai bine. promit c-am sa ma gandesc ce-ar putea lipsi. stiu sigur ca sunt cateva repetitii de cuvinte, dar mi s-a parut ca dau poeziei mai mult sens. sau nu, nu stiu. sa-mi mai spui, ok?
mi-a placut foarte mult. asa cum iti place un inceput care promite dar care ramane totusi doar un inceput care promite. nu stiu cum se procedeaza pe aici, dar mana mea se duce instinctiv catre penita.
deși cam clișeic finalul, comparația ceea cu zbaterea în costumul pe care îl porți numai la înmormîntări m-a cucerit. o să încerc și cîteva argumente, ca să justific steaua, chiar dacă esti un om simplu care nu prea înțelege despre ce vorbesc. o să încerc să fiu cît mai clară. întîi aduci o atmosferă de izolare, un fel de capcană ptr cititor, cred. îl păcălește cumva, punîndu-l la încercare, ca să-i fie gîndul verosibil în coordonatele unei realități deja stabilite, odată ce eul se găsește îmbrăcat într-un costum, ca într-o cămașă de forță, mai rău chiar, într-un constum de înmormîntare. aici dinamica se oprește, fiindcă nu mai există zbateri. și strofa asa, first, e preferata mea. am înțeles-o și am simțit-o. are stofă bună. nu am înțeles ce-i acela catgut, poate mă edifici. să presupunem că-i un cuvînt în engleză, pe care nu-l cunosc. o să încep de la următorul vers. și iară-și capcană (" peste el cad toate începuturile ca un năvod peste peștii mării"), e bine că menții ipostaza inițială și suspansul. și asta e perfectă: ("îl vezi uneori rătăcit printre mîinile și picioarele lumii/ căutînd un cuier pentru adevăr/ și un scaun pentru moarte"). finalul, repet, este clișeistic, chiar dacă îți aparține clișeul. de reducere la absurd am auzit mult la geometrie, am făcut într-a 9-a și demonstrație cu paralelele care nu se intersectează, dar asta cu siguranță nu te interesează deloc. mă rog, e despre fericire, și are finalitate poezia. cam atît.
ar fi bine sa eviti repetitia lui "scot", in ultima strofa. iar "amorul" acela, venind dupa "iluzia iubirii", nu aduce niciun plus textului, poate gasesti altceva.
dar, in sfarsit, un text fara greseli de tastare! ura!
cand mai ai probleme de acest gen sau nu, scrie. dupa cum stii o pb nu vine niciodata singura, dar s-ar putea sa plece cu ceva....tu sigur vei ramane cu ceva. si nu numai tu. ps:
pare un ceremonial oriental toată această gesticulație a regretului, deși orientalii nu cultivă chiar o melancolie a morților, fie ele chiar fațete ale eliberărilor de prea multă viață. cred că de data asta chiar ai reușit să scrii un poem foarte bun.
Margas, îți place să vorbești mult, fără să spui nimic. În cazul de față, trebuia să comentezi un text. Verdictele tale mă amuză. Vei fi tu vreo instanță literară și eu nu știu? În ce privește „caracterul liric”, mă faci să zâmbesc. Tu în îl ai cu prisosință, cât pentru jumătate de site. Mai postează vreo parodie ceva, decât să-ți pierzi timpul cu mine. Și nu-l mai cita pe Blaga, dacă ai ceva spus, spune cu cuvintele proprii, nu cu ale altora. Eugen
Eu am găsit precizarea limpede în pct. 14 din regulament. Mă gândesc cum să poată fi ușor vizibilă de orice autor (membru) sau cititor. Oare pe prima pagină un text "info" cu link la regulament? Acum într-adevăr este clar pentru oricine.
Aş trage un semnal de alarmă asupra cuvintelor "mari" ale acestui text, care cad ca o cortină peste lipsa imaginii. E vorba despre "îşi caută AMINTIRILE un cadou mai vechi/ o ILUZIE). Apoi, vis a vis de acestea, apare şi un raport ce pare superficial - "îşi scoate pudelul toy / prin oraş". Finalul este uşor clişeic. Am citit texte mult mai bune la d-voastră.
Ajung cam tarziu pe aici, dar "viata ca un peron", de pe care privesc trenurile ce mai mult pleaca, dacat vin, m-a lasat sa patrund in melancolia unui text superb. Imaginea finala, a sinelor incinse care asteapta ploaia, mi se pare a fi suprema asteptare si lupta a dorintei de a trai/simti. Multumesc poetului pentru ce a lasat pe pagina sa.
si, totusi, de ce iti tremura vocea...? ori mahnirea este peste masura de mare, ori te uiti pe gaura cheii cum sunt comentata "in limbi", ceea ce este salutar si educativ. mare atentie la "clanta", totusi! ...si la sireturi. sa nu mi le strangi prea tare. evitarea unui offtopic: in strofa intai... "într-o seară mi-am amintit că îmbătrânesc cu unghiile netăiate, cu picioarele în nisip ca să poa’ să simtă iubita miasmele mării" as inlocui "poa' " cu "poate", iar din strofa 3 as scoate "mele". signature grande
Aranca, Comentariul dumneavoastră intuiește exact sensurile poemului. Am încercat să sugerez, printr-o formulă cumulativă, violența lumii în care trăim, dar și faptul că întreaga tensiune existențială se descarcă în cele din urmă, eliberându-ne în moarte. În ceea ce privește "brendul Șandru", cred că exagerați. În orice caz, încerc să scriu o poezie mai aspră și mă feresc cât pot de imagistica lină și de calofilie. Mulțumesc pentru comentariu și pentru peniță.
iertati-ma , domnule, insa mi se pare un afront..aici nu e vorba de imaginatie ci de realitate...nu-mi voi imagina niciodata oricata imaginatie as avea o biserica protestanta goala ca un vagon de metrou , sincer aduceti prin aceasta comparatie tendentioasa jignire universului meu spiritual si nu e prima data... repet, aici nu e vorba de imaginatie ci de ce e dincolo de intentie...
mulţumesc pentru semnalarea fiorului Virgil...ştiu, inventarea lui Dumnezeu şi somnul în pat străin sunt oarecum clişee, adică au mai fost folosite de multe ori.
Despre "Jurnal de nesomn" s-a mai scris pe Hermeneia. Are vreo legătură? Despre "literă albă", "ceva se sfîșie", "bărbat necunoscut", "conturul arborilor", "dincolo de semn" la fel, s-a mai scris. Ai și un ligament licențios: "cu rădăcinile". Plictisitor. Pe când ceva nou?
da, dragă Virgil, am și argumente, dar dacă tu chiar ai nevoie de ele, eu rămân fără ele, because you know... you can take a mule to water but you cannot make him drink
e chiar cu intentie luat de acolo! (e mini-plagiat?:) de fapt, am scris partea nevazuta a poemului lui Radu Gyr, in celululele caruia cred ca locuia Iisus. cel putin asa am inteles eu poezia lui, a celorlalti enumerati de tine mai sus, a altor oameni despre care nu e loc de spus acum si aici. multumiri pentru comentariu!
Un text care reuseste se te faca sa rezonezi cu niste sentimente foarte intime ale autorului, este ceva asa, ca un confesional. Constat ca Emil merge ascendent in directia acestei proze poetice extrem de confesive, aproape indecente uneori, insa stiu, a mai spus-o cineva, doar el poate sa faca asa ceva. Un altul cred ca s-ar simti dezbracat in mijlocul unei multimi, dar lui Emil ii iese. As vrea sa mai purici textul, e pacat... Semnalez doar cateva chestii (typo-uri sau nu) "da-o-n masa" (in ma-sa poate) "cartarascu" - daca e vorba de mircea atunci e cartarEscu "nu-l vazusem demult" - cred ca in mod corect se zice "nu-l vazusem de mult" (adica de mult timp". Cuvantul demult inseamna "candva, once upon a time", right? mai e un "bursc" la un moment dat, ma rog, e de inteles, la ziar sunt unii care corecteaza, dar aici trebuie sa faci tu asta, cu atat mai mult cu cat esti editor, right? Placut, Andu
mulțumesc Ela, am modificat cu-coa dar în ce privește "atîrnate" nu cred că sînt neaparat de acord cu tine. da, ideea translează dar aș zice eu că e un context în care "ceea ce fac ei" se definește. poate că o acuză ar putea fi că e vag redundant, deși schimbarea genului substantivului generează un anumit efect... mulțumesc, oricum, de trecere
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
multumesc, paul.
pentru textul : Formidabilul Domn şi-un canar desingura problema pe care o am cu condensarea e ca de obicei duce la incriptare excesiva. sunt total de acord, cu cat mai putin balast cu atat mai bine. promit c-am sa ma gandesc ce-ar putea lipsi. stiu sigur ca sunt cateva repetitii de cuvinte, dar mi s-a parut ca dau poeziei mai mult sens. sau nu, nu stiu. sa-mi mai spui, ok?
mi-a placut foarte mult. asa cum iti place un inceput care promite dar care ramane totusi doar un inceput care promite. nu stiu cum se procedeaza pe aici, dar mana mea se duce instinctiv catre penita.
pentru textul : memento I dedeși cam clișeic finalul, comparația ceea cu zbaterea în costumul pe care îl porți numai la înmormîntări m-a cucerit. o să încerc și cîteva argumente, ca să justific steaua, chiar dacă esti un om simplu care nu prea înțelege despre ce vorbesc. o să încerc să fiu cît mai clară. întîi aduci o atmosferă de izolare, un fel de capcană ptr cititor, cred. îl păcălește cumva, punîndu-l la încercare, ca să-i fie gîndul verosibil în coordonatele unei realități deja stabilite, odată ce eul se găsește îmbrăcat într-un costum, ca într-o cămașă de forță, mai rău chiar, într-un constum de înmormîntare. aici dinamica se oprește, fiindcă nu mai există zbateri. și strofa asa, first, e preferata mea. am înțeles-o și am simțit-o. are stofă bună. nu am înțeles ce-i acela catgut, poate mă edifici. să presupunem că-i un cuvînt în engleză, pe care nu-l cunosc. o să încep de la următorul vers. și iară-și capcană (" peste el cad toate începuturile ca un năvod peste peștii mării"), e bine că menții ipostaza inițială și suspansul. și asta e perfectă: ("îl vezi uneori rătăcit printre mîinile și picioarele lumii/ căutînd un cuier pentru adevăr/ și un scaun pentru moarte"). finalul, repet, este clișeistic, chiar dacă îți aparține clișeul. de reducere la absurd am auzit mult la geometrie, am făcut într-a 9-a și demonstrație cu paralelele care nu se intersectează, dar asta cu siguranță nu te interesează deloc. mă rog, e despre fericire, și are finalitate poezia. cam atît.
pentru textul : poetul I dear fi bine sa eviti repetitia lui "scot", in ultima strofa. iar "amorul" acela, venind dupa "iluzia iubirii", nu aduce niciun plus textului, poate gasesti altceva.
pentru textul : nimicul dedar, in sfarsit, un text fara greseli de tastare! ura!
cand mai ai probleme de acest gen sau nu, scrie. dupa cum stii o pb nu vine niciodata singura, dar s-ar putea sa plece cu ceva....tu sigur vei ramane cu ceva. si nu numai tu. ps:
cauta-ma si vei vedea. :)
pentru textul : În căutarea lui "non-breaking space" sau monstrul HTML din sertar deAm înţeles ce s-a vrut textul, d-le Dinu, eu nu am reproşat ce s-a spus, am reproşat cum s-a spus.
Asta e, există şi zile mai proaste. Nu suntem niciodată egali cu noi însine in niciun domeniu, cu atât mai mult în poezie.
pentru textul : povară depare un ceremonial oriental toată această gesticulație a regretului, deși orientalii nu cultivă chiar o melancolie a morților, fie ele chiar fațete ale eliberărilor de prea multă viață. cred că de data asta chiar ai reușit să scrii un poem foarte bun.
pentru textul : arborele de piper deMargas, îți place să vorbești mult, fără să spui nimic. În cazul de față, trebuia să comentezi un text. Verdictele tale mă amuză. Vei fi tu vreo instanță literară și eu nu știu? În ce privește „caracterul liric”, mă faci să zâmbesc. Tu în îl ai cu prisosință, cât pentru jumătate de site. Mai postează vreo parodie ceva, decât să-ți pierzi timpul cu mine. Și nu-l mai cita pe Blaga, dacă ai ceva spus, spune cu cuvintele proprii, nu cu ale altora. Eugen
pentru textul : Simbioză deEu am găsit precizarea limpede în pct. 14 din regulament. Mă gândesc cum să poată fi ușor vizibilă de orice autor (membru) sau cititor. Oare pe prima pagină un text "info" cu link la regulament? Acum într-adevăr este clar pentru oricine.
pentru textul : Hermeneia.com la o lună de existență deAş trage un semnal de alarmă asupra cuvintelor "mari" ale acestui text, care cad ca o cortină peste lipsa imaginii. E vorba despre "îşi caută AMINTIRILE un cadou mai vechi/ o ILUZIE). Apoi, vis a vis de acestea, apare şi un raport ce pare superficial - "îşi scoate pudelul toy / prin oraş". Finalul este uşor clişeic. Am citit texte mult mai bune la d-voastră.
pentru textul : despre dragoste numai de bine denu știu de ce, dar nu are importanță. important e că exiști. relegatul de la tomis. mulțumiri.
pentru textul : dezmierdare de* falS
pentru textul : mie redă-mă de..fac si eu ce pot...:p
pentru textul : Poem cu capul în nori deAjung cam tarziu pe aici, dar "viata ca un peron", de pe care privesc trenurile ce mai mult pleaca, dacat vin, m-a lasat sa patrund in melancolia unui text superb. Imaginea finala, a sinelor incinse care asteapta ploaia, mi se pare a fi suprema asteptare si lupta a dorintei de a trai/simti. Multumesc poetului pentru ce a lasat pe pagina sa.
pentru textul : ...istoria scrumului desilvia, da, insa pt nimic in lume n-as arunca cu vreo panza in capul unui sir. omg!
pentru textul : manifest găsit într-un buzunar desi, totusi, de ce iti tremura vocea...? ori mahnirea este peste masura de mare, ori te uiti pe gaura cheii cum sunt comentata "in limbi", ceea ce este salutar si educativ. mare atentie la "clanta", totusi! ...si la sireturi. sa nu mi le strangi prea tare. evitarea unui offtopic: in strofa intai... "într-o seară mi-am amintit că îmbătrânesc cu unghiile netăiate, cu picioarele în nisip ca să poa’ să simtă iubita miasmele mării" as inlocui "poa' " cu "poate", iar din strofa 3 as scoate "mele". signature grande
pentru textul : blogbadil deAranca, Comentariul dumneavoastră intuiește exact sensurile poemului. Am încercat să sugerez, printr-o formulă cumulativă, violența lumii în care trăim, dar și faptul că întreaga tensiune existențială se descarcă în cele din urmă, eliberându-ne în moarte. În ceea ce privește "brendul Șandru", cred că exagerați. În orice caz, încerc să scriu o poezie mai aspră și mă feresc cât pot de imagistica lină și de calofilie. Mulțumesc pentru comentariu și pentru peniță.
pentru textul : Cadavrul martorului va fi aruncat în beton deAlina, fraza mentionata de tine n-are nici o legatura cu textul tau. se referea la comentariul lui francisc. imi cer scuze pentru offtopic
pentru textul : karuna deiertati-ma , domnule, insa mi se pare un afront..aici nu e vorba de imaginatie ci de realitate...nu-mi voi imagina niciodata oricata imaginatie as avea o biserica protestanta goala ca un vagon de metrou , sincer aduceti prin aceasta comparatie tendentioasa jignire universului meu spiritual si nu e prima data... repet, aici nu e vorba de imaginatie ci de ce e dincolo de intentie...
pentru textul : merg cu picioarele goale prin bucătărie I demulţumesc pentru semnalarea fiorului Virgil...ştiu, inventarea lui Dumnezeu şi somnul în pat străin sunt oarecum clişee, adică au mai fost folosite de multe ori.
pentru textul : infatuation deDespre "Jurnal de nesomn" s-a mai scris pe Hermeneia. Are vreo legătură? Despre "literă albă", "ceva se sfîșie", "bărbat necunoscut", "conturul arborilor", "dincolo de semn" la fel, s-a mai scris. Ai și un ligament licențios: "cu rădăcinile". Plictisitor. Pe când ceva nou?
pentru textul : și cînd mi-e somn deda, dragă Virgil, am și argumente, dar dacă tu chiar ai nevoie de ele, eu rămân fără ele, because you know... you can take a mule to water but you cannot make him drink
pentru textul : poveste cu păsări și pești decristina, nu stiu ce anume ti-a creat impresia ca m-as fi enervat. si nici nu stiu care ar fi trebuit sa fie motivul.
pentru textul : abjectivalia dee chiar cu intentie luat de acolo! (e mini-plagiat?:) de fapt, am scris partea nevazuta a poemului lui Radu Gyr, in celululele caruia cred ca locuia Iisus. cel putin asa am inteles eu poezia lui, a celorlalti enumerati de tine mai sus, a altor oameni despre care nu e loc de spus acum si aici. multumiri pentru comentariu!
pentru textul : din centru înspre nicio margine decred ca fotografia poate fi lasata atita timp cit Violeta a mentionat autorul ei
pentru textul : Foame de vultur deUn text care reuseste se te faca sa rezonezi cu niste sentimente foarte intime ale autorului, este ceva asa, ca un confesional. Constat ca Emil merge ascendent in directia acestei proze poetice extrem de confesive, aproape indecente uneori, insa stiu, a mai spus-o cineva, doar el poate sa faca asa ceva. Un altul cred ca s-ar simti dezbracat in mijlocul unei multimi, dar lui Emil ii iese. As vrea sa mai purici textul, e pacat... Semnalez doar cateva chestii (typo-uri sau nu) "da-o-n masa" (in ma-sa poate) "cartarascu" - daca e vorba de mircea atunci e cartarEscu "nu-l vazusem demult" - cred ca in mod corect se zice "nu-l vazusem de mult" (adica de mult timp". Cuvantul demult inseamna "candva, once upon a time", right? mai e un "bursc" la un moment dat, ma rog, e de inteles, la ziar sunt unii care corecteaza, dar aici trebuie sa faci tu asta, cu atat mai mult cu cat esti editor, right? Placut, Andu
pentru textul : despre moarte și alte obsesii de„Nu pot să mănânc decât forme,
scoarțe, învelișuri și atât,
ceea ce privirilor enorme
li se înfățișează urât.”
Nichita Stănescu - Foamea de cuvinte
:)
pentru textul : cercuri de ape demulțumesc, domnule Dăian.
Am modificat... acum cred ca m-am apropiat mai mult de clipa traita.
pentru textul : ... demulțumesc Ela, am modificat cu-coa dar în ce privește "atîrnate" nu cred că sînt neaparat de acord cu tine. da, ideea translează dar aș zice eu că e un context în care "ceea ce fac ei" se definește. poate că o acuză ar putea fi că e vag redundant, deși schimbarea genului substantivului generează un anumit efect... mulțumesc, oricum, de trecere
pentru textul : sarea pămîntului deIonuț, mulțumesc de citire, aprecieri, sugestii și pentru recomandări medicale. Da, spirulina e la ordinea zilei ...
Același incurabil convalescent aflat
pentru textul : Ultrasonografie deîn stare de trezie de cca 15 ore și 40 de minute, te salută ...
Eugen.
Pagini