fara sa magulesc, dar daca tu spui ca te-au incantat fie si numai doua versuri din textul meu, asta nu poate decat sa ma bucure... spun asta gandindu-ma bineinteles la faptul ca intre stilul meu (uite ca ii zic stil cu scuzele de rigoare) si ceea ce reusesti tu, este o alergatura ... poate niciodata nu e tarziu, niciodata ... intre cuvintele tale si eu cea vie, da simt cum ciuguleste piatra din palmele noastre, apoi zboara cu spaimele mele cu tot
tocmai îmi aminteam o scenă când cineva (avid de cultură) mi-a cerut sonata lunii și i-am răspuns că nu știu textul:))))))))))
dar comentariul ăsta e mai tare! era de ajuns vânzătorul de halva chestia cu vopsitorul de mere e un pic forțată dar ce mă apuc eu să te critic ?! p.s. ai fi bun la meteo știi să menții suspansul....tot în folosul societății!
mare plăcere!
Cred ca aici nu ai gasit inca forma poetica in care sa imbraci ideea. De aceea merita, zic eu, sa retii poemul pentru mai tarziu. Ma gandesc si la neologismele astea, ce chestie! Sunt de evitat in poezie, nu crezi? :-) Cu drag, Andu
Cum să supăr, Sorin? :) Mai ales că văd atâta bunăvoinţă şi sinceritate...şi delicateţe :) Mulţumesc frumos. Am trăit ziua de ieri, prima zi de serviciu, în nişte certitudini frumoase: elevii mei, copii de 9 ani, excepţionali. Poate peste câteva zile, voi retrăi starea altfel şi incertitudinile îşi vor face simţită prezenţa în poem. Îmi place mult acest punct de vedere, regăsit şi în alte comentarii. Învăţ cu drag :) Mulţumesc din nou.
Mi-a venit acum o idee: în loc de ,,să pot vedea lumea de la nivelul
buburuzelor fără zbor" aş pune ,,să pot vedea lumea de la nivelul
zborului neînceput"...Aştept păreri.
da, si pe mine ma ia mereu pe nepregatite, chiar daca ma antrenez din greu
si ma bucur cand peretii sunt surzi si orbi, pacat ca au simtul tactil atat de dezvoltat
daca te intereseaza, revin mai tarziu si iti zic pe unde nu mi-a iesit la pipait, dar e bine, oricum
"but again, imi aduca aminte de "leonarzi" sau "ramoni" de telenovele." iar eu zic: in sfarsiiiit!! asa si trebuie. :))) dar ce comentariu atent, multumesc! insa ruperea de ritm tot n-o vad...:) iar "acvila ratacita-n nisipuri"...tocmai asta e, ca in nisip cresc cactusi, nu acvile! :)
Asa cred si eu, primele 2 versuri, precum si finalul, n-au nici o legatura cu strofa de mijloc, nereusita, de altfel si la care poti renunta si vezi tu ce pui in loc.
Orice comentariu pe care il fac are o anumita sustinere. Incerc sa fiu cat mai degajat si sa va las pe dv sa luati deciziile care trebuie. Daimonul are o istorie lunga in poezia romaneasca. Si nu am vrut sa va zic ca poemul dv se aseamana, tematic, cu acela al lui Nichita Stanescu - Daimonul meu catre mine. Puteti sa asociati substantivele poezie si daimon si apoi sa cautati pe Google. Lectura bogata, sau cel putin cautarea pe Google, pot fi de mare ajutor in procesul formarii dv ca poet. Va multumesc.
te cobori dincolo de obraznicie Vladimir. dar e ok, intotdeauna am stiut ca pretul pentru a cunoaste adevarul despre oameni este scump. cu ocazia asta am aflat si eu cu cine am de a face in ceea ce te priveste. referitor insa la "cele facute de tine pentru hermeneia" ma faci sa zimbesc. si stau si ma gindesc, tot asa in "spiritul moralei crestine", ca sa te citez, oare cit de dezechilibrat trebuie sa fie acest necumpatat narcisism al tau. pentru ca adevarul este, asa cum il stii si tu de altfel, ca, cu exceptia citorva "sfaturi" asa dupa ureche eu personal nu imi amintesc ca tu sa fi facut nimic pentru hermeneia. imi vine si sa zimbesc. pentru ca habar nu ai cita munca si cine a facut-o pentru site-ul acesta. dar discutia devine deja jenanta. un fel de comedie absurda.
mi-a plăcut poemul. are un caracter frust, desenînd drumul uneori inutil pentru recâștigarea unei iubiri pierdute. aș avea câteva mici cârcoteli în prima strofă sintagma /dintre vertebrele mele fierbinți/. deși e ok ideea, parcă nu cadrează cu restul textului, direct, palpabil. în strofa doi aș scoate /am fost gata să-mi vînd și sufletul/.
ultima strofă mi-a plăcut foarte mult, foarte vizuală, frumoasă.
de identificare/ supervizare, ca să fim mai la îndemână, ai dreptate, Nicholas. îţi mulţumesc pentru empatie.
(cât despre ăi deştepţi, una e să fii deştept în bine şi alta e să fii deştept în rău...).
...văd că la orice comentariu trebuie ținut cont de o "chestie" pe care am uitat-o, scuze editorilor. știu că vor fi șterse rândurile anterioare, deci revin: ...aici vezi coperta, Marina: http://bookblog.ro/poezii/index.php?tag=blaj.paul.-rusenescu.ramona ...și câteva reacții online pe care un simplu search de google la numele meu le-ar fi rezolvat: http://www.zf.ro/print_138729.htmlhttp://vetiver.weblog.ro/http://www.oglindaliterara.ro/index.php?ar=1981 aș dori să fac o corectură: editura Napoca Star ...cartea a apărut în luna aprilie a acestui an în colaborare cu Ramona Rusenescu. acum poate fi găsită prin cerere doar în format electronic la adresa de mail [email protected] mulțumiri fie aduse "capacității","închipuirii" Marinei și generozității ei, precum și ție Vio, pentru că reușești să vezi dificilimea cât și complicilimea mea. tre' să zâmbesc și eu un pic. ca la o poveste veche și hâtră... somnoros, cu gânduri bune, paul
Da, un text excelent, de apreciat si multimea rafinată a punctelor de suspensie, incepand chiar din titlu. Este o tehnica pe care o intalnim la toti marii poeti care stiu sa-si lase cititorii sa completeze lectura cu imaginatia lor vivace. As sugera introducerea unor puncte de suspensie atat in subtitlu (deocamdată nefolosit) cat si la finele versurilor 3, 4 si 8. As mai accentua si mesajul cu controlorul schimband cu "naș" care e mai aproape de cititorul blatist, o sugestie doar, desigur. Este cred cel mai bun text pe care l-am citit în ultima vreme pe Hermeneia. Puncte puncte Andu
Marian dragule, eu iti atrag atentia ca asta ce spui tu este o forma incipienta de paranoia (si crede-ma datorita celor cum zici tu zece ani in plus :-) Tu te crezi vreunul dintre cei enumerati de tine or what? Hai sa fim seriosi, eu zic sa ne oprim aici cu polemica pana nu il suparam pe Virgil :-) si sa ne vedem de scris. Eu te voi citi in continuare. Nu mi-o lua in nume de rau daca iti spun sincer ce simt (sau ce NU simt) cand te citesc. Atat. Bobadil
Ca tot e rost de scandal, zic si eu:
- nu imi place "Masa de lucru", mereu ma intreb unde sunt textele mele si ce cauta masa de lucru la mine in pagina.
- nu imi place prima pagina a sitelui cum arata, e un haos total.
- site-ul vechi era ordonat, stiam unde sunt toate ale mele si ale altora.
- site-ul vechi NU era ca toate blogurile pe wordpress, era deosebit, inedit
cred că poezia este o necesitate a noastră de a depăşi anumite stări, acel ipotetic echilibru dintre noi şi lume.
începem să scriem pentru a ne elibera de un gând obsesiv (şi cred că e ideal să fie aşa, adică să scriem doar atunci când există această necesitate) dar mai departe pentru a împărtăşi acest "gând" lumii, el trebuie să aibe o formă estetică,
căci poezia este o "artă" şi trebuie să rămânem fideli redării ei estetice... iar aici intervine infidelitatea faţă de noi înşine, pentru că oricât de "geniali" am fi, gândul nostru frumos şi curat, trăirea noastră, nu prea poate fi artă dacă nu folosim unelte de şlefuit.
Asa e, intuitia e corecta, ultima strofa mi s-a parut necizelata, m-am temut sa mai prelucrez de teama de a nu cadea in artificial. E remarcabil cand oameni care nu te cunosc, merg exact pe urma gandului tau.
De aceea mi-a facut multa placere prima parte a comentariului, mi-a dat curaj. Multumesc.
am scris despre folosirea diacriticelor deoarece am obsevat că la cel de-al doilea poem al tău postat aici nu le-ai mai folosit. pentru asta am spus că este de preferat folosirea lor. am revenit cu acest comentariu pentru a nu se creea confuzii. Madim
Excelent text! Aproape că îmi vine să mă entuziasmez dar știu că nu se cade, o să zică lumea iote margas s-a dat cu puterea au vorbit pe mess... nimic mai greșit!
Aceste text îmbină realismul de reportaj cu satira fină, metaforică, într-un mod demn de remarcat și desigur, de apreciat. Asta ca să nu mai menționez surpriza pe care am avut-o citind acest text sub semnătura unui poet.
O acuratețe de tip relatare de pe câmpul de luptă însă dublată de o ironie moromețiană dar nicidecum desprinsă de acolo, din marin preda... mai degrabă dintr-o insula a lui thomas hudson foarte personală a autorului.
Felicitări!
Iar comentariul domnului trei de A nu îmi spune decât că mereu sunt oameni (editori sau simpli cetățeni) care din postura lor nu mai văd pădurea din cauza copacilor.
Aprecierea mea pentru acest text.
Margas
fatal, desigur, în sensul realizării artistice. a scos Adrian, recent, câțiva tropi reușiți în ”oamenilor mei”, după ce înainte lui a scris Nichita, ”Atâta să nu uiţi / Că el a fost un om viu / viu / pipăibil cu mâna”, și înaintea acestuia alții..., iar textul de mai sus mi se pare o încercare (nereușită), de același gen.
pasul dintre aforism și metaforă e mic. enervant de mic. dacă nu faci stop pe piep când trebuie riști să-ți dai o minge-n gură. deci, nimic nu e chiar 100% safe :)
uite-asa, Dorine! Tarfa aia de poezie care te bantuie pana iti frange gatul, "Femeia/ Care dansa pe mese si ucidea poeti" desi esti plin de ea pana in maduva oaselor, o cauti fara sa sti ca esti impregnat in totalitate de ea! Este unul din textele iesit intr-o clipa de gratie. Perfect imbraca in prozodia fara cusur.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
fara sa magulesc, dar daca tu spui ca te-au incantat fie si numai doua versuri din textul meu, asta nu poate decat sa ma bucure... spun asta gandindu-ma bineinteles la faptul ca intre stilul meu (uite ca ii zic stil cu scuzele de rigoare) si ceea ce reusesti tu, este o alergatura ... poate niciodata nu e tarziu, niciodata ... intre cuvintele tale si eu cea vie, da simt cum ciuguleste piatra din palmele noastre, apoi zboara cu spaimele mele cu tot
pentru textul : Pietrele Annei depetru hamat, te rog sa imi spui si mie unde pe acest site nu s-a discutat sau nu s-a putut discuta civilizat?
pentru textul : "Jurnalul fericirii". O poetică a (re)găsirii și (re)culturalizării prin credință în universul concentraționar românesc. detocmai îmi aminteam o scenă când cineva (avid de cultură) mi-a cerut sonata lunii și i-am răspuns că nu știu textul:))))))))))
pentru textul : mai bine moare un om dedar comentariul ăsta e mai tare! era de ajuns vânzătorul de halva chestia cu vopsitorul de mere e un pic forțată dar ce mă apuc eu să te critic ?! p.s. ai fi bun la meteo știi să menții suspansul....tot în folosul societății!
mare plăcere!
Cred ca aici nu ai gasit inca forma poetica in care sa imbraci ideea. De aceea merita, zic eu, sa retii poemul pentru mai tarziu. Ma gandesc si la neologismele astea, ce chestie! Sunt de evitat in poezie, nu crezi? :-) Cu drag, Andu
pentru textul : Cântec deîntrun ziar
pentru textul : Bilete pentru Monte Carlo denonstop.
am fost trimes la un alt cabinet
nonostop
... și asta până la jumătatea textului. Recorectează te rog.
Cum să supăr, Sorin? :) Mai ales că văd atâta bunăvoinţă şi sinceritate...şi delicateţe :) Mulţumesc frumos. Am trăit ziua de ieri, prima zi de serviciu, în nişte certitudini frumoase: elevii mei, copii de 9 ani, excepţionali. Poate peste câteva zile, voi retrăi starea altfel şi incertitudinile îşi vor face simţită prezenţa în poem. Îmi place mult acest punct de vedere, regăsit şi în alte comentarii. Învăţ cu drag :) Mulţumesc din nou.
Mi-a venit acum o idee: în loc de ,,să pot vedea lumea de la nivelul
pentru textul : Adoriana în zi de septembrie debuburuzelor fără zbor" aş pune ,,să pot vedea lumea de la nivelul
zborului neînceput"...Aştept păreri.
Iată și afișul final, cu programul cenaclului. Mulțumim Hermeneia pentru găzduire! Vă așteptăm cu drag!
pentru textul : Virtualia XI - anunț final deNicodem, mă bucur că ai trecut pe acest drum şi ai lăsat un semn.
pentru textul : cerul visează altfel decât noi deda, si pe mine ma ia mereu pe nepregatite, chiar daca ma antrenez din greu
si ma bucur cand peretii sunt surzi si orbi, pacat ca au simtul tactil atat de dezvoltat
daca te intereseaza, revin mai tarziu si iti zic pe unde nu mi-a iesit la pipait, dar e bine, oricum
pentru textul : no new messages in your inbox de"but again, imi aduca aminte de "leonarzi" sau "ramoni" de telenovele." iar eu zic: in sfarsiiiit!! asa si trebuie. :))) dar ce comentariu atent, multumesc! insa ruperea de ritm tot n-o vad...:) iar "acvila ratacita-n nisipuri"...tocmai asta e, ca in nisip cresc cactusi, nu acvile! :)
pentru textul : Poezie nudă cu un bărbat deAsa cred si eu, primele 2 versuri, precum si finalul, n-au nici o legatura cu strofa de mijloc, nereusita, de altfel si la care poti renunta si vezi tu ce pui in loc.
pentru textul : noapte de pământ ars deOrice comentariu pe care il fac are o anumita sustinere. Incerc sa fiu cat mai degajat si sa va las pe dv sa luati deciziile care trebuie. Daimonul are o istorie lunga in poezia romaneasca. Si nu am vrut sa va zic ca poemul dv se aseamana, tematic, cu acela al lui Nichita Stanescu - Daimonul meu catre mine. Puteti sa asociati substantivele poezie si daimon si apoi sa cautati pe Google. Lectura bogata, sau cel putin cautarea pe Google, pot fi de mare ajutor in procesul formarii dv ca poet. Va multumesc.
pentru textul : stare de fapt dete cobori dincolo de obraznicie Vladimir. dar e ok, intotdeauna am stiut ca pretul pentru a cunoaste adevarul despre oameni este scump. cu ocazia asta am aflat si eu cu cine am de a face in ceea ce te priveste. referitor insa la "cele facute de tine pentru hermeneia" ma faci sa zimbesc. si stau si ma gindesc, tot asa in "spiritul moralei crestine", ca sa te citez, oare cit de dezechilibrat trebuie sa fie acest necumpatat narcisism al tau. pentru ca adevarul este, asa cum il stii si tu de altfel, ca, cu exceptia citorva "sfaturi" asa dupa ureche eu personal nu imi amintesc ca tu sa fi facut nimic pentru hermeneia. imi vine si sa zimbesc. pentru ca habar nu ai cita munca si cine a facut-o pentru site-ul acesta. dar discutia devine deja jenanta. un fel de comedie absurda.
pentru textul : Despre noi și Anca Florian defrumoasă lumea din poezia ta, iar faptul ca poti sa impletesti o poveste din versurile ei inseamna mult pentru mine.
pentru textul : alte povestiri de la Şipot demi-a plăcut poemul. are un caracter frust, desenînd drumul uneori inutil pentru recâștigarea unei iubiri pierdute. aș avea câteva mici cârcoteli în prima strofă sintagma /dintre vertebrele mele fierbinți/. deși e ok ideea, parcă nu cadrează cu restul textului, direct, palpabil. în strofa doi aș scoate /am fost gata să-mi vînd și sufletul/.
pentru textul : ca să te-aduc înapoi deultima strofă mi-a plăcut foarte mult, foarte vizuală, frumoasă.
de identificare/ supervizare, ca să fim mai la îndemână, ai dreptate, Nicholas. îţi mulţumesc pentru empatie.
pentru textul : fiindcă poartă deja un nume de(cât despre ăi deştepţi, una e să fii deştept în bine şi alta e să fii deştept în rău...).
Cristina, daca tu aici te-ai oprit eu nu am cum sa te trec de opreliste
pentru textul : Punct culminant deCalin,
multumesc pt aprecierea generoasa. nu fug insa nici de-o critica :)
...văd că la orice comentariu trebuie ținut cont de o "chestie" pe care am uitat-o, scuze editorilor. știu că vor fi șterse rândurile anterioare, deci revin: ...aici vezi coperta, Marina: http://bookblog.ro/poezii/index.php?tag=blaj.paul.-rusenescu.ramona ...și câteva reacții online pe care un simplu search de google la numele meu le-ar fi rezolvat: http://www.zf.ro/print_138729.html http://vetiver.weblog.ro/ http://www.oglindaliterara.ro/index.php?ar=1981 aș dori să fac o corectură: editura Napoca Star ...cartea a apărut în luna aprilie a acestui an în colaborare cu Ramona Rusenescu. acum poate fi găsită prin cerere doar în format electronic la adresa de mail [email protected] mulțumiri fie aduse "capacității","închipuirii" Marinei și generozității ei, precum și ție Vio, pentru că reușești să vezi dificilimea cât și complicilimea mea. tre' să zâmbesc și eu un pic. ca la o poveste veche și hâtră... somnoros, cu gânduri bune, paul
pentru textul : Paul Blaj și simțul tragicului în poezie deDa, un text excelent, de apreciat si multimea rafinată a punctelor de suspensie, incepand chiar din titlu. Este o tehnica pe care o intalnim la toti marii poeti care stiu sa-si lase cititorii sa completeze lectura cu imaginatia lor vivace. As sugera introducerea unor puncte de suspensie atat in subtitlu (deocamdată nefolosit) cat si la finele versurilor 3, 4 si 8. As mai accentua si mesajul cu controlorul schimband cu "naș" care e mai aproape de cititorul blatist, o sugestie doar, desigur. Este cred cel mai bun text pe care l-am citit în ultima vreme pe Hermeneia. Puncte puncte Andu
pentru textul : ...istoria scrumului deMarian dragule, eu iti atrag atentia ca asta ce spui tu este o forma incipienta de paranoia (si crede-ma datorita celor cum zici tu zece ani in plus :-) Tu te crezi vreunul dintre cei enumerati de tine or what? Hai sa fim seriosi, eu zic sa ne oprim aici cu polemica pana nu il suparam pe Virgil :-) si sa ne vedem de scris. Eu te voi citi in continuare. Nu mi-o lua in nume de rau daca iti spun sincer ce simt (sau ce NU simt) cand te citesc. Atat. Bobadil
pentru textul : un fragment întreg deCa tot e rost de scandal, zic si eu:
pentru textul : despre o femeie goală de- nu imi place "Masa de lucru", mereu ma intreb unde sunt textele mele si ce cauta masa de lucru la mine in pagina.
- nu imi place prima pagina a sitelui cum arata, e un haos total.
- site-ul vechi era ordonat, stiam unde sunt toate ale mele si ale altora.
- site-ul vechi NU era ca toate blogurile pe wordpress, era deosebit, inedit
cred că poezia este o necesitate a noastră de a depăşi anumite stări, acel ipotetic echilibru dintre noi şi lume.
pentru textul : Ce este sau ce ar trebui să fie poezia? deîncepem să scriem pentru a ne elibera de un gând obsesiv (şi cred că e ideal să fie aşa, adică să scriem doar atunci când există această necesitate) dar mai departe pentru a împărtăşi acest "gând" lumii, el trebuie să aibe o formă estetică,
căci poezia este o "artă" şi trebuie să rămânem fideli redării ei estetice... iar aici intervine infidelitatea faţă de noi înşine, pentru că oricât de "geniali" am fi, gândul nostru frumos şi curat, trăirea noastră, nu prea poate fi artă dacă nu folosim unelte de şlefuit.
multumesc Oriana, eu, personal, am o singura rezerva fata de "ca pe un gît", dar ma mai gindesc cum rezolv acolo
pentru textul : hastinapura dreams deAsa e, intuitia e corecta, ultima strofa mi s-a parut necizelata, m-am temut sa mai prelucrez de teama de a nu cadea in artificial. E remarcabil cand oameni care nu te cunosc, merg exact pe urma gandului tau.
pentru textul : În loc de strigăt voi ţine un şarpe deDe aceea mi-a facut multa placere prima parte a comentariului, mi-a dat curaj. Multumesc.
am scris despre folosirea diacriticelor deoarece am obsevat că la cel de-al doilea poem al tău postat aici nu le-ai mai folosit. pentru asta am spus că este de preferat folosirea lor. am revenit cu acest comentariu pentru a nu se creea confuzii. Madim
pentru textul : Rămân gol deExcelent text! Aproape că îmi vine să mă entuziasmez dar știu că nu se cade, o să zică lumea iote margas s-a dat cu puterea au vorbit pe mess... nimic mai greșit!
pentru textul : Spoiler deAceste text îmbină realismul de reportaj cu satira fină, metaforică, într-un mod demn de remarcat și desigur, de apreciat. Asta ca să nu mai menționez surpriza pe care am avut-o citind acest text sub semnătura unui poet.
O acuratețe de tip relatare de pe câmpul de luptă însă dublată de o ironie moromețiană dar nicidecum desprinsă de acolo, din marin preda... mai degrabă dintr-o insula a lui thomas hudson foarte personală a autorului.
Felicitări!
Iar comentariul domnului trei de A nu îmi spune decât că mereu sunt oameni (editori sau simpli cetățeni) care din postura lor nu mai văd pădurea din cauza copacilor.
Aprecierea mea pentru acest text.
Margas
fatal, desigur, în sensul realizării artistice. a scos Adrian, recent, câțiva tropi reușiți în ”oamenilor mei”, după ce înainte lui a scris Nichita, ”Atâta să nu uiţi / Că el a fost un om viu / viu / pipăibil cu mâna”, și înaintea acestuia alții..., iar textul de mai sus mi se pare o încercare (nereușită), de același gen.
pentru textul : 100% safe depasul dintre aforism și metaforă e mic. enervant de mic. dacă nu faci stop pe piep când trebuie riști să-ți dai o minge-n gură. deci, nimic nu e chiar 100% safe :)
multumesc de semn, Vladimir...
pentru textul : din ce în ce mai galben deo fi Nichita, regasesc aici cateva cuvinte definitorii scrierilor sale si forma poeziei ma duce cu gandul la el s-ar putea sa ma insel...
pentru textul : poezia mea de azi deuite-asa, Dorine! Tarfa aia de poezie care te bantuie pana iti frange gatul, "Femeia/ Care dansa pe mese si ucidea poeti" desi esti plin de ea pana in maduva oaselor, o cauti fara sa sti ca esti impregnat in totalitate de ea! Este unul din textele iesit intr-o clipa de gratie. Perfect imbraca in prozodia fara cusur.
pentru textul : În altă viață, eu, poetul, dePagini