da, şi mie îmi place vibraţia emoţională din acest poem care parcă oscilează între visceral şi intelectiv. Am trăit fiecare vers cu sufletul şi mă recunosc pe mine însămi în ele, cu excepţia ultimului vers, pe care l-am citit cu bucurie.
un poem compact. debutul incepe cu o comparatie inedita "camera ta-cusca rinocerului", aceeasi placere in ambele. apoi: "esti naiva si pe deasupra si inauntru", "scrisorile inchise cu scaieti", "gleznelor murdare asemenea/microbuzelor portocalii ce sosesc duminica/în fața sălii olimpia" finalul care inchide etans cu o tzucahara de nota 10 tot printr-o comparatie: maini-strazile reci din Figueres, si vorbind de aceeasi deosebita plecere. prima ninsoare mi-a provocat o deosebită plăcere îmi imaginez brațele tale străzile reci din Figueres nu e ca și când ne-am iubi as sugera: caligrafii calde, folosirea diminutivului "caldute", opreste din mesajul puternic si estompeaza oarecum mersul triumfator al poemului. un poem care te priveste de sus, nonsalant, :la final parca spune: ia o pauza de o tigara, ai mainile reci ):), scris cu un stilet care scrijeleste fruntea pana la un nou rid, brusc aparut. un poem cu usile inchise ermetic, ca si cum ar tine in el un butoi de pulbere gata sa explodeze, de aceea autorul apelaza la multe lacate. deci, un text remarcabil. mcm
îmi aduc aminte de prefața lui N. Manolescu la "Roua Plural", una din antologiile Constanței Buzea, de care mă leagă amintiri frumoase și căreia îi datorez mult din ce știu și poate voi mai ști (pentru că ea m-a debutat, eh vremuri), dar în fine, uite cum începe criticul prefața, citând din versurile ei:
"citește și nu te speria
că nu-nțelegi de la-nceput
citește și a doua oară
și-a unsprezecea oară stăruind
și vei simți cum leagănul se mișcă
în foșnetul unor azururi
și stăruind te vei simți citind
stând între omoplații unui înger
cuvintele ce n-au fost scrise încă"
apreciez semnul tău Nuța, iar Eugen Evu a făcut treabă bună. știi la ce mă refer. cu toate acestea există loc de mai bine oricând pentru toți. am mai spus, cred în perfectibilitate nu în perfecțiune.
Ioan, mă voi gândi la ce mi-ai spus, deocamdată am impresia că versurile la care faci referire sunt un liant spre realismul ce dezamorsează figurile de stil. ceea ce nu mă împiedică să îți mulțumesc frumos.
Orasul, nu cartierul, pentru ca acolo ai nevoie de doar 3 silabe. Asculta ritmul interior. Mie ultimul vers mi se pare doar smecher. Finalul e cautat, ca si titlul, insa textul, in ansamblu, emotioneaza.
o trecere dureroasa dintr-o ipostaza in alta, inadaptabila mediului ostil, o interventie publica pe cord deschis, intr-un one show man ce-si pierde acut ritmul interior vital: "ca niște felii de cer înghețat o scufundare a mîinii într-o tăietură de izvor pînă în carne rotundă rezonanța osului"... inevitabil acest jumping interior ce devasteaza limitele predefinite, propriul echilibru sufletesc: "știam ca trebuie să mă opresc sau poate să fiu zăgazul cuiva mereu orizontal ca o lamă" play free games...
Luminita, m-am speriat doar la prima citire si eu nu ma sperii prea usor. Dar daca tu spui ca si asta ar trebui sa fie reactie, atunci cred ca sunt în regula. Primeste un zâmbet.
sunt de acord cu Mariana și Adrian. cred că poemul merită șlefuit.
și mai cred că Andu, doar ca să audă un: ai dreptate, a coborât exigența estetică la turul pantalonlor.
Virgile, Cand o sa incepi sa vezi dincolo de ceea ce "crezi" in cazul de fata spui tu "credeam ca oamenii nu comenteaza din lene sau din frica" o sa fie prima zi din restul vietii tale. Iar restul e chiar.. guess what? WOW ! BOOM! o tacere vinovata, pe care incerc sa o implementez pe aici dar tu ma provoci si habar n-am de ce. Ce vrei? Nu suntem noi oare fericiti fiecare pe locurile noastre?
Big smile, din nou, amandorura, si cu rugaminte de iertare daca am scris un comm lung, in conditii neprielnice: cu fie-mea cand in brate cand calare pe tastatura :-))) Alma: critica ta este intotdeauna bine-venita, stii bine asta. Daca uneori scriu mai la repezeala un raspuns, este pt ca am obiceiul de a sintetiza si extrage esenta. Si e important ca pilonii unui text (eu as spune "bine ca are" :-) sa nu fie subrezi, ca se prabuseste totul... Asa ca am luat f in serios critica ta, dar, cum bine te astepti, aveam apararea pregatita. daca nu ai vazut de prima data cred ca este (si) vina mea, clar. desi eu am avertizat, chiar din subtitlu... :-) Ariana, ma bucur mult ca ai simtit, din cate se pare, una din adevaratele sensuri ale indicatiilor de regie aici... pana la urma inseamna ca se contureaza ceva. Si da, am priceput de la amandoua ca e un text asupra caruia ati considerat ca se merita sa va aplecati, si asta ma bucura mult. Doar ca daca va spuneam asta, nu eram cu nimic mai "desteapta" din critica voastra, poate doar mai "folosita" sufleteste. Si, si... nu ati spus nici una: s-a modificat ceva in bine sau nu? la transparenta promit sa mai umblu, la final nu se poate, ca nu ar mai fi poezia mea. Multumesc mult, din nou.
am scris despre folosirea diacriticelor deoarece am obsevat că la cel de-al doilea poem al tău postat aici nu le-ai mai folosit. pentru asta am spus că este de preferat folosirea lor. am revenit cu acest comentariu pentru a nu se creea confuzii. Madim
Foarte posibil sa aveti dreptate. Mie primele doua versuri imi plac, mai putin restul. E o poezie mai veche, la care nu tin foarte mult. Multumesc frumos pentru atentie!
foarte mult "foarte bine" exista in acest poem. imi place excesiv imediat dupa prima strofa, totul. absolut. iar fara prima, poemul nu ar fi fost la fel. de bun.
Tincuța, e drăguț ce ai spus tu aici... zâmbesc, cui nu i-au plăcut "The Chronicles of Narnia"? Desigur, ce-i aici nu-i decât o încercare de proză scurtă care să pună cititorul pe drumuri despre care nimeni nu știe unde pot duce. Dacă am reușit să transmit un pic din senzația aceea despre care spui în final, mă bucur. Mulțumesc de oprire. Marina, tu știi că ai dreptate. Nici eu nu știu dacă am reușit să găsesc balanța potrivită între a nu spune prea mult și a nu spune prea puțin. Mă străduiesc, tot face încercări, poate până la urmă găsesc ingredientele potrivite. Ce-i drept, depinde și de cititori, spun eu, și mi-e bine că te numeri printre ei.
Poţi să soliciţi cartea adresandu-te autorului la [email protected] specificnd că eu ţi-am dat adresa.
El, Cornel Mărginean, provine dintr-un areal încă nepervertit, cel al unui (sub)spaţiu transilvănean; Ţara Moţilor fiind Centrul. Care îl face să vorbească atât de frumos încât devine periculos. Tipul e ardelean «tipic». Ce faci, bade, şezi şi cugeţi? No, numa’ şed! Adică, mai întâi, intră în meditaţie şi doar, apoi, îndrăzneşte să mai şi cugete şi, câte o dată, să se şi exprime.
nu mi se pare tocmai fericit. din moment ce autoarea dezvaluie inca din primul cuvant despe ce-i vorba si dezvolta ulterior, de ce "mister"?
definitiile in sine mi se par destul de...roz-liniare, ca sa zic asa. nu stau sa discut realismul lor (fiecare cu experientele sale, la urma urmei) dar, cum spuneam, titlul imi crease un alt orizont de asteptare.
Poemul tău e reușit până la lozul câștigător, apoi, după cum și tu spui, pierzi, însă pierzi inspirație poetică și finalizezi simplist. Dacă ai mai lucra finalul, ai mai adăuga imagini, ai continua ideea, ar rezulta un poem. Până acum, e o jumătate. Mult succes.
sunt de acord că textul este puţin mai greu de citit, aşa s-a voit, este scris arhaic, pentru a nu ştirbi din tenta magică, sau etno-magică, dacă vrei, a scriiturii. a se vedea şi acel năuntru scris intenţionat aşa şi inversiunea din versul 4, aşadar cu o tentă voit arhaică. la o lectură atentă, mai atentă, textul este cât se poate de coerent. îţi mulţumesc pentru însemnare.
şi da, ar putea arăta şi aşa, asta ca să fac concesia de rigoare:
bărbatul
te rog pământule ară cu plugul tău
pe genele mele culcă spicele purpurii de la dânsul din piept
miriade de flori pe milioane de biciclete
râd copiii
da
este o zi de însemnat
aşa trece primăvara se-opreşte până în iarnă
aşa
bărbatul meu poartă încălţăminte grea
pe zapada ce scârţâie trec care cu boi
bătrânele satului îl primesc ca pe brad ca pe urs ca pe o crizantemă primăvara
opreşte-te bărbate să-ţi dau apă să bei
bea apă şi-apoi mergi mai departe
spun ele
el se coboară din haine de miel înăuntrul casei de chirpici
mă priveşte
şi repede pleacă.
Cum adica Bacovia parea simplu? Bacovia miza pe un lirism dureros si sumbru, inspirat din Baudelaire, cum adica parea simplu? Bacovia avea ritm, rima, repetitie, culoare, stare. Poezia prin definitie inseamna expresivitate, mesaj concentrat, finete, incantare, metafora, mesaj, filozofie, idee, imagine, tocmai prin aceste calitati se DEOSEBESTE de banalele versuri pe care oricine le poate asterne pe hartie. Unde e finetea in poemul se mai dus? Mama mea o sa ma inveleasca cu patura... sa fim seriosi.
EVIDENT, este FIRESC sa te exprimi cum simti, dar nu inseamna ca tot ceea ce simti trebuie sa si scrii. Ca orice fleac pe care il simti trebuie sa-l spui si altora. Aici intervine autocenzura serioasa. Aici intervin calitatile unui poet, care scoate in evidenta ceea ce simte, apeland la calitatile magice ale talentului sau. De retinut.
Laurentiu, imi dai voie sa scutur putin inceputul? imi dai, nu-mi dai...eu tot scutur: "în tavanul copilăriei sunt zgrunțuri pe care în după-amiezile de vară mi-i închipuiam în fel și chip din unii coborau fluturi cu aripi smulse îmi meșterisem un fel de clepsidră din frunze somnul lin se cățăra prin gâtul ei de lebădă adulmecând cerul " continuarea ei mi-a placut - mai ales scara si "copacirea". da, si trimiterea catre rascumpararea in aur. urmatoarei strofe i-as reprosa desnitatea...sau am devenit eu un cititor lenes? :) oricum, e cam amplu saltul de la incasi la Aladin, iar versul cu "început șăgalnic de acrobat" m-a debusolt de-a binelea... cealalta jumatate( de la "apoi degetele lor se atinseră") m-a facut sa ma gandesc la un mozaic arab.:)
Da, este adevărat, au fost puţine alte excepţii, dar m-am luat şi eu după alţii. În afară de a.a.a. (nici el totdeauna) nu sunt alţii care să fi comentat mai sistematic sau vizibil mai mult decât mine. Atunci cred că înţelegi că mi-a fost jenă, fiindcă eu mereu am fost timidă şi am aşteptat ca alţii să pună şi ei comentarii altora sau mie pentru a pune şi eu. De exemplu am urmat exemplul Ottiliei sau Iuliei Elize, ceea ce poate fi verificat.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
da, şi mie îmi place vibraţia emoţională din acest poem care parcă oscilează între visceral şi intelectiv. Am trăit fiecare vers cu sufletul şi mă recunosc pe mine însămi în ele, cu excepţia ultimului vers, pe care l-am citit cu bucurie.
pentru textul : de la dreapta la stânga deun poem compact. debutul incepe cu o comparatie inedita "camera ta-cusca rinocerului", aceeasi placere in ambele. apoi: "esti naiva si pe deasupra si inauntru", "scrisorile inchise cu scaieti", "gleznelor murdare asemenea/microbuzelor portocalii ce sosesc duminica/în fața sălii olimpia" finalul care inchide etans cu o tzucahara de nota 10 tot printr-o comparatie: maini-strazile reci din Figueres, si vorbind de aceeasi deosebita plecere. prima ninsoare mi-a provocat o deosebită plăcere îmi imaginez brațele tale străzile reci din Figueres nu e ca și când ne-am iubi as sugera: caligrafii calde, folosirea diminutivului "caldute", opreste din mesajul puternic si estompeaza oarecum mersul triumfator al poemului. un poem care te priveste de sus, nonsalant, :la final parca spune: ia o pauza de o tigara, ai mainile reci ):), scris cu un stilet care scrijeleste fruntea pana la un nou rid, brusc aparut. un poem cu usile inchise ermetic, ca si cum ar tine in el un butoi de pulbere gata sa explodeze, de aceea autorul apelaza la multe lacate. deci, un text remarcabil. mcm
pentru textul : străzile reci din Figueres deAtentie la versul "Rugăciuni în furouri, promisiuni sub rimel."
Cristi
pentru textul : Argintiu furişat deîmi aduc aminte de prefața lui N. Manolescu la "Roua Plural", una din antologiile Constanței Buzea, de care mă leagă amintiri frumoase și căreia îi datorez mult din ce știu și poate voi mai ști (pentru că ea m-a debutat, eh vremuri), dar în fine, uite cum începe criticul prefața, citând din versurile ei:
"citește și nu te speria
că nu-nțelegi de la-nceput
citește și a doua oară
și-a unsprezecea oară stăruind
și vei simți cum leagănul se mișcă
în foșnetul unor azururi
și stăruind te vei simți citind
stând între omoplații unui înger
cuvintele ce n-au fost scrise încă"
apreciez semnul tău Nuța, iar Eugen Evu a făcut treabă bună. știi la ce mă refer. cu toate acestea există loc de mai bine oricând pentru toți. am mai spus, cred în perfectibilitate nu în perfecțiune.
Ioan, mă voi gândi la ce mi-ai spus, deocamdată am impresia că versurile la care faci referire sunt un liant spre realismul ce dezamorsează figurile de stil. ceea ce nu mă împiedică să îți mulțumesc frumos.
pentru textul : tolănit într-o limbă străină deOrasul, nu cartierul, pentru ca acolo ai nevoie de doar 3 silabe. Asculta ritmul interior. Mie ultimul vers mi se pare doar smecher. Finalul e cautat, ca si titlul, insa textul, in ansamblu, emotioneaza.
pentru textul : văd cireși de smoală deo trecere dureroasa dintr-o ipostaza in alta, inadaptabila mediului ostil, o interventie publica pe cord deschis, intr-un one show man ce-si pierde acut ritmul interior vital: "ca niște felii de cer înghețat o scufundare a mîinii într-o tăietură de izvor pînă în carne rotundă rezonanța osului"... inevitabil acest jumping interior ce devasteaza limitele predefinite, propriul echilibru sufletesc: "știam ca trebuie să mă opresc sau poate să fiu zăgazul cuiva mereu orizontal ca o lamă" play free games...
pentru textul : aritmie deLuminita, m-am speriat doar la prima citire si eu nu ma sperii prea usor. Dar daca tu spui ca si asta ar trebui sa fie reactie, atunci cred ca sunt în regula. Primeste un zâmbet.
pentru textul : Poem penibil desunt de acord cu Mariana și Adrian. cred că poemul merită șlefuit.
pentru textul : călătorii.cioburi.zile deși mai cred că Andu, doar ca să audă un: ai dreptate, a coborât exigența estetică la turul pantalonlor.
Virgile, Cand o sa incepi sa vezi dincolo de ceea ce "crezi" in cazul de fata spui tu "credeam ca oamenii nu comenteaza din lene sau din frica" o sa fie prima zi din restul vietii tale. Iar restul e chiar.. guess what? WOW ! BOOM! o tacere vinovata, pe care incerc sa o implementez pe aici dar tu ma provoci si habar n-am de ce. Ce vrei? Nu suntem noi oare fericiti fiecare pe locurile noastre?
pentru textul : despre cum se aude spargerea zilelor în stomac deBig smile, din nou, amandorura, si cu rugaminte de iertare daca am scris un comm lung, in conditii neprielnice: cu fie-mea cand in brate cand calare pe tastatura :-))) Alma: critica ta este intotdeauna bine-venita, stii bine asta. Daca uneori scriu mai la repezeala un raspuns, este pt ca am obiceiul de a sintetiza si extrage esenta. Si e important ca pilonii unui text (eu as spune "bine ca are" :-) sa nu fie subrezi, ca se prabuseste totul... Asa ca am luat f in serios critica ta, dar, cum bine te astepti, aveam apararea pregatita. daca nu ai vazut de prima data cred ca este (si) vina mea, clar. desi eu am avertizat, chiar din subtitlu... :-) Ariana, ma bucur mult ca ai simtit, din cate se pare, una din adevaratele sensuri ale indicatiilor de regie aici... pana la urma inseamna ca se contureaza ceva. Si da, am priceput de la amandoua ca e un text asupra caruia ati considerat ca se merita sa va aplecati, si asta ma bucura mult. Doar ca daca va spuneam asta, nu eram cu nimic mai "desteapta" din critica voastra, poate doar mai "folosita" sufleteste. Si, si... nu ati spus nici una: s-a modificat ceva in bine sau nu? la transparenta promit sa mai umblu, la final nu se poate, ca nu ar mai fi poezia mea. Multumesc mult, din nou.
pentru textul : Cuvinte în repetiție deNici eu de SERVICI.
pentru textul : fecioare neseduse și neabandonate dein textul asta se simte o mana sigura. sa stii ca eu de obicei te citesc, chiar daca nu las semne.
astept si eu continuarea - ai grija, subiectul este destul de uzat. sper sa poti scoate ceva bun din el.
pentru textul : am evadat un timp deerată "nu am înțeles unde este poezia"!
pentru textul : Ca sunetul în fluier dePaul, Oana, Ialin, mă bucur că aţi găsit câte ceva în acest text. Vă mulţumesc pentru lectură şi semne!
pentru textul : Ochiuri sau omletă deInteleg impulsul de a nu mai continua textul... uneori e lehamite "dar nu conteaza", uneori unii dintre noi se trezesc :)
pentru textul : alala deam scris despre folosirea diacriticelor deoarece am obsevat că la cel de-al doilea poem al tău postat aici nu le-ai mai folosit. pentru asta am spus că este de preferat folosirea lor. am revenit cu acest comentariu pentru a nu se creea confuzii. Madim
pentru textul : Rămân gol deFoarte posibil sa aveti dreptate. Mie primele doua versuri imi plac, mai putin restul. E o poezie mai veche, la care nu tin foarte mult. Multumesc frumos pentru atentie!
pentru textul : era o dragoste ca două mere defoarte mult "foarte bine" exista in acest poem. imi place excesiv imediat dupa prima strofa, totul. absolut. iar fara prima, poemul nu ar fi fost la fel. de bun.
pentru textul : din ce în ce mai galben deTincuța, e drăguț ce ai spus tu aici... zâmbesc, cui nu i-au plăcut "The Chronicles of Narnia"? Desigur, ce-i aici nu-i decât o încercare de proză scurtă care să pună cititorul pe drumuri despre care nimeni nu știe unde pot duce. Dacă am reușit să transmit un pic din senzația aceea despre care spui în final, mă bucur. Mulțumesc de oprire. Marina, tu știi că ai dreptate. Nici eu nu știu dacă am reușit să găsesc balanța potrivită între a nu spune prea mult și a nu spune prea puțin. Mă străduiesc, tot face încercări, poate până la urmă găsesc ingredientele potrivite. Ce-i drept, depinde și de cititori, spun eu, și mi-e bine că te numeri printre ei.
pentru textul : Sania dePoţi să soliciţi cartea adresandu-te autorului la [email protected] specificnd că eu ţi-am dat adresa.
El, Cornel Mărginean, provine dintr-un areal încă nepervertit, cel al unui (sub)spaţiu transilvănean; Ţara Moţilor fiind Centrul. Care îl face să vorbească atât de frumos încât devine periculos. Tipul e ardelean «tipic». Ce faci, bade, şezi şi cugeţi? No, numa’ şed! Adică, mai întâi, intră în meditaţie şi doar, apoi, îndrăzneşte să mai şi cugete şi, câte o dată, să se şi exprime.
pentru textul : Eseuri despre înţeles. Autor: Cornel Mărginean. Editura: Casa cărţii de ştiinţă, Cluj-Napoca 2010 denu mi se pare tocmai fericit. din moment ce autoarea dezvaluie inca din primul cuvant despe ce-i vorba si dezvolta ulterior, de ce "mister"?
definitiile in sine mi se par destul de...roz-liniare, ca sa zic asa. nu stau sa discut realismul lor (fiecare cu experientele sale, la urma urmei) dar, cum spuneam, titlul imi crease un alt orizont de asteptare.
de corectat "casnicia".
pentru textul : Misterul cuplului perfect deCum zice o tânără cu umor pe facebook, filosofeală! Şi, aş adăuga eu, verbozitate...A intra în detalii mi se pare inutil.
pentru textul : jar dePoemul tău e reușit până la lozul câștigător, apoi, după cum și tu spui, pierzi, însă pierzi inspirație poetică și finalizezi simplist. Dacă ai mai lucra finalul, ai mai adăuga imagini, ai continua ideea, ar rezulta un poem. Până acum, e o jumătate. Mult succes.
pentru textul : Cuvinte care se fac vară desunt de acord că textul este puţin mai greu de citit, aşa s-a voit, este scris arhaic, pentru a nu ştirbi din tenta magică, sau etno-magică, dacă vrei, a scriiturii. a se vedea şi acel năuntru scris intenţionat aşa şi inversiunea din versul 4, aşadar cu o tentă voit arhaică. la o lectură atentă, mai atentă, textul este cât se poate de coerent. îţi mulţumesc pentru însemnare.
şi da, ar putea arăta şi aşa, asta ca să fac concesia de rigoare:
bărbatul
te rog pământule ară cu plugul tău
pe genele mele culcă spicele purpurii de la dânsul din piept
miriade de flori pe milioane de biciclete
râd copiii
da
este o zi de însemnat
aşa trece primăvara se-opreşte până în iarnă
aşa
bărbatul meu poartă încălţăminte grea
pe zapada ce scârţâie trec care cu boi
bătrânele satului îl primesc ca pe brad ca pe urs ca pe o crizantemă primăvara
opreşte-te bărbate să-ţi dau apă să bei
bea apă şi-apoi mergi mai departe
spun ele
el se coboară din haine de miel înăuntrul casei de chirpici
pentru textul : bărbatul demă priveşte
şi repede pleacă.
Cum adica Bacovia parea simplu? Bacovia miza pe un lirism dureros si sumbru, inspirat din Baudelaire, cum adica parea simplu? Bacovia avea ritm, rima, repetitie, culoare, stare. Poezia prin definitie inseamna expresivitate, mesaj concentrat, finete, incantare, metafora, mesaj, filozofie, idee, imagine, tocmai prin aceste calitati se DEOSEBESTE de banalele versuri pe care oricine le poate asterne pe hartie. Unde e finetea in poemul se mai dus? Mama mea o sa ma inveleasca cu patura... sa fim seriosi.
EVIDENT, este FIRESC sa te exprimi cum simti, dar nu inseamna ca tot ceea ce simti trebuie sa si scrii. Ca orice fleac pe care il simti trebuie sa-l spui si altora. Aici intervine autocenzura serioasa. Aici intervin calitatile unui poet, care scoate in evidenta ceea ce simte, apeland la calitatile magice ale talentului sau. De retinut.
pentru textul : niciodatănuamfostsingură deLaurentiu, imi dai voie sa scutur putin inceputul? imi dai, nu-mi dai...eu tot scutur: "în tavanul copilăriei sunt zgrunțuri pe care în după-amiezile de vară mi-i închipuiam în fel și chip din unii coborau fluturi cu aripi smulse îmi meșterisem un fel de clepsidră din frunze somnul lin se cățăra prin gâtul ei de lebădă adulmecând cerul " continuarea ei mi-a placut - mai ales scara si "copacirea". da, si trimiterea catre rascumpararea in aur. urmatoarei strofe i-as reprosa desnitatea...sau am devenit eu un cititor lenes? :) oricum, e cam amplu saltul de la incasi la Aladin, iar versul cu "început șăgalnic de acrobat" m-a debusolt de-a binelea... cealalta jumatate( de la "apoi degetele lor se atinseră") m-a facut sa ma gandesc la un mozaic arab.:)
pentru textul : este dimineață în peru detuturor va multumesc.
pentru textul : Djamal Mahmoud-poet român deDa, este adevărat, au fost puţine alte excepţii, dar m-am luat şi eu după alţii. În afară de a.a.a. (nici el totdeauna) nu sunt alţii care să fi comentat mai sistematic sau vizibil mai mult decât mine. Atunci cred că înţelegi că mi-a fost jenă, fiindcă eu mereu am fost timidă şi am aşteptat ca alţii să pună şi ei comentarii altora sau mie pentru a pune şi eu. De exemplu am urmat exemplul Ottiliei sau Iuliei Elize, ceea ce poate fi verificat.
pentru textul : cerşind milă păduchilor dele pun, doamna profesoara. va rog sa nu ma mai trageti de urechea aia, ca nu mi s-a vindecat de cand ati sfasiat-o ultima oara. :) a ta cu pansele
pentru textul : cazane deUn poem epic, cu introspecţii alegorice reflectate, cu unele imagini reuşite... N-ar fi rău să ne scrii mai des :).
pentru textul : Voi fi atunci poemul perfect dePagini