multumesc, Naan Lea, decizia cu privire la Mihaela Visalon nu am luat-o singur si a fost luata pe baza textelor trimise cind s-a inscris, nu pe alte considerente. Deocamdata nu vad ca postat nimic, asa ca imi este greu sa stiu care va fi traiectoria ei pe hermeneia.com. Aici nimeni nu este altceva decit ceea ce face aici. De asemenea vreau sa subliniez ca anul pe care il vom incepe va aduce cu sine o (si) mai exigenta atitiudine fata de actul literar pe hermeneia. Dorinta mea este ca toti sa scrie cit mai bine.
Aranca, pentru mine zidul înseamnă închidere iar în această poezie a ta văd un univers aparte, doar al tău, (iată că ne lași acum să pătrundem în el) ca și cum ai dori să păstrezi pe cineva (sau ceva) acolo: "munții din care se nasc zidurile", tinerețea care devine lespede, "zidurile din care se naște murirea".Dar munții "visează respirația femeilor" iar visurile sunt gestante în acest univers. El rămâne pradă" nesilit de nimeni", însă "legat" cred că are aici un sens figurat iar lanțul umbrelor cred că reprezintă amintirile...Frumoasă poezie de dragoste:)
Mulțumesc, Dănuț, pentru efort și atenție. Mă simt bine în piele de poet... tradus. E totuși și un mare risc. Sper să placă italienilor; tu, ca traducător, ai putea spune că ai făcut tot ce s-a putut. Eu deja îmi privesc textul cu alți ochi, mult mai reci de data asta.
Efortul tău de a traduce poeți de pe acest site, e lăudabil și sper să continue.
Da Paul. Are si tinerețea dezastrele ei cordiale. Atîta că le suportă al naibii de bine. Vorba aia, ști tu: e mic și al draqu săracu'...:) Probabil starea comun-excepțională a poeților, indiferent de vîrstă. Un poem de atitudine, cu nerv, deși aparent calm, aparent somnolent, cu final penetrant,reușit. Apreciez cotidianul ca derizoriu, surprins între marile noastre repere care mai sunt dragostea și moartea. Apreciez laconismul, lipsa de afectare și aerul lui destins. Motive suficiente să și acord prima mea distincție pe acest site. Felicitări Paul. Amical, de cursă lungă de zbor de înnotat pe jos, george cel asztalos
Alma voi lasa "placute la atingere" asa cum este pentru ca versul acela sub aparenta sa banala ascunde de fapt esenta poemului... atingerea inseamna placere iar placerea este fericirea trupului... el nu trancende planul fizic, e incapabil sa o urmeze, ramane un colectionar de moaste, un om care "îsi poartă lumina cu demnitate" si cam atat. Multam de cuvinte. E o poezie scrisa despre cele indelung simtite la Iasi de cenaclu.
Mi-a plăcut acest mic poem, cu nostalgia lui uşor desuetă. ,,Cicatricile'' mi se pare că sună mai bine în text, nu trebuie să-l schimbi. Cu stimă, Petru. D.
:) mi-a placut foarte. o combinatie excelenta intre dramatic/ metafora/ dark
plus ca e ca o invitatie. ca tot suntem pe partea engleza - your poem lures the reader -
in seara asta am obosit sa ma tot explic. oricum... nu pot sa nu dau penita. s-a mulat perfect pe gustrile mele. cu tot subiectivismul de care sunt capabile, iti spun ca poezia asta trebuie citita :)
Repet: textul nu a fost șters; este vizibil doar în pagina personală (când ești logat). Se mai poate verifica accesând antepenultimul comentariu al lui Andu de aici http://hermeneia.com/users/bobadil.
Și da, nu voi fi în stare să scriu niciodată un text ca acesta... doar suntem unici, nu? :)
Ideea de nori crescuti din pamant e interesanta, insa in primul vers mi se par in plus "direct din" si "pe cand". Ai fi putut sa-l lasi sa curga direct. Apoi, mai multa grija la superlativele stilistice previzibile si asocierile de rigoare. De pilda, in versul doi umbra secera iarba ...e bine, dar campul verde... e foarte banal, pentru ca asa e un camp cu iarba...e verde. Intelegi ? Nu surprinde cu nimic, nu are nimic special. Versul trei este usor stereotipic. "Viata este o femeie cu pruncul la san" ... am remarcat ca in poeziile multor femei apare enuntata ideea in sine... la modul femeia este, femeie fi nu stiu cum etc si nu am inteles inca tendinta in sine. Un text care ar putea suferi ceva modificari, mai lucrati-l putin... Ialin
dar sa vedeti ce am inteles pana acum.
tunete si fulgere!
tunete si fulgere!tunete si fulgere!
suspiciuni.
nu poti sa pacalesti sufletul naturii sa-si talmaceasca arhitectura unica in ce diversitati vrei tu...ceva de genul...si incerci sa te pui cu spiritul ei cu parsivitate de pitagora....daca pun compasul miauuuuu si adaug ceva in plus miauuuu atunci ceea ce tu nu ai vazut pana acum miauuuu e ca.....
"În experimentul mental original al lui Schrödinger, el descrie cum se poate, în principiu, transfera o superpoziţie din interiorul unui atom către superpoziţia la o scară mai mare a unei pisici vii sau moarte cuplând pisica si atomul cu ajutorul unui ‘‘mecanism diabolic.’’ A propus un scenariu în care viaţa sau moartea unei pisici aflate într-o cutie închisă depinde de starea unei particule subatomice. Conform lui Schrödinger, interpretarea Copenhaga implică faptul că pisica rămâne în acelaşi timp vie şi moartă până la deschiderea cutiei."
din wikipedia.
si masori si masori dar si melancolia si...miauuuu nu. inca nu...
Ok Virgile, era un banc vechi doi barbati vorbeau la o bere si unul ii zice celuilat Mitica sa stii ca eu am mereu ultimul cuvant in casa mea, la care asta, Mitica zice si cum faci? Pai zic asa: draga mea, ai dreptate. Asa ca draga mea pussy wossy whatever you may be ai dreptate. Inchei inclinandu-ma in fata dreptatii tale care nu tine cont de sex, de rasa sau de incurabila prostie. Toti suntem egali in drepturi si datorii pe aici, dar prostii si nesimtitii (merg mana-n mana) crede-ma, vor castiga eventually indiferent ca sunt romani, americani sau din papua noua guinee. Ei sunt o stirpe universala si indestructibila.
ci "ulciorul nu merge de multe ori la apa." cred ca ar fi pacat sa urmaresti o..."reteta", chiar daca ea s-a dovedit, la un moment dat, una apreciata. cam asta voiam sa spun. iar spontaneitatea are si ea rolul ei, asa cum si sita are unul. :) succes mai departe.
Blaga nu a ținut cont de arta poetică a lui Verlaine. Opinia mea este că atunci când traduci un autor vezi și cam cum privește el poezia. Nu se traduce ad literam. De aceea cred, că "muzica înainte de toate" a lui Verlaine, vers ce redă întreaga lui concepție despre poezie este respectată de G. Georgescu. Blaga nu a excelat prin traduceri, iar traducerea lui nu are ritmul original al poeziei, asta, însă nu îi reduce deloc valoarea poetului din Lancrăm. Se pierde mult prin traducere mai ales când nu privești în ansamblu opera autorului. Însă putem avea opinii diferite. La Baudelaire încă nu m-a satisfăcut nimeni, dar mai aștept.
Interesantă opinie, Nicodem. În sensul acesta am o întrebare? Este Odiseea (atribuită) lui Homer un „mănunchi de neadevăruri” sau nu? Și dacă probabil este (după canoanele lui Nicodem) de vreme ce nu îmi aduc aminte să fi văzut un ciclop sau măcar o sirenă (nici măcar la grădina zoologică) cum se face că alături de Iliada și de Argonautica nu numai că nu au murit/dispărut dar au devenit (alături de altele) opere fundamentale ale culturii europene și universale?
așa...voiam să vă spun că eu nu mă las păcălita de subtitlu. sub învelișurile paradoxurilor, cred că v-a reușit un text-(auto)sinteză. întrebare: credeți că există două așteptări la fel?
Întotdeauna mi-a plăcut aceast gen de abordare a poeziei, nici nu pot să-i spun minimalist pentru că folosește metafora destul de iscusit, nici gazetăresc istorisind cititorului un fapt petrecut... ceva 'in between' rămân convinsă că aceasta este forma de exprimare, 'ambalajul' poeziei acestor ani.
Sinceritatea foarte important nedisimulată, 'împachetarea' sentimentului în ceva 'ready-to-serve' dar nu bulshit, nu se încălzește la microwave, eu cred în această formă de exprimare a poeziei moderne. Și mă bucur să constat că aici pe Hermeneia, găsesc așa ceva.
Ca să și critic nu doar de dragul de a critica desigur sintagmele 'spoiala efemeră' și 'acrobați ai aerului' sunt ușor poetic pleonastice.
Cred că substanța poemului ar fi neștirbită simplificând exprimarea aici.
Un poem pe care l-am lecturat cu plăcere.
Margas.
Finalul este foarte reuşit.
"seara îți aud glasul
nu pot să vin
poate ți-am mai spus
mi se pare că jocul e aranjat
iar tu știi ceva
dar nu spui" - mai cu seamă trecerea de la vorbirea indirectă la cea directă care dă forţă finalului, candoare prin acel:"nu pot să vin", clar, ferm, asumat.
suspiciunea din final: "iar tu ştii ceva" e ca o provocare, "ascunde un mister" (misterul, oricum, este ascuns prin natura lui) şi e de bine.
Ce nu îmi place: că ai pus melcii să zboare.
Uite, aici:
"cel mai nepotrivit lucru sînt melcii/îi văd zburînd/prefer să mă retrag".
chiar dacă înţeleg mesajul, versurile nu au noimă, expresivitatea lor tinde sub zero.
Lasand deoparte realizarea in sine care, asa cum am zis si la precedenta, okinawa, este ireprosabila dpdv tehnic (acolo n-am priceput mesajul) aici insa il pricep si ma intreb pana la urma textul asta intra la cultul personalitatii or what? Chiar asa de diafana colorata si conectata o fi hermeneia asta a noastra? Mie imi apare mai degraba ca un organism bolnav care are nevoie disperata de un transplant de inima si de ficat. Sunt sigur ca, la o adica tu ai fabrica si o poza pe tema asta asa-i Vlade? Nu stiu daca ar fi la fel de remarcata, dar cred ca ar fi reusita. Ce se vede de la mine e ca pe Hermeneia de o vreme buna incoace au scazut dramatic atat calitatea textelor postate cat si cea a comentariilor. Marea calitate a site-ului ramane anonimatul sau care poate fi usor confundat de altii cu un fel de eruditie.
Adrian, orice lucru are un loc al sau, potrivit..."scrisoarea" ta poate starni zambete intr-un cerc de cunoscatori (ai "verisoarei", desigur); dar aici? ce fel de reactii astepti?
draga Sancho Panza, am citit in poezia contemporana, poeme inchinate cainilor omorati de masini pe strazile patriei, poeme foarte apreciate, ce e drept, nu pe acest site. asa ca mi/am zis: hai sa incerc si eu ceva. poate asta este cheia ce o cauti. multumesc de comentariu?...
of ,paul, mi-era teama ca tu vei fi primul care va sari, eram aproape sigur si n-as fi vrut... îmi pare rau ca te dezamagesc...desigur ca vor urma si altii care ma vor înfiera proletar..."artileria grea", nu visatori ca tine. pacat ca nu vezi si provocarea.asta e... tu poti deveni un mare poet, dar crezi ca ajunge?
"aceasta este chiar viața/ (...)/aceștia suntem/ noi" cred ca aceasta este coloana vertebrala a poeziei. de unde si simplitatea. nu spun ca m-a entuziasmat, dar ma pot aseza in unghiul din care ai abordat-o.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
multumesc, Naan Lea, decizia cu privire la Mihaela Visalon nu am luat-o singur si a fost luata pe baza textelor trimise cind s-a inscris, nu pe alte considerente. Deocamdata nu vad ca postat nimic, asa ca imi este greu sa stiu care va fi traiectoria ei pe hermeneia.com. Aici nimeni nu este altceva decit ceea ce face aici. De asemenea vreau sa subliniez ca anul pe care il vom incepe va aduce cu sine o (si) mai exigenta atitiudine fata de actul literar pe hermeneia. Dorinta mea este ca toti sa scrie cit mai bine.
pentru textul : The State of Hermeneia deAranca, pentru mine zidul înseamnă închidere iar în această poezie a ta văd un univers aparte, doar al tău, (iată că ne lași acum să pătrundem în el) ca și cum ai dori să păstrezi pe cineva (sau ceva) acolo: "munții din care se nasc zidurile", tinerețea care devine lespede, "zidurile din care se naște murirea".Dar munții "visează respirația femeilor" iar visurile sunt gestante în acest univers. El rămâne pradă" nesilit de nimeni", însă "legat" cred că are aici un sens figurat iar lanțul umbrelor cred că reprezintă amintirile...Frumoasă poezie de dragoste:)
pentru textul : despre umbre deRevin si spun: am nevoie de o adresa. Despre cum sa ne vedem - locuiesc in Targoviste. Poate se va intampla candva si intalnirea. Sa ai pace, Dancus
pentru textul : O incercare de raspuns Dlui Doru Stefan Dancus pt. Scrum 7 deMulțumesc, Dănuț, pentru efort și atenție. Mă simt bine în piele de poet... tradus. E totuși și un mare risc. Sper să placă italienilor; tu, ca traducător, ai putea spune că ai făcut tot ce s-a putut. Eu deja îmi privesc textul cu alți ochi, mult mai reci de data asta.
Efortul tău de a traduce poeți de pe acest site, e lăudabil și sper să continue.
pentru textul : Prinţesa de nisip (Călin Sămărghiţan) de"să te dor" e o găselniţa interesantă; asta în măsura în care este inedită - pare-mi-se c-am mai citit-o...
pentru textul : mai lasă-mă deDa Paul. Are si tinerețea dezastrele ei cordiale. Atîta că le suportă al naibii de bine. Vorba aia, ști tu: e mic și al draqu săracu'...:) Probabil starea comun-excepțională a poeților, indiferent de vîrstă. Un poem de atitudine, cu nerv, deși aparent calm, aparent somnolent, cu final penetrant,reușit. Apreciez cotidianul ca derizoriu, surprins între marile noastre repere care mai sunt dragostea și moartea. Apreciez laconismul, lipsa de afectare și aerul lui destins. Motive suficiente să și acord prima mea distincție pe acest site. Felicitări Paul. Amical, de cursă lungă de zbor de înnotat pe jos, george cel asztalos
pentru textul : ferestrele nu au nume deAlma voi lasa "placute la atingere" asa cum este pentru ca versul acela sub aparenta sa banala ascunde de fapt esenta poemului... atingerea inseamna placere iar placerea este fericirea trupului... el nu trancende planul fizic, e incapabil sa o urmeze, ramane un colectionar de moaste, un om care "îsi poartă lumina cu demnitate" si cam atat. Multam de cuvinte. E o poezie scrisa despre cele indelung simtite la Iasi de cenaclu.
pentru textul : Pământul de mijloc deMi-a plăcut acest mic poem, cu nostalgia lui uşor desuetă. ,,Cicatricile'' mi se pare că sună mai bine în text, nu trebuie să-l schimbi. Cu stimă, Petru. D.
pentru textul : duminica nu ploua niciodată de:) mi-a placut foarte. o combinatie excelenta intre dramatic/ metafora/ dark
plus ca e ca o invitatie. ca tot suntem pe partea engleza - your poem lures the reader -
in seara asta am obosit sa ma tot explic. oricum... nu pot sa nu dau penita. s-a mulat perfect pe gustrile mele. cu tot subiectivismul de care sunt capabile, iti spun ca poezia asta trebuie citita :)
pentru textul : dusk till dawn till dusk deRepet: textul nu a fost șters; este vizibil doar în pagina personală (când ești logat). Se mai poate verifica accesând antepenultimul comentariu al lui Andu de aici http://hermeneia.com/users/bobadil.
pentru textul : Singurătate în doi; cu luna în piața romană. deȘi da, nu voi fi în stare să scriu niciodată un text ca acesta... doar suntem unici, nu? :)
Ideea de nori crescuti din pamant e interesanta, insa in primul vers mi se par in plus "direct din" si "pe cand". Ai fi putut sa-l lasi sa curga direct. Apoi, mai multa grija la superlativele stilistice previzibile si asocierile de rigoare. De pilda, in versul doi umbra secera iarba ...e bine, dar campul verde... e foarte banal, pentru ca asa e un camp cu iarba...e verde. Intelegi ? Nu surprinde cu nimic, nu are nimic special. Versul trei este usor stereotipic. "Viata este o femeie cu pruncul la san" ... am remarcat ca in poeziile multor femei apare enuntata ideea in sine... la modul femeia este, femeie fi nu stiu cum etc si nu am inteles inca tendinta in sine. Un text care ar putea suferi ceva modificari, mai lucrati-l putin... Ialin
pentru textul : pe când umbra secera.. dedar sa vedeti ce am inteles pana acum.
tunete si fulgere!
tunete si fulgere!tunete si fulgere!
suspiciuni.
nu poti sa pacalesti sufletul naturii sa-si talmaceasca arhitectura unica in ce diversitati vrei tu...ceva de genul...si incerci sa te pui cu spiritul ei cu parsivitate de pitagora....daca pun compasul miauuuuu si adaug ceva in plus miauuuu atunci ceea ce tu nu ai vazut pana acum miauuuu e ca.....
"În experimentul mental original al lui Schrödinger, el descrie cum se poate, în principiu, transfera o superpoziţie din interiorul unui atom către superpoziţia la o scară mai mare a unei pisici vii sau moarte cuplând pisica si atomul cu ajutorul unui ‘‘mecanism diabolic.’’ A propus un scenariu în care viaţa sau moartea unei pisici aflate într-o cutie închisă depinde de starea unei particule subatomice. Conform lui Schrödinger, interpretarea Copenhaga implică faptul că pisica rămâne în acelaşi timp vie şi moartă până la deschiderea cutiei."
din wikipedia.
si masori si masori dar si melancolia si...miauuuu nu. inca nu...
pentru textul : (2) Discute (virtuală) despre PoMo și empirismul pozitivist cu Fizicianul, Logicianul si Criticul PoMo deTrebuia sa bagi tu gunoiul in poezie.
pentru textul : bandajul meu alb deOk Virgile, era un banc vechi doi barbati vorbeau la o bere si unul ii zice celuilat Mitica sa stii ca eu am mereu ultimul cuvant in casa mea, la care asta, Mitica zice si cum faci? Pai zic asa: draga mea, ai dreptate. Asa ca draga mea pussy wossy whatever you may be ai dreptate. Inchei inclinandu-ma in fata dreptatii tale care nu tine cont de sex, de rasa sau de incurabila prostie. Toti suntem egali in drepturi si datorii pe aici, dar prostii si nesimtitii (merg mana-n mana) crede-ma, vor castiga eventually indiferent ca sunt romani, americani sau din papua noua guinee. Ei sunt o stirpe universala si indestructibila.
pentru textul : login demulțumesc pentru idee și pentru apreciere.
pentru textul : Mărturia lui Iuda deci "ulciorul nu merge de multe ori la apa." cred ca ar fi pacat sa urmaresti o..."reteta", chiar daca ea s-a dovedit, la un moment dat, una apreciata. cam asta voiam sa spun. iar spontaneitatea are si ea rolul ei, asa cum si sita are unul. :) succes mai departe.
pentru textul : Mercenar prin timp deun typo in penultimul vers.
pentru textul : E. R. deBlaga nu a ținut cont de arta poetică a lui Verlaine. Opinia mea este că atunci când traduci un autor vezi și cam cum privește el poezia. Nu se traduce ad literam. De aceea cred, că "muzica înainte de toate" a lui Verlaine, vers ce redă întreaga lui concepție despre poezie este respectată de G. Georgescu. Blaga nu a excelat prin traduceri, iar traducerea lui nu are ritmul original al poeziei, asta, însă nu îi reduce deloc valoarea poetului din Lancrăm. Se pierde mult prin traducere mai ales când nu privești în ansamblu opera autorului. Însă putem avea opinii diferite. La Baudelaire încă nu m-a satisfăcut nimeni, dar mai aștept.
pentru textul : Nenorocul deMulţumesc domnule. Da am încercat o trecere uşoară înspre o enunţare moralizatoare a realităţii trăitului.
pentru textul : poem trupesc deInteresantă opinie, Nicodem. În sensul acesta am o întrebare? Este Odiseea (atribuită) lui Homer un „mănunchi de neadevăruri” sau nu? Și dacă probabil este (după canoanele lui Nicodem) de vreme ce nu îmi aduc aminte să fi văzut un ciclop sau măcar o sirenă (nici măcar la grădina zoologică) cum se face că alături de Iliada și de Argonautica nu numai că nu au murit/dispărut dar au devenit (alături de altele) opere fundamentale ale culturii europene și universale?
pentru textul : Este adevărat că poezia este pe moarte sau nu? deașa...voiam să vă spun că eu nu mă las păcălita de subtitlu. sub învelișurile paradoxurilor, cred că v-a reușit un text-(auto)sinteză. întrebare: credeți că există două așteptări la fel?
pentru textul : Așteptȃnd (în nici un caz să vină Godot) deÎntotdeauna mi-a plăcut aceast gen de abordare a poeziei, nici nu pot să-i spun minimalist pentru că folosește metafora destul de iscusit, nici gazetăresc istorisind cititorului un fapt petrecut... ceva 'in between' rămân convinsă că aceasta este forma de exprimare, 'ambalajul' poeziei acestor ani.
pentru textul : night jump deSinceritatea foarte important nedisimulată, 'împachetarea' sentimentului în ceva 'ready-to-serve' dar nu bulshit, nu se încălzește la microwave, eu cred în această formă de exprimare a poeziei moderne. Și mă bucur să constat că aici pe Hermeneia, găsesc așa ceva.
Ca să și critic nu doar de dragul de a critica desigur sintagmele 'spoiala efemeră' și 'acrobați ai aerului' sunt ușor poetic pleonastice.
Cred că substanța poemului ar fi neștirbită simplificând exprimarea aici.
Un poem pe care l-am lecturat cu plăcere.
Margas.
Finalul este foarte reuşit.
"seara îți aud glasul
nu pot să vin
poate ți-am mai spus
mi se pare că jocul e aranjat
iar tu știi ceva
dar nu spui" - mai cu seamă trecerea de la vorbirea indirectă la cea directă care dă forţă finalului, candoare prin acel:"nu pot să vin", clar, ferm, asumat.
suspiciunea din final: "iar tu ştii ceva" e ca o provocare, "ascunde un mister" (misterul, oricum, este ascuns prin natura lui) şi e de bine.
Ce nu îmi place: că ai pus melcii să zboare.
pentru textul : ganga deUite, aici:
"cel mai nepotrivit lucru sînt melcii/îi văd zburînd/prefer să mă retrag".
chiar dacă înţeleg mesajul, versurile nu au noimă, expresivitatea lor tinde sub zero.
Lasand deoparte realizarea in sine care, asa cum am zis si la precedenta, okinawa, este ireprosabila dpdv tehnic (acolo n-am priceput mesajul) aici insa il pricep si ma intreb pana la urma textul asta intra la cultul personalitatii or what? Chiar asa de diafana colorata si conectata o fi hermeneia asta a noastra? Mie imi apare mai degraba ca un organism bolnav care are nevoie disperata de un transplant de inima si de ficat. Sunt sigur ca, la o adica tu ai fabrica si o poza pe tema asta asa-i Vlade? Nu stiu daca ar fi la fel de remarcata, dar cred ca ar fi reusita. Ce se vede de la mine e ca pe Hermeneia de o vreme buna incoace au scazut dramatic atat calitatea textelor postate cat si cea a comentariilor. Marea calitate a site-ului ramane anonimatul sau care poate fi usor confundat de altii cu un fel de eruditie.
pentru textul : login deMa bucur sa va citesc si pe Hermeneia.
pentru textul : La taifas deAdrian, orice lucru are un loc al sau, potrivit..."scrisoarea" ta poate starni zambete intr-un cerc de cunoscatori (ai "verisoarei", desigur); dar aici? ce fel de reactii astepti?
pentru textul : Scrisoare deschisă către toate site-urile literare, de la verișoara mea - Pralinela Mototoala dedraga Sancho Panza, am citit in poezia contemporana, poeme inchinate cainilor omorati de masini pe strazile patriei, poeme foarte apreciate, ce e drept, nu pe acest site. asa ca mi/am zis: hai sa incerc si eu ceva. poate asta este cheia ce o cauti. multumesc de comentariu?...
pentru textul : Stare de extaz decred că e un frumos omagiu, simplu dar profund, adus meşterului. poate găseşti ceva mai alb la "materia cenuşie". sună prea incolor. mi-a plăcut.
pentru textul : Tic - tac deof ,paul, mi-era teama ca tu vei fi primul care va sari, eram aproape sigur si n-as fi vrut... îmi pare rau ca te dezamagesc...desigur ca vor urma si altii care ma vor înfiera proletar..."artileria grea", nu visatori ca tine. pacat ca nu vezi si provocarea.asta e... tu poti deveni un mare poet, dar crezi ca ajunge?
pentru textul : prin absurd, caii oanei pellea de"aceasta este chiar viața/ (...)/aceștia suntem/ noi" cred ca aceasta este coloana vertebrala a poeziei. de unde si simplitatea. nu spun ca m-a entuziasmat, dar ma pot aseza in unghiul din care ai abordat-o.
pentru textul : tango dePagini