Elena, înțeleg că te-a emoționat ce a scris Marius dar de vreme ce sîntem pe un site de literatură ar fi bine și să spui ce anume te-a impresionat plăcut sau neplăcut, și de ce.
multumesc, desi nu este un text tocmai nou, este totusi o modalitate pe care ar trebui probabil sa o mai abordez. in orice caz, asocierea cu psalmii moderni onoreaza.
bună dimineaţa!
un poem tonic în care mă regăsesc total.
mă bucur să constat că nu sunt singura care îşi doreşte să "evadeze" pe o insulă.
"nu mai știu să vorbesc
nu mai știu să m-apropii
toți te întreabă de ce plîngi
nimeni de ce rîzi" ...
un semn de apreciere.
Cristina, in primul rind as vrea sa nu ma suspetezi de niciun fel de malevolenta. nici pe mine si nici pe cei care te citesc. Tu spui ca nu primesti comentarii, dar nu crezi ca exact acelasi lucru se poate spune in general si despre tine. Tu de asemenea rareori comentezi sub textele altora. Nu inteleg de ce atit de multi oameni sint deranjati ca nu primesc atentia pe care ei nu o acorda altora. Trecerea la corespondent este facuta intr-un anumit set de situatii. Retrogradarea (daca vrei sa o privesti asa) la categoria de novice, este facuta in alt set de situatii. Prima este legata in primul rind de frecventa si tipul de relatie cu Hermeneia. A doua este legata in principal de calitatea textelor postate. Nu stiu si nu cred ca s-a facut o greseala cind ti s-a acordat nivelul actual. Dar acest lucru nu inseamna ca poti continua sa postezi texte slabe si iti poti pastra nivelul. Tu poti sa fii un scriitor genial dar daca postezi texte submediocre si mai ales repetat, nu te poti astepta sa pastrezi prea multa vreme acelasi nivel. Macar si doar din motivul ca pentru categoria de novice publicarea textelor pe prima pagina este controlata prin aprobare. Citez din Regulament: "11. Membrii trebuie sa doreasca sa nu ramîna la stadiul de novice ci sa intre în categoria autorilor Hermeneia dar odata ajunși acolo trebuie sa înțeleaga faptul ca Hermeneia nu va accepta compromiterea acestei categorii și ca trebuie sa întîmpine așteptarile de calitate ale cititorilor noștri oferind texte pe masura valorii lor. Abandonarea vizibila a unui anumit nivel de calitate a textelor publicate poate duce la retrogradarea din categoria deținuta sau excluderea din rîndul membrilor Hermeneia."
Ce am vrut sa spun prin materia prima este ca drama unui spital, de psihiatrie sau altfel, mai ales cind este legata de experienta personala, poate fi o sursa inspirationala din care poti construi literatura, dar doar a insira la modul ne-creativ ce ti s-a intimplat nu cred ca se califica drept literatura. Parere mea. Cred ca ar trebui sa abandonezi suspiciunea cum ca alti nu iti comenteaza textele pentru ca nu cred ca poti progresa, ci mai degraba sa te intrebi cit de mult participi tu sub textele altora.
astazi, 12.12.2012, deschid din nou aici dupa o lunga, foarte lunga absenta...descopar o zi deosebita, ziua dragului nostru Virgil Titarenco...felicitari pentru tot ce ati facut mai ales pentru mine...LA MULTI ANI CU SANATATE SI BUCURII CAT CUPRINDE ...IN ABSOLUT TOATE DOMENIILE, DAR MAI ALES PACE IN SUFLET SI IUBIRE...eu chiar va iubesc...e bine sa stiu ca acolo undeva departe, un roman din Galati ne tine legati aici pe hemenia...plang atata pot sa fac, ...doar plang...LA MULTI ANI! IN DAR ORICE CONCERT AL LUI andre rieu.....SAU abba.... ACUM MA SEMNEZ! baba viorica...va salut cu respect pe toti cei ce treceti pe aici....
ok, eu sînt un incult cînd vine vorba de haiku. deci, ca orice incult mă duc la wikipedia. și caut despre haiku. acolo citesc și nu găsesc nicio referință la necesitatea evitării verbelor. tot acolo citesc două haiku-uri de referință despre care se spune că sînt cele mai cunoscute/faimoase haiku:
The best-known Japanese haiku[14] is Bashō's "old pond":
古池や蛙飛び込む水の音
ふるいけやかわずとびこむみずのおと (transliterated into 17 hiragana)
furuike ya kawazu tobikomu mizu no oto (transliterated into romaji)
This separates into on as:
fu-ru-i-ke ya (5)
ka-wa-zu to-bi-ko-mu (7)
mi-zu no o-to (5)
Translated:[15]
old pond . . .
a frog leaps in
water’s sound
An alternate translation, which preserves the syllable counts in English at the cost of taking greater liberty with the sense:[16]
at the age old pond
a frog leaps into water
a deep resonance
Another haiku by Bashō:
初しぐれ猿も小蓑をほしげ也
はつしぐれさるもこみのをほしげなり
hatsu shigure saru mo komino wo hoshige nari[17]
This separates into on as:
ha-tsu shi-gu-re (5)
sa-ru mo ko-mi-no wo (7)
ho-shi-ge na-ri (5)
Translated:
the first cold shower
even the monkey seems to want
a little coat of straw
This haiku by Bashō illustrates that he was not always constrained to a 5-7-5 on pattern. It contains 18 on in the pattern 6-7-5 ("ō" or "おう" is treated as two on.)
富士の風や扇にのせて江戸土産
ふじのかぜやおうぎにのせてえどみやげ
fuji no kaze ya ōgi ni nosete Edo miyage[18]
This separates into "on" as:
fu-ji no ka-ze ya (6)
o-o-gi ni no-se-te (7)
e-do mi-ya-ge (5)
Translated:
the wind of Mt. Fuji
I've brought on my fan!
a gift from Edo
This haiku by Issa[19] illustrates that 17 Japanese on do not always equate to 17 English syllables ("nan" counts as two on and "nonda" as three.)
江戸の雨何石呑んだ時鳥
えどのあめなんごくのんだほととぎす
edo no ame nan goku nonda hototogisu
This separates into "on" as,
e-do no a-me (5)
na-n go-ku no-n-da (7)
ho-to-to-gi-su (5)
Translated:
how many gallons
of Edo's rain did you drink?
cuckoo
după cum se vede, observ și eu, incultul în ce privește haiku, că aceste cele mai cunoscute haiku (Basho, Issa, etc) conțin verbe. Mare surpriză!! Deci părerile lui Bobadil despre haiku, ori sînt o glumiță răsuflată și nedemnă de încredere. Ori el știe cum trebuie să se scrie haiku mai bine decît Basho.
Acuma, eu nu am pretenția a susține că Wikipedia este o resursă de knowledge foarte demnă de încredere. Dar indiferent de cum definește Wikipedia haiku, mă îndoiesc că aceste haiku-uri nu ar fi autentice împreună cu traducerea lor. Totuși, eu incultul în ce prevește haiku, promit să mai citesc și să mă documentez mai bine. Dar deocamdată cred că toată chestia asta cu recomandarea absenței formelor verbale în haiku este o bazaconie. Bobadil. eu zic să te mai informezi înainte să scrii despre ce nu te pricepi. Continui să cred că forma „sprijină cerul” este cea mai apropriată de cum ar fi scris și simțit un japonez acest haiku.
În același timp nu cred că românii pot sau trebuie să copie mecanic modul cum japonezii fac haiku. Haiku exprimă o filozofie de viață pe care românii, sau alte neamuri, nu o au și nu o pot imita. În orice caz, a spune că un haiku nu ar trebui să conțină verbe mi se pare o mare gafă. Și, deși sînt un incult în ce privește haiku, am citit multe haiku „originale” la viața mea. Ba am stat și de vorbă cu specialiști în cultura japoneză care au trăit acolo și știu cu ce se mănîncă.
A, inversiunile, de cele mai multe ori, nu aduc nimic bun textului, dar pot aduce o amprentă de patetism, ca aici "în magazinul bătrînului vînzător", unde eu aş fi scris "în magazinul vânzătorului bătrân".
E un text bun, care nu incorsetează în versuri-praştie nişte trăiri şi momente. Un text care are curajul să-i spuna tristeţii "tristeţe", nu foarte elaborat, nu plin de şocuri expresive, nu teribil. E o poezie în care cititorul şi autorul se află unul pe celălalt la întâlnirea cu firescul.
Margas, multumim pentru lectura si comentariu. pacat ca ati dorit atunci, la Navodari, sa faceti colaj poetic si nu ati apucat din motivele pe care mi le spui. altfel, colajul poetic nu prinsese nicio aripa, nici macar un puf de fulg, din simplul motiv de vanitate auctoriala, decat poate, la o bere, cu baietii poeti.:) mare pacat ca n-ati apucat sa publicati absolut nimic. e si asta o asumare. la mine si Alina nu s-a pus problema nici de nonvaloare si nici de plagiat, avem si noi onoarea noastra, nu?! de ce am plagia daca avem si talent si inspiratie?! aici nu e prea clar: ce legatura au Vladimir Negru si Luminita Suse cu textul asta? adica ei au inventat niste mijloace literare si noi le-am folosit, or what?!:)
c u soon
La o lună de site, doresc să vă felicit pentru tot ce ați realizat și să vă mulțumesc pentru apropiere poetică. Mult succes și felicitări Hermeneia.com!
o poezie de stare, simplă, plăcută. te-ai străduit să recreezi jocul cu muza și, în parte, ți-a reușit. poate că primul vers, gerunziul, nu știu e ceva care parcă nu mă face să rezonez.
mi-a plăcut foarte mult acest text.
da, din păcate nu sunt puţine astfel de reviste, revistuţe, cenacluri, în care o gaşcă literară închegată de pe vremea când un Leonte Răutu era la "butoane", continuă să dea verdicte. Îi vezi în aproape toate oraşele. Au fost dintotdeauna preşedinţi sau secretari sau mai ştiu eu ce, la revista, cenaclul, foia, aşezământul, liga, etc...s-au mai schimbat între ei, dar de cel puţin 20 de ani nu fac nimic pentru literatura română. În afara faptului că papă bani publici pentru a se lăuda unul pe altul, cu fiecare ocazie. Nu au mişcat literatura română cu un milimetru înainte, nu i-au lăsat nici pe alţii să o facă dacă nu înţelegeau să fie "băieţi buni".
Am asistat de-a lungul timpului, datorită ( aş putea spune chiar din cauza:)), profesiunii la zeci, sute de "lansări". Mi se acrea deja când îi vedeam pe aceiaşi corifei, cum ridicau în slăvi exact producţii din acestea pe care le-aţi nominalizat stimate domn, în textul dv. Aveai impresia că se "lansa" cel puţin un Eminescu. Toată lumea era prietenă cu toată lumea, ce mai, un adevărat falanster literar !
Dacă într-un rând vorbea x despre carte lui y,cu siguranţă peste o lună, era rândul lui y să explice asistenţei ce mare poet e x ! Şi tot aşa.
Salut deci, d-le Cristea, ceea ce aţi scris, e o iniţiativă mai mult decât necesară !
ar mai putea fi eliminate şi alte părţi, consider, însă, că fiecare are un minim de relevanţă în context. Luca, mulţumesc pentru "îndrăzneala" pertinentă.
Eu nu aș căuta neapărat similitudini în acest poem (ele sunt vizibile dar ce rost are la urma urmei?) ci aș remarca această construcție care îl face să vibreze... este o naștere aici, o vibrație asociată cu viața și o moarte frumoasă și roditoare, filozofică.. Frumos zis de autoarea inspirată. Îmi place și rima interioară (sunt un adept, recunosc) și aproape tot poemul, mai puțin finalul acel 'peste clipă' care aduce o metaforă grea de parcă din senin cade un trăznet. Acest 'peste clipă' rupe imaginea frumoasă de haiku. Părerea mea, sigur
Andu
textul a pornit dintr-un exercitiu, unul de admiratie, respirand alte versuri, cu parfum superb si conditionat, pentru a caror citire imi permit sa multumesc aici a rezultat o devoalare de negru incins, un strigat spre neaglutinare multumesc Bianca, nu pot sa nu remarc, la randu-mi, citind si alte comentarii ale tale, fara sa fiu influentat de nuanta laudativa a frazelor de aici, ca ai crescut frumos, in cuvinte si, mai ales, in gand
Masha, ma bucur ca izul de Craciun din poem a fost pe gustul tau. Multumesc pentru semnul de apreciere si pentru urari! Sper sa ne citim cu bine si drag si in anul care vine.
Tie si tuturor de pe hermeneia , un sincer " Feliz navidad!" :)
n-ar fi rău sa „pui” accentul pe parcele(le) cu pricina:) în rest, multă degeaba omenească și toată agățată de firul ăla de păianjen... fain scris, mulțam!
cîteva probleme. textul nu este neaparat slab. dar există cîteva lucruri unde eu am simțit că acea curgere (pe care o aștepți de la un astfel de text) se împiedică:
„cum se va îndepărta
cum va pleca
va lăsa în urmă trecutul” - ideea plecării se repetă aproape deranjant și practic inutil, pentru că nu cred că aduce nici o valoare repetarea ei.
formularea „ca pe o inimă după un transplant
uitată în trunchiul uscat al unui copac” - mi se pare oarecum inestetică, ca să nu spun chiar cam bizară.
„toamna îmi va deschide ochii
cu degetele sângerate de spini
de pe crengi frunzele se desprind suspinând
îmi plutesc prin sânge
în derivă printre mici bărcuţe de hârtie” - este un exemplu de text care este la un moment dat o gravitate aproape gothică pentru ca în final să se dizolve aproape hilar în niște... bărcuțe de hîrtie - mi se pare destul de neinspirată ideea.
„îţi devoră tăcerile” - am senzația că ar fi mai corect „îți devorează”
pluralul „tăcerile” mi se pare cam inadecvat. poate „tăcerea” ar fi mai potrivit. deși am tot încercat și nu cred că am reușit să îmi imaginez cum se poate (sau ce poate însemna) a devora... o tăcere. lăsînd la o parte faptul că pentru mine verbul „a devora” este oarecum cam prea violent pentru context.
„mă vei cunoaşte după buzele arse de sînge” - datorită folosirii optativului în versurile precedente aș fi continuat tot cu optativul și nu cu viitorul.
spre final cam prea multe imagini de tot felul, de la registrul modernist pînă la formule de dark gothic. personal cred că nu favorizează textul o astfel de nehotărîre stilistică.
"Probabil că nuînţeleg nimic din viaţă" (două silabe accentuate la rând)
"Primul stingher, al doilea prea facil ales" (două silabe neeacentuate la rând)
Rime forţate: ghena/ trena. Pentru că ati ales să folosiţi varianta articulată a cuvântului "ghenă", a trebuit să sacrificaţi un vers pentru a-i găsit perechea - trena - fără să se vadă că ieşiţi din decor. Se vede, totuşi.
Corset - ofset.
"Scârbiţ/ tardiv" sunt elemente care, primordial, au ca scop măsura.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Râd. Era bine la de faţă de aici. Aşa este când femeia mai face şi ciorbă pe lângă altele:))) Iertare la iertare. Mulţumesc.
pentru textul : jurnal de bord deElena, înțeleg că te-a emoționat ce a scris Marius dar de vreme ce sîntem pe un site de literatură ar fi bine și să spui ce anume te-a impresionat plăcut sau neplăcut, și de ce.
pentru textul : Cam aşa demultumesc, desi nu este un text tocmai nou, este totusi o modalitate pe care ar trebui probabil sa o mai abordez. in orice caz, asocierea cu psalmii moderni onoreaza.
pentru textul : tapiserie II ▒ debună dimineaţa!
pentru textul : bună dimineața din nou deun poem tonic în care mă regăsesc total.
mă bucur să constat că nu sunt singura care îşi doreşte să "evadeze" pe o insulă.
"nu mai știu să vorbesc
nu mai știu să m-apropii
toți te întreabă de ce plîngi
nimeni de ce rîzi" ...
un semn de apreciere.
precizarea facuta este in conformitate cu informatiile furnizate de site-ul : http://ro.wikipedia.org/wiki/Cruce dvs?
pentru textul : rosario deCristina, in primul rind as vrea sa nu ma suspetezi de niciun fel de malevolenta. nici pe mine si nici pe cei care te citesc. Tu spui ca nu primesti comentarii, dar nu crezi ca exact acelasi lucru se poate spune in general si despre tine. Tu de asemenea rareori comentezi sub textele altora. Nu inteleg de ce atit de multi oameni sint deranjati ca nu primesc atentia pe care ei nu o acorda altora. Trecerea la corespondent este facuta intr-un anumit set de situatii. Retrogradarea (daca vrei sa o privesti asa) la categoria de novice, este facuta in alt set de situatii. Prima este legata in primul rind de frecventa si tipul de relatie cu Hermeneia. A doua este legata in principal de calitatea textelor postate. Nu stiu si nu cred ca s-a facut o greseala cind ti s-a acordat nivelul actual. Dar acest lucru nu inseamna ca poti continua sa postezi texte slabe si iti poti pastra nivelul. Tu poti sa fii un scriitor genial dar daca postezi texte submediocre si mai ales repetat, nu te poti astepta sa pastrezi prea multa vreme acelasi nivel. Macar si doar din motivul ca pentru categoria de novice publicarea textelor pe prima pagina este controlata prin aprobare. Citez din Regulament: "11. Membrii trebuie sa doreasca sa nu ramîna la stadiul de novice ci sa intre în categoria autorilor Hermeneia dar odata ajunși acolo trebuie sa înțeleaga faptul ca Hermeneia nu va accepta compromiterea acestei categorii și ca trebuie sa întîmpine așteptarile de calitate ale cititorilor noștri oferind texte pe masura valorii lor. Abandonarea vizibila a unui anumit nivel de calitate a textelor publicate poate duce la retrogradarea din categoria deținuta sau excluderea din rîndul membrilor Hermeneia."
pentru textul : Gărzile negre deCe am vrut sa spun prin materia prima este ca drama unui spital, de psihiatrie sau altfel, mai ales cind este legata de experienta personala, poate fi o sursa inspirationala din care poti construi literatura, dar doar a insira la modul ne-creativ ce ti s-a intimplat nu cred ca se califica drept literatura. Parere mea. Cred ca ar trebui sa abandonezi suspiciunea cum ca alti nu iti comenteaza textele pentru ca nu cred ca poti progresa, ci mai degraba sa te intrebi cit de mult participi tu sub textele altora.
astazi, 12.12.2012, deschid din nou aici dupa o lunga, foarte lunga absenta...descopar o zi deosebita, ziua dragului nostru Virgil Titarenco...felicitari pentru tot ce ati facut mai ales pentru mine...LA MULTI ANI CU SANATATE SI BUCURII CAT CUPRINDE ...IN ABSOLUT TOATE DOMENIILE, DAR MAI ALES PACE IN SUFLET SI IUBIRE...eu chiar va iubesc...e bine sa stiu ca acolo undeva departe, un roman din Galati ne tine legati aici pe hemenia...plang atata pot sa fac, ...doar plang...LA MULTI ANI! IN DAR ORICE CONCERT AL LUI andre rieu.....SAU abba.... ACUM MA SEMNEZ! baba viorica...va salut cu respect pe toti cei ce treceti pe aici....
pentru textul : leitourgia cuvîntului azi deok, eu sînt un incult cînd vine vorba de haiku. deci, ca orice incult mă duc la wikipedia. și caut despre haiku. acolo citesc și nu găsesc nicio referință la necesitatea evitării verbelor. tot acolo citesc două haiku-uri de referință despre care se spune că sînt cele mai cunoscute/faimoase haiku:
The best-known Japanese haiku[14] is Bashō's "old pond":
古池や蛙飛び込む水の音
ふるいけやかわずとびこむみずのおと (transliterated into 17 hiragana)
furuike ya kawazu tobikomu mizu no oto (transliterated into romaji)
This separates into on as:
fu-ru-i-ke ya (5)
ka-wa-zu to-bi-ko-mu (7)
mi-zu no o-to (5)
Translated:[15]
old pond . . .
a frog leaps in
water’s sound
An alternate translation, which preserves the syllable counts in English at the cost of taking greater liberty with the sense:[16]
at the age old pond
a frog leaps into water
a deep resonance
Another haiku by Bashō:
初しぐれ猿も小蓑をほしげ也
はつしぐれさるもこみのをほしげなり
hatsu shigure saru mo komino wo hoshige nari[17]
This separates into on as:
ha-tsu shi-gu-re (5)
sa-ru mo ko-mi-no wo (7)
ho-shi-ge na-ri (5)
Translated:
the first cold shower
even the monkey seems to want
a little coat of straw
This haiku by Bashō illustrates that he was not always constrained to a 5-7-5 on pattern. It contains 18 on in the pattern 6-7-5 ("ō" or "おう" is treated as two on.)
富士の風や扇にのせて江戸土産
ふじのかぜやおうぎにのせてえどみやげ
fuji no kaze ya ōgi ni nosete Edo miyage[18]
This separates into "on" as:
fu-ji no ka-ze ya (6)
o-o-gi ni no-se-te (7)
e-do mi-ya-ge (5)
Translated:
the wind of Mt. Fuji
I've brought on my fan!
a gift from Edo
This haiku by Issa[19] illustrates that 17 Japanese on do not always equate to 17 English syllables ("nan" counts as two on and "nonda" as three.)
江戸の雨何石呑んだ時鳥
えどのあめなんごくのんだほととぎす
edo no ame nan goku nonda hototogisu
This separates into "on" as,
e-do no a-me (5)
na-n go-ku no-n-da (7)
ho-to-to-gi-su (5)
Translated:
how many gallons
of Edo's rain did you drink?
cuckoo
după cum se vede, observ și eu, incultul în ce privește haiku, că aceste cele mai cunoscute haiku (Basho, Issa, etc) conțin verbe. Mare surpriză!! Deci părerile lui Bobadil despre haiku, ori sînt o glumiță răsuflată și nedemnă de încredere. Ori el știe cum trebuie să se scrie haiku mai bine decît Basho.
pentru textul : Haiku deAcuma, eu nu am pretenția a susține că Wikipedia este o resursă de knowledge foarte demnă de încredere. Dar indiferent de cum definește Wikipedia haiku, mă îndoiesc că aceste haiku-uri nu ar fi autentice împreună cu traducerea lor. Totuși, eu incultul în ce prevește haiku, promit să mai citesc și să mă documentez mai bine. Dar deocamdată cred că toată chestia asta cu recomandarea absenței formelor verbale în haiku este o bazaconie. Bobadil. eu zic să te mai informezi înainte să scrii despre ce nu te pricepi. Continui să cred că forma „sprijină cerul” este cea mai apropriată de cum ar fi scris și simțit un japonez acest haiku.
În același timp nu cred că românii pot sau trebuie să copie mecanic modul cum japonezii fac haiku. Haiku exprimă o filozofie de viață pe care românii, sau alte neamuri, nu o au și nu o pot imita. În orice caz, a spune că un haiku nu ar trebui să conțină verbe mi se pare o mare gafă. Și, deși sînt un incult în ce privește haiku, am citit multe haiku „originale” la viața mea. Ba am stat și de vorbă cu specialiști în cultura japoneză care au trăit acolo și știu cu ce se mănîncă.
A, inversiunile, de cele mai multe ori, nu aduc nimic bun textului, dar pot aduce o amprentă de patetism, ca aici "în magazinul bătrînului vînzător", unde eu aş fi scris "în magazinul vânzătorului bătrân".
pentru textul : călătorii.cioburi.zile deE un text bun, care nu incorsetează în versuri-praştie nişte trăiri şi momente. Un text care are curajul să-i spuna tristeţii "tristeţe", nu foarte elaborat, nu plin de şocuri expresive, nu teribil. E o poezie în care cititorul şi autorul se află unul pe celălalt la întâlnirea cu firescul.
pentru textul : nada te turbe deMargas, multumim pentru lectura si comentariu. pacat ca ati dorit atunci, la Navodari, sa faceti colaj poetic si nu ati apucat din motivele pe care mi le spui. altfel, colajul poetic nu prinsese nicio aripa, nici macar un puf de fulg, din simplul motiv de vanitate auctoriala, decat poate, la o bere, cu baietii poeti.:) mare pacat ca n-ati apucat sa publicati absolut nimic. e si asta o asumare. la mine si Alina nu s-a pus problema nici de nonvaloare si nici de plagiat, avem si noi onoarea noastra, nu?! de ce am plagia daca avem si talent si inspiratie?! aici nu e prea clar: ce legatura au Vladimir Negru si Luminita Suse cu textul asta? adica ei au inventat niste mijloace literare si noi le-am folosit, or what?!:)
pentru textul : Sinistraţi dec u soon
La o lună de site, doresc să vă felicit pentru tot ce ați realizat și să vă mulțumesc pentru apropiere poetică. Mult succes și felicitări Hermeneia.com!
pentru textul : Bine ați venit pe Hermeneia.com deo poezie de stare, simplă, plăcută. te-ai străduit să recreezi jocul cu muza și, în parte, ți-a reușit. poate că primul vers, gerunziul, nu știu e ceva care parcă nu mă face să rezonez.
pentru textul : senzație demi-a plăcut foarte mult acest text.
pentru textul : Stupidităţi...aniversare deda, din păcate nu sunt puţine astfel de reviste, revistuţe, cenacluri, în care o gaşcă literară închegată de pe vremea când un Leonte Răutu era la "butoane", continuă să dea verdicte. Îi vezi în aproape toate oraşele. Au fost dintotdeauna preşedinţi sau secretari sau mai ştiu eu ce, la revista, cenaclul, foia, aşezământul, liga, etc...s-au mai schimbat între ei, dar de cel puţin 20 de ani nu fac nimic pentru literatura română. În afara faptului că papă bani publici pentru a se lăuda unul pe altul, cu fiecare ocazie. Nu au mişcat literatura română cu un milimetru înainte, nu i-au lăsat nici pe alţii să o facă dacă nu înţelegeau să fie "băieţi buni".
Am asistat de-a lungul timpului, datorită ( aş putea spune chiar din cauza:)), profesiunii la zeci, sute de "lansări". Mi se acrea deja când îi vedeam pe aceiaşi corifei, cum ridicau în slăvi exact producţii din acestea pe care le-aţi nominalizat stimate domn, în textul dv. Aveai impresia că se "lansa" cel puţin un Eminescu. Toată lumea era prietenă cu toată lumea, ce mai, un adevărat falanster literar !
Dacă într-un rând vorbea x despre carte lui y,cu siguranţă peste o lună, era rândul lui y să explice asistenţei ce mare poet e x ! Şi tot aşa.
Salut deci, d-le Cristea, ceea ce aţi scris, e o iniţiativă mai mult decât necesară !
salutul prietenos şi sfaturile constructive,pe care le-am şi urmat.
pentru textul : aritmie deesti binevenita.
pentru textul : felul meu de îngropat în aer dePrimul vers şi ultimul vers merg împreună.
"În păduri înfloresc drujbele
Şi ne trezim reci"
Acestea mi-au plăcut.
pentru textul : Defrişare deMultumesc, am modificat.
pentru textul : Faber est suae quisque fortunae demultumesc mult pentru trecere si semnul de lectura, Elena.
pentru textul : când stele sunt o mie dear mai putea fi eliminate şi alte părţi, consider, însă, că fiecare are un minim de relevanţă în context. Luca, mulţumesc pentru "îndrăzneala" pertinentă.
pentru textul : locul în care m-am întâmplat decitisem altceva.
trecand peste ceea ce vad eu, nefiind, spun ca mi-a placut privirea aceea lunga, mai putin "destinul" cu care e comparata ea, dar ideea-i frumoasa.
pentru textul : Autostopista de"seara aia"... "aerul ala"...piesa nice"..."enspe ori"...
ce limba bogata avem, nu-i asa? oh, man, kill my! :)
Paul, da-mi si mie de veste cand termini seria asta de poeme, sa reincep sa te citesc.
pentru textul : Martell XO deEu nu aș căuta neapărat similitudini în acest poem (ele sunt vizibile dar ce rost are la urma urmei?) ci aș remarca această construcție care îl face să vibreze... este o naștere aici, o vibrație asociată cu viața și o moarte frumoasă și roditoare, filozofică.. Frumos zis de autoarea inspirată. Îmi place și rima interioară (sunt un adept, recunosc) și aproape tot poemul, mai puțin finalul acel 'peste clipă' care aduce o metaforă grea de parcă din senin cade un trăznet. Acest 'peste clipă' rupe imaginea frumoasă de haiku. Părerea mea, sigur
pentru textul : înmugureşti deAndu
textul a pornit dintr-un exercitiu, unul de admiratie, respirand alte versuri, cu parfum superb si conditionat, pentru a caror citire imi permit sa multumesc aici a rezultat o devoalare de negru incins, un strigat spre neaglutinare multumesc Bianca, nu pot sa nu remarc, la randu-mi, citind si alte comentarii ale tale, fara sa fiu influentat de nuanta laudativa a frazelor de aici, ca ai crescut frumos, in cuvinte si, mai ales, in gand
pentru textul : dacă taci nu ajung I deMasha, ma bucur ca izul de Craciun din poem a fost pe gustul tau. Multumesc pentru semnul de apreciere si pentru urari! Sper sa ne citim cu bine si drag si in anul care vine.
pentru textul : feliz navidad deTie si tuturor de pe hermeneia , un sincer " Feliz navidad!" :)
Multumesc, e o profetie binevenita
pentru textul : Hotarul circular deAm o intrebare, scuze de ea: tu gandesti / simti poeziile in romaneste sau le treci prin filtrul limbii materne?
pentru textul : Canibal den-ar fi rău sa „pui” accentul pe parcele(le) cu pricina:) în rest, multă degeaba omenească și toată agățată de firul ăla de păianjen... fain scris, mulțam!
pentru textul : Memento decîteva probleme. textul nu este neaparat slab. dar există cîteva lucruri unde eu am simțit că acea curgere (pe care o aștepți de la un astfel de text) se împiedică:
„cum se va îndepărta
cum va pleca
va lăsa în urmă trecutul” - ideea plecării se repetă aproape deranjant și practic inutil, pentru că nu cred că aduce nici o valoare repetarea ei.
formularea „ca pe o inimă după un transplant
uitată în trunchiul uscat al unui copac” - mi se pare oarecum inestetică, ca să nu spun chiar cam bizară.
„toamna îmi va deschide ochii
cu degetele sângerate de spini
de pe crengi frunzele se desprind suspinând
îmi plutesc prin sânge
în derivă printre mici bărcuţe de hârtie” - este un exemplu de text care este la un moment dat o gravitate aproape gothică pentru ca în final să se dizolve aproape hilar în niște... bărcuțe de hîrtie - mi se pare destul de neinspirată ideea.
„îţi devoră tăcerile” - am senzația că ar fi mai corect „îți devorează”
pluralul „tăcerile” mi se pare cam inadecvat. poate „tăcerea” ar fi mai potrivit. deși am tot încercat și nu cred că am reușit să îmi imaginez cum se poate (sau ce poate însemna) a devora... o tăcere. lăsînd la o parte faptul că pentru mine verbul „a devora” este oarecum cam prea violent pentru context.
„mă vei cunoaşte după buzele arse de sînge” - datorită folosirii optativului în versurile precedente aș fi continuat tot cu optativul și nu cu viitorul.
spre final cam prea multe imagini de tot felul, de la registrul modernist pînă la formule de dark gothic. personal cred că nu favorizează textul o astfel de nehotărîre stilistică.
părerea mea.
pentru textul : dacă te-aş iubi în seara asta deAritmii:
"Probabil că nu înţeleg nimic din viaţă" (două silabe accentuate la rând)
"Primul stingher, al doilea prea facil ales" (două silabe neeacentuate la rând)
Rime forţate: ghena/ trena. Pentru că ati ales să folosiţi varianta articulată a cuvântului "ghenă", a trebuit să sacrificaţi un vers pentru a-i găsit perechea - trena - fără să se vadă că ieşiţi din decor. Se vede, totuşi.
Corset - ofset.
"Scârbiţ/ tardiv" sunt elemente care, primordial, au ca scop măsura.
pentru textul : viaţa dePagini