Nu ai vrut sa zici 'eine kleine nacht musik' din motive personale sau din cauza unei temeri exagerate că ar putea să vină peste tine ăștia de la drepturile de autor?
Și păcat de un poem care nu e rău deloc că se termină cu un link la youtube.
Pe mine orice poem care conține un link la youtube mă lasă rece brusc și în niciun caz nu mai dau click pe acel link pentru că nu înțeleg de ce ar trebui să fac asta. Mă va convinge oare link-ul mai mult decât a făcut-o poemul? Are poemul o cârjă pe youtube?
Dar poate că sunt eu cam demodat.
Am citit cu mare plăcere excelenta analiză psihologică a personajelor făcută de actaeon. Chiar profundă pentru o proză așa de scurtă, și, plină de miez, s-a dovedit a fi benefică. El disecă acolo ceva foarte sensibil: în ce măsură am putea atribui incoerența psihologică a personajelor unei eventuale inconsecvențe a atenției autorului? Spun asta, mai ales deoarece suntem aici ca la un fel de masă de lucru. Până la urmă să luăm personajele așa cum sunt ele: dacă ele consideră că înșală în gând, nu contează ce simt eu ca cititor. Etc. Pe de altă parte să nu uităm că poate unul dintre cele mai incoerente, a-logice, contradictorii sentimente e chiar iubirea. Ori aici personajele chiar asta dovedesc împleticindu-se în ambiguu, în "incongruențe", până la urmă în incertitudinea clarității propriilor sentimente. Ele se sustrag analizei și a lui Ficino, și a lui Platon și a oricui. Eu zic să acordăm scriitoarei credibilitate, și nu sincope de coerență în construirea personajului, (așa este el, personajul: inconscvent în propriile atitudini și sentimente). Un autor scrie și din instinct; nu-și conștientizează întotdeauna stilul, nu și-l cenzurează permanent, își simte personajul și și-l pune pe hârtie. Și poate că până la urmă acest instinct face diferența. Actaeon a mai surprins conflictul între "a fi" și "a avea". Interesant. E până la urmă drumul iubirii înseși, de la iubirea-posesie la iubirea-ființă, de la iubirea-consum (devoratoare) la iubirea-împlinire (întregitoare). Și cum tot Vladimir zice, evoluția viitoare a personajelor ar fi foarte interesantă, dar totodată și foarte pretențioasă pentru autoare.
Cred că Mat ar agrea acest poem... iată cum Ioana știe să balanseze cu grație și apoi să iasă nevătămată dintr-o bătălie care, anytime my friend, se duce pe viață și pe moarte. Însă până una alta poemul mi-a plăcut mie și asta pentrucă aici Ioana simplifică și sintetizează nemaipunând accentul pe teatral, aici se trăiește pe întreaga durată a lecturii. Pe undeva simt niște influențe, dar e de bine, marinarii, fata, plecarea... beh! Nu dau explicații dar poate voi reveni Bobadil
Profetul, Celelalte texte sunt textele 2 și 3. Nu se văd titlurile, numele autorilor? Eu am încercat să le delimitez mai accentuat lăsând mai mult spațiu între ele, însă siteul nu permite așa ceva. Cu privire la biografie, poză etc.. chiar nu văd rostul. Și doar dacă nu există vreun punct în regulament, deși mă îndoiesc, care să oblige la așa ceva, pagina-mi nu va rămâne așa cum este. Dacă totuși acel punct există, mă voi retrage pe baza motivului nerespectării regulamentului de ordin interoară. Toate bune! A.A.A
poate ai dreptate...insa nu intervin imediat asupra textului... omenirea poate fi perceputa ca o turma salbatica, mielul junghiat e o referire la sf.taina a euharistiei, personajele sunt eu, ei in fundal ..noi, noii cei noi... o fi ciudat, dar imi place si cand imi place sunt subiectiva... o sa ma gandesc la ceea ce ai spus, multumesc de lectura si semn... daca nu te superi si tu ca alma ..te mai astept sa vii...
mi se pare interesantă şi demnă de luat în considerare această nouă incursiune domnule Titarenco, în fenomenul poetic, în esenţa cuvântului. Constat că progresaţi altceva nu pot spune decât că este un teren extrem de periculos.
Textul de faţă e ok, e chiar ok.
Marga
Ioan,Cristina,"Anna", "Lentib",va multumesc pentru felicitari, acesta e debutul meu in volum(tomnatic ca si mine :)
Va invit cu mare placere!
"Anna",iti pot trimite formatul electronic daca doresti.
"Lentib", imi face o deosebita onoare sa te pot felicita personal !
Cu prietenia cuvintelor ,Carmen Tania
cel mai mare fan si apostol al lui Christos, supranumit si apostolul neamurilor, el insusi numindu-se apostol si rob al lui Isus Christos, prin voia lui Dumnezeu, este Pavel. Initial prigonitor al bisericii, dupa intalnirea sa cu Lumina, pe drumul Damascului, a primit apostolatul si a devenit rugul care a mistuit lumea. Lui ii datoram multa consideratie si respect.
că se pune problema în termeni de nedreptate socială în raport cu diaspora sau granițele RO, după cum nu cred că se pune nici problema balamucului. Deși aici sunteți foarte aproape de adevăr. Afirm aceasta nu în mod gratuit. Însă nu explic dată fiind convergența ideilor. Totuși, prefer să merg pe varianta dumneavoastră decât pe a lui Andrei Pleșu. Acesta afirma (și nu cred că sunteți străin de ce spun) că el nu merge la vot, motivând cam așa: de ce să înlocuiesc un berbec cu două gâște (citez din memorie).
Concluziv, prefer să cred că e o umbră în mintea unor oameni și să aștept acel dram de rațiune care nu vede doar interesul personal. Desigur, așteptarea mea va fi lungă!
p/s deduc că nu vom avea cu ce vota din cămășile în care ne băgăm...
Bine , Margas, fie cum zici tu. Esti libera sa- ti placa sau nu. Parerea mea e ca poemul nu e atat de paros cum ti se pare tie. Si nici nu e plin de nu stiu ce substante. Mersi de critica. ( pe bune). Ultima fraza din comentariul tau, no offence, ma trimite cu gandul la niste perle de bacalaureat pe care le- am citit de curand. Si evident, totul este perfectibil, aici sunt total de acord cu tine.
dragă moniquw simona, bine ai venit în acest atelier literar! îți recomand să citești creațiile celorlalți pentru a încerca la rândul tău să-ți perfecționezi încercările literare. atenție la mesaj și la prozodie!
nu stiam ca Jules Perahim a murit...in primavara cineva la un vernisaj de aici spunea ca e inca bine. inca mai sunt la Bucuresti si la Paris elevi de ai Maestrului...ciudat este ca nici la UAP nici in alta parte nu am intalnit informatii, evocari, referitoare la plecarea sa definitiva. ca observatie pentru reproducerea lucrarilor: cred ca ar fi indicat sa existe titlul lucrarii, anul...asta pentru o prezentare adecvata, profesionala. sper ca intelegi punctul meu obiectiv de vedere si ca accepti ideea.
doar asa, sa-ti amintesc ca tot ce scrii imi place si e frumos! iar cel mai mult la acest text imi place nuanta de un subtil whatever alintat, ca raport al tau fata de text.
iti recomand sa citesti si sa respecti in intregime regulamentul pe viitor. de asemeni, conform regulamentului iti cer sa stergi acest text care incalca regulamentul. te avertizez totodata ca la urmatoarea abatere de acest gen iti va fi suspendat contul pentru o luna de zile.
Adela, a defini viata drept "cos cu rufe murdare", "zambetul unui copil", "labirintul viselor", "un fir de praf in ochii timpului" si a considera toatea acestea o poezie este...gresit, dupa umila mea parere. As fi putut cita tot textul, de fapt, poate mai putin versul 6 (mie personal imaginea nu imi place, dar admit ca nu este un cliseu cu majuscula, ca toate celelalte). slab!
reperele destinului si "judecata de apoi a...poetilor". se spune ca ultima camasa nu are buzunare.
o clipa de meditatie profunda si frumoasa. cele bune.
Alexis, te rog sa citesti a treia fraza asa: "nu e numai un experiment ci putin mai mult, "pietas erga parentes" reprezinta ca si pietas erga patriam" ceva cu totul special si au o conotatie religioasa in Roma antica." multumesc.
Făcând abstracţie de modul de abordare, textul acesta m-a făcut să zâmbesc şi asta pentru că titlul este foarte potrivit pentru conţinutul de mai jos, în sensul că introduce o ironie subtilă la adresa celor care încearcă să coboare poezia direct în stradă. Finalul este elocvent, grăitor... Poate doar aş renunţa la începutul textului la repetiţia lui "nu strivea". Ar mai fi încă o nepotrivire în legătură cu "reflecta luceferi"(Poate voiai să spui ceva de un lac care reflecta luceferi?"). Atâta tot. Iar directeţea mesajului pe care mi-l transmite(la modul ironic) finalul, îmi aduce aminte de anumite poeme ale lui Maiakovski din perioada lui timpurie de scriitor.
Felicitări pentru un poem reuşit!
Uneori e nevoie
de claritate şi duritate într-un text
ca mesajul să ajungă nealterat la cât mai multă lume.
incepe fain si te indeamna sa o iei la goana (chiar cu roaba si tot da bine), dar se termina oarecum impiedicat, de parca te-ai grabit la pet-ul cu pricina:) sunt convins ca stii despre ce e vorba, dar ai ramas sa modifici cand va fi sa fie. sau nu?
eu nu-s bun la complimente. Narciso Yepes cind era multumit isi lua ghitara si improviza ceva . /// totul se petrecea in mai nu in iunie. vorbeai cu tine scuturind fata de masa, aranjind pozele dupa format si mirosul care venea din urma. apoi te asezai la masa ta de scris cu flori de tei in paharul de ceai uitat si cu creionul in gura, cu capul dat pe spate imaginind o calatorie intr-o ploaie nimicitoare cu pomi smulsi din suflet, cu salcamii deflorati intr-o atmosfera dramatica plina de fiori dar ai fost brusc intrerupta ..cineva a aprins lampa in camera alaturata si lumina trecu pe sub use ca sa ti se aseze in poala, incolacita, cautind un loc uscat...
in sfarsit am citit-o si eu. :o)
si pe mine ma captiveaza bilele in poezie, nu stiu de ce, au ceva, te pun pe ganduri cum spunea si silvia. si poezia asta a facut-o fara sa-ti creeze vreo frustrare. imi place cum curge lin si-mi mai place fiindca poezia trebuie sa poata fi traita iar pe-asta pot.
nu-mi place "cu o cafea sub nas" pentru ca sunt lunatica si perfectionista (ce imbinare, cam si cum visul ar fi perfectibil!) dar e un amanunt insignifiant si categoric foarte personal. cred ca fara bucata asta, partea cu pijamaua n-ar mai da impresia aceea de nepotrivire pe care o remarca raluca. mie chiar mi-a placut pijamaua din ea, creeaza o stare usor de recunoscut si-un moment de respiro in ciuda a ceea ce exprima. :o)
Mulțumesc Adrian pentru idei am ținut cont de ele și am făcut niște modificări în poezie...ai multă dreptate apreciez mult intervențiile tale,mă ajutș să văd unde greșesc.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Nu ai vrut sa zici 'eine kleine nacht musik' din motive personale sau din cauza unei temeri exagerate că ar putea să vină peste tine ăștia de la drepturile de autor?
pentru textul : eine kleine musik deȘi păcat de un poem care nu e rău deloc că se termină cu un link la youtube.
Pe mine orice poem care conține un link la youtube mă lasă rece brusc și în niciun caz nu mai dau click pe acel link pentru că nu înțeleg de ce ar trebui să fac asta. Mă va convinge oare link-ul mai mult decât a făcut-o poemul? Are poemul o cârjă pe youtube?
Dar poate că sunt eu cam demodat.
mulțumesc Sixtus pentru trecere și aprecieri.
de asemeni mulțumesc kalipeto, maria - doina, yester, cristina, ...
pentru textul : copacul dinăuntru deO părere, într-adevăr, echilibrată şi demnă, atât de autor, cât şi de poetul pe care îl reaminteşte minţilor şi sufletelor noastre.
pentru textul : Adrian Păunescu - un poet liber deAm citit cu mare plăcere excelenta analiză psihologică a personajelor făcută de actaeon. Chiar profundă pentru o proză așa de scurtă, și, plină de miez, s-a dovedit a fi benefică. El disecă acolo ceva foarte sensibil: în ce măsură am putea atribui incoerența psihologică a personajelor unei eventuale inconsecvențe a atenției autorului? Spun asta, mai ales deoarece suntem aici ca la un fel de masă de lucru. Până la urmă să luăm personajele așa cum sunt ele: dacă ele consideră că înșală în gând, nu contează ce simt eu ca cititor. Etc. Pe de altă parte să nu uităm că poate unul dintre cele mai incoerente, a-logice, contradictorii sentimente e chiar iubirea. Ori aici personajele chiar asta dovedesc împleticindu-se în ambiguu, în "incongruențe", până la urmă în incertitudinea clarității propriilor sentimente. Ele se sustrag analizei și a lui Ficino, și a lui Platon și a oricui. Eu zic să acordăm scriitoarei credibilitate, și nu sincope de coerență în construirea personajului, (așa este el, personajul: inconscvent în propriile atitudini și sentimente). Un autor scrie și din instinct; nu-și conștientizează întotdeauna stilul, nu și-l cenzurează permanent, își simte personajul și și-l pune pe hârtie. Și poate că până la urmă acest instinct face diferența. Actaeon a mai surprins conflictul între "a fi" și "a avea". Interesant. E până la urmă drumul iubirii înseși, de la iubirea-posesie la iubirea-ființă, de la iubirea-consum (devoratoare) la iubirea-împlinire (întregitoare). Și cum tot Vladimir zice, evoluția viitoare a personajelor ar fi foarte interesantă, dar totodată și foarte pretențioasă pentru autoare.
pentru textul : Amantă spirituală deCred că Mat ar agrea acest poem... iată cum Ioana știe să balanseze cu grație și apoi să iasă nevătămată dintr-o bătălie care, anytime my friend, se duce pe viață și pe moarte. Însă până una alta poemul mi-a plăcut mie și asta pentrucă aici Ioana simplifică și sintetizează nemaipunând accentul pe teatral, aici se trăiește pe întreaga durată a lecturii. Pe undeva simt niște influențe, dar e de bine, marinarii, fata, plecarea... beh! Nu dau explicații dar poate voi reveni Bobadil
pentru textul : f e s t i n deProfetul, Celelalte texte sunt textele 2 și 3. Nu se văd titlurile, numele autorilor? Eu am încercat să le delimitez mai accentuat lăsând mai mult spațiu între ele, însă siteul nu permite așa ceva. Cu privire la biografie, poză etc.. chiar nu văd rostul. Și doar dacă nu există vreun punct în regulament, deși mă îndoiesc, care să oblige la așa ceva, pagina-mi nu va rămâne așa cum este. Dacă totuși acel punct există, mă voi retrage pe baza motivului nerespectării regulamentului de ordin interoară. Toate bune! A.A.A
pentru textul : După noi, galopul depoate ai dreptate...insa nu intervin imediat asupra textului... omenirea poate fi perceputa ca o turma salbatica, mielul junghiat e o referire la sf.taina a euharistiei, personajele sunt eu, ei in fundal ..noi, noii cei noi... o fi ciudat, dar imi place si cand imi place sunt subiectiva... o sa ma gandesc la ceea ce ai spus, multumesc de lectura si semn... daca nu te superi si tu ca alma ..te mai astept sa vii...
pentru textul : despre dumnezeul meu vreau să-ți vorbesc azi denici budha nu avea siluetă...
pentru textul : cutia muzicală deNecuvinte
mi se pare interesantă şi demnă de luat în considerare această nouă incursiune domnule Titarenco, în fenomenul poetic, în esenţa cuvântului. Constat că progresaţi altceva nu pot spune decât că este un teren extrem de periculos.
pentru textul : fără cuvinte deTextul de faţă e ok, e chiar ok.
Marga
Ioan,Cristina,"Anna", "Lentib",va multumesc pentru felicitari, acesta e debutul meu in volum(tomnatic ca si mine :)
pentru textul : Lansare de carte deVa invit cu mare placere!
"Anna",iti pot trimite formatul electronic daca doresti.
"Lentib", imi face o deosebita onoare sa te pot felicita personal !
Cu prietenia cuvintelor ,Carmen Tania
cel mai mare fan si apostol al lui Christos, supranumit si apostolul neamurilor, el insusi numindu-se apostol si rob al lui Isus Christos, prin voia lui Dumnezeu, este Pavel. Initial prigonitor al bisericii, dupa intalnirea sa cu Lumina, pe drumul Damascului, a primit apostolatul si a devenit rugul care a mistuit lumea. Lui ii datoram multa consideratie si respect.
pentru textul : Fanii lui Cristos decă se pune problema în termeni de nedreptate socială în raport cu diaspora sau granițele RO, după cum nu cred că se pune nici problema balamucului. Deși aici sunteți foarte aproape de adevăr. Afirm aceasta nu în mod gratuit. Însă nu explic dată fiind convergența ideilor. Totuși, prefer să merg pe varianta dumneavoastră decât pe a lui Andrei Pleșu. Acesta afirma (și nu cred că sunteți străin de ce spun) că el nu merge la vot, motivând cam așa: de ce să înlocuiesc un berbec cu două gâște (citez din memorie).
Concluziv, prefer să cred că e o umbră în mintea unor oameni și să aștept acel dram de rațiune care nu vede doar interesul personal. Desigur, așteptarea mea va fi lungă!
p/s deduc că nu vom avea cu ce vota din cămășile în care ne băgăm...
pentru textul : „Hazardul şi oiştea” deBine , Margas, fie cum zici tu. Esti libera sa- ti placa sau nu. Parerea mea e ca poemul nu e atat de paros cum ti se pare tie. Si nici nu e plin de nu stiu ce substante. Mersi de critica. ( pe bune). Ultima fraza din comentariul tau, no offence, ma trimite cu gandul la niste perle de bacalaureat pe care le- am citit de curand. Si evident, totul este perfectibil, aici sunt total de acord cu tine.
pentru textul : air on a string dede acord. dar ce este "o jumătate de sfârțit "?
pentru textul : douămii(la) deMi se pare că a-i potrivi unui haiku o imagine e totuna cu a scrie un pastel într-un tablou care reprezintă un peisaj.
pentru textul : Haiku - „Okinawa dragostea mea” deSincere felicitări celor care au gândit acest proiect. Arată într-adevăr minunat.
pentru textul : premiile „Astenie de primăvară” - Hermeneia 2010 dedragă moniquw simona, bine ai venit în acest atelier literar! îți recomand să citești creațiile celorlalți pentru a încerca la rândul tău să-ți perfecționezi încercările literare. atenție la mesaj și la prozodie!
pentru textul : Roata timpului, existentei, eternului denu stiam ca Jules Perahim a murit...in primavara cineva la un vernisaj de aici spunea ca e inca bine. inca mai sunt la Bucuresti si la Paris elevi de ai Maestrului...ciudat este ca nici la UAP nici in alta parte nu am intalnit informatii, evocari, referitoare la plecarea sa definitiva. ca observatie pentru reproducerea lucrarilor: cred ca ar fi indicat sa existe titlul lucrarii, anul...asta pentru o prezentare adecvata, profesionala. sper ca intelegi punctul meu obiectiv de vedere si ca accepti ideea.
pentru textul : Jules Perahim dedoar asa, sa-ti amintesc ca tot ce scrii imi place si e frumos! iar cel mai mult la acest text imi place nuanta de un subtil whatever alintat, ca raport al tau fata de text.
pentru textul : a.m. deiti recomand sa citesti si sa respecti in intregime regulamentul pe viitor. de asemeni, conform regulamentului iti cer sa stergi acest text care incalca regulamentul. te avertizez totodata ca la urmatoarea abatere de acest gen iti va fi suspendat contul pentru o luna de zile.
pentru textul : Camilafca iubirii dePaul, true, textul nu străluceşte. Şi, evident, nu mă reprezintă total. Dar am căzut în ispită. Ai dreptate şi cu finalul.
Silviu, îmblânzesc scorpia :).
pentru textul : Pilda omului care a tăcut deAdela, a defini viata drept "cos cu rufe murdare", "zambetul unui copil", "labirintul viselor", "un fir de praf in ochii timpului" si a considera toatea acestea o poezie este...gresit, dupa umila mea parere. As fi putut cita tot textul, de fapt, poate mai putin versul 6 (mie personal imaginea nu imi place, dar admit ca nu este un cliseu cu majuscula, ca toate celelalte). slab!
pentru textul : Viața dereperele destinului si "judecata de apoi a...poetilor". se spune ca ultima camasa nu are buzunare.
pentru textul : aşteptarea după Simion deo clipa de meditatie profunda si frumoasa. cele bune.
Alexis, te rog sa citesti a treia fraza asa: "nu e numai un experiment ci putin mai mult, "pietas erga parentes" reprezinta ca si pietas erga patriam" ceva cu totul special si au o conotatie religioasa in Roma antica." multumesc.
pentru textul : și zeii plîng deFăcând abstracţie de modul de abordare, textul acesta m-a făcut să zâmbesc şi asta pentru că titlul este foarte potrivit pentru conţinutul de mai jos, în sensul că introduce o ironie subtilă la adresa celor care încearcă să coboare poezia direct în stradă. Finalul este elocvent, grăitor... Poate doar aş renunţa la începutul textului la repetiţia lui "nu strivea". Ar mai fi încă o nepotrivire în legătură cu "reflecta luceferi"(Poate voiai să spui ceva de un lac care reflecta luceferi?"). Atâta tot. Iar directeţea mesajului pe care mi-l transmite(la modul ironic) finalul, îmi aduce aminte de anumite poeme ale lui Maiakovski din perioada lui timpurie de scriitor.
Felicitări pentru un poem reuşit!
Uneori e nevoie
de claritate şi duritate într-un text
ca mesajul să ajungă nealterat la cât mai multă lume.
Citit cu deosebită plăcere,
pentru textul : Mânca-ţi-aş deBot Eugen
Ştiind de la ce ai plecat, prea condensată pentru mine.
pentru textul : Păienjeniş de lustre albastre deincepe fain si te indeamna sa o iei la goana (chiar cu roaba si tot da bine), dar se termina oarecum impiedicat, de parca te-ai grabit la pet-ul cu pricina:) sunt convins ca stii despre ce e vorba, dar ai ramas sa modifici cand va fi sa fie. sau nu?
pentru textul : pseudopatriarhale II deeu nu-s bun la complimente. Narciso Yepes cind era multumit isi lua ghitara si improviza ceva . /// totul se petrecea in mai nu in iunie. vorbeai cu tine scuturind fata de masa, aranjind pozele dupa format si mirosul care venea din urma. apoi te asezai la masa ta de scris cu flori de tei in paharul de ceai uitat si cu creionul in gura, cu capul dat pe spate imaginind o calatorie intr-o ploaie nimicitoare cu pomi smulsi din suflet, cu salcamii deflorati intr-o atmosfera dramatica plina de fiori dar ai fost brusc intrerupta ..cineva a aprins lampa in camera alaturata si lumina trecu pe sub use ca sa ti se aseze in poala, incolacita, cautind un loc uscat...
pentru textul : nimicitor dein sfarsit am citit-o si eu. :o)
si pe mine ma captiveaza bilele in poezie, nu stiu de ce, au ceva, te pun pe ganduri cum spunea si silvia. si poezia asta a facut-o fara sa-ti creeze vreo frustrare. imi place cum curge lin si-mi mai place fiindca poezia trebuie sa poata fi traita iar pe-asta pot.
nu-mi place "cu o cafea sub nas" pentru ca sunt lunatica si perfectionista (ce imbinare, cam si cum visul ar fi perfectibil!) dar e un amanunt insignifiant si categoric foarte personal. cred ca fara bucata asta, partea cu pijamaua n-ar mai da impresia aceea de nepotrivire pe care o remarca raluca. mie chiar mi-a placut pijamaua din ea, creeaza o stare usor de recunoscut si-un moment de respiro in ciuda a ceea ce exprima. :o)
pentru textul : În loc să dorm, scriu deMulțumesc Adrian pentru idei am ținut cont de ele și am făcut niște modificări în poezie...ai multă dreptate apreciez mult intervențiile tale,mă ajutș să văd unde greșesc.
pentru textul : Privește-mă la înălțimea gândului dePagini