Presupun că pe aici este clubul oamenilor mari de pe H de vreme ce nu intervine nimeni și suntem lăsați așa, să zicem ce ne pohtește sufletu'.
Mai ales că mie îmi plac vulgaritățile uneori îmi place chiar și o baie de vulgaritate doar că din păcate aici nu mă pot bucura de așa ceva. Tot ce primesc sunt niște înjurături care seamănă mai degrabă a smiorcăieli, nici măcar o flegmă pe obraz, apăsată, bărbătească.
Tu Gorune aparții unei categorii foarte interesante de oameni, ați studiat mult iar alții și-au petrecut viața studiindu-vă pe voi. Finalmente ei au murit însă alde ca voi nu pentru că voi sunteți nemuritori.
Iar tu mă anagramă bleagă de nici nu o găsesc dacă e să o pup cum mă îndemni ești din altă categorie, un fel de recycled paper, dar fiind încă tânăr (aici nu ai nicio contribuție) mai ai ceva șanse. Pe tine te păstrez deocamdată... ca să mă șterg. Gorun sunt sigur că mă înțelege deși sunt sigur că el a trecut la adult diapers de ceva vreme deja.... ce invenție extraordinară să recunoaștem.

Imi place textul... utilizezi in doua cazuri conectori logici care in loc sa confere cursivitate prelungesc artificial ideile... ma refer la "și" in fragmentele "o mîzgă aurie și sfîntă" și "și pierdut de florii"... cel putin la final nu-i vad rostul.

Draga Queen Margot, iti multumesc pentru ca ai revenit, si inca atat de detaliat. Scopul comentariilor pe hermeneia nu este sa ma multumeasca pe mine, dar sunt convinsa ca tu stii asta deja, si mai sunt convinsa ca la randul tau simti bucurie cand cineva se apleaca asupra scrierilor tale cu atentie.

Pentru imaginatie in special si in coerenta cu ceea ce am scris mai sus.

văd că aici uitasem de peniță. e un eseu care chiar merită citit.

1.ploaia care curge, curge - am preferat aceasta exprimare in locul uneia de gen: cade neincetat, cade fara oprire. "Curge" sugereaza mult mai bine abundenta de apa care cuprinde totul, in anotimpul ploios. 2. nu este alba, ca de zapada, ci este "chipul alb, ca de zapada care a-nceput sa se topeasca". scoasa din context, expresia "alba ca de zapada" este si normal sa nu iti spuna mare lucru. Ce vroiam sa sugerez prin aceasta imagine? chipul perfect alb al gheisei pe care se preling lacrimile, "topind" fardul. thanks again, for reading my poem!

Virgil, in ultimii doi ani am ascultat foarte mult blues si country
Imi venea sa ma dau cu capul de pereti pentru simplitate . Nu stiu daca stii, dar fara nici o legatura

Andrei, am citit o parte dintre poemele tale. Eşti talentat şi sensibil. Mulţumesc pentru gest, îţi doresc succes în tot ce faci.

Tania, îţi mulţumesc din suflet.

ma gandesc la kapnobatai,"umblatorii prin nori" ai dacilor ma mai duce cu gandul la linistea unei dupa-amieze de primavara, pe un deal din satul bunicilor, si ceea ce am simtit atunci (prin aprilie) si am pus in "wu wei" peniță, pentru ca simt versurile aproape, de parca as fi trait eu acele lucruri, atunci, in acele locuri matei h

Uneori poetul e preocupat de actul creator...Aici se merge pe v\rfuri pe linia subtire dintre eros si logos. Amestec de cald si rece, combinatie de fluturi si portelanuri dau textului tuse adanci. Un text care ma indemana la relecturare, din varii motive.

da, de Pesamosca, Dumnezeu să-l odihească !

era târziu, Silviu, şi cred că nu mai vedeam literele!. Toate bune !

Virgil,
Eu nu te întreb dacă în SUA fiecare scrie cum vrea, pentru că ştiu că şi acolo, ca în orice ţară civilizată (şi, mai ales, ca în ţările europene, care au o civilizaţie mult mai veche - căci ce făceau americanii pe la 1505, când călugărul Macarie tipărea, la Târgovişte, "Liturghierul"? Existau ei? Iaca, nu!) există instituţii care legiferează ortografia, ortoepia şi punctuaţia. Iar aceste instituţii sunt Academiile, ale căror decizii trebuie să aibă putere de lege. Iar guvernele, dacă sunt guverne, trebuie să asigure funcţionarea legilor şi în domeniul ortografiei. La noi, în 1860, s-a trecut, prin lege, la scrierea cu caractere latine. Legea a fost semnată de primul-ministru, pe numele lui Ion Ghica! Asta, ca să răspund insinuării tale privind datoria guvernelor de a se implica în problemele de limbă.
Dar să lăsăm asta! Dacă tu ai fi profesor în România, i-ai putea sfătui pe elevi să scrie cum "vrea muşchii lor"? Păi dacă ar face aşa, ar fi depunctaţi la examene, poate chiar le-ar pierde! Dar dacă ai avea un copil în şcoală, l-ai sfătui să aibă idei origionale în domeniul ortografiei? Dincolo de faptul că ar lua note mici, nu te-ai teme că unii l-ar eticheta drept agramat? Ca pe Elena Băsescu, care a devenit proverbială prin pluralul "succesuri"? (Legat de asta - un detaliu amuzant! Când fata Preşedintelui a dat pe gură acest plural, s-a găsit un individ care s-o apere, spunând că, de fapt, ea a folosit o formă care, pe vremea lui Alecsandri, era corectă! Poftim mistificaţie linguşitoare, mai ceva decât orice mistificaţie de pe vremea Cârmaciului! Păi biata fată nici nu ştie bine cine a fost Alecsandri şi cam prin ce cluburi de fiţe umbla!!!).
Să-ţi povestesc o întâmplare. Eram student în anul al doilea la Filologie şi am avut un examen scris cu celebrul profesor Dimitrie Macrea, autor al unui la fel de celebru "Dicţionar al limbii române moderne". Cine lua minimum 8 la scris, putea să nu se mai prezinte la oral. M-am pomenit cu 8. Dar, fiind eu cel mai bun student din grupă la gramatica istorică şi ştiind ce ştiu, am protestat (susţinut şi de asistentă) şi am intrat la oral, ca să-mi măresc nota. Profesorul m-a ascultat, a ascultat şi ce zice asistenta despre mine, dar nu mi-a dat decât 9, atrăgându-mi atenţia că fac greşeli de ortografie. Am încercat să-i demonstrez că nu e adevărat, susţinând că e mai corect cum am scris eu sintagmele cu pricina (care, după un timp, s-au şi scris cum susţineam eu). Profesorul (care în anul următor mi-a dat zece, amintindu-şi, cu un zâmbet, de incidentul anterior) mi-a dat un sfat pe care nu l-am uitat nici azi: "Niciodată să nu ai idei personale în domeniul ortografiei, pentru că poţi fi luat de incult; chiar dacă publici un studiu în care susţii o anume idee, n-ai voie s-o pui în practică decât atunci când ea a fost validată de Academie, printr-un nou îndrumar ortografic). Eu am înţeles, astfel că şi atunci când nu sunt de acord cu anumite norme (cum ar fi, de pildă, variantele libre "cireşe"-"cireşi", de care râde până şi nea Gică, un ţăran care are grijă de casa mea de la ţară atunci când eu sunt la oraş), le respect. Cum aş putea să depunctez un elev care scrie "Am cumpărat un kg de cireşi"? M-ar reclama şi ar câştiga, ba chiar ar putea să reiasă că eu n-am habar care e forma corectă (sau care sunt formele corecte).
Prin urmare, vorba maghiarului francofil: "A bon entendeur salut!" (cu un accent grav pe A!).

flabra, sa-ti creasca bebeul. multumesc de oprire. bobadil, scumpul meu prieten de litera, ce veste minunata mi-ai adus în astă dimineață. sper sa te ții de cuvînt. eu promit să nu sar la bataie. uite, o sa incerc sa ma integrez in colectivul asta si o sa fiu politicoasa. poate asa, mai aflu cite ceva si din legile nescrise de pe aici. cred ca tu le cunosti foarte bine, daca asa te tine lumea cu amindoua mainile. cu bucuria primului comentariu rational primit de la tine, iti multumesc.

Mulțumesc Dorin de trecere și atenționare am făcut ceva modificări sper să fie bine te mai aștept cu comentarii.