De acord cu S., tarmul acela e tare in plus in context. Ai o modalitate destul de neobisnuita de a scrie poezie: un amestec de ironie ce uneori se lasa purtata spre sarcasm, tendinta de a expune fara prejudecati, nevoia detaliilor. Totusi imi pare ca nu toate amanuntele pe care urmeaza sa construiesti poezia sunt bine rumegate. Pe unele le descoperi doar in actul scrierii.

pe tabletă nici eu nu am probleme. te întrebam, pentru că în RO nu prea este Wi-Fi peste tot, iar când mai merg pe la întruniri literare, cenacluri sau lansări de carte și trebuia să citesc foloseam mobilul. îți mulțumesc și sper să reușești cu situația "portrait".

niște cai își sparg genunchiul în mine îi închid între pleoape și merg mai departe mă urc pe umărul vorbelor mele descheiat la cămașă și scriu este ceea ce remarc si imi place in poem. observ, de asemenea, ca declarativa propozitie a faptului ca autorul nu se considera poet este rupta de contextul si continutul poemului. un poem, de altfel prin figuile de stil folosite la tot pasul "se cațără lepra cuvintelor", "cocorii se bat în ceruri pentru un țipăt", " sînt colivia cu lacăt și stele", dovada a unui om care a muncit cuvantul, aici, insa, nu suficient.

Costin, ce sa zic? poate ca pe la tine este prozaic sa ai "o inima din ața"...pe la mine, nu. :) iar "detaliile" pe care le acuzi au rostul rol: regizoral, daca vrei. multumesc de popas si comm.

ma gandeam la aceasta teorie inedita a cioturilor: "nu știu de ce numai noaptea devenim conștienți de noi înșine ca și cum în timpul zilei ne e frică de noi". si la Tina Arena... "Je m’appelle Bagdad Princesse défigurée Et Shéhérazade M’a oubliée"... poate nu toti uitam Prezentul.

imposibilul din alegere, dincolo de adevăr sau fals, ca și cum nu am avea nici scris în frunte, nici liniile din palmă, nimic inconștient nu ni s-ar trasa vreun drum clar, doar o conștientizare, uneori iluminare, pentru care oricum avem ceva în urmă de lăsat, ca o renunțare, sau "ne distanțăm până la dezordine", nu? alegerea prin smerenie, de ne-ar fi, "sub umbra lui", sub Lumina Lui. Madim

Viorel, cu speranta ca nu te-a suparat iarasi intarzierea raspunsului meu,
multumesc. )

Younger Sister două aspecte se pot comenta aici: 1) Textul are altă conotație decât aceea pe care ai înțeles-o tu. Deja s-a explicat în comentariile anterioare. Tu însă păstrezi varianta înțeleasă de tine fără a accepta și altele...interpretezi numai într-un singur fel și nimic mai mult...În text nu este vorba de frivolitate ci, așa cum explicam, există genuri literare ( Diviziune a creațiilor artistice în care intră opere cu trăsături comune în ceea ce privește forma, stilul, subiectul, tema etc. -conform DEX) în care acest text se poate încadra. Însă nu știu unde ai făcut școala. În Mongolia? 2) În altă ordine de idei, de vreme ce afirmi că ai reședința în Mongolia, ai putea explica, dacă se poate (te întreb dintr-o curiozitate a mea față de fenomenele paranormale), cum se face că postezi din Sibiu?

Mulțumesc pentru intervenție Adrian, odată cu plăcerea de a afla că a fost un filmuleț savurat. Nu știu ce a fost mai întâi, intenția sau atmosfera.

Ca o precizare, la primele două versuri, din păcate, nu știu de ce, derularea sonorului se face puțin mai rapid și vocea pare ușor gâtuită (poate de aici ”amigdalita” de care spune Nicodem), abia apoi își revine. N-am reluat înregistrarea, căci țin la ineditul acesteia. Cred că o a doua înregistrare va fi artificială.

Dar dacă în general a plăcut, asta mă încurajează să mai fac așa ceva, ceea ce vă invit și pe dumneavoastră.

Acesta este un subiect asupra căruia m-am tot oprit de ceva ani. Tot ce am spus în comentariul precedent reprezintă convingeri. Poate că vom reuși să spunem ceva și celorlalți din afara României despre noi, în afară de ce spun ziarele din Italia și Spania... În afară de ceea ce își închipuie toți văzându-ne producțiile amare și lipsite de orice urmă de lumină. Personaje damnate. Cum spuneam, habar nu am de unde vă inspirați, dar e bine că aveți un astfel de izvor, poate îl valorificați și altfel. Mă bucur că, vorba Adrianei, nu m-am trezit cu ceva ouă aruncate înspre ecran. Prietenește, Bianca. P.S. Și, dacă tot veni vorba despre colega mea, poate reveniți și asupra Cantonului cheferului, sunt și pe acolo ceva expresii mai slobode. Știu, acum cerem toată mâna, dar, dacă tot am prins și noi pe cineva care nu se sfiește să respecte regulamentul, profităm! Cu mulțumiri.

cel mai viu si firesc poem care l-am citit in ultima vreme.. felicitari, spui ca e si sincer in comentariu lasat almei. In cazul asta-mi pare rau ca e sincer.. oricum, felicitari pentru un text foarte bun, si uite, prima penita care o las pe hermeneia.

Multumesc frumos pentru atentie!

de doua ori: in primul rand pt. ca am uitat "Penita" si, in al doilea rand, pt. ca am postat com-ul de doua ori dand de lucru editorilor.

Scuze de off-topic, dar cine sunteți Dvs. stimată electra atât de bine informată și de justițiară (orice act de justiție ar trebui să se bazeze pe cunoaștere right?) Am avut deosebita plăcere pe care nu mi-o amintesc să stau de vorbă cu Dvs vreodată, prin vreun comentariu sau la vreun cenaclu poezie.ro în backstage la casa eliad sau la deko pe parcursul a cinci ani de zile aprox? Deocamdată nici texte nu aveți aici, habar n-am cine sunteți scuze. Încercați să existați înainte să vorbiți, mulțumesc.
Revin, comentariul meu se referă la neglijența pe care am observat-o nu doar acum în publicarea textelor pe site chiar și din partea patronului Virgil Titarenco și a familiei sale.
Enter-ul merge, scuze, poate nu l-am încercat eu lately. Dar aruncatul în prima pagină la login este răutăcios și necooperant cu bietul user... de ce să plece de unde era doar pentru că s-a logat?
Iar textul e foarte slab, e un text scris ca să fie scris, ca să umple o criză de inspirație pe baza unei simple idei.