Daca tu stii asta de ce intrebi? NU stii si tu cat de singuri am ramas? Cat de firavi si porcosi ne ducem zilele? Esti un mare observator, Cailean, vei trai mai mult ca mine. Si daca asa va fi, adu-ti aminte de mine. Apreciez interesul tau. Asa cum spuneam, Sa ai pace. (Esenienii stiau ce spun prin asta. Nadajduiesc sa stii si tu). Dancus
multumesc, voi tine cont de sugestii. voi mai scoate din si-uri chiar daca - am mai spus - nu sunt scapari.
cuiburile mi-au placut in imaginea cu trenuri si "vagoane", trecand asa. dar o sa vad.
la jeansi nu cred ca am sa renunt fiindca sunt cel putin zece ani de cand nu le mai spun blugi, n-as fi eu. in fond asta e doar o poezie! :o)
apreciez ca mi-ai spus parerea ta.
dom'le să știi că dacă nimeni nu te iubește, dacă toată lumea o să te dea afară eu tot te iubesc. ai un simț profund al electromagnetismului românesc. și asta e rar. majoritatea sînt inerți. ca neonul. sau argonul. sau patefonul. dar tu vibrezi. și asta te ține în viață în acest RPG cu nume de România. ne întîlnim la nivelul următor.
Maia, tin sa te avertizez din pozitia mea de batran cu oasele tari ca daca apuci pe aceasta panta a celor trei de R poetici nu te vei mai putea intoarce niciodata la naivitatea superba de a crede ca ai scris ceva nou. Asa ca... faci ce crezi de cuvinta, U have been worned :-) Insa orice ar fi, raman un cititor fidel si unde mai pui acolo, un admirator din loja. Andu
Da, fain poem scurt, încărcat de atmosferă.
Nu înțeleg însă acel 'piscă' ce fel de cuvânt sau typo este el?
În rest un mini-poem superb.
Chiar dacă lait-motivul acestui limbo e cam 'end-of-life', parcă mai merge.
O lectură plăcută.
Marga
Îmi place eufonia versurilor, frământarea valurilor pe care o ascunde acest poem ...sonor. Inedite imagini: "iernile reginei de sticlă ghemuite pe țărmuri" și "cum freamătă prin adâncuri epave-mpletite-n"
P.S. in limba sparga nu ma pricep. Desi (citez din memorie): „Temboridez guruvă și stelpică norangă Temboridez sa-ti scalpin întorsul și să-ți gui Multmbilara-ți voșcă pe-o crepitură pangă Și să-ți jumiz firiga lâng-un hisar mârzui” Ceea ce-i cu totul altceva, în modul în care „sună”, decât însăilarea ta – cu tot ajutorul (subînțeles) al lui Mădălin Voicu. Cu toate că Voicu, în afară de faptul că e țigan, mai are și ureche muzicală (sau tocmai de aceea). Dar... nici unul și nici altul nu sunteți, totuși....Nina Casian. Cel puțin în ceea ce privește limba spargă. „Versiunea” engleză este, însă, splindidă (din punctul meu de vedere). Gorun
Alma, am tot căutat o poză potrivită... până la urmă m-am răzgândit, cred că nu are nevoie de așa ceva... nu trebuie să se mai știe de la ce anume a plecat poezia, nu? :-) Mă amuza însă ideea de a pune o astfel de poză, tocmai pentru confuzie... Da, e și un pic de ironie acolo în final, ai sesizat bine, dar e și un "clenci" ascuns. De mult timp nu mai folosesc conjuncțiile decât cu mare zgârcenie. M-am întrebat ce mi-a venit să le las de capul lor în poezia aceasta. Cred că sunt pauze de genul celor amintite de Actaeon... și-apoi gândeste-te cum ar arăta fără... ar fi acolo o repetiție supărătoare, (am sprijini bicicleta de apă/ am număra porumbei pentru încă o iubire), pe care acum nu văd cum aș putea-o evita decât prin transformarea verbului "am număra" în gerunziu - dar mai am un gerunziu în versul următor) sau prin introducerea unui nou vers... Poate ai vreo sugestie care să lase si pauza necesară și să rezolve și fragmentarea... Francisc, și eu. Vladimir, nu știu dacă e o temă a primăverii, cred că a venit înainte de ea :-) Oricum, m-ai prins, din această melodie am "furat" tonul... și m-am trezit alergând prin alte orașe ale lumii... dacă despre asta era vorba ;-) Personal sau imaginar... unde sunt limitele? Și te aștept oricând să-ți spui părerea sinceră, să știi. Ce facem cu pauzele acelea, te întreb și pe tine...
n-am inteles acel "CI" din final de asemeni nu stiu daca notiunea de palimpsest acolo este necesara sau suficient exploatata ca metafora. valoarea unui cuvint se regaseste in durerea produsa de absenta lui
crisparea face riduri:) prin urmare, dacă textul meu seamănă cu o "declarație de adeziune" și acest fapt (care este ilogic, pentru că eu sunt membru Hermeneia, deci la ce aș mai adera?)(termen impropriu "a adera", pentru că nu e un partid) te-a împiedicat să îți exprimi o părere, opinie, despre site-ul acesta pe care activezi, chiar îmi dă de gândit chestiunea. eu te-aș fi încadrat la cei care din bun simț au tăcut. știi, mie intervenția ta îmi pare în totalitate o scuză. chiar așa și începi... "nu am răspuns pentru că..." și mâinile mele nu sunt la reverul nimănui. adică în momentul când eu zic plus, nu oblig pe nimeni să fie de acord cu mine? sau te simți obligată de acest text să spui vreun secret?:) cât despre discuția cu George, cred că într-o polemică (deși e pretențios spus așa, aici), într-un schimb contradictoriu de idei, poți analiza discursul celuilalt în termeni civilizați, cum cred că am și făcut-o. încă nu am spus că aberează sau alte cele:)) e o discuție, probabil încheiată și purtată la rece.
că încerci să te acomodezi cu tine, cu viaţa ta şi e bine că ai ales să grupezi gândurile care ţi-au venit în minte, amintiri, melodii, schiţe, stări etc. aşa te poţi descărca şi toate lucrurile pot căpăta un (alt) sens.
Cristina, comentariul tau este echilibrat, ai surprins si puncte bune si puncte slabe. Acel "plaminii" va ramine inca, pina voi alege eventual o alta formulare. Nu e agloerare, e un fel de caleidoscop. Multumesc pentru surprinderea deteliata a imaginilor si starilor. Virgil, daca ai fi drept, te-as admira. daca m-ai cunoaste realmente, ti-ai da seama ca sunt departe de a fi histrionica si si mai departe de a fi cautatoare de laude si idolatrii ieftine. daca ai sti ca in 1993 am atins prima data totemuri indiene, si nu doar indiene, si ca inca le am cu mine, poate nu ai mai spune atit de usor ca totul e imaginar. Daca ai intelege ca eu apreciez cind cineva ma critica constructiv, dupa cum ai binevazut ca sunt receptiva la acest lucru modelindu-mi scrierile atunci cind un comentator sau altul vin cu solutii pertinente, atunci ai intelege si ca sunt un om modest si tolerant si calm in esenta calm. daca ai vedea o singura data cum sunt, ai intelege si cita semrenie este in mine. Singurul care are atitudinea aceasta fata de mine pe Hermeneia esti tu, iar asta din luna februarie. daca vei citi comentariile tale din decembrie pina in februarie pe pagina mea, vei vedea diferente. Nu vreau decit sa scriu. Imi pare rau ca nu ai cum sa vezi - nu neaparat face-to-face - ci realmente sa vezi din ceea ce comentez si scriu macar cum sunt cu adevarat. Eu nu mi-as permite sa iit pun tie etichete patologice asa cum faci tu. Desi as avea tot profesionalismul sa o fac. Imi pare rau ca recurgi la asemenea strategii, iar orgoliul nu iti face bine deloc. Iar tu stii asta. da, stiu ca scrii si foarte slab uneori, dar niciodata nu mi-as permite sa iti scriu intr-un coemntariu decit constructiv despre asta si sa propun solutii. Dupa cum vezi, esti singurul cu care am asemenea discutii pe Hermeneia, iar cea care chiar regreta, sunt eu. Ela
imi place nespus imaginea departelui intr-o „neoranduiala sonora”, trecutul ca un „copac inflorit”, lasat in urma cu toate care i-au apartinut, avand insa dimensiunea unei nostalgii care revine infiorata sa reinvie o clipa pierduta... la fel amestecul de auditiv cu vizual, iar in final ... gustul acela ravasit al unei tinereti uitata la fereastra:) Sarbatori fericite, sa ai parte de tot ce e mai bun!
Bobadil am corectat pe ixci pe colo. Din ce stiu eu, ambele forme sint acceptate si "masa" si ma-sa". Iar acolo, la demult, exact aia am vrut sa spun: cindva. Nu demult timp, ca e prea explicit. Multumesc de apreciere.
In fata unui asemenea text, jos palaria! „Wereof one can speak by means of words of silence” . Daca acest comentariu (impresionist) nu e suficient, sa fiu amendat. Totusi, ca sa nu se zica asa si pe dincolo, ceva influente din "Motanul Detectivului Arthur" Emil Brumaru) se "simt". Dar sunt asimilate, virtual, de text. Si o remarcare, dintre multe altele: "femeia domnului Pa întră în real printr-o dimensiune de inimă" care insa trebuie incadrata in context pentru a-i simti savoarea.
titlul are ceva dintr-un alt vis decât restul. iată câteva imagini pe care le subliniez ca interesante dar care își păstrează rolul decorativ de colaj: "mi se pare mereu că îmi văd jumătatea oxidându-se leneș " "diminețile ies aburi din pijamale cum nu mă așteptam în copilărie" finalul este ambiguu.
Iti trebuie totusi ceva tupeu ca sa publici un psalm atat de slab eu l-as sterge degraba pana nu se cutremura internetul... dar cine mai citeste ce se scrie pe Hermeneia? Deci OK, lasa-l Virgile aici pe site-ul tau ca e safe nu citeste mai nimeni mamaliga asta iar daca la sfarsit era un semn de intrebare zic... da... a meritat!!! Sa vada lumea cat e de "pesti goi" si "ascunsa lash" Asta ca sa nu mai mentionez navodul de vene rubinii plus desigur SHabatul. Cretinisme la puterea a paishpea. Aferim
Poemul e bun, ideea e centrala. Insa cred ca ai introdus cam mult balast. "Fotoliul enorm din piele" cred ca e deajuns "fotoliul din piele" (ai vazut fotolii din piele mici, inghesuite?) "fara absolut niciun zgomot" la fel "fara niciun zgomot" e mai non-pleonastic, "pielita timpanului" e hilara, de ce nu simplu "in timpan, in meninge" (sau atunci in pielita timpanului si in pielicica meningelui :-) "un fel de rastignire sublima" - exagerat de ce "un fel de"? aici "intr-o rastignire sublima" ti se pare ca nu e de tine or what? "asteptari imposibile" e cliseu. Pe final nu prea mai am de carcotit :-) Un poem bun, imi place ca Virgil scrie lately. Penita nu mai dau ca dup-aia imi ies vorbe, dar se subintelege. Andu
""larva de cutremur" nu trebuie judecată, separat, ca metaforă, ci ca parte din "Aşa cum carnea noastră largă, vişinie,
apropia [...] larva de cutremur", unde am vizat "efectul fluturelui" - cred că aţi auzit de el.
În rest, da, e discutabil.
Oh, acum am văzut ce de comentarii avea textul. Îmi cer o mie de scuze Marinei, nu am acordat penița ca să îi fac în ciudă, mie chiar mi-a plăcut și consider că are metafore reușite, că are o viziune interesantă, imagini inedite. Sper să nu fiu înțeleasă greșit.
Alma,
Nu am 'prins' diferența, mea culpa, mi-o explici tu pls?
Bott, nu știu dacă 'ambele variante sunt corecte' aștept, sincer, o părere avizată fără nici un fel de răutate pentru binele textului.
atunci bănuiesc că cel mai simplu ar fi să așteptăm câțiva zeci de ani pentru a afla dacă ceea ce se scrie astăzi mai poate fi considerat poezie sau nu. pentru că așa cum ai spus și tu, Paul, poezia curată se va distinge și alege în timp de cea care doar a urmărit factorul „faimă”, atât de stupid într-un timp în care absolut totul se reciclează sau aruncă la gunoi după prima folosire.
sper sa nu dezamagesc, insa in ultimul timp nu am mai scris nimic (toate creatiile postate si cele care urmeaza sunt scrise acum mai bine de o luna). in ceea ce priveste comentariile la alte texte, timpul nu prea imi permite, iar de multe ori nu ma simt in masura sau nu gasesc cuvintele potrivite pentru a lasa un mesaj. voi incerca insa. multumesc pt. noul statut.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Daca tu stii asta de ce intrebi? NU stii si tu cat de singuri am ramas? Cat de firavi si porcosi ne ducem zilele? Esti un mare observator, Cailean, vei trai mai mult ca mine. Si daca asa va fi, adu-ti aminte de mine. Apreciez interesul tau. Asa cum spuneam, Sa ai pace. (Esenienii stiau ce spun prin asta. Nadajduiesc sa stii si tu). Dancus
pentru textul : Scrum XXIV demultumesc, voi tine cont de sugestii. voi mai scoate din si-uri chiar daca - am mai spus - nu sunt scapari.
pentru textul : de dincolo decuiburile mi-au placut in imaginea cu trenuri si "vagoane", trecand asa. dar o sa vad.
la jeansi nu cred ca am sa renunt fiindca sunt cel putin zece ani de cand nu le mai spun blugi, n-as fi eu. in fond asta e doar o poezie! :o)
apreciez ca mi-ai spus parerea ta.
dom'le să știi că dacă nimeni nu te iubește, dacă toată lumea o să te dea afară eu tot te iubesc. ai un simț profund al electromagnetismului românesc. și asta e rar. majoritatea sînt inerți. ca neonul. sau argonul. sau patefonul. dar tu vibrezi. și asta te ține în viață în acest RPG cu nume de România. ne întîlnim la nivelul următor.
pentru textul : Tanța portanța și chitanța deMaia, tin sa te avertizez din pozitia mea de batran cu oasele tari ca daca apuci pe aceasta panta a celor trei de R poetici nu te vei mai putea intoarce niciodata la naivitatea superba de a crede ca ai scris ceva nou. Asa ca... faci ce crezi de cuvinta, U have been worned :-) Insa orice ar fi, raman un cititor fidel si unde mai pui acolo, un admirator din loja. Andu
pentru textul : eu și cîinele alb detext slab. greu de gasit ceva de natura poetica in el.
pentru textul : Trebuie să mor deDa, fain poem scurt, încărcat de atmosferă.
pentru textul : limbo deNu înțeleg însă acel 'piscă' ce fel de cuvânt sau typo este el?
În rest un mini-poem superb.
Chiar dacă lait-motivul acestui limbo e cam 'end-of-life', parcă mai merge.
O lectură plăcută.
Marga
Îmi place eufonia versurilor, frământarea valurilor pe care o ascunde acest poem ...sonor. Inedite imagini: "iernile reginei de sticlă ghemuite pe țărmuri" și "cum freamătă prin adâncuri epave-mpletite-n"
pentru textul : va fi fost să pleci deP.S. in limba sparga nu ma pricep. Desi (citez din memorie): „Temboridez guruvă și stelpică norangă Temboridez sa-ti scalpin întorsul și să-ți gui Multmbilara-ți voșcă pe-o crepitură pangă Și să-ți jumiz firiga lâng-un hisar mârzui” Ceea ce-i cu totul altceva, în modul în care „sună”, decât însăilarea ta – cu tot ajutorul (subînțeles) al lui Mădălin Voicu. Cu toate că Voicu, în afară de faptul că e țigan, mai are și ureche muzicală (sau tocmai de aceea). Dar... nici unul și nici altul nu sunteți, totuși....Nina Casian. Cel puțin în ceea ce privește limba spargă. „Versiunea” engleză este, însă, splindidă (din punctul meu de vedere). Gorun
pentru textul : shi bin a plec deAlma, am tot căutat o poză potrivită... până la urmă m-am răzgândit, cred că nu are nevoie de așa ceva... nu trebuie să se mai știe de la ce anume a plecat poezia, nu? :-) Mă amuza însă ideea de a pune o astfel de poză, tocmai pentru confuzie... Da, e și un pic de ironie acolo în final, ai sesizat bine, dar e și un "clenci" ascuns. De mult timp nu mai folosesc conjuncțiile decât cu mare zgârcenie. M-am întrebat ce mi-a venit să le las de capul lor în poezia aceasta. Cred că sunt pauze de genul celor amintite de Actaeon... și-apoi gândeste-te cum ar arăta fără... ar fi acolo o repetiție supărătoare, (am sprijini bicicleta de apă/ am număra porumbei pentru încă o iubire), pe care acum nu văd cum aș putea-o evita decât prin transformarea verbului "am număra" în gerunziu - dar mai am un gerunziu în versul următor) sau prin introducerea unui nou vers... Poate ai vreo sugestie care să lase si pauza necesară și să rezolve și fragmentarea... Francisc, și eu. Vladimir, nu știu dacă e o temă a primăverii, cred că a venit înainte de ea :-) Oricum, m-ai prins, din această melodie am "furat" tonul... și m-am trezit alergând prin alte orașe ale lumii... dacă despre asta era vorba ;-) Personal sau imaginar... unde sunt limitele? Și te aștept oricând să-ți spui părerea sinceră, să știi. Ce facem cu pauzele acelea, te întreb și pe tine...
pentru textul : Lalele olandeze și biciclete den-am inteles acel "CI" din final de asemeni nu stiu daca notiunea de palimpsest acolo este necesara sau suficient exploatata ca metafora. valoarea unui cuvint se regaseste in durerea produsa de absenta lui
pentru textul : Palimpsest cu păsări demodificare la schimbare. am extins lungimea implicita a titlului comentariilor la 30 de caractere
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - VI – decrisparea face riduri:) prin urmare, dacă textul meu seamănă cu o "declarație de adeziune" și acest fapt (care este ilogic, pentru că eu sunt membru Hermeneia, deci la ce aș mai adera?)(termen impropriu "a adera", pentru că nu e un partid) te-a împiedicat să îți exprimi o părere, opinie, despre site-ul acesta pe care activezi, chiar îmi dă de gândit chestiunea. eu te-aș fi încadrat la cei care din bun simț au tăcut. știi, mie intervenția ta îmi pare în totalitate o scuză. chiar așa și începi... "nu am răspuns pentru că..." și mâinile mele nu sunt la reverul nimănui. adică în momentul când eu zic plus, nu oblig pe nimeni să fie de acord cu mine? sau te simți obligată de acest text să spui vreun secret?:) cât despre discuția cu George, cred că într-o polemică (deși e pretențios spus așa, aici), într-un schimb contradictoriu de idei, poți analiza discursul celuilalt în termeni civilizați, cum cred că am și făcut-o. încă nu am spus că aberează sau alte cele:)) e o discuție, probabil încheiată și purtată la rece.
pentru textul : Ce este pentru voi Hermeneia? decă încerci să te acomodezi cu tine, cu viaţa ta şi e bine că ai ales să grupezi gândurile care ţi-au venit în minte, amintiri, melodii, schiţe, stări etc. aşa te poţi descărca şi toate lucrurile pot căpăta un (alt) sens.
pentru textul : elegie 01 deCristina, comentariul tau este echilibrat, ai surprins si puncte bune si puncte slabe. Acel "plaminii" va ramine inca, pina voi alege eventual o alta formulare. Nu e agloerare, e un fel de caleidoscop. Multumesc pentru surprinderea deteliata a imaginilor si starilor. Virgil, daca ai fi drept, te-as admira. daca m-ai cunoaste realmente, ti-ai da seama ca sunt departe de a fi histrionica si si mai departe de a fi cautatoare de laude si idolatrii ieftine. daca ai sti ca in 1993 am atins prima data totemuri indiene, si nu doar indiene, si ca inca le am cu mine, poate nu ai mai spune atit de usor ca totul e imaginar. Daca ai intelege ca eu apreciez cind cineva ma critica constructiv, dupa cum ai binevazut ca sunt receptiva la acest lucru modelindu-mi scrierile atunci cind un comentator sau altul vin cu solutii pertinente, atunci ai intelege si ca sunt un om modest si tolerant si calm in esenta calm. daca ai vedea o singura data cum sunt, ai intelege si cita semrenie este in mine. Singurul care are atitudinea aceasta fata de mine pe Hermeneia esti tu, iar asta din luna februarie. daca vei citi comentariile tale din decembrie pina in februarie pe pagina mea, vei vedea diferente. Nu vreau decit sa scriu. Imi pare rau ca nu ai cum sa vezi - nu neaparat face-to-face - ci realmente sa vezi din ceea ce comentez si scriu macar cum sunt cu adevarat. Eu nu mi-as permite sa iit pun tie etichete patologice asa cum faci tu. Desi as avea tot profesionalismul sa o fac. Imi pare rau ca recurgi la asemenea strategii, iar orgoliul nu iti face bine deloc. Iar tu stii asta. da, stiu ca scrii si foarte slab uneori, dar niciodata nu mi-as permite sa iti scriu intr-un coemntariu decit constructiv despre asta si sa propun solutii. Dupa cum vezi, esti singurul cu care am asemenea discutii pe Hermeneia, iar cea care chiar regreta, sunt eu. Ela
pentru textul : negru ascuns deimi place nespus imaginea departelui intr-o „neoranduiala sonora”, trecutul ca un „copac inflorit”, lasat in urma cu toate care i-au apartinut, avand insa dimensiunea unei nostalgii care revine infiorata sa reinvie o clipa pierduta... la fel amestecul de auditiv cu vizual, iar in final ... gustul acela ravasit al unei tinereti uitata la fereastra:) Sarbatori fericite, sa ai parte de tot ce e mai bun!
pentru textul : despre tine deBobadil am corectat pe ixci pe colo. Din ce stiu eu, ambele forme sint acceptate si "masa" si ma-sa". Iar acolo, la demult, exact aia am vrut sa spun: cindva. Nu demult timp, ca e prea explicit. Multumesc de apreciere.
pentru textul : despre moarte și alte obsesii de...varianta doi, i meant. si mie mi se pare mai ok asa.
pentru textul : aproape noapte pe grant deDa, asa e: acolo e gresit.
pentru textul : vorbe deIn fata unui asemenea text, jos palaria! „Wereof one can speak by means of words of silence” . Daca acest comentariu (impresionist) nu e suficient, sa fiu amendat. Totusi, ca sa nu se zica asa si pe dincolo, ceva influente din "Motanul Detectivului Arthur" Emil Brumaru) se "simt". Dar sunt asimilate, virtual, de text. Si o remarcare, dintre multe altele: "femeia domnului Pa întră în real printr-o dimensiune de inimă" care insa trebuie incadrata in context pentru a-i simti savoarea.
pentru textul : femeia domnului Pa detitlul are ceva dintr-un alt vis decât restul. iată câteva imagini pe care le subliniez ca interesante dar care își păstrează rolul decorativ de colaj: "mi se pare mereu că îmi văd jumătatea oxidându-se leneș " "diminețile ies aburi din pijamale cum nu mă așteptam în copilărie" finalul este ambiguu.
pentru textul : într-un vis camera mea era un submarin deIti trebuie totusi ceva tupeu ca sa publici un psalm atat de slab eu l-as sterge degraba pana nu se cutremura internetul... dar cine mai citeste ce se scrie pe Hermeneia? Deci OK, lasa-l Virgile aici pe site-ul tau ca e safe nu citeste mai nimeni mamaliga asta iar daca la sfarsit era un semn de intrebare zic... da... a meritat!!! Sa vada lumea cat e de "pesti goi" si "ascunsa lash" Asta ca sa nu mai mentionez navodul de vene rubinii plus desigur SHabatul. Cretinisme la puterea a paishpea. Aferim
pentru textul : psalm deinspirat si simpatic. mai ales: "dar niciodată n-o să înțeleg de ce teii/ înfloresc pe furiș/ la fel ca oasele mele duminica".
pentru textul : portret cu duminică dePoemul e bun, ideea e centrala. Insa cred ca ai introdus cam mult balast. "Fotoliul enorm din piele" cred ca e deajuns "fotoliul din piele" (ai vazut fotolii din piele mici, inghesuite?) "fara absolut niciun zgomot" la fel "fara niciun zgomot" e mai non-pleonastic, "pielita timpanului" e hilara, de ce nu simplu "in timpan, in meninge" (sau atunci in pielita timpanului si in pielicica meningelui :-) "un fel de rastignire sublima" - exagerat de ce "un fel de"? aici "intr-o rastignire sublima" ti se pare ca nu e de tine or what? "asteptari imposibile" e cliseu. Pe final nu prea mai am de carcotit :-) Un poem bun, imi place ca Virgil scrie lately. Penita nu mai dau ca dup-aia imi ies vorbe, dar se subintelege. Andu
pentru textul : memento II deD-le Lăzărescu,
""larva de cutremur" nu trebuie judecată, separat, ca metaforă, ci ca parte din "Aşa cum carnea noastră largă, vişinie,
apropia [...] larva de cutremur", unde am vizat "efectul fluturelui" - cred că aţi auzit de el.
În rest, da, e discutabil.
Celestin, îţi salut trecerea!
pentru textul : În urna aceasta până şi timpul deNu știu dacă asta urmărește textul dar pe mine mă lasă relativ confuz. Sau poate există un mesaj subliminal care îmi scapă mie.
pentru textul : alb-negru deOh, acum am văzut ce de comentarii avea textul. Îmi cer o mie de scuze Marinei, nu am acordat penița ca să îi fac în ciudă, mie chiar mi-a plăcut și consider că are metafore reușite, că are o viziune interesantă, imagini inedite. Sper să nu fiu înțeleasă greșit.
pentru textul : Röntgen deAlma,
pentru textul : Mica țigariadă deNu am 'prins' diferența, mea culpa, mi-o explici tu pls?
Bott, nu știu dacă 'ambele variante sunt corecte' aștept, sincer, o părere avizată fără nici un fel de răutate pentru binele textului.
atunci bănuiesc că cel mai simplu ar fi să așteptăm câțiva zeci de ani pentru a afla dacă ceea ce se scrie astăzi mai poate fi considerat poezie sau nu. pentru că așa cum ai spus și tu, Paul, poezia curată se va distinge și alege în timp de cea care doar a urmărit factorul „faimă”, atât de stupid într-un timp în care absolut totul se reciclează sau aruncă la gunoi după prima folosire.
pentru textul : Este adevărat că poezia este pe moarte sau nu? deVă mulţumesc pentru vizită şi chiar îmi place varianta Dv. Nu prea sunt familiarizat cu eseurile, dar voi încerca. Cu respect, Cezar
pentru textul : Criza desper sa nu dezamagesc, insa in ultimul timp nu am mai scris nimic (toate creatiile postate si cele care urmeaza sunt scrise acum mai bine de o luna). in ceea ce priveste comentariile la alte texte, timpul nu prea imi permite, iar de multe ori nu ma simt in masura sau nu gasesc cuvintele potrivite pentru a lasa un mesaj. voi incerca insa. multumesc pt. noul statut.
pentru textul : restanțe dePagini