există în acest poem un scenariu care mă face să am o slăbiciune pentru el. dacă ultimele două poeme ale tale ar fi fete, eu aş alege pe asta de aici şi aş fugi cu ea în lume. în loc de peniţă, remarcat dacă îmi dai voie.
În strofa care nu respectă simetria e o inversare care atinge altă direcţie, de aia...
"Â"ul din "a", în cazul acesta, e facultativ (am adoptat de mult acest "â"). "Î"ul (din "i") e obligatoriu doar la finalul cuvântului sau în interiorul cuvintelor compuse care încep cu "î" (compunerea cu "re/ ne").
Despre cratime - exceptând "de-a curmezişul", unde sunt obligat - celelalte două sunt pentru un anume ritm.
"Se doare" se vrea o licenţă care ar trebui să-mi aducă un surplus de sens (dincolo de "se suferă").
Da, orice este perfectibil, dar cu oareşce costuri.
uite, am vrut și eu să citesc un text care să sune a poezie. și m-au descurajat complet expresii precum:
„în care singura amintire
să fie respirația ta ușoară
pe umărul meu”
sau
„știu că tu ești
mereu în gândurile mele”
sau
„așează-ți obrazul în palmele mele”
sau
„poți simți dimineața asta
scrijelită adânc
ca o promisiune”
Radu Luca Dupeș, mulțumesc pentru citire și pentru cuvintele calde.
Vlad, măiastrule, ție… ce pot să-ți spun, decât încă o dată „La MulȚi Ani!!” ?
Să ți se împlinească toate dorințele!
(ba nu, retrag ultima urare… fiindcă e un cuțit cu două tăișuri.)
Mărul cunoașterii ne va face oare să ne dăm seama că lumea e o tablă de șah ? Ne dăm reciproc de multe ori câte-un șah mat... Îmi place felul tău de a vedea lumea, Anna. Și nu numai în această poezie.
Emile, trebuie sa recunosc ca rareori nu inteleg metaforica sau simbolistica ta, pentru ca ele sunt izvorate din inima. Insa de data asta "m-ai luat" cu versul "din cînd în cînd mă mai rog prefă-mă doamne în în castan să-mi treacă pofta de mișcare" si nu e din cauza balbei "in in" care e evident un typo ceva, ci ma framanta de ce "in castan", daca e vorba de "nemiscare"? Oare nu-s toti copacii la fel de buni la acest capitol? (asta ca sa nu vorbesc de copacul nim, ai auzit de el? Asta e cel mai tare, crede-ma). In rest, imi place serialul asta cu "scrisori", e scrisul tau cursiv si captivant, dar nu la fel de mult ca seria aia veche cu cocktail-urile, cred ca lumea de pe Hermeneia chiar habar despre ce e vorba, pacat. Andu
despre poem acu. first: titlul mi se pare relativ ratat. cu disonanta cu tot la mine. deci m ai pierdut pe jumatate. second: cum crapa tacerea? reformuleaza si tu da pastreaza idea fix. third: strofa a doua este o incercare ratata de esentializare aprofundata sinklino spre filosofie. fourth: ti am zis de versul cu numele n oglinda. e mai terminat decit cum ma treyesc eu in diminetile mai sumbre. fiveth: sunteti destul de aproape. romantic. sixth: cu aer conclusiv zic "mi-ai salvat ziua si viata in dimineata asta. deci este faina poezia. esti un scriitor bun". ec
Imi place in mod deosebit finalul pe care il vad ca pe un talisman in care se regasesc toate Lucrurile, precum si Timpul, in toate Sensurile. La multi ani! Frumos poem, in stilul tau, personal. Pe cand un volum?
domnule pol mi-a făcut plăcere. cred că nu se va întîmpla ca în versurile lui Ion I. Mioc:
În catrene cînd am pus,
Uneori, puţin venin,
Am avut o poantă-n plus,
Şi-un prieten mai puţin!
Carmen,
mă bucur să te revăd.
Silvia, Raluca,
sînteţi prea generoase. pentru echilibru voi schimba registrul închipuindu-mi că Giuseppe Navarra s-a gîndit la mine cînd a scris epigrama următoare:
Cînd privesc înalta-ţi frunte,
Zic şi eu, pus pe butadă,
Că puteai să fii un munte,
Dacă n-ai fi fost grămadă!
Da, foarte mult dar nu pentru scurt metraje ci pentru viitorul meu volum. Te rog sa imi scrii ca sa discutam. Pe situl meu vei gasi o adresa de contact. Multumesc.
sugestii: 1. poate ar trebui un titlu mai incitant, care sa deschida mai multe piste de intelegere 2. poate in loc de "pe Marte sau pe Lună" ar merge "din Lună" 3. poate fără "incerte" sau ...schimba termenul ps: poate gresesc
nu am pretenţia să mi se citească, catalogheze, împeniţăneze, remarcatizeze textele, nu sări ca musculiţa-n lapte. am remarcat un mic sughiţ al sitului. daca aş fi click(uit) textul lui Virgil de o mie de ori ca un moft, ar fi avut o mie de cititori şi poate ar fi pufăit pe ascuns.(zic poate). iar tu, yestere, eşti mereu pe la remarcate cu cate-un text mediocru, dar eu nu mă supăr.
este un fel de cuminţenie, de blândeţe şi de linişte în poezia ta, am rămas cu aceste parfumuri ale textului, citind. las aici aşadar simplul meu semn de lectură, cu aprecierile mele.
Un text căruia îi pierzi intensitatea conflictuală pe parcurs precum și interesul destinat cititorului. Introducerea este plată, comună, lipsită de interes. Singurul pasaj pe care l-aș relua ar fi: "Purta haine ciudate și avea un fel de a fi cinic și amar care intriga pe toată lumea, un fel de lehamite generală. Uneori se oprea la taclale cu oamenii care îl priveau cu aceeași suspiciune cu care priveau orice lucru diferit de obiceiurile și tradițiile lor. Într-o seară rămase la povești cu tatăl meu și alți cîțiva megieși pe băncuța de lemn din fața casei pînă tîrziu în noapte. În seara aceea l-am auzit pe străin spunînd: - Este un loc unde se-ntorc cand apun epavele... Ce este aceea o epavă? am întrebat în șoaptă, dar nu m-a auzit și nu mi-a răspuns nimeni. Ar fi trebuit să mă întorc acasă, demult, însă eram curioasă din fire, și-aș fi dorit să mai rămîn. Îmi plăceau poveștile, și-n atmosfera acelei neuitate seri de septembrie tocmai poposise duhul poveștilor... Dar dinspre munți porni un val de vînt. Pe-o cumpănă înserarea se rezema prea mult. Se alungise toamna și luna, transformată-n capră neagră alerga printre steiuri golașe, lovind cu frunze-n noapte... Un inger negru, venea pe Valea Rea. Mă ajunse o spaimă teribilă de Nimeni si de Nimic și fugii în casă, încercînd să închid fereastra. Dar nu se-nchidea și vîntul care se stîrnise dinspre miazănoapte invada cu o furie dezlănțuită cupa dintre munți. Geamul rămas deschis începu să plîngă, asemenea unui copil în noapte. Dimineața un abur dens venind dinspre rîpă, învaluia drumul către sat. În vad, apa fierbea purtînd în torentul ei învrăjbit arbuști smulși, ierburi, noroi. Dăduse-n clocot Valea Rea!" Sfârșitul ar fi trebuit să aibă cheia partiturii dar e din păcate "în coadă de pește". Ești tentat(ă) să spui: "Și?" Nu oferă cheia. Dacă am fi fost într-un cenaclu, ți-aș fi spus: "trebuie revenit asupra textului" și am fi luat în detaliu tot ceea ce nu "merge". Spațiul acesta virtual însă nu permite o astfel de metamorfozare, mai mult devine conflictual în momentul în care îți exprimi opinia. (Dar ar trebui să citești un anume pasaj din textul Biancăi privind rolul moderatorului în spațiul virtual, ca să înțelegi la ce mă refer). Aici prea mulți cred că au de a face cu verdicte atunci când e vorba de simple opinii. În concluzie, privește-o ca pe o opinie amicală. Și mai gândește-te.
Adevărul de duminică în România trebuie să fie foarte trist dacă se citește povestirea după carte și nu cartea. Cu atât mai mult cu cât Bogdan o face și nu înțelege de ce se scrie despre ceea ce citește. Dar astăzi e joi și am bucuria aceasta de ziua a patra că nu m-a apucat duminica fără să știu ce înseamnă a fi dislexic, i.e. bolnav de dislexie. DEX-ul zice: „DISLEXÍE s.f. (Med.) Tulburare nervoasă, constând în dificultatea de a citi și a înțelege ceea ce se citește.” Dacă articolul d-lui Mihuleac este pentru dislexici, oare cum și ce pricep dumnealor dacă îl citesc? Eu cred că nici nu se încurcă cu astfel de activități. Palinca este mult mai ușor de consumat și are efect rapid și garantat. Instant gratification. Palinca se „citește” de dimineața până dimineața, toată săptămâna, cu fervoare crescută duminica. Iată încă un motiv ce face inutil ziarul de ziua a șaptea. Există și exceptii: ziarele ce publică bârfe, pornografie, sau atacuri la persoană și critică cu subiect aleator. Criticii îi stă bine dacă este impecabilă atât semantic cât și sintactic. Adevăr grăiește afirmatia: „Ucranineanul nu este rus” Pe planeta Ucranina nici nu s-a auzit de ruși. Și nici nu le pasă de „șiretele nelegate” pentru că ei folosesc șireturi. Mă întreb „cu cât trebuie să fi plătit” ca să îti dai silința de a scrie un text impecabil, fără typo-uri și cacofonii de genul: „pleacă, ca de obicei”? Iar duducuța din cântecul "The Day Before You Came" are probleme cu timpul verbelor, face totul la prezent când „pleca de acasă la ora opt” și nici nu bănuia ce boală urma să-i lovească în duminica următoare pe ascultătorii dislexici. Aici sunt de acord cu Bogdan: să îndepărtăm “chistul înainte de malignizarea culturii”! Este important a folosi în acest scop bisturiu sterilizat și nu vreun cosor oportunist, ruginit de sarcasm servit drept critică. Dacă trec cu vederea exprimările mai puțin elegante, rămân cu idei interesante din acest text. LS
ok, anselmus. nu stiu exact ce probleme ai. probabil o problema personala. sau vii pe aici sa iti racoresti ceva frustrari. nimeni nu este obligat sa ti le suporte. eu zic ca ti s-a oferit suficienta bunavointa si rabdare. iti recomand o perioada de racorire. intre timp vei avea contul suspendat. e posibil ca tu sa numesti asta dictatura si tiranie si mai stiu eu cum. nu iti fa probleme, au mai spus-o si altii. si le-a trecut. iti doresc sarbatori fericite si poate inveti sa te porti civilizat.
Surpriză plăcută îmi produce cititrea acestei poezii deși nu cunosc personajul a cărui evanghelie e menționată, rămâne cu mine emoția sinceră de a avea multe afinități comune.
Am observat și în celălalt text o tendință la prea multe virgule, am impresia că dumneavoastră nu puneți virgule după reguli gramaticale, ci după cum faceți pauză între gânduri. Ține de tehnică, le puteți înlătura, se descurcă cititorul. :) Un pic de atenție și la "cearceaful" acela, la "bunu-simț", "găzdoiu", la "iar educaţia, istorică" și "Tort de ciocolată, n-am avut".
Altfel, e haioasă rău. De la polonicul acela am râs într-una. Mă bucur de-un scriitor așa de dezinvolt pe site. Îmi place tare mult cursivitatea, descrierile, umorul ăsta grozav de situație cu care nu de descurcă oricine. Sper să mai postați astfel de texte, dar periați-le totuși înainte.
Nu prea sunt sigură ce ai dorit tu să iasă aici, dar îți voi spune că a ieșit ceva mult prea aproape de manele, din nefericire. Cea mai relevantă sub acest aspect este strofa a patra. Nu salvează nici ușorul iz ironic, pentru că nu știu de ce am impresia că e mai mult involuntar. Încearcă să triezi singură ceea ce scrii, și să citești cât mai mult literatură. Din păcate, nu găsesc nici o soluție pentru textul acesta, altfel aș fi încercat.
ei, noi și lumea...un triptic exisențialist într-o sensibilă notă postmodernistă. Mi-a plăcut prima foto la minut. Cu final antologic: "cu fiecare treaptă urcată, inima ei devenea un vierme de mătase"...O sublimă pierzanie e în aceste versuri. Mereu bucuros să te citesc Cătălina Chelaru...:) Aprecieri ghe arghelean de la George de Asztalos. I will be arround...:)
A spune despre oricare dintre textele mele că e scris "neglijent" înseamnă a confunda poezia pe care o scriu (pentru că îmi lucrez textele, atât cât mă pricep). Dacă te-ai referit la nivelul ideatic de aici, știu că sunt unele pasaje care, intrinsec, "mai mult de atât nu pot să dea". Nu mă supără critica, din contra, o aștept, altfel aș ține textele în sertar. Voi ține cont de observațiile tale, așa cum am făcut întotdeauna. Mulțumesc.
Poate e chiar un poem bun, dar se lasă greu receptat, Cristian. Ai cîteva imagini și versuri pe care mă așteptam să le dezvolți altfel. Spre exemplu primele 3 versuri mi se par în plus. La fel și strofa a doua are balast. Cu prietenie taraborez
ok, excelent. inclusiv suportul jazz mi s-a părut foarte potrivit. dar, pentru că ai folosit în subtitlu „tutorial” - deci se vrea un fel de teaching approach (și nu doar un fel de prezentare artistică a unui demers tehnic), cred că ar fi fost excelent dacă din loc în loc interveneai și cu un comentariu verbal (sau dacă vroiai puteai să îl pui și ca pe un fel de label/cloud/bubble). pentru că este destul de greu să înțelegi ce acțiune alegi să faci la un moment dat și de ce. în special dacă vrei să fie un tutorial.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
există în acest poem un scenariu care mă face să am o slăbiciune pentru el. dacă ultimele două poeme ale tale ar fi fete, eu aş alege pe asta de aici şi aş fugi cu ea în lume. în loc de peniţă, remarcat dacă îmi dai voie.
pentru textul : lagăre ale căror nume au fost uitate deÎn strofa care nu respectă simetria e o inversare care atinge altă direcţie, de aia...
pentru textul : Fistulă de"Â"ul din "a", în cazul acesta, e facultativ (am adoptat de mult acest "â"). "Î"ul (din "i") e obligatoriu doar la finalul cuvântului sau în interiorul cuvintelor compuse care încep cu "î" (compunerea cu "re/ ne").
Despre cratime - exceptând "de-a curmezişul", unde sunt obligat - celelalte două sunt pentru un anume ritm.
"Se doare" se vrea o licenţă care ar trebui să-mi aducă un surplus de sens (dincolo de "se suferă").
Da, orice este perfectibil, dar cu oareşce costuri.
uite, am vrut și eu să citesc un text care să sune a poezie. și m-au descurajat complet expresii precum:
„în care singura amintire
să fie respirația ta ușoară
pe umărul meu”
sau
„știu că tu ești
mereu în gândurile mele”
sau
„așează-ți obrazul în palmele mele”
sau
„poți simți dimineața asta
scrijelită adânc
ca o promisiune”
Chiar nu te deranjează dulcegăriile într-un text?
pentru textul : Dimineață cu mere verzi deVirgil, mă bucur să ai văzut… ce era de văzut.
Radu Luca Dupeș, mulțumesc pentru citire și pentru cuvintele calde.
Vlad, măiastrule, ție… ce pot să-ți spun, decât încă o dată „La MulȚi Ani!!” ?
pentru textul : postludiu deSă ți se împlinească toate dorințele!
(ba nu, retrag ultima urare… fiindcă e un cuțit cu două tăișuri.)
Erata Manolescu
pentru textul : Singur deMărul cunoașterii ne va face oare să ne dăm seama că lumea e o tablă de șah ? Ne dăm reciproc de multe ori câte-un șah mat... Îmi place felul tău de a vedea lumea, Anna. Și nu numai în această poezie.
pentru textul : figurine albnegre demultumesc frumos, aranca!
pentru textul : Nostalgie deEmile, trebuie sa recunosc ca rareori nu inteleg metaforica sau simbolistica ta, pentru ca ele sunt izvorate din inima. Insa de data asta "m-ai luat" cu versul "din cînd în cînd mă mai rog prefă-mă doamne în în castan să-mi treacă pofta de mișcare" si nu e din cauza balbei "in in" care e evident un typo ceva, ci ma framanta de ce "in castan", daca e vorba de "nemiscare"? Oare nu-s toti copacii la fel de buni la acest capitol? (asta ca sa nu vorbesc de copacul nim, ai auzit de el? Asta e cel mai tare, crede-ma). In rest, imi place serialul asta cu "scrisori", e scrisul tau cursiv si captivant, dar nu la fel de mult ca seria aia veche cu cocktail-urile, cred ca lumea de pe Hermeneia chiar habar despre ce e vorba, pacat. Andu
pentru textul : scrisori din țara lui oriunde II dedespre poem acu. first: titlul mi se pare relativ ratat. cu disonanta cu tot la mine. deci m ai pierdut pe jumatate. second: cum crapa tacerea? reformuleaza si tu da pastreaza idea fix. third: strofa a doua este o incercare ratata de esentializare aprofundata sinklino spre filosofie. fourth: ti am zis de versul cu numele n oglinda. e mai terminat decit cum ma treyesc eu in diminetile mai sumbre. fiveth: sunteti destul de aproape. romantic. sixth: cu aer conclusiv zic "mi-ai salvat ziua si viata in dimineata asta. deci este faina poezia. esti un scriitor bun". ec
pentru textul : ora cocoşului deFinalul e ratat, mai ascute-l.
pentru textul : să nu îți faci prieteni deImi place in mod deosebit finalul pe care il vad ca pe un talisman in care se regasesc toate Lucrurile, precum si Timpul, in toate Sensurile. La multi ani! Frumos poem, in stilul tau, personal. Pe cand un volum?
pentru textul : 33 demereu fugim de ceea ce nu știm și ne dorim de asemenea. poemul este o mărturie în acest sens.
pentru textul : december spleen dedomnule pol mi-a făcut plăcere. cred că nu se va întîmpla ca în versurile lui Ion I. Mioc:
În catrene cînd am pus,
Uneori, puţin venin,
Am avut o poantă-n plus,
Şi-un prieten mai puţin!
Carmen,
mă bucur să te revăd.
Silvia, Raluca,
sînteţi prea generoase. pentru echilibru voi schimba registrul închipuindu-mi că Giuseppe Navarra s-a gîndit la mine cînd a scris epigrama următoare:
Cînd privesc înalta-ţi frunte,
pentru textul : autumn sîc deZic şi eu, pus pe butadă,
Că puteai să fii un munte,
Dacă n-ai fi fost grămadă!
ca o precizare: am scris "who" dupa "Virtue", desi ar fi trebuit sa scriu "Which", deoarece virtutea e o persoana. Intruchiparea lui Dumnezeu.
pentru textul : On the edge deDa, foarte mult dar nu pentru scurt metraje ci pentru viitorul meu volum. Te rog sa imi scrii ca sa discutam. Pe situl meu vei gasi o adresa de contact. Multumesc.
pentru textul : Lemuria dePaul, mulțumesc...înțeleg că.
pentru textul : Postmodernism&experimentalism desugestii: 1. poate ar trebui un titlu mai incitant, care sa deschida mai multe piste de intelegere 2. poate in loc de "pe Marte sau pe Lună" ar merge "din Lună" 3. poate fără "incerte" sau ...schimba termenul ps: poate gresesc
pentru textul : Cunoaștere deyes(man)
nu am pretenţia să mi se citească, catalogheze, împeniţăneze, remarcatizeze textele, nu sări ca musculiţa-n lapte. am remarcat un mic sughiţ al sitului. daca aş fi click(uit) textul lui Virgil de o mie de ori ca un moft, ar fi avut o mie de cititori şi poate ar fi pufăit pe ascuns.(zic poate). iar tu, yestere, eşti mereu pe la remarcate cu cate-un text mediocru, dar eu nu mă supăr.
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - V – deeste un fel de cuminţenie, de blândeţe şi de linişte în poezia ta, am rămas cu aceste parfumuri ale textului, citind. las aici aşadar simplul meu semn de lectură, cu aprecierile mele.
pentru textul : Portret Neterminat deUn text căruia îi pierzi intensitatea conflictuală pe parcurs precum și interesul destinat cititorului. Introducerea este plată, comună, lipsită de interes. Singurul pasaj pe care l-aș relua ar fi: "Purta haine ciudate și avea un fel de a fi cinic și amar care intriga pe toată lumea, un fel de lehamite generală. Uneori se oprea la taclale cu oamenii care îl priveau cu aceeași suspiciune cu care priveau orice lucru diferit de obiceiurile și tradițiile lor. Într-o seară rămase la povești cu tatăl meu și alți cîțiva megieși pe băncuța de lemn din fața casei pînă tîrziu în noapte. În seara aceea l-am auzit pe străin spunînd: - Este un loc unde se-ntorc cand apun epavele... Ce este aceea o epavă? am întrebat în șoaptă, dar nu m-a auzit și nu mi-a răspuns nimeni. Ar fi trebuit să mă întorc acasă, demult, însă eram curioasă din fire, și-aș fi dorit să mai rămîn. Îmi plăceau poveștile, și-n atmosfera acelei neuitate seri de septembrie tocmai poposise duhul poveștilor... Dar dinspre munți porni un val de vînt. Pe-o cumpănă înserarea se rezema prea mult. Se alungise toamna și luna, transformată-n capră neagră alerga printre steiuri golașe, lovind cu frunze-n noapte... Un inger negru, venea pe Valea Rea. Mă ajunse o spaimă teribilă de Nimeni si de Nimic și fugii în casă, încercînd să închid fereastra. Dar nu se-nchidea și vîntul care se stîrnise dinspre miazănoapte invada cu o furie dezlănțuită cupa dintre munți. Geamul rămas deschis începu să plîngă, asemenea unui copil în noapte. Dimineața un abur dens venind dinspre rîpă, învaluia drumul către sat. În vad, apa fierbea purtînd în torentul ei învrăjbit arbuști smulși, ierburi, noroi. Dăduse-n clocot Valea Rea!" Sfârșitul ar fi trebuit să aibă cheia partiturii dar e din păcate "în coadă de pește". Ești tentat(ă) să spui: "Și?" Nu oferă cheia. Dacă am fi fost într-un cenaclu, ți-aș fi spus: "trebuie revenit asupra textului" și am fi luat în detaliu tot ceea ce nu "merge". Spațiul acesta virtual însă nu permite o astfel de metamorfozare, mai mult devine conflictual în momentul în care îți exprimi opinia. (Dar ar trebui să citești un anume pasaj din textul Biancăi privind rolul moderatorului în spațiul virtual, ca să înțelegi la ce mă refer). Aici prea mulți cred că au de a face cu verdicte atunci când e vorba de simple opinii. În concluzie, privește-o ca pe o opinie amicală. Și mai gândește-te.
pentru textul : Satul din vale deAdevărul de duminică în România trebuie să fie foarte trist dacă se citește povestirea după carte și nu cartea. Cu atât mai mult cu cât Bogdan o face și nu înțelege de ce se scrie despre ceea ce citește. Dar astăzi e joi și am bucuria aceasta de ziua a patra că nu m-a apucat duminica fără să știu ce înseamnă a fi dislexic, i.e. bolnav de dislexie. DEX-ul zice: „DISLEXÍE s.f. (Med.) Tulburare nervoasă, constând în dificultatea de a citi și a înțelege ceea ce se citește.” Dacă articolul d-lui Mihuleac este pentru dislexici, oare cum și ce pricep dumnealor dacă îl citesc? Eu cred că nici nu se încurcă cu astfel de activități. Palinca este mult mai ușor de consumat și are efect rapid și garantat. Instant gratification. Palinca se „citește” de dimineața până dimineața, toată săptămâna, cu fervoare crescută duminica. Iată încă un motiv ce face inutil ziarul de ziua a șaptea. Există și exceptii: ziarele ce publică bârfe, pornografie, sau atacuri la persoană și critică cu subiect aleator. Criticii îi stă bine dacă este impecabilă atât semantic cât și sintactic. Adevăr grăiește afirmatia: „Ucranineanul nu este rus” Pe planeta Ucranina nici nu s-a auzit de ruși. Și nici nu le pasă de „șiretele nelegate” pentru că ei folosesc șireturi. Mă întreb „cu cât trebuie să fi plătit” ca să îti dai silința de a scrie un text impecabil, fără typo-uri și cacofonii de genul: „pleacă, ca de obicei”? Iar duducuța din cântecul "The Day Before You Came" are probleme cu timpul verbelor, face totul la prezent când „pleca de acasă la ora opt” și nici nu bănuia ce boală urma să-i lovească în duminica următoare pe ascultătorii dislexici. Aici sunt de acord cu Bogdan: să îndepărtăm “chistul înainte de malignizarea culturii”! Este important a folosi în acest scop bisturiu sterilizat și nu vreun cosor oportunist, ruginit de sarcasm servit drept critică. Dacă trec cu vederea exprimările mai puțin elegante, rămân cu idei interesante din acest text. LS
pentru textul : O sută de cărți pentru dislexicii români deok, anselmus. nu stiu exact ce probleme ai. probabil o problema personala. sau vii pe aici sa iti racoresti ceva frustrari. nimeni nu este obligat sa ti le suporte. eu zic ca ti s-a oferit suficienta bunavointa si rabdare. iti recomand o perioada de racorire. intre timp vei avea contul suspendat. e posibil ca tu sa numesti asta dictatura si tiranie si mai stiu eu cum. nu iti fa probleme, au mai spus-o si altii. si le-a trecut. iti doresc sarbatori fericite si poate inveti sa te porti civilizat.
pentru textul : Stai deSurpriză plăcută îmi produce cititrea acestei poezii deși nu cunosc personajul a cărui evanghelie e menționată, rămâne cu mine emoția sinceră de a avea multe afinități comune.
pentru textul : lucruri care nu-mi plac deAm observat și în celălalt text o tendință la prea multe virgule, am impresia că dumneavoastră nu puneți virgule după reguli gramaticale, ci după cum faceți pauză între gânduri. Ține de tehnică, le puteți înlătura, se descurcă cititorul. :) Un pic de atenție și la "cearceaful" acela, la "bunu-simț", "găzdoiu", la "iar educaţia, istorică" și "Tort de ciocolată, n-am avut".
Altfel, e haioasă rău. De la polonicul acela am râs într-una. Mă bucur de-un scriitor așa de dezinvolt pe site. Îmi place tare mult cursivitatea, descrierile, umorul ăsta grozav de situație cu care nu de descurcă oricine. Sper să mai postați astfel de texte, dar periați-le totuși înainte.
pentru textul : În vizită deeu am citit tot textul -nu am avut scăpare- înainte de aprobare. dar colegii mei au dreptate, e greu de citit un text lung pe site.
pentru textul : noiembrie cu o voce pe fundal (1) deNu prea sunt sigură ce ai dorit tu să iasă aici, dar îți voi spune că a ieșit ceva mult prea aproape de manele, din nefericire. Cea mai relevantă sub acest aspect este strofa a patra. Nu salvează nici ușorul iz ironic, pentru că nu știu de ce am impresia că e mai mult involuntar. Încearcă să triezi singură ceea ce scrii, și să citești cât mai mult literatură. Din păcate, nu găsesc nici o soluție pentru textul acesta, altfel aș fi încercat.
pentru textul : reborn deei, noi și lumea...un triptic exisențialist într-o sensibilă notă postmodernistă. Mi-a plăcut prima foto la minut. Cu final antologic: "cu fiecare treaptă urcată, inima ei devenea un vierme de mătase"...O sublimă pierzanie e în aceste versuri. Mereu bucuros să te citesc Cătălina Chelaru...:) Aprecieri ghe arghelean de la George de Asztalos. I will be arround...:)
pentru textul : solia unei stele de mare deA spune despre oricare dintre textele mele că e scris "neglijent" înseamnă a confunda poezia pe care o scriu (pentru că îmi lucrez textele, atât cât mă pricep). Dacă te-ai referit la nivelul ideatic de aici, știu că sunt unele pasaje care, intrinsec, "mai mult de atât nu pot să dea". Nu mă supără critica, din contra, o aștept, altfel aș ține textele în sertar. Voi ține cont de observațiile tale, așa cum am făcut întotdeauna. Mulțumesc.
pentru textul : shortcut to L.L. dePoate e chiar un poem bun, dar se lasă greu receptat, Cristian. Ai cîteva imagini și versuri pe care mă așteptam să le dezvolți altfel. Spre exemplu primele 3 versuri mi se par în plus. La fel și strofa a doua are balast. Cu prietenie taraborez
pentru textul : coase-mi buzele pleoapele nările deok, excelent. inclusiv suportul jazz mi s-a părut foarte potrivit. dar, pentru că ai folosit în subtitlu „tutorial” - deci se vrea un fel de teaching approach (și nu doar un fel de prezentare artistică a unui demers tehnic), cred că ar fi fost excelent dacă din loc în loc interveneai și cu un comentariu verbal (sau dacă vroiai puteai să îl pui și ca pe un fel de label/cloud/bubble). pentru că este destul de greu să înțelegi ce acțiune alegi să faci la un moment dat și de ce. în special dacă vrei să fie un tutorial.
pentru textul : restaurare poze vechi dePagini