Într-adevăr, simplu ca și limbaj poemul tău, însă frumusețea lui vine tocmai din faptul că ai știut să apeși adânc în rătăcirea sufletului călător.Până la urmă mușcătura șarpelui mi se pare senzația care este cea mai pregnantă. Toți sunt personaje în trecere, fără chip, străini, chiar și eul liric e un zâmbet lipsit de suflet. Finalul mi s-a părut foarte bun, odată ce reușești o totală răsturnare a primei strofe (care mă duce cu gândul la păcatul originar), răsturnare dată de izul acela argotic din versul "îl fac frevent la buzunare". Mi-a plăcut, maestre! :)
Nuta Craciun, iti multumesc pt apreciere da, era un typo cuvantul acela imi cer scuze pt intarzierea raspunsului iti doresc o primavara minunata si multa inspiratie
n-am talent, dau cu bîta-n baltă... , eşti mulţumit?
dacă tu mi-o spui, trebuie să fie serioasă treaba. ce mă pun eu să mă contrazic cu voi, na!
v-aş ruga să îmi demonstraţi pe text ce nu e ok. Silvia şi-a spus părerea, strofa a doua n-are nimic poetic. a năucit-o ceva şi nu-şi poate da seama ce!
Adrian vrea o poezie seacă, nu poame, doar frunze. fie ele chiar de cretă, var sau piatră. Ai greşit când ai asumat că eu am încurcat iţele. Eu nu ţi-am cerut să-mi cânţi nimic cu corul. Eu citesc literatură în toate limbile şi de toate categoriile şi nuantele de autori, nu numai cei laureaţi cu premiul nobel. Nu tot ce se scrie e capodoperă, şi nu poti cere capodoperă de la orice text. Daca vrei îţi pun pe hermeneia texte cu duiumul, din literatura actuală americană, italiană, spaniolă, pe care tu le-ai trimite fără nicio ezitare la şantier, dar nu eşti tu arbitrul suprem în asta. Ia de exemplu poemul acesta intitulat
Imaginary number
de Vijay Seshadri
The mountain that remains when the universe is destroyed
is not big and is not small.
Big and small are
comparative categories, and to what
could the mountain that remains when the universe is destroyed
be compared?
Consciousness observes and is appeased.
The soul scrambles across the screes.
The soul,
like the square root of minus 1,
is an impossibility that has its uses.
Fiecare scrie cum şi cât poate, Adrian, Virgil, etc. Nu căutaţi voi să fiţi papii literaturii.
Ar mai merge fără binecunoscutul, clasicul, atât de memoratul şi clişeizatul "vara-i departe"(vezi "Ce te legeni" de Mihai Eminescu: "Iarna-i ici , vara-i departe")
e o temă prea uzitată. A se vedea şi prima scrisoare a lui Eminescu. E interesant limbajul aici, dar prea stînjenitoare acea repetiţie. Finalul îmi pare aruncat acolo, să fie.
LIM.
Textul e unul mai vechi, refăcut prozodic și regândit - era Descântec de sfârșitul iernilor - atunci a avut efect. După o perioadă a ploilor peste Iași, mi-a venit în gând să comut sensurile și ruga - parcă era mai bine sub zăpezile de altă dată - și, minune sau nu, s-a împlinit: curge zăpada ca dintrun sac - în curând cred că va ajunge până la Pod ...Pogor. Mulțumesc, cu drag, Marina, Emil, că și invizibil fiind, m-ați observat.
"cutie" pentru ca sincer, inca nu mi-e foarte clar ce se poate incadra aici... experimentam o forma noua de redare si am obligat poezia sa se aseze asa cum am simtit-o eu, cu margini ascutite...
eram sun influenta fantasmelor lui Goya, dupa ce-am urmarit un film in spaniola despre viata si opera pictorului si am ramas cu imaginea degetului scheletic care zgaraie in tarana NADA ...nu stiam exact cat am reusit sa transmit din toata avalansa de senzatii si am ajuns la ...cutia de nisip.
cuvantul de la sfarsit scris in romaneste, parca nu suna destul de convingator.
iti multumesc pentru parere si pentru aprecieri!
Va trebui să citeşti regulamentul, să te familiarizezi cu standardul Hermeneia.com, să consulţi rubrica ,,Întrebări şi răspunsuri. Pune toate diacriticile (e o condiţie de publicare specificată în regulament). Nu văd rostul punctului de la finalul fiecărei strofe, având în vedere că în rest nu s-au folosit semnele de punctuaţie. După virgulă se lasă spaţiu. Aş fi avut altă opţiune pentru virgula de la titlu - o linie de pauză de exemplu.
De evitat genitivalele, repetiţiile ( ex. adâncă ) şi versurile explicative.
...cu conditia sa stearga poza Margai de pe container si sa ma puna pe mine sef de santier:)
nu de-alta, dar se supara toti ceilalti care imi zic "baraca" si care, ori de cate ori se simteau amenintati de statura mea impunatoare, icercau sa o bagatelizeze satirizandu-mi numele :). si sunt destui acestia. dealtfel, in acest fel verific daca scriu poeme bune.:)
Aranca, Uite, am chiar in poem "dezlegarea" :".../ eram limba unui ceas pe o ciudată tablă de șah / rotundă" "Poza" reprezintă de fapt un "negativ" al tablei de sah bizantine...Simbolurile (adica acele consoane) sunt simbolurile pieselor de sah normale. Cam asta ar fi explicația. Mulțumesc pentru trecere și cuvinte. Claudia
Virgil, s-a incercat o insinuare de furt! tu nu te-ai apara, intr-un caz similar? doar si tu ai fost acuzat vis-a-vis de Nichita si ai cautat sa te explici! atat.
Eh Virgile, aici ai pus punctul pe "i" zic eu fara sa te prinzi de fapt care-i schema dar ma rog eu m-am destins cu putina adrenalina in duelul asta cu Paul, sper ca nu s-a suparat nimeni pe bune... iar daca da, uite eu sunt primul care imi cer aici si pe fata scuze. Dar am simtit din replicile lui Paul exact acea doza de umor care, mie cel putin, mi-a facut bine in aceasta paranoia de criza. Salutare Paule man si te citesc in continuare cu aceeasi placere. Andu
ceea ce spui tu aici e -banuiesc- visul oricarui poet. eu nu sunt. nu fac decat sa impart din mine aceluia care ii e foame si sete. cine mananca si bea se va bucura. astfel, ma satur, privind. si foamea mea creste. multumesc. te citesc in continuare
Ai bagat pH-ul in poezie! E ceva fain aici, ceva inedit, titlul e interesant, insa e si ceva balast, prea mult, mai renunta, la luna, la urletul salbatic, la ultimul vers, la soc, la balconul florentin, fa-o sa fie poezie.
Aș rescrie ultimul vers inversând: "împreunându-se precum șerpii limbile noastre". Bun versul, deși horror: "pleoapa ca un capac de sicriu răsturnându-se". Și tot nu mă înțeleg cu cele două gerunzii atât de apropiate în final.
Asa cum spune si titlul, este doar un "prolog". Va urma "discutia" (care este in chinurile facerii). La ea vor participa: Filosoful Zen (impropriu numit "filosof" pt. ca despre Zen nu se vorbeste, se practica - chiar el va explica acest lucru), Etnograful (postmodern) si Fizicianul-Matematician & of course, G.M. pe post de "moderator". Plec de la premisa ca cititorul, oricat o fi de interesat de text, are si el nevoie, din cand in cand, de cate un scurt moment de relaxare. Nu-l poti tine tot timpul in priza ca se auto-deconecteaza si te lasa cand ti-e lumea mai draga. Multumesc pentru citire. Voi revedea textul pt. typos
Ok, aici m-a frapat "incapacitatea" autoarei de a zugravi indivizi dar, deopotriva, de harul ei de a zugravi in schimb atmosfera printr-o anume ingramadire care ii contureaza relieful. In general, dorinta de obiectivizare si sistematizare a structurii umane in tipologii (in proza desigur) indeparteaza pe scriitor de proza introspectiva si de configurarea unor eroi complecsi. Aici insa autoarea alege calea modificarii esentiale a materiei epice, ramanand consecventa cu realismul sau sintetic. Iar mutatia aceasta se produce la nivelul substantei epice si nu la nivelul tehnicii sau al posturii narative. De aceea am zis ca sunt multi kilometri, indiferent cum citesti acel numar. E mai bine asa? Bobadil.
Raluca, comparaţiile făcute mă onorează. Conceptul de poezie a devenit instabil ca un reactor la Fukushima şi uneori mă întreb, oare cât va mai rezista acestui tsunami care se numeşte realitate.
Virgil, nehotărârea face parte dintr-un plan al meu pe termen lung. Mulţumesc pentru opinie.
Textul tau are o aroma aparte, un soi de senzualitate a inceputurilor, a primei atingeri...e ceva deopotriva vinovat si special... asta e senzatia pe care o am. Timid iti sărut cu palmele obrazul rece tresar cand buzele aspre mușca ușor din golul degetelor pierdute in gesturi Eu as reformula sintagme de genul "obrazu-ți rece", "mușcară ușor" etc... fii aici cu noi prezenta si nu situa demersul poetic pe un calapod nepotrivit... cred ca ar trebui sa ai curajul de a continua, de a nu te opri la cateva versuri... trebuie sa te arati pe tine, cu sinceritatea celui caruia nu-i pasa decat de adevar.
nicodem, hai sa fim seriosi. eu am inca speranta ca oricine am fi sintem oameni mari (adica maturi). pe mine nu m-a acuzat nimeni ca as fi furat din nichita. la un moment dat bobadil facea anumite asocieri dar n-au reusit sa ma intereseze dincolo de amuzament. ca sa sa fiu mai simplu, bunica-mea avea o vorba "hotului de hot i-e frica". niciodata nu am avut probleme sa imi apar "proprietatea intelectuala" pentru ca niciodata nu am avut nici cea mai vaga banuiala ca as fi plagiat pe cineva. si am fost acuzat si eu si de caloianu silvia si cred ca au mai zis si altii una si alta. ca de obicei i-am lasat sa fiarba in suc propriu. eu nu vad cine si unde te-a acuzat de ceva. pe hermeneia noi avem o politica de zero toleranta fata de astfel de lucruri si sint convins ca daca vreun editor sau moderator ar fi avut vreo anumita banuiala de plagiat ti s-ar fi adus la cunostinta acest lucru in termeni fara nici un echivoc
îmi place. aş renunţa,totuşi, la ultimul vers.
aş lăsa aşa:
"Să moară goală bezna,
zăpada plic în sobă.
Să nu băgăm de seamă"
ultimul vers mi se pare destul de preţios pe lângă "ceaiul de plante,gerul urşi şi foci,etc.", "vorbitul pustiului" dezvoltându-mi un alt tip de mesaj care nu se potriveşte cu atmosfera atât de frumos aşezată până acolo.
citez: "Să intri doar banală/să-mi ceri un ceai de plantă.
Să moară goală bezna/ zăpada plic în sobă." - versuri foarte bune;
"zăpada plic în sobă." - un vers de excepţie pentru care te felicit
Alma, multumesc de apreciere. Probabil se simte putin ca am inceput sa reduc din balast, ma rog, atit cit pot fi obiectiv cu textele mele desi uneori am senzatia ca isi pierd forta daca le-as modifica.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Într-adevăr, simplu ca și limbaj poemul tău, însă frumusețea lui vine tocmai din faptul că ai știut să apeși adânc în rătăcirea sufletului călător.Până la urmă mușcătura șarpelui mi se pare senzația care este cea mai pregnantă. Toți sunt personaje în trecere, fără chip, străini, chiar și eul liric e un zâmbet lipsit de suflet. Finalul mi s-a părut foarte bun, odată ce reușești o totală răsturnare a primei strofe (care mă duce cu gândul la păcatul originar), răsturnare dată de izul acela argotic din versul "îl fac frevent la buzunare". Mi-a plăcut, maestre! :)
pentru textul : Drumul mătăsii detejnică - tehnică
pentru textul : Sergent K, raportez! deNuta Craciun, iti multumesc pt apreciere da, era un typo cuvantul acela imi cer scuze pt intarzierea raspunsului iti doresc o primavara minunata si multa inspiratie
pentru textul : Doliu den-am talent, dau cu bîta-n baltă... , eşti mulţumit?
dacă tu mi-o spui, trebuie să fie serioasă treaba. ce mă pun eu să mă contrazic cu voi, na!
v-aş ruga să îmi demonstraţi pe text ce nu e ok. Silvia şi-a spus părerea, strofa a doua n-are nimic poetic. a năucit-o ceva şi nu-şi poate da seama ce!
Adrian vrea o poezie seacă, nu poame, doar frunze. fie ele chiar de cretă, var sau piatră. Ai greşit când ai asumat că eu am încurcat iţele. Eu nu ţi-am cerut să-mi cânţi nimic cu corul. Eu citesc literatură în toate limbile şi de toate categoriile şi nuantele de autori, nu numai cei laureaţi cu premiul nobel. Nu tot ce se scrie e capodoperă, şi nu poti cere capodoperă de la orice text. Daca vrei îţi pun pe hermeneia texte cu duiumul, din literatura actuală americană, italiană, spaniolă, pe care tu le-ai trimite fără nicio ezitare la şantier, dar nu eşti tu arbitrul suprem în asta. Ia de exemplu poemul acesta intitulat
Imaginary number
de Vijay Seshadri
The mountain that remains when the universe is destroyed
is not big and is not small.
Big and small are
comparative categories, and to what
could the mountain that remains when the universe is destroyed
be compared?
Consciousness observes and is appeased.
The soul scrambles across the screes.
The soul,
like the square root of minus 1,
is an impossibility that has its uses.
Fiecare scrie cum şi cât poate, Adrian, Virgil, etc. Nu căutaţi voi să fiţi papii literaturii.
pentru textul : răscruce deAr mai merge fără binecunoscutul, clasicul, atât de memoratul şi clişeizatul "vara-i departe"(vezi "Ce te legeni" de Mihai Eminescu: "Iarna-i ici , vara-i departe")
pentru textul : ruginiu dee o temă prea uzitată. A se vedea şi prima scrisoare a lui Eminescu. E interesant limbajul aici, dar prea stînjenitoare acea repetiţie. Finalul îmi pare aruncat acolo, să fie.
pentru textul : Să te ferească dumnezeu de lacrima femeii deLIM.
Textul e unul mai vechi, refăcut prozodic și regândit - era Descântec de sfârșitul iernilor - atunci a avut efect. După o perioadă a ploilor peste Iași, mi-a venit în gând să comut sensurile și ruga - parcă era mai bine sub zăpezile de altă dată - și, minune sau nu, s-a împlinit: curge zăpada ca dintrun sac - în curând cred că va ajunge până la Pod ...Pogor. Mulțumesc, cu drag, Marina, Emil, că și invizibil fiind, m-ați observat.
pentru textul : Descântec de sfârșitul ploilor de"cutie" pentru ca sincer, inca nu mi-e foarte clar ce se poate incadra aici... experimentam o forma noua de redare si am obligat poezia sa se aseze asa cum am simtit-o eu, cu margini ascutite...
pentru textul : sincopă deeram sun influenta fantasmelor lui Goya, dupa ce-am urmarit un film in spaniola despre viata si opera pictorului si am ramas cu imaginea degetului scheletic care zgaraie in tarana NADA ...nu stiam exact cat am reusit sa transmit din toata avalansa de senzatii si am ajuns la ...cutia de nisip.
cuvantul de la sfarsit scris in romaneste, parca nu suna destul de convingator.
iti multumesc pentru parere si pentru aprecieri!
Va trebui să citeşti regulamentul, să te familiarizezi cu standardul Hermeneia.com, să consulţi rubrica ,,Întrebări şi răspunsuri. Pune toate diacriticile (e o condiţie de publicare specificată în regulament). Nu văd rostul punctului de la finalul fiecărei strofe, având în vedere că în rest nu s-au folosit semnele de punctuaţie. După virgulă se lasă spaţiu. Aş fi avut altă opţiune pentru virgula de la titlu - o linie de pauză de exemplu.
pentru textul : Singurătate pe margini de urme deDe evitat genitivalele, repetiţiile ( ex. adâncă ) şi versurile explicative.
...cu conditia sa stearga poza Margai de pe container si sa ma puna pe mine sef de santier:)
pentru textul : poetesei cu dragoste şi margarete denu de-alta, dar se supara toti ceilalti care imi zic "baraca" si care, ori de cate ori se simteau amenintati de statura mea impunatoare, icercau sa o bagatelizeze satirizandu-mi numele :). si sunt destui acestia. dealtfel, in acest fel verific daca scriu poeme bune.:)
Aranca, Uite, am chiar in poem "dezlegarea" :".../ eram limba unui ceas pe o ciudată tablă de șah / rotundă" "Poza" reprezintă de fapt un "negativ" al tablei de sah bizantine...Simbolurile (adica acele consoane) sunt simbolurile pieselor de sah normale. Cam asta ar fi explicația. Mulțumesc pentru trecere și cuvinte. Claudia
pentru textul : Alb-negru demicsoreaza te rog imaginea, ai iesit din format...
pentru textul : fish canvas deVirgil, s-a incercat o insinuare de furt! tu nu te-ai apara, intr-un caz similar? doar si tu ai fost acuzat vis-a-vis de Nichita si ai cautat sa te explici! atat.
pentru textul : tăceri deEh Virgile, aici ai pus punctul pe "i" zic eu fara sa te prinzi de fapt care-i schema dar ma rog eu m-am destins cu putina adrenalina in duelul asta cu Paul, sper ca nu s-a suparat nimeni pe bune... iar daca da, uite eu sunt primul care imi cer aici si pe fata scuze. Dar am simtit din replicile lui Paul exact acea doza de umor care, mie cel putin, mi-a facut bine in aceasta paranoia de criza. Salutare Paule man si te citesc in continuare cu aceeasi placere. Andu
pentru textul : fulger cu aromă de vanilie de...Marina,Vio, mi-ați adus un pic zâmbetul pe buze și vă mulțumesc.Voi salvați fabrica de bolduri. atent, cu gânduri bune, paul
pentru textul : Fabrica de bolduri deceea ce spui tu aici e -banuiesc- visul oricarui poet. eu nu sunt. nu fac decat sa impart din mine aceluia care ii e foame si sete. cine mananca si bea se va bucura. astfel, ma satur, privind. si foamea mea creste. multumesc. te citesc in continuare
pentru textul : candelabrele deAi bagat pH-ul in poezie! E ceva fain aici, ceva inedit, titlul e interesant, insa e si ceva balast, prea mult, mai renunta, la luna, la urletul salbatic, la ultimul vers, la soc, la balconul florentin, fa-o sa fie poezie.
pentru textul : cum să prinzi luna în zona 51 deAș rescrie ultimul vers inversând: "împreunându-se precum șerpii limbile noastre". Bun versul, deși horror: "pleoapa ca un capac de sicriu răsturnându-se". Și tot nu mă înțeleg cu cele două gerunzii atât de apropiate în final.
pentru textul : Întâlnire deAsa cum spune si titlul, este doar un "prolog". Va urma "discutia" (care este in chinurile facerii). La ea vor participa: Filosoful Zen (impropriu numit "filosof" pt. ca despre Zen nu se vorbeste, se practica - chiar el va explica acest lucru), Etnograful (postmodern) si Fizicianul-Matematician & of course, G.M. pe post de "moderator". Plec de la premisa ca cititorul, oricat o fi de interesat de text, are si el nevoie, din cand in cand, de cate un scurt moment de relaxare. Nu-l poti tine tot timpul in priza ca se auto-deconecteaza si te lasa cand ti-e lumea mai draga. Multumesc pentru citire. Voi revedea textul pt. typos
pentru textul : Brainstorming torpilă – Prolog la o eventuală discuție (virtuală) despre Zen deOk, aici m-a frapat "incapacitatea" autoarei de a zugravi indivizi dar, deopotriva, de harul ei de a zugravi in schimb atmosfera printr-o anume ingramadire care ii contureaza relieful. In general, dorinta de obiectivizare si sistematizare a structurii umane in tipologii (in proza desigur) indeparteaza pe scriitor de proza introspectiva si de configurarea unor eroi complecsi. Aici insa autoarea alege calea modificarii esentiale a materiei epice, ramanand consecventa cu realismul sau sintetic. Iar mutatia aceasta se produce la nivelul substantei epice si nu la nivelul tehnicii sau al posturii narative. De aceea am zis ca sunt multi kilometri, indiferent cum citesti acel numar. E mai bine asa? Bobadil.
pentru textul : we will always have sighisoara... deRaluca, comparaţiile făcute mă onorează. Conceptul de poezie a devenit instabil ca un reactor la Fukushima şi uneori mă întreb, oare cât va mai rezista acestui tsunami care se numeşte realitate.
Virgil, nehotărârea face parte dintr-un plan al meu pe termen lung. Mulţumesc pentru opinie.
pentru textul : scrisoare din Puerto Vallarta deTextul tau are o aroma aparte, un soi de senzualitate a inceputurilor, a primei atingeri...e ceva deopotriva vinovat si special... asta e senzatia pe care o am. Timid iti sărut cu palmele obrazul rece tresar cand buzele aspre mușca ușor din golul degetelor pierdute in gesturi Eu as reformula sintagme de genul "obrazu-ți rece", "mușcară ușor" etc... fii aici cu noi prezenta si nu situa demersul poetic pe un calapod nepotrivit... cred ca ar trebui sa ai curajul de a continua, de a nu te opri la cateva versuri... trebuie sa te arati pe tine, cu sinceritatea celui caruia nu-i pasa decat de adevar.
pentru textul : Sărutul denicodem, hai sa fim seriosi. eu am inca speranta ca oricine am fi sintem oameni mari (adica maturi). pe mine nu m-a acuzat nimeni ca as fi furat din nichita. la un moment dat bobadil facea anumite asocieri dar n-au reusit sa ma intereseze dincolo de amuzament. ca sa sa fiu mai simplu, bunica-mea avea o vorba "hotului de hot i-e frica". niciodata nu am avut probleme sa imi apar "proprietatea intelectuala" pentru ca niciodata nu am avut nici cea mai vaga banuiala ca as fi plagiat pe cineva. si am fost acuzat si eu si de caloianu silvia si cred ca au mai zis si altii una si alta. ca de obicei i-am lasat sa fiarba in suc propriu. eu nu vad cine si unde te-a acuzat de ceva. pe hermeneia noi avem o politica de zero toleranta fata de astfel de lucruri si sint convins ca daca vreun editor sau moderator ar fi avut vreo anumita banuiala de plagiat ti s-ar fi adus la cunostinta acest lucru in termeni fara nici un echivoc
pentru textul : tăceri dete rog să corectezi subtitlul
pentru textul : haiku deîn altă ordine de idei mă îndoiesc că "sânul primăverii" sau "parfumul vieţii" pot exista într-un haiku
îmi place. aş renunţa,totuşi, la ultimul vers.
aş lăsa aşa:
"Să moară goală bezna,
zăpada plic în sobă.
Să nu băgăm de seamă"
ultimul vers mi se pare destul de preţios pe lângă "ceaiul de plante,gerul urşi şi foci,etc.", "vorbitul pustiului" dezvoltându-mi un alt tip de mesaj care nu se potriveşte cu atmosfera atât de frumos aşezată până acolo.
citez: "Să intri doar banală/să-mi ceri un ceai de plantă.
Să moară goală bezna/ zăpada plic în sobă." - versuri foarte bune;
"zăpada plic în sobă." - un vers de excepţie pentru care te felicit
pentru textul : Conjunctiv de:))) „să scape de zădadă cu o lopată”???
nici eu nu știam de odiseea premierului nostru...
n-are nimeni o replică, tot prin epigramă, la catrenul ăsta? :)
pentru textul : Cu lopata- n drum spre Marte! deAlma, multumesc de apreciere. Probabil se simte putin ca am inceput sa reduc din balast, ma rog, atit cit pot fi obiectiv cu textele mele desi uneori am senzatia ca isi pierd forta daca le-as modifica.
pentru textul : Inside de"scheaună ușor" aş elimina "uşor". Textul mi se pare o nocturnă în ochii unui adolescent ori un pastel euforic pe buzele unei adolescente :).
pentru textul : mai bine târziu deserios?! subtitlul e obligatoriu?
pentru textul : Bun venit pe Hermeneia 2.0 de"încât îmi pulsează teama-n buricele degetelor
pentru textul : tu nu ai de unde să ştii dede frică să nu adorm până la urmă" - aş reface aici.
Pagini