oamenii verzi mi-au încercuit templul unul de-a dreapta, altul de-a valma despicându-mi tâmplele în rouă pe sub rochia roșie feței i se zăresc mandarinele pârguite ale unui sărut iar mănușa palidă a inocenței surâde printre frunze cu nervuri roz îmbrățișată, placenta adolescentei mă compune și recompune nu mai sunt copil
„Castel. Afară Grindină în cădere Gărzile toate Au plecat de la posturi În odaia mea Dintr-o ceașcă rotundă Savurez ceaiul Doar ultimul anotimp A început, în sfârșit” 1. În afară de faptul că nu am putut verifica decât traducerea textului în engleză, cred că trebuie să-l credităm pe autor, pe cuvânt, cu celelalte versiuni. Și, în acest context, să remarc nu numai poli-glotismul, dar și efortul de a păstra forma fixă. 2. Textul pare unul de tip „koan”. În astfel de cazuri, uneori (nu e cazul aici), ceea ce pare paradoxal datorită exprimării sintetico-eliptice, specifică extrem-orientalilor, poate fi descifrat dacă se utilizează o analiză pe text. Tot o analiză pe textul de față (care nu conține însă nici un fel de paradox) poate fi încercată în felul următor: „Castelul” = „interiorul ce conține și sinele” rămâne detașat.Față de „exteriorul” perisabil și iluzoriu: („Afară Grindină în cădere Gărzile toate Au plecat de la posturi”). Sinele, în meditație:( „În odaia mea”), pătrunde în el însuși pri intermediul ceremoniei ceaiului ( „Dintr-o ceașcă rotundă Savurez ceaiul” – ceașca trebuie, cu necesitate, să fie „rotundă” – ea poate fi și „goală” – pentru că numai „rotundul” unui topos privilegiat permite sorbirea parfumului care există dincolo de „sine”). Încheierea e firească („Doar ultimul anotimp A început, în sfârșit”) – este exact momentul ca, în timpul meditației, să reușești „transcederea”. 3. Vedeți câte se pot spune în foarte puține cuvinte? 4. Ceea ce dă valoare, într-adevăr, textului este calmul și împăcarea extrem de firească care se degaje din ea, precum și sugerarare „transcederii" dincolo de cuvinte și de gândirea discursivă. 5. Prin urmare, în încheiere, o la fel de firească evidențiere a textului printr-o „pență”; pe care aș multiplica-o dacă mi-ar sta în putință.
aaa... ești măgulitor, Vald, e doar o secvență dintr-un film prost, regizat prost, cu actori proști, din peregrinările mele prin plaiurile țărișoarei, cred că umblu prea mult:)
știrile de la 17 nu le prind, nu am "antenă" pentru ele... dar te cred pe cuvânt...
"pentru ca faci din nimic versuri..." - poate mai simplu ar fi "pentru ca faci din orice versuri". nu de alta, da' nush daca omu merita sa ii faci poezia nimic. parerea mea. in rest... marmelada:)
pendul Mă legăn deasupra pieptului tău Ca o creangă de cais înflorit Tu, un metronom cu trup de țărână Îmi numeri bătăile inimii Tic-tac tic-tac tic-tac Oh, pământule, cât de mult mă iubești Cum mă primești tu în măruntaiele tale Noaptea asta de iarnă Până primavara mă va reînflori
mişto, măi boba, că toma' tu sari cu agramatismele p'acilea.
or s-o mănânce or tinerii or s-o prindă şi or s-o crească-n pielea celor ce-i vor naşte vine de la
o vor mânca ori tinerii o vor prinde şi o vor creşte în pielea celor ce îi vor naşte. eu am preferat o licenţă poetică. şi n-ai remarcat un lucru: un nou gen de poem, numit ,,tajmahal''. ce desemnează el îţi spun altă dată.
si totusi poemu' e bun, nu? n-aştept răspunsuri. tu de obicei ataci poemele bune, nu pierzi vremea cu celelalte.
Mi-a plăcut mult această poezie. Imagini puternice, cum ar fi carnea ruptă de beznă, râsul luminii şi altele. E închegat şi expresiv. În final, nu ştiu de ce, nu îmi prea place cuvântul stern, e puţin deplasat faţă de vocabularul utilizat în rest. Eu aş spune coşul pieptului sau altceva. Îmi amintesc şi de un cântec "vino numai noaptea când tăcerea.."
Bobadil, stiu poemul, dar eu il prefer pe Radu Tudor Ciornei. Alma multumesc de lectura. Ecaterina, am corectat. Tain inseamna mincare, hrana cind te referi la animale.
Matei, eu deocamdată (dar cred că pot include și alți membri Hermeneia) aștept scuzele tale de rigoare pentru expunerea asta prost plasată, gratuită și infantilă sub un text care face o cronică așa de frumoasă a celor 5 ani de funcționare a acestui site. Jenant.
Iuri, ce rost are paranteza aceea? rupe ideea in doua degeaba.
uite:
(e loc suficient... îmi zic)
pentru mama şi tata
//
e loc suficient... îmi zic
pentru mama şi tata
Nu inteleg ce vor sa insemne cuvintele "Virgile, ai dreptate, pentru tine pacat ca nu exista doua Marine Nicolaeve..." dar nici nu ma chinui pentru ca fie e o chestie incriptata pe care numai tu o stii fie e o chestie de prost gust si atunci nu ma intereseaza. In ce priveste comentariile Marinei cred ca esti nedrept si superficial. Pentru ca nu aplici aceeasi exigenta la toata lumea si fiindca faci o generalizare care ignora detaliile sau fiecare situatie in parte. In ce priveste ultima ta ironie te las sa o gusti singur. Ca tot iti place sa vorbesti.
Leonard, multumesc mult pentru increderea pe care mi-ai acordat-o. Iti respect mult opera si nu m-as fi asteptat ca tocmai tu sa imi apreciezi textul. Incurajarea este cu atat mai mare cu cat stiu ca tu dai foarte rar penite.
toate cele bune,
Mada:)
Poate părea altfel, dar acest text e mai degrabă de atitudine, decât de stare ori atmosferă. Hermeneia avea nevoie de un astfel de. Chiar dacă e "de sezon", poezia are alt registru.
Ce mi-a plăcut mult, şi când spun "mult" chiar aşa stau literele, a fost nervul textului şi faptul că e uniform de la cap la aşa.
"nu-mi spune că nu ai aer fără mine
îți promit că soarele răsare în continuare
așa cum îți promit că daca primești un croșeu de dreapta
în stomac vei începe să respiri la foc automat" - partea asta e absolut wow, pentru că treaba "violenticioasă" vine urmare unui incipit de dulcegărie de inimă rănită. Şi contrastul e haios, acid şi "izbucnicios" deodată. Totuşi, de înlocuit croşeul, cu upercutul. Nu văd cum ai putea da un croşeu la stomac, dacă nu eşti yoghin(ă) ori balerin(ă).
De altfel, tot textul e plăcut, cu intercalările alea de lirism veritabil pe axul cinic şi traversat de abandon total.
"nu sunt o păpușă oarecare
sunt o chucky ascunsă în hainele tale trandafirii" - super şi astea.
profetului: a arata cuiva caexista o problema si, mai mult chiar, a arata si modul in care poate fi depasita (ma refer strict aici la comentariile de slaba calitate de pe Hermeneia) constituie o dovada de buna purtare, de civilizatie si bune intentii. nu cred ca suntem aici exclusiv pentru dragalasenii si acuzatii subtile fundamentate pe ...."placeri obscure". critica mea viza tocmai astfel de comentarii pe care eu si dvs le facem acum: nu intelegerea si discutarea textului, ci simple vorbe care, sa fim sincer, dauneaza intru-un fel sau altul. cand am facut precizarea la final ma refeream, desigur, la astfel de comentarii - care discuta, de ex, incadrarea textului in loc forma si ideile lui. ma intreb ce am discuta daca textul cu pricina apare intre copertile unei carti. va refuza cititorul un anume text ptr ca nu e incadrat unde trebuie? sau nu apare la inceput sau la finalul volumului ptr ca asa crede el de cuviinta? in plus, cred ca am explicat, indirect, dar destul de evident, de ce un comentariu pare bun si altul nu, prin cheile mele de lectura. nu spun ca sunt extraordinare,-nici pe departe- ci o incercare de a depasi aprecierile generale, de a explica textul cu riscurile de rigoare si de a incita la lectura atenta si responsabila. si nu cred ca aceste explicatii erau, intr-adevar, necesare... bineinteles, nu am de gand sa ma supar si sa-mi retrag textele. iar daca unii membri se vor supara pe mine, cu siguranta vor comenta in continuare, ocolind, eventual, anumite zone ale site-ului. ceea ce nu-mi doresc, fireste. numai daca dvs nu aveti alta parere..... al dvs, francisc
Text bun... desigur ca orice text mai poate fi lucrat (de ex. "pe care trecea încet o cometă ciudată") insa eu sunt de parerea ca micile imperfectiuni au farmecul lor si nu trebuie sa ne stea in calea "degustarii" unei poezii de calitate. Trebuia insa, romani fiind, ca atunci cand suntem in atentie sa zicem si ceva de rau de al din capul mesei... dar si asta face parte tot din farmecul dulce-amarui al firii noastre.
Felicitari Alina pentru consecventa (pe care unii pot sa o numeasca si incapatanare ca merge :-) cu care promovezi acest fenomen literar pe melegurile noastre de suflet iesene. De data asta daca nu se mai schimba data si ajungem iar de Craciun voi fi acolo sigur impreuna cu Matei care si el doreste sa vina, mai ales ca am inteles ca de data asta locatia este la un parter. Chiar daca poate nu ma mai crezi, eu te amenint totusi ca voi fi acolo, in sensul asta iti si spun :-) Inca o data felicitari si daca pot contribui cu ceva in aceste vremuri grele pe partea organizatorica, te rog sa nu eziti sa ma contactezi. Ma voi simti onorat sa fiu solicitat. Andu
minunat acest text. se tot scrie de micile minuni, de lucrurile mici in general, dar cred ca putine texte reusesc sa surprinda atat de bine naturaletea si simplitatea. cu o singura exceptie, versul cu filmul uitat, care imi pare din...alt film...tocmai pentru ca e uitat, imi da o senzatie de prafuit. In rest, imi place mult cum contrapunctezi cu ajutorul focilor si al cremei hidratante si cum eliberezi detensionezi exact acolo unde discursul risca sa cada in "prea mult". Felicitari! Din punctul meu de vedere, e de penita.
si sa nu uit, consider ca cel putin pentru trei imagini foarte frumoase, cea cu tacerile, cea cu sarpele care isi inchide coada in somn si cea cu cuvintele despletite, textul merita evidentiat. succes.
Tot n-am avut timp să las semn și mă gândeam cu teamă un pic: dacă Ioana chiar șterge poezia aceea? Din păcate, și azi cam pe scurt: și dacă nu aș fi citit nimic scris de tine până acum, tot aș spune că nu e o poezie voit scrisă într-un anume stil. Mai mult decât atât, dacă tot trebuia să o scrii (și eu cred ca a fost musai!), cred că ai găsit forma cea mai potrivită. De va rezista au ba propriei tale traiectorii, numai tu o știi. Știi ce-i funny? Că mie mi se pare, cu excepția culorii salopetei aceleia (se cunoaște ochiul de scenarist, abia aici aș spune), chiar prea puțin personală poezia. Mă gândeam mai ales să-ți spun să NU ștergi nimic din ce postezi. Eventual, în ultima instanță, dacă ai fi așa nemulțumită de un text, mai bine îl pui pe tot "tăiat"... ideea este să rămână. Ne folosește tuturor, eu așa cred. Oricum, nu este cazul aici. Ca să răspun indirect la întrebarea ta, adresată lui Virgil: e plin de emoticoane (cred că la acestea te-ai referit, nu la diactrice?!) și în comentariul meu. Te provoc să le descoperi. Altfel, Virgil are dreptate... parcă suntem nevoiți să exploatăm mai mult limbajul convențional, nu? Și nu, nu se mai poate face nimic dacă nu ai bifat de la început opțiunea de a fi notificat în legătură cu comentariile. Cel puțin deocamdată aceasta este situația.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
cu tot respectul: unde este experimentul? inovatia?
pentru textul : Concursul Anual de Debut al Editurii ZIP, secţiunea Poezie deoamenii verzi mi-au încercuit templul unul de-a dreapta, altul de-a valma despicându-mi tâmplele în rouă pe sub rochia roșie feței i se zăresc mandarinele pârguite ale unui sărut iar mănușa palidă a inocenței surâde printre frunze cu nervuri roz îmbrățișată, placenta adolescentei mă compune și recompune nu mai sunt copil
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 7 de„Castel. Afară Grindină în cădere Gărzile toate Au plecat de la posturi În odaia mea Dintr-o ceașcă rotundă Savurez ceaiul Doar ultimul anotimp A început, în sfârșit” 1. În afară de faptul că nu am putut verifica decât traducerea textului în engleză, cred că trebuie să-l credităm pe autor, pe cuvânt, cu celelalte versiuni. Și, în acest context, să remarc nu numai poli-glotismul, dar și efortul de a păstra forma fixă. 2. Textul pare unul de tip „koan”. În astfel de cazuri, uneori (nu e cazul aici), ceea ce pare paradoxal datorită exprimării sintetico-eliptice, specifică extrem-orientalilor, poate fi descifrat dacă se utilizează o analiză pe text. Tot o analiză pe textul de față (care nu conține însă nici un fel de paradox) poate fi încercată în felul următor: „Castelul” = „interiorul ce conține și sinele” rămâne detașat.Față de „exteriorul” perisabil și iluzoriu: („Afară Grindină în cădere Gărzile toate Au plecat de la posturi”). Sinele, în meditație:( „În odaia mea”), pătrunde în el însuși pri intermediul ceremoniei ceaiului ( „Dintr-o ceașcă rotundă Savurez ceaiul” – ceașca trebuie, cu necesitate, să fie „rotundă” – ea poate fi și „goală” – pentru că numai „rotundul” unui topos privilegiat permite sorbirea parfumului care există dincolo de „sine”). Încheierea e firească („Doar ultimul anotimp A început, în sfârșit”) – este exact momentul ca, în timpul meditației, să reușești „transcederea”. 3. Vedeți câte se pot spune în foarte puține cuvinte? 4. Ceea ce dă valoare, într-adevăr, textului este calmul și împăcarea extrem de firească care se degaje din ea, precum și sugerarare „transcederii" dincolo de cuvinte și de gândirea discursivă. 5. Prin urmare, în încheiere, o la fel de firească evidențiere a textului printr-o „pență”; pe care aș multiplica-o dacă mi-ar sta în putință.
pentru textul : 季節 (Kisetsu - Anotimp) demama pisicilor,
mama liriștilor,
vă invidiez, voi nu treceți prin criza asta.
pentru textul : criză de identitate deaaa... ești măgulitor, Vald, e doar o secvență dintr-un film prost, regizat prost, cu actori proști, din peregrinările mele prin plaiurile țărișoarei, cred că umblu prea mult:)
pentru textul : rock poem deștirile de la 17 nu le prind, nu am "antenă" pentru ele... dar te cred pe cuvânt...
"pentru ca faci din nimic versuri..." - poate mai simplu ar fi "pentru ca faci din orice versuri". nu de alta, da' nush daca omu merita sa ii faci poezia nimic. parerea mea. in rest... marmelada:)
pentru textul : îngeri şi marmeladă dependul Mă legăn deasupra pieptului tău Ca o creangă de cais înflorit Tu, un metronom cu trup de țărână Îmi numeri bătăile inimii Tic-tac tic-tac tic-tac Oh, pământule, cât de mult mă iubești Cum mă primești tu în măruntaiele tale Noaptea asta de iarnă Până primavara mă va reînflori
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 4 desă încerc să schimb cate ceva
pentru textul : Zborul demişto, măi boba, că toma' tu sari cu agramatismele p'acilea.
or s-o mănânce or tinerii or s-o prindă şi or s-o crească-n pielea celor ce-i vor naşte vine de la
o vor mânca ori tinerii o vor prinde şi o vor creşte în pielea celor ce îi vor naşte. eu am preferat o licenţă poetică. şi n-ai remarcat un lucru: un nou gen de poem, numit ,,tajmahal''. ce desemnează el îţi spun altă dată.
si totusi poemu' e bun, nu? n-aştept răspunsuri. tu de obicei ataci poemele bune, nu pierzi vremea cu celelalte.
pentru textul : and nothing else matters… deMi-a plăcut mult această poezie. Imagini puternice, cum ar fi carnea ruptă de beznă, râsul luminii şi altele. E închegat şi expresiv. În final, nu ştiu de ce, nu îmi prea place cuvântul stern, e puţin deplasat faţă de vocabularul utilizat în rest. Eu aş spune coşul pieptului sau altceva. Îmi amintesc şi de un cântec "vino numai noaptea când tăcerea.."
pentru textul : Nu se mai întorc, întorsule suflet deBobadil, stiu poemul, dar eu il prefer pe Radu Tudor Ciornei. Alma multumesc de lectura. Ecaterina, am corectat. Tain inseamna mincare, hrana cind te referi la animale.
pentru textul : diary of a dream deMatei, eu deocamdată (dar cred că pot include și alți membri Hermeneia) aștept scuzele tale de rigoare pentru expunerea asta prost plasată, gratuită și infantilă sub un text care face o cronică așa de frumoasă a celor 5 ani de funcționare a acestui site. Jenant.
pentru textul : starea hermeneia deIuri, ce rost are paranteza aceea? rupe ideea in doua degeaba.
pentru textul : Groparul deuite:
(e loc suficient... îmi zic)
pentru mama şi tata
//
e loc suficient... îmi zic
pentru mama şi tata
"au pornit". îmi cer scuze de revenire.
pentru textul : am trecut strada desi oricat as citi, tot negru la orizont... nici chiar cantecul ala preferat nu m-a scos din atmosfera. scrisul e bun, fireste:) cele bune!
pentru textul : clavier deNu inteleg ce vor sa insemne cuvintele "Virgile, ai dreptate, pentru tine pacat ca nu exista doua Marine Nicolaeve..." dar nici nu ma chinui pentru ca fie e o chestie incriptata pe care numai tu o stii fie e o chestie de prost gust si atunci nu ma intereseaza. In ce priveste comentariile Marinei cred ca esti nedrept si superficial. Pentru ca nu aplici aceeasi exigenta la toata lumea si fiindca faci o generalizare care ignora detaliile sau fiecare situatie in parte. In ce priveste ultima ta ironie te las sa o gusti singur. Ca tot iti place sa vorbesti.
pentru textul : puterea mea e în tine deerr târzie: contraSt
pentru textul : Text cu reşou şi plastilină deLeonard, multumesc mult pentru increderea pe care mi-ai acordat-o. Iti respect mult opera si nu m-as fi asteptat ca tocmai tu sa imi apreciezi textul. Incurajarea este cu atat mai mare cu cat stiu ca tu dai foarte rar penite.
pentru textul : It is possible to die detoate cele bune,
Mada:)
Poate părea altfel, dar acest text e mai degrabă de atitudine, decât de stare ori atmosferă. Hermeneia avea nevoie de un astfel de. Chiar dacă e "de sezon", poezia are alt registru.
Ce mi-a plăcut mult, şi când spun "mult" chiar aşa stau literele, a fost nervul textului şi faptul că e uniform de la cap la aşa.
"nu-mi spune că nu ai aer fără mine
îți promit că soarele răsare în continuare
așa cum îți promit că daca primești un croșeu de dreapta
în stomac vei începe să respiri la foc automat" - partea asta e absolut wow, pentru că treaba "violenticioasă" vine urmare unui incipit de dulcegărie de inimă rănită. Şi contrastul e haios, acid şi "izbucnicios" deodată. Totuşi, de înlocuit croşeul, cu upercutul. Nu văd cum ai putea da un croşeu la stomac, dacă nu eşti yoghin(ă) ori balerin(ă).
De altfel, tot textul e plăcut, cu intercalările alea de lirism veritabil pe axul cinic şi traversat de abandon total.
"nu sunt o păpușă oarecare
pentru textul : mon cher vous êtes retardé desunt o chucky ascunsă în hainele tale trandafirii" - super şi astea.
E un poem ok din care se poate face un poem chiar bun.
pentru textul : nu îmi este frică de cuvinte deMargas
profetului: a arata cuiva caexista o problema si, mai mult chiar, a arata si modul in care poate fi depasita (ma refer strict aici la comentariile de slaba calitate de pe Hermeneia) constituie o dovada de buna purtare, de civilizatie si bune intentii. nu cred ca suntem aici exclusiv pentru dragalasenii si acuzatii subtile fundamentate pe ...."placeri obscure". critica mea viza tocmai astfel de comentarii pe care eu si dvs le facem acum: nu intelegerea si discutarea textului, ci simple vorbe care, sa fim sincer, dauneaza intru-un fel sau altul. cand am facut precizarea la final ma refeream, desigur, la astfel de comentarii - care discuta, de ex, incadrarea textului in loc forma si ideile lui. ma intreb ce am discuta daca textul cu pricina apare intre copertile unei carti. va refuza cititorul un anume text ptr ca nu e incadrat unde trebuie? sau nu apare la inceput sau la finalul volumului ptr ca asa crede el de cuviinta? in plus, cred ca am explicat, indirect, dar destul de evident, de ce un comentariu pare bun si altul nu, prin cheile mele de lectura. nu spun ca sunt extraordinare,-nici pe departe- ci o incercare de a depasi aprecierile generale, de a explica textul cu riscurile de rigoare si de a incita la lectura atenta si responsabila. si nu cred ca aceste explicatii erau, intr-adevar, necesare... bineinteles, nu am de gand sa ma supar si sa-mi retrag textele. iar daca unii membri se vor supara pe mine, cu siguranta vor comenta in continuare, ocolind, eventual, anumite zone ale site-ului. ceea ce nu-mi doresc, fireste. numai daca dvs nu aveti alta parere..... al dvs, francisc
pentru textul : karuna deText bun... desigur ca orice text mai poate fi lucrat (de ex. "pe care trecea încet o cometă ciudată") insa eu sunt de parerea ca micile imperfectiuni au farmecul lor si nu trebuie sa ne stea in calea "degustarii" unei poezii de calitate. Trebuia insa, romani fiind, ca atunci cand suntem in atentie sa zicem si ceva de rau de al din capul mesei... dar si asta face parte tot din farmecul dulce-amarui al firii noastre.
pentru textul : Băieți de cauciuc vor săruta fete de cauciuc deFelicitari Alina pentru consecventa (pe care unii pot sa o numeasca si incapatanare ca merge :-) cu care promovezi acest fenomen literar pe melegurile noastre de suflet iesene. De data asta daca nu se mai schimba data si ajungem iar de Craciun voi fi acolo sigur impreuna cu Matei care si el doreste sa vina, mai ales ca am inteles ca de data asta locatia este la un parter. Chiar daca poate nu ma mai crezi, eu te amenint totusi ca voi fi acolo, in sensul asta iti si spun :-) Inca o data felicitari si daca pot contribui cu ceva in aceste vremuri grele pe partea organizatorica, te rog sa nu eziti sa ma contactezi. Ma voi simti onorat sa fiu solicitat. Andu
pentru textul : Cenaclul Virtualia Iași - la ediția a XI-a deBine ai revenit în România! Te aşteptăm şi pe la Iaşi, când o fi mai cald. Nu crezi că ar fi mai util să scrii în româneşte?
pentru textul : I just started a small electrical fire in my grandmother’s apartment and short-circuited every plug in her house. deminunat acest text. se tot scrie de micile minuni, de lucrurile mici in general, dar cred ca putine texte reusesc sa surprinda atat de bine naturaletea si simplitatea. cu o singura exceptie, versul cu filmul uitat, care imi pare din...alt film...tocmai pentru ca e uitat, imi da o senzatie de prafuit. In rest, imi place mult cum contrapunctezi cu ajutorul focilor si al cremei hidratante si cum eliberezi detensionezi exact acolo unde discursul risca sa cada in "prea mult". Felicitari! Din punctul meu de vedere, e de penita.
pentru textul : everyday things demulţumesc pentru atenţie, Adrian.
pentru textul : numele ei nu are ecou se aude în mine deo părere obiectivă ajută întotdeauna.
am modificat.o zi bună.
Recomand respectuos a se citi http://hermeneia.com/content/ce_este_santierul_literar_pe_site_ul_hermen...
pentru textul : a hundred schools of thought deşi
http://hermeneia.com/content/cum_pot_face_ca_textul_meu_sa_fie_reabilita...
Aş lucra poemul, i-aş da alura unui poem de stare.
si sa nu uit, consider ca cel putin pentru trei imagini foarte frumoase, cea cu tacerile, cea cu sarpele care isi inchide coada in somn si cea cu cuvintele despletite, textul merita evidentiat. succes.
pentru textul : dispersie deTot n-am avut timp să las semn și mă gândeam cu teamă un pic: dacă Ioana chiar șterge poezia aceea? Din păcate, și azi cam pe scurt: și dacă nu aș fi citit nimic scris de tine până acum, tot aș spune că nu e o poezie voit scrisă într-un anume stil. Mai mult decât atât, dacă tot trebuia să o scrii (și eu cred ca a fost musai!), cred că ai găsit forma cea mai potrivită. De va rezista au ba propriei tale traiectorii, numai tu o știi. Știi ce-i funny? Că mie mi se pare, cu excepția culorii salopetei aceleia (se cunoaște ochiul de scenarist, abia aici aș spune), chiar prea puțin personală poezia. Mă gândeam mai ales să-ți spun să NU ștergi nimic din ce postezi. Eventual, în ultima instanță, dacă ai fi așa nemulțumită de un text, mai bine îl pui pe tot "tăiat"... ideea este să rămână. Ne folosește tuturor, eu așa cred. Oricum, nu este cazul aici. Ca să răspun indirect la întrebarea ta, adresată lui Virgil: e plin de emoticoane (cred că la acestea te-ai referit, nu la diactrice?!) și în comentariul meu. Te provoc să le descoperi. Altfel, Virgil are dreptate... parcă suntem nevoiți să exploatăm mai mult limbajul convențional, nu? Și nu, nu se mai poate face nimic dacă nu ai bifat de la început opțiunea de a fi notificat în legătură cu comentariile. Cel puțin deocamdată aceasta este situația.
pentru textul : de dragoste deam găsit, nu vă mai deranjaţi să răspundeţi.
pentru textul : Alb şi roşu dePagini