Cer scuze autorului pentru aceasta interventie ce nu priveste in mod distinct poezia ci natura unor pareri exprimate aici de catre lectori... sustin ceea ce a scris Virgil mai devreme... nu cred ca e profitabil din punct de vedere literar sa ocupam spatiul destinat unor comentarii critice cu aspecte de genul "multumesc si tie, aritmosa" sau "idei in celofan subtire. imi aminteste de o alta poezie, alt cintec". Francisc si Aranca sa speram ca modul acesta de raportare nu va caracterizeaza si astfel o sa puteti remedia cu usurinta inconvenientele cu pricina.
ce dragut, e deja al doilea poem pe care aproape il preiei din repertoriul meu si mai bagi de la tine 3 viersuri colorati. mai mai ca as crede ca ori iti place la nebunie cum scriu, ori incepe sa fie o treaba personala. En fine, cum treaba asta nu conteaza, asa cum nu a contat niciodata, am sa ma raportez la calitatea indoielnica a textului.
"o mai ia
poate prin mehala sau poate prin alt cartier
unde ar trebui securitatea asigurată
vârsta nu va fi trecută în buletin corect
blugii frecaţi îi vor fi aliaţi în lupta cu bodyguarzii
oricum fetele celelalte vor face treişpe-paişpe
gaşcă de copii scăpaţi de acasă
nesăţioşi de imagini cu femei goale
nu e simplu îţi trebuie o cauţiune la M.A.I.
c'est la putain de merdre elle vous fait tomber dans la latrine
aşadar parcă nimic nu este mai penal
decât o tipă care-şi linge degetele
după ce le-a băgat într-un pahar
cu apă plată şi lămâie
răsărind dinspre torontal
pe calea aradului"- pentru ca doar atat este al tau, atat am sa comentez si eu. Mai pe scurt, mai pe lung, un text care se distinge prin antimetafora, prin realitatea frusta pe care o prezinta. In entitatea poeticeasca se da o lupta, o batalie pe care incearca sa o mascheze prin modul ironic in care afiseaza defectele/ durerile/ metehnele acestei lumi. M-a impresionat mai ales prin tentele putin lascive, imaginile vizuale m-au trimis direct la un... film francez in care tipa vine dintr-o familie vai vai si ajunge sa rasara de nicaieri direct pe torontal. Na, eu am incercat, dar sa stii ca textul tot prost ramane. Nu-i bai, se vor gasi care sa te premieze, au mai fost, da' eu iti zic asa, nu te lasa pacalita, mai degraba lasa-te de scris, nu de alta dar progres la tine... nema'
Aranca - ma bucur daca crezi ca am reusit sa duc „sensibilitatea” mai departe de ...acea ploaie mocaneasca ce-mi tot tinea pe loc inima... m-as bucura sa pot reusi macar pe bucatele, sa transform o sensibilitate „pacatoasa”, intr-o noua stare de armonie a mea cu mine insami, in care sa nu mai existe aceea nevoie imperioasa de a „ma impartasi” , ci o stare naturala in care metafora sa investigheze mai mult... multumesc de lectura si de semn!
Solomon, te rog sa pastrezi maniere civilizate si fata de celilalti membri ai Hermeneia. Ma indoiesc ca prin astfel de "aprecieri" vei incuraja pe altii sa te mai comenteze
ești incorigibilă Cristina. Tu strigi, tu ataci, tu acuzi, tu lovești. Și apoi tot tu te plîngi. Stau și mă întreb dacă e crasă ignoranță sau doar reavoință. Eu zic să îți recitești intervențiile înainte să te faci de rîs. Gîndește-te că le citesc și alții.
Cel mai amuzant însă la tine este genul acesta de impresie pe care o ai despre tine cum că tu „pricepi” lucrurile. Vezi expresii de genul „mie mi-e clara parodia.” Și cînd cineva îți explică cu bunăvoință continui cu cerbicie în încrîncenarea aceea stupidă a individului care a pus mîna pe bîtă și nu mai poate s-o lase pentru că miza orgoliului e prea mare. Te asigur eu că fie că admiți că ai dat-o în bară fie că nu admiți realitatea tot se vede. Oamenii care citesc aici sînt inteligenți. Efortul tău de a demonstra conspirații și intenții fantasmagorice nu face decît să te pună pe tine într-o lumină ridicolă. Dar dacă ții neaparat să fii percepută așa eu nu te împiedic. Fiecare pasăre pe limba ei piere.
vlad,recitesc schimbarea ta la faţă. de fapt, singurul vers care îmi creea disconfort era "fandosit în costum şi cravată". am eu asociaţiile mele stupide din cap, era o incongruenţă pentru mine: înger costum cravată.
am digerat textul şi recunosc că m am grăbit cu comentariul. la aşa un eveniment până şi îngerul trebuia să se îmbrace protocolar.
rezonez cu fiecare cuvânt din poemul tău, chiar dacă nu voi picta niciodată un înger în costulm şi cravată.
"uite! mă simt în ziua mea bună
ţi-am adus turtă dulce vată de zahăr
şi-o coroniţă din flori de răsură
dacă e grea pentru creştetul tău
îl scot pe tac’tu din rai pe poarta din dos
să–ţi ridice capul cu o sărutare pe gură"
aici sunt topit!
iertare dacă se poate pentru primul com.
ps. voiam să te provoc la discuţie când am scris că îngerii şi iisus sunt fraţi. nu sunt îngerii sunt făcuţi, iisus e născut. cum din tatăl nu înţeleg. dar asta este altă poveste.
Întrebarea mea a fost cu privire la măsura în care autorul a ales cu atenţie încadrarea (mai ales că acum fiecare poate să îşi administreze acest lucru fără probleme).
Dar ca poezie eu o consider reusită. Tocmai stridenţa acelui sunet răpăitor pe acoperiş în "dialog" de atmosferă cu "umbrele plumburii" fac farmecul acestul text.
contruita, neconstruita, pretioasa, nepretioasa, e buna. ultimul vers? ia lama, cutitul, laserul, guma, etc si sterge ultimul vers. nu conteaza cat de des o face, dar ca o face.
da, Alma, ai dreptate si iti multumesc. in primele doua strofe chiar am simtit ca ma ceva de spus, pe cand, in ce a mai ramas din poem, a fost rodul muncii neinspirate. multumesc pentru incurajare.
Ax3 un final probabil este ca pamintul va intirzia sa aterizeze ..la infinit. Cred ca nu am nevoie de realitate, de ceas sau picioare in poemul asta, ai dreptate. Revin.. Multumesc.
voinice, nu trebuie sa renunti asa usor. cît despre textul de față, îmi place. e foarte concentrat, profund, cu tîlc. asta chiar daca privesti lucrurile oarecum diferit de cum le vad eu
mulțumesc pentru comentariu și observații, silviu. oare nu ar fi scris și pavel un psalm dacă ar fi fost contemporan cu david? sau ce ar fi scris david dacă ar fi fost contemporan cu isus?
mulțumesc mihaela pentru perseverența cu care citești ce scriu și îți exprimi opinia.
E simplu să fii "prizonierul" unui anume stil, mai greu e să păstrezi o anume linie poetică a anumitor texte, un anume suflu specific doar ție ca autor. La acest lucru mă refeream în comentariul meu anterior.
licenţă poetică, fraţilor. luaţi-o ca atare. corect, româneşte, e temere (temerii). gardul înalt al temerii. mie îmi place "gardul înalt al teamei". teamei de ghilotină, de critică, de ce vreţi voi. dar e teamei, care e temerii. şi e licenţă poetică.
Cu ce nu ma impac: ingeri falsi si sentimente nocive care mi se par cam cliseistice. In rest alert si sigur, finalul foarte bun. Plus atmosfera redata fara gesturi inutile.
pe mine ma induioseza poezia asta , are un final foarte bun si multe nuante lirice si o tristete si un de ce si un nu inteleg de ce ne-am ascunde parul sub o basca, crestem si pierderea copilariei e o iluzie, ea este mereu acolo, in livada cu visini, langa toate amintirile nemuritoare
Eu apreciam detaliile sufocante în proza lui Emil. Ca un fel de marcă. Un fel de "citește cine vrea, scapă cine poate". Și din magia textelor lui scăpam mai greu. Numai că ultimele texte postate denotă o involuție, părerea mea de doi lei (sper să nu-mi ceară acte Virgil pe expresia asta, că n-am). E drept, poate este o etapă prin care trebuie să treacă autorul, dar eu una găsesc coborârea sa în cotidian lipsită de inspirația cu care mă obișnuisem. Cu alte cuvinte, dacă handsfree-ul e doar handsfree, mă mulțumesc să citesc ziarul. Eu una aștept, și nu trenul.
"ai avut vreodată senzația că te-au trezit brusc din somn te-au luat din pat tu n-ai reușit să-ți pui mai nimic în bagaj apoi te-au înghesuit într-un tren fără să știi unde mergi? ai avut vreodată senzația că ai coborît într-o gară mai mult din panica de a nu ajunge nicăieri și pe marginea drumului copaci înșirați ca niște naziști care te lovesc cu patul puștii în cap la cel mai mic pas nesigur?" da si inca de cate ori. imagininile, de fapt textul in intregime mi se pare genial. incerc sa-mi revin dupa socul de emotii pe care l-am primit.
sincer, ma mir cum de textul asta a ramas doar cu citirile si fara nicio penita. asa cum spunea si babodil, este mult prea bun pentru atat.
prima oară când pun problema în felul acesta, desigur, cu asta am intrat în rândul acelor "unii", merci.
sper că s-a înţeles de la început că nu sunt revoltată - aşa cum se întâmplă cu unii - că textul se află în atelier, voiam doar să aflu de ce. şi am aflat. ok, textul are filosofia lui, dacă ţie nu ţi-a transmis nimic, îmi pare rău. alţii mi-au exprimat alte păreri. cu plus. nu mi-am luat-o în cap, voiam să ştiu în ce constă părerea diametral opusă.
arhaic?! nicidecum. este înfiripat după o discuţie reală şi recentă. trimiterile sunt către ancestral, ci nu ancestrale. dar despre ce vorbesc reprezintă doar unul dintre sensuri. ideatic, am pornit-o din cu totul alt loc şi spre o cu totul altă raţiune.
nu văd de ce frecvenţa postărilor ar fi direct proporţională cu "efect(ul) negativ asupra valorii literare intrinseci.". păi după cum spui tu, toate textele mele sunt defectuoase - ca să nu zic mai urât - unul după altul, ceea ce nu este adevărat. nu sunt de geniu, dar, tot în baza feed-back-ului, înclin să cred că balansează spre plusul axei.
Adrian, este firesc să-mi pese de propria creaţie. aşa că nu văd ce trebuie să fie atât de curios în asta. este curios că nu se comentează texte din prima pagină, darmite din şantier - şi să se mai şi colaboreze/ lucreze pe ele până trec de impas! eu văd un plictis general. poate că ne îndreptăm într-o direcţie greşită cu literatura online?!
eu îţi mulţumesc pentru implicare. cum am mai spus, am încredere în puterea ta de percepţie. o să am grijă ce şi cât postez pe aici. e ok pentru mine că ţi-ai exprimat deschis părerea. te mai aştept şi altă dată.
multumesc, oana. eu insumi cand stau tolanit in burtica galaxiei si gadil l ombilico del mondo cu musteata mea de cowboy ma minunez de cat de mare e si tandru e cactusul pe care l tin in brate. ;))
dorine, ti-ai amintit de povestile copilariei. vezi ca virgil ti-a inminat medalia de aur intr-un comm. adica te-a laudat. zicea ca esti cel mai creativ sau inventiv sau altceva. noi ne mandrim cu tine. tu ce parere ai, trebuie sa trec la novice?
Asa-i Vladimir, dar in schimb deranjeaza "italienismele" Ce-i aia "macchiatto con latte"? Apoi mai deranjeaza semnele de punctuatie, in strofa a doua la sfarsit parca ar fi trebuit un semn de intrebare si nu unul de exclamare (oricum, strofa a doua e mai mare decat intreg poemul. Dar, ma rog, un text asa, numai bun de un "gin tonic with tonic" Bobadil.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Cer scuze autorului pentru aceasta interventie ce nu priveste in mod distinct poezia ci natura unor pareri exprimate aici de catre lectori... sustin ceea ce a scris Virgil mai devreme... nu cred ca e profitabil din punct de vedere literar sa ocupam spatiul destinat unor comentarii critice cu aspecte de genul "multumesc si tie, aritmosa" sau "idei in celofan subtire. imi aminteste de o alta poezie, alt cintec". Francisc si Aranca sa speram ca modul acesta de raportare nu va caracterizeaza si astfel o sa puteti remedia cu usurinta inconvenientele cu pricina.
pentru textul : crucile dece dragut, e deja al doilea poem pe care aproape il preiei din repertoriul meu si mai bagi de la tine 3 viersuri colorati. mai mai ca as crede ca ori iti place la nebunie cum scriu, ori incepe sa fie o treaba personala. En fine, cum treaba asta nu conteaza, asa cum nu a contat niciodata, am sa ma raportez la calitatea indoielnica a textului.
"o mai ia
poate prin mehala sau poate prin alt cartier
unde ar trebui securitatea asigurată
vârsta nu va fi trecută în buletin corect
blugii frecaţi îi vor fi aliaţi în lupta cu bodyguarzii
oricum fetele celelalte vor face treişpe-paişpe
gaşcă de copii scăpaţi de acasă
nesăţioşi de imagini cu femei goale
nu e simplu îţi trebuie o cauţiune la M.A.I.
pentru textul : Pe calea aradului nu circulă organe dec'est la putain de merdre elle vous fait tomber dans la latrine
aşadar parcă nimic nu este mai penal
decât o tipă care-şi linge degetele
după ce le-a băgat într-un pahar
cu apă plată şi lămâie
răsărind dinspre torontal
pe calea aradului"- pentru ca doar atat este al tau, atat am sa comentez si eu. Mai pe scurt, mai pe lung, un text care se distinge prin antimetafora, prin realitatea frusta pe care o prezinta. In entitatea poeticeasca se da o lupta, o batalie pe care incearca sa o mascheze prin modul ironic in care afiseaza defectele/ durerile/ metehnele acestei lumi. M-a impresionat mai ales prin tentele putin lascive, imaginile vizuale m-au trimis direct la un... film francez in care tipa vine dintr-o familie vai vai si ajunge sa rasara de nicaieri direct pe torontal. Na, eu am incercat, dar sa stii ca textul tot prost ramane. Nu-i bai, se vor gasi care sa te premieze, au mai fost, da' eu iti zic asa, nu te lasa pacalita, mai degraba lasa-te de scris, nu de alta dar progres la tine... nema'
Aranca - ma bucur daca crezi ca am reusit sa duc „sensibilitatea” mai departe de ...acea ploaie mocaneasca ce-mi tot tinea pe loc inima... m-as bucura sa pot reusi macar pe bucatele, sa transform o sensibilitate „pacatoasa”, intr-o noua stare de armonie a mea cu mine insami, in care sa nu mai existe aceea nevoie imperioasa de a „ma impartasi” , ci o stare naturala in care metafora sa investigheze mai mult... multumesc de lectura si de semn!
pentru textul : Pietrele Annei dema intreb, daca ar trebui sa comentezi tu un text ca asta, ce ai scrie...
pentru textul : Trăiește capra vecinului deSolomon, te rog sa pastrezi maniere civilizate si fata de celilalti membri ai Hermeneia. Ma indoiesc ca prin astfel de "aprecieri" vei incuraja pe altii sa te mai comenteze
pentru textul : telegrama deEugen, multumesc de rezonanta! esti binevenit oricand!
pentru textul : dintre toate durerile am ales așteptarea deești incorigibilă Cristina. Tu strigi, tu ataci, tu acuzi, tu lovești. Și apoi tot tu te plîngi. Stau și mă întreb dacă e crasă ignoranță sau doar reavoință. Eu zic să îți recitești intervențiile înainte să te faci de rîs. Gîndește-te că le citesc și alții.
pentru textul : noapte cu plată deCel mai amuzant însă la tine este genul acesta de impresie pe care o ai despre tine cum că tu „pricepi” lucrurile. Vezi expresii de genul „mie mi-e clara parodia.” Și cînd cineva îți explică cu bunăvoință continui cu cerbicie în încrîncenarea aceea stupidă a individului care a pus mîna pe bîtă și nu mai poate s-o lase pentru că miza orgoliului e prea mare. Te asigur eu că fie că admiți că ai dat-o în bară fie că nu admiți realitatea tot se vede. Oamenii care citesc aici sînt inteligenți. Efortul tău de a demonstra conspirații și intenții fantasmagorice nu face decît să te pună pe tine într-o lumină ridicolă. Dar dacă ții neaparat să fii percepută așa eu nu te împiedic. Fiecare pasăre pe limba ei piere.
vlad,recitesc schimbarea ta la faţă. de fapt, singurul vers care îmi creea disconfort era "fandosit în costum şi cravată". am eu asociaţiile mele stupide din cap, era o incongruenţă pentru mine: înger costum cravată.
am digerat textul şi recunosc că m am grăbit cu comentariul. la aşa un eveniment până şi îngerul trebuia să se îmbrace protocolar.
rezonez cu fiecare cuvânt din poemul tău, chiar dacă nu voi picta niciodată un înger în costulm şi cravată.
"uite! mă simt în ziua mea bună
ţi-am adus turtă dulce vată de zahăr
şi-o coroniţă din flori de răsură
dacă e grea pentru creştetul tău
îl scot pe tac’tu din rai pe poarta din dos
să–ţi ridice capul cu o sărutare pe gură"
aici sunt topit!
iertare dacă se poate pentru primul com.
ps. voiam să te provoc la discuţie când am scris că îngerii şi iisus sunt fraţi. nu sunt îngerii sunt făcuţi, iisus e născut. cum din tatăl nu înţeleg. dar asta este altă poveste.
pentru textul : ziua schimbării mele la faţă deÎntrebarea mea a fost cu privire la măsura în care autorul a ales cu atenţie încadrarea (mai ales că acum fiecare poate să îşi administreze acest lucru fără probleme).
pentru textul : ascultând ploaia deDar ca poezie eu o consider reusită. Tocmai stridenţa acelui sunet răpăitor pe acoperiş în "dialog" de atmosferă cu "umbrele plumburii" fac farmecul acestul text.
contruita, neconstruita, pretioasa, nepretioasa, e buna. ultimul vers? ia lama, cutitul, laserul, guma, etc si sterge ultimul vers. nu conteaza cat de des o face, dar ca o face.
pentru textul : împăcarea cu lumina deda, Alma, ai dreptate si iti multumesc. in primele doua strofe chiar am simtit ca ma ceva de spus, pe cand, in ce a mai ramas din poem, a fost rodul muncii neinspirate. multumesc pentru incurajare.
pentru textul : Sonetul propriei căutări deAx3 un final probabil este ca pamintul va intirzia sa aterizeze ..la infinit. Cred ca nu am nevoie de realitate, de ceas sau picioare in poemul asta, ai dreptate. Revin.. Multumesc.
pentru textul : Poem cu capul în nori deVladimir, iti multumesc pentru impresie si ma bucur ca mi- ai impartasit-o. Asa este, eu im cam regizez poemele, e ceva care asa vine, deocamdata.
pentru textul : long et douloureux devoinice, nu trebuie sa renunti asa usor. cît despre textul de față, îmi place. e foarte concentrat, profund, cu tîlc. asta chiar daca privesti lucrurile oarecum diferit de cum le vad eu
pentru textul : Rara Avis demulțumesc pentru comentariu și observații, silviu. oare nu ar fi scris și pavel un psalm dacă ar fi fost contemporan cu david? sau ce ar fi scris david dacă ar fi fost contemporan cu isus?
mulțumesc mihaela pentru perseverența cu care citești ce scriu și îți exprimi opinia.
pentru textul : psalm deNu ca nu ti-as da dreptate in ceea ce spui insa eseul presupune ceva mai mult... de ce nu incadrezi la "note" sau "jurnal"?
pentru textul : Popas acasă la Blaga deDomnule Titerenco, doamna Ioana Geacar va multumesc frumos sa aveti srabatori luminate cu respect , adelina
pentru textul : quand les paroles sont inutiles deE simplu să fii "prizonierul" unui anume stil, mai greu e să păstrezi o anume linie poetică a anumitor texte, un anume suflu specific doar ție ca autor. La acest lucru mă refeream în comentariul meu anterior.
pentru textul : fără un motiv anume delicenţă poetică, fraţilor. luaţi-o ca atare. corect, româneşte, e temere (temerii). gardul înalt al temerii. mie îmi place "gardul înalt al teamei". teamei de ghilotină, de critică, de ce vreţi voi. dar e teamei, care e temerii. şi e licenţă poetică.
pentru textul : noapte cu plată deCu ce nu ma impac: ingeri falsi si sentimente nocive care mi se par cam cliseistice. In rest alert si sigur, finalul foarte bun. Plus atmosfera redata fara gesturi inutile.
pentru textul : vă urez călătorie plăcută depe mine ma induioseza poezia asta , are un final foarte bun si multe nuante lirice si o tristete si un de ce si un nu inteleg de ce ne-am ascunde parul sub o basca, crestem si pierderea copilariei e o iluzie, ea este mereu acolo, in livada cu visini, langa toate amintirile nemuritoare
pentru textul : X pe geamul aburit deEu apreciam detaliile sufocante în proza lui Emil. Ca un fel de marcă. Un fel de "citește cine vrea, scapă cine poate". Și din magia textelor lui scăpam mai greu. Numai că ultimele texte postate denotă o involuție, părerea mea de doi lei (sper să nu-mi ceară acte Virgil pe expresia asta, că n-am). E drept, poate este o etapă prin care trebuie să treacă autorul, dar eu una găsesc coborârea sa în cotidian lipsită de inspirația cu care mă obișnuisem. Cu alte cuvinte, dacă handsfree-ul e doar handsfree, mă mulțumesc să citesc ziarul. Eu una aștept, și nu trenul.
pentru textul : post blue de"ai avut vreodată senzația că te-au trezit brusc din somn te-au luat din pat tu n-ai reușit să-ți pui mai nimic în bagaj apoi te-au înghesuit într-un tren fără să știi unde mergi? ai avut vreodată senzația că ai coborît într-o gară mai mult din panica de a nu ajunge nicăieri și pe marginea drumului copaci înșirați ca niște naziști care te lovesc cu patul puștii în cap la cel mai mic pas nesigur?" da si inca de cate ori. imagininile, de fapt textul in intregime mi se pare genial. incerc sa-mi revin dupa socul de emotii pe care l-am primit.
pentru textul : story of a city desincer, ma mir cum de textul asta a ramas doar cu citirile si fara nicio penita. asa cum spunea si babodil, este mult prea bun pentru atat.
prima oară când pun problema în felul acesta, desigur, cu asta am intrat în rândul acelor "unii", merci.
sper că s-a înţeles de la început că nu sunt revoltată - aşa cum se întâmplă cu unii - că textul se află în atelier, voiam doar să aflu de ce. şi am aflat. ok, textul are filosofia lui, dacă ţie nu ţi-a transmis nimic, îmi pare rău. alţii mi-au exprimat alte păreri. cu plus. nu mi-am luat-o în cap, voiam să ştiu în ce constă părerea diametral opusă.
arhaic?! nicidecum. este înfiripat după o discuţie reală şi recentă. trimiterile sunt către ancestral, ci nu ancestrale. dar despre ce vorbesc reprezintă doar unul dintre sensuri. ideatic, am pornit-o din cu totul alt loc şi spre o cu totul altă raţiune.
nu văd de ce frecvenţa postărilor ar fi direct proporţională cu "efect(ul) negativ asupra valorii literare intrinseci.". păi după cum spui tu, toate textele mele sunt defectuoase - ca să nu zic mai urât - unul după altul, ceea ce nu este adevărat. nu sunt de geniu, dar, tot în baza feed-back-ului, înclin să cred că balansează spre plusul axei.
Adrian, este firesc să-mi pese de propria creaţie. aşa că nu văd ce trebuie să fie atât de curios în asta. este curios că nu se comentează texte din prima pagină, darmite din şantier - şi să se mai şi colaboreze/ lucreze pe ele până trec de impas! eu văd un plictis general. poate că ne îndreptăm într-o direcţie greşită cu literatura online?!
eu îţi mulţumesc pentru implicare. cum am mai spus, am încredere în puterea ta de percepţie. o să am grijă ce şi cât postez pe aici. e ok pentru mine că ţi-ai exprimat deschis părerea. te mai aştept şi altă dată.
numai bine!
pentru textul : şi s-au ales cu mine demultumesc, oana. eu insumi cand stau tolanit in burtica galaxiei si gadil l ombilico del mondo cu musteata mea de cowboy ma minunez de cat de mare e si tandru e cactusul pe care l tin in brate. ;))
pentru textul : micuța B.B., asasina fantastică deVirgil, am incercat si ieri, si astazi sa schimb fotografia de la avatar si nu reusesc.
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - V – deiata o idee de la care se mai poate lucra
pentru textul : my Mary deIoana, eu cred ca am fost si clar si bine intentionat in comentariul meu. Cred ca daca il vei reciti vei intelege ce ti-am recomandat.
pentru textul : Evolutia Ideii de Frumos dedorine, ti-ai amintit de povestile copilariei. vezi ca virgil ti-a inminat medalia de aur intr-un comm. adica te-a laudat. zicea ca esti cel mai creativ sau inventiv sau altceva. noi ne mandrim cu tine. tu ce parere ai, trebuie sa trec la novice?
pentru textul : mărunțișuri despre fericire deAsa-i Vladimir, dar in schimb deranjeaza "italienismele" Ce-i aia "macchiatto con latte"? Apoi mai deranjeaza semnele de punctuatie, in strofa a doua la sfarsit parca ar fi trebuit un semn de intrebare si nu unul de exclamare (oricum, strofa a doua e mai mare decat intreg poemul. Dar, ma rog, un text asa, numai bun de un "gin tonic with tonic" Bobadil.
pentru textul : Love song dePagini