Adriana, vreau să-ţi mulţumesc tare de tot pt. acest comentariu elaborat şi o spun fără nici o umbră de ironie. Nu sunt dintre cei ce se pierd cu firea, în consecinţă comentariile negative, ironice şi sau depreciative nu mă demoralizează ci mă fortifică şi mă ambiţionează să mă autodepăşesc. Acest text, ca şi cel postat înainte sunt texte mai vechi; de mult nu mai scriu în această manieră. Dar am vrut să aud în legătură cu ele câteva păreri. Sînt de acord cu tine când spui că există anumite stângăcii în exprimare. L-am revizuit de mai multe ori şi nu am mai putut să introduc nici un fel de modificări.
Am încercat pe cât posibil să evit rima facilă(Verb-verb; adjectiv-adjectiv), dar şi pe cea artificială sau căutată şi cred că mi-a reuşit într-o oarecare măsură.
Totuşi miza nu a fost pusă pe rimă, ci pe conţinut. Scriu din plăcere şi pun suflet în ceea ce scriu.
Îmi pare nespus de rău că textul nu îţi transmite nimic. În schimb mie, când mă gândesc la perioada în care a fost conceput, îmi transmite multe lucruri.
Oricum, sper ca următoarele texte să îţi transmită măcar un dram de emoţie.
Sa dam Cezarului ce e al Cezarului! nu spun ca in locul dumitale as fi apreciat acest text si as fi urat colegial succes unui artist inaintea unui concert de o mare dificultate cum ar fi muzica lui hindemith, desi mi s-ar fi parut mai aproape de adevar si de umanitate. l-am incadrat cat se poate de corect la sectiunea jurnal, unul special, jurnal de interpret, in care informatia nu este una cu caracter de interes general asa cum s-a grabit ieri un editor sa ma atentioneze, ci face parte din agenda mea de lucru ca artist. daca va legati da faptul ca trebuia sa va cer permisiunea pentru a-l posta, ma dezamagiti pentru ca va legati intotdeauna de lucruri marunte pentru a umili si a indeparta oameni care vin in numele artei sa faca ceva. as vrea sa cred ca sunteti mai intelept decat apareti in aceasta ipostaza de paznic si sa va opriti din luarea unei atitudini pripite. nu v-a interesat nicio clipa continutul ci doar faptul ca a aparut o imagine legata de eveniment, prilej de a va arata puterea de constrangere si chiar rautatea. sunt dezolata de modul in care reactionati. sunt dezolata de modul in care taiati brusc aripile unor oameni care au muncit si care chiar fac arta. trebuia sa va cer voie? o fac acum. cer permisiunea ca acest afis si textul anexat sa ramana exact cum sunt, nu pentru mine ci pentru faptul ca in spatele meu a fost o echipa si oamenii aia merita apreciati, nu eu. afisul dincolo de date, e o opera de arta. sa-l pun la vizuale? nu e al meu. sa-l trec la info? nu am voie,acolo fiind un spatiu destinat aproape exclusiv directorului si editorului-sef. atunci, unde? la gunoi? de ce? pentru ca doar asta va sare in ochi? pentru ca o sa ma suspendati inca o data spre deliciul si satisfactia unor pigmei dar nu a unor oameni de cultura. fiti intelept! daca nu am cerut, cer acum ca acest text sa ramana asa cum este . luati-o ca pe o rugaminte adresata consiliului, departamentului relatii marketing publicitate, domniei voastre si intregii lumi dornice de a citi si altceva decat o invitatie la un concert cu manele!
Nu înțeleg ce vrea să spună expresia ta "voi umblati in caln sau ce?" Dacă expresia era în italiană trebuia să îl scrii corect în italiană sau să menționezi că ai și alte inserții. Bănuiesc că e la modă să mănânci vocalele "asa este cand nimersti in locuri mici cu bisericute bine cladite." Nu știu ce cauți însă prin bisericuțe, între pițigoi.
Margas, veninul tău, adunat parcă de pe clanţele clinicilor de dezintoxicare, nu mai este de mult nici măcar credibil. Adică, ar fi trebuit să-ti treacă până acum, nu să transformi pizma, în ură cronică.
Mai spun o dată: nu eu te-am suspendat, ci consiliul Hermeneia. Iar divide et impera, chestia asta pe care o practici făcându-i pantofii lui Virgil, iar mie, unghiile cu ciocanul, n-o să funcţioneze; pentru că până şi ca să faci lucrul ăsta ai nevoie de oareşce talent.
Tu nu ai putea să interpretezi ori să simţi fiorul nici unei reţete de bucătărie, darămite poeziei. Ai pretenţii exagerate şi le exprimi în limba roţilor de tractor. Aşadar, când mai ai tendinţa să mă hărţuieşti ori să hărţuieşti orice alt user, te rog să-ţi asumi faptele până la capăt.
În rest, o sa te ignor în sub 2 secunde. Ştii ce altceva îmi ia doar 2 secunde? Să strivesc un gândac de bucătărie.
Interesanta si plina de hai sa-i zic asa ademenire spirituala aceasta asezare a intamplarilor vietii langa inger. Prozodia insa nu-mi place, e ceva disonant, poate sa fie una sau mai multe dintre aceste "tropoteam" "aduceam" "scrijeleam" "strangeam" "intelegeam" "muscam" ... poate, sau poate e altceva, nu stiu, dar simt ca prozodia nu se ridica la nivelul semanticii acestui text. Andu
Lea, uneori în viață ajungi să afirmi precum dna Doinița Coman "suficientă mie nu mi-am fost niciodată" pentru ca mai apoi să găsești această sintagmă la Montherlant în "Demonul binelui", pare-mi-se. trăim printre semnificați, aici da, ocnași, dar semnificanții sunt eliberare.cât despre mirare există o carte interesantă "Mirarea filozofică" apărută prin '90 și ceva, care mi-a declanșat resorturile pozitive pentru înțelesul cuvântului, după cum îl spuneai și tu, iar singurătatea e o noțiune mai mult decât relativă și discutabilă. cât despre actul faustian pe care îl intuiesc în ce-mi spui, sunt străin.cad bine voroavele tale, triste ca tricoul de pe mine:) Aranca, semnele tale sunt un semn bun pentru mine, reprezinți o categorie importantă de cititori:)! Bianca, nu pot să nu savurez comentariul tău. ironia o împărțim frățește. îmi place modul tău de argumentare și cred că ți-am mai făcut complimentul acesta:), însă intuiția este de-a dreptul debordantă. ai presimțit că spectatorul este personajul principal cât și faptul că starea mea de acum îmi este favorabilă actului creativ:) bravo! cine nu și-ar dori cititori atât de atenți și dezinvolți?:)mulțam de acestea și de îngălbenire![ce zici, am mai epatat o dată?:)]
OK, il vad ca pe un poem-tentativa pe care il savurez ca atare. Ceva, indiscutabil, lipseste din aceasta incercare, voi vedea la urmatoarele postari, asa-i? Insa, una peste alta, este un poem modern demn de luat in considerare. Si pentru folosirea inspirata a lui fat-frumos acord o penita. Poate si pentru final, desi cred ca ar merge mai bine cu alt fel de poem. Andu
nu refurbisez. de multă vreme nu mai refurbisez. de fapt nici nu am facut-o vreodată. ce mai făceam era că mă uitam la textele din adolescență și le mai revizuiam. dar nu acum. ce este un "detaliu ciudat" bobadil dacă nu un lucru care devine poetic între un bărbat și o femeie. cred că cel mai tîmpit lucru este să te apropii cu un framework deja definit. stinge tot farmecul. iar eu am făcut greșeala asta de multe ori. pînă am înțeles. sau mi s-a dat peste mînă. am mai spus, nu vreau să am o marcă. am scos un volum și m-a tîmpit presiunea. presiunea că trebuie să întîmpin un anumit standard, anumite așteptări. poezia este ca dragostea, cu cît ai mai multe certitudini cu atît nu mai ai nimic.
Sixtus, vă mulţumesc pentru călăuzire. Voi citi din marele Clasic, întotdeauna cu plăcere, cum am citit cândva la orele de socialism ştiinţific operele Marelui Bărbat. Cu stimă.
paul, multumesc de incurajare, cele doua cadre vazute de tine imi arata ce e bun si ce nu in poezie. ioana, nu zau? orice forma de arta este o psihanaliza a autorului. terapie deci facem cu toti care ne ocupam cu acest frumos lucru, artele. eu nu ma ascund. si cresc in acelasi timp stefan
"Frumos acest blues pentru o dimineață mohorîtă. Pe lîngă muzică, se creează un spațiu...nostalgic, primitor: " ceaiul aburind verde, cuburile de zahăr ce păreau zaruri," "numai trupurile iubite au nume," Aștept cântecul următor. Numai bine!
Bianca, nu era nici o ironie în comentariul meu. Dezamăgire, da. Pentru că mă așteptam să reacționezi promt la acordarea "unor penițe de împăcare" pe textul TĂU, după ce i-ai admonestat pe alții că au pus acest semn pe texte pe care TU le considerai slabe. Te citez:. "Mai curand sanctionam lejeritatea in apreciere, decat critica excesiva." Dar numai când se întâmplă la alții. Văd că pe pagina asta se joacă o fabulă și eu ies. Definitiv. Ai creat un precedent...vor urma numai aprecieri supraelastice, cu iz oriental, cum se cuvine, în fața puterii.
Alma, cred ca ai prins in cateva idei liniile pe care s-ar construi "scheletul" aceste poezii. Poate ca undeva un fluture o data aripile-n jos, pentru a le ridica inapoi, si acum ne regasim cuprinsi de fericire, in toate iluziile create tot de catre noi. Sunt tentata sa nu-ti spun de fericire, dar... fie :-) Stiu ca ai intrebat pentru ca stii deja. Initial textul continea un paradox: "azi voi purta clasic/fericirea cu primii doi nastru lipsa", dar am considerat prea multa determinare primii doi nasturi si am renuntat la "azi", care si-asa e destul de relativ si incercam diminuarea acestei notiuni pana la disparitie, apoi am renuntat si la "clasic", gandindu-ma ca va fi si-asa suficient de puternica imaginea cu primii doi nasturi. Si de ce lipsa, si de ce tocmai aceia? Este vorba despre cei de sus (atata vreme cat acceptam ca mai exista o astfel de notiune) si sunt in egala masura: ispita, libertatea, lipsa conventiilor (sunt lipsa, nu desfacuti...)... fericirea cu gatul expus, daca vrei :-) Virgil, stiu, e imposibil sa nu simtim asta la un moment sau altul si sa nu revina ca o obsesie. Cred ca insasi poezia insasi este un mod de explicare a ceea ce altfel nici macar nu am "recunoaste", pentru ca, nu-i asa, poezia nu se "experimenteaza"... iti multumesc... as putea spune ca se confirma :-) chiar a avut un efect...
Mi-au plăcut foarte mult versurile acesta: "Am steme pe ochi,/nu disting între glasul ud de mamă şi iubită;"
Dacă există, într-un poem, versuri de aşa nobleţe, sincer, tot peomul merită atenţia cititorului. El devine impecabil în ansamblu, micile "defecte" trec ca şi cum trec...tu, înţelegi ce vreau să spun...:)
Mi se pare mult prea laconic comentariul tau... Poate vrei sa-mi explici ce nu iti place sau ce nu intelegi. Cine crezi ca ar reusi pe deplin sa fie Dumnezeu ? Poate incercam sa ii semanam cate putin.............
Mi-ai amintit de Radu Gheorghe: "Am ani o mie asta-i tot Si vin asupra-mi altii Sub Theo-balt regele got Crescui in rezervatii Atate-au fost in acesti ani De care nu stiu boaba Acum expusa-s pentru bani La mosi intr-o taraba. Stafia mortii nu-mi da ghes Nu stiu temuta-ï coasa Sunt broasca test, Sunt broasca test Sunt broasca testoasa" Totusi mai simplu si mai eficient pe muzica, desigur :-) Poemul e de citit. Cioara ramane pe data viitoare. Andu
Raluca, nu e un fragment de proza, e asa cum scriu eu texte poetice.
Se poate ca stilul sa nu fie pe gustul tau, sincer ceea ce tu vezi povestire, diminuare, eu vad constructie, sentiment , senzatie care se desprinde - sau ma rog, demers in acest sens. daca e prea putin pentru tine, stii cum e, asta e :)
Hanny - este o părere critică de care voi ține seamă și voi reflecta. La prima impresie am de adăugat faptul că nu cred în noțiunea de echilibru ca marcă specifică fiecărui text de acest fel. Inevitabil accentul cade pe o anume stare și, personal, nu simt nevoia să echilibrez cu ceva. În acest caz păstrarea în zona sugestiei poate fi și ea un căștig și nu un lucru de blamat. În privința rimei semnalate, sunt de acord că deranjează. Ceea ce numai intuiam, s-a adeverit. Mă voi gândi la schimbări, mergând până la înlocuirea întregului pachet de rime.
de la depărtare nu pari deștept. dar cred că mă repet. cu drag , însă. sfatul meu: cântă la altă masă că n-am bani să-ți dau și ia apă în gură că faci praf.
dorine, ti-ai amintit de povestile copilariei. vezi ca virgil ti-a inminat medalia de aur intr-un comm. adica te-a laudat. zicea ca esti cel mai creativ sau inventiv sau altceva. noi ne mandrim cu tine. tu ce parere ai, trebuie sa trec la novice?
Felicitari, Adriana! Si multumiri lui Vlad si lui Tudor. M-as fi bucurat sa pot participa si eu dar viata este asa cum este si deocamdata sintem limitati de timp si spatiu. Fiica mea este in Romania si este posibil sa o rog sa ia legatura cu tine Adriana, pentru procurarea unui volum. Daca nu, atunci poate cindva in viitor. Oricum, m-as simti onorat.
P.S.
am si eu o intrebare vazind citatul din cuvintul inainte al lui Tudor Cristea. si l-as ruga sa nu se supere pe mine. forma feminina a adjectivului livresc este "livreasca" sau "livresca"? pentru ca din cite stiam eu si din cite m-am documentat forma "livreasca" este considerata incorecta. merci anticipat.
observatie subiectiva. mi-ar fi placut foarte tare daca poezia ta s-ar fi oprit la prima strofa. incepand pur si simplu: "Run baby, run!" de albina care-nfige acul din zbor... etc cred ca asta ar fi amplificat efectul. bineinteles ... "maybe it's me."
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Adriana, vreau să-ţi mulţumesc tare de tot pt. acest comentariu elaborat şi o spun fără nici o umbră de ironie. Nu sunt dintre cei ce se pierd cu firea, în consecinţă comentariile negative, ironice şi sau depreciative nu mă demoralizează ci mă fortifică şi mă ambiţionează să mă autodepăşesc. Acest text, ca şi cel postat înainte sunt texte mai vechi; de mult nu mai scriu în această manieră. Dar am vrut să aud în legătură cu ele câteva păreri. Sînt de acord cu tine când spui că există anumite stângăcii în exprimare. L-am revizuit de mai multe ori şi nu am mai putut să introduc nici un fel de modificări.
Am încercat pe cât posibil să evit rima facilă(Verb-verb; adjectiv-adjectiv), dar şi pe cea artificială sau căutată şi cred că mi-a reuşit într-o oarecare măsură.
Totuşi miza nu a fost pusă pe rimă, ci pe conţinut. Scriu din plăcere şi pun suflet în ceea ce scriu.
Îmi pare nespus de rău că textul nu îţi transmite nimic. În schimb mie, când mă gândesc la perioada în care a fost conceput, îmi transmite multe lucruri.
Oricum, sper ca următoarele texte să îţi transmită măcar un dram de emoţie.
Cu stimă şi prietenie,
pentru textul : Deşertul indigo deEugen
Sa dam Cezarului ce e al Cezarului! nu spun ca in locul dumitale as fi apreciat acest text si as fi urat colegial succes unui artist inaintea unui concert de o mare dificultate cum ar fi muzica lui hindemith, desi mi s-ar fi parut mai aproape de adevar si de umanitate. l-am incadrat cat se poate de corect la sectiunea jurnal, unul special, jurnal de interpret, in care informatia nu este una cu caracter de interes general asa cum s-a grabit ieri un editor sa ma atentioneze, ci face parte din agenda mea de lucru ca artist. daca va legati da faptul ca trebuia sa va cer permisiunea pentru a-l posta, ma dezamagiti pentru ca va legati intotdeauna de lucruri marunte pentru a umili si a indeparta oameni care vin in numele artei sa faca ceva. as vrea sa cred ca sunteti mai intelept decat apareti in aceasta ipostaza de paznic si sa va opriti din luarea unei atitudini pripite. nu v-a interesat nicio clipa continutul ci doar faptul ca a aparut o imagine legata de eveniment, prilej de a va arata puterea de constrangere si chiar rautatea. sunt dezolata de modul in care reactionati. sunt dezolata de modul in care taiati brusc aripile unor oameni care au muncit si care chiar fac arta. trebuia sa va cer voie? o fac acum. cer permisiunea ca acest afis si textul anexat sa ramana exact cum sunt, nu pentru mine ci pentru faptul ca in spatele meu a fost o echipa si oamenii aia merita apreciati, nu eu. afisul dincolo de date, e o opera de arta. sa-l pun la vizuale? nu e al meu. sa-l trec la info? nu am voie,acolo fiind un spatiu destinat aproape exclusiv directorului si editorului-sef. atunci, unde? la gunoi? de ce? pentru ca doar asta va sare in ochi? pentru ca o sa ma suspendati inca o data spre deliciul si satisfactia unor pigmei dar nu a unor oameni de cultura. fiti intelept! daca nu am cerut, cer acum ca acest text sa ramana asa cum este . luati-o ca pe o rugaminte adresata consiliului, departamentului relatii marketing publicitate, domniei voastre si intregii lumi dornice de a citi si altceva decat o invitatie la un concert cu manele!
pentru textul : das Marienleben deNu înțeleg ce vrea să spună expresia ta "voi umblati in caln sau ce?" Dacă expresia era în italiană trebuia să îl scrii corect în italiană sau să menționezi că ai și alte inserții. Bănuiesc că e la modă să mănânci vocalele "asa este cand nimersti in locuri mici cu bisericute bine cladite." Nu știu ce cauți însă prin bisericuțe, între pițigoi.
pentru textul : uite-l pe unul foarte periculos deVine si Caravana de Folk:
pentru textul : Poezie şi pişcoturi în târgul Ieşilor, înainte de solstiţiu dehttp://caravanadefolk.wordpress.com/media/
congrats!
pentru textul : Baletistul-lansare de carte deÎmi spune și mie cineva ce e aia cesnic...?
pentru textul : deschideri deMargas, veninul tău, adunat parcă de pe clanţele clinicilor de dezintoxicare, nu mai este de mult nici măcar credibil. Adică, ar fi trebuit să-ti treacă până acum, nu să transformi pizma, în ură cronică.
Mai spun o dată: nu eu te-am suspendat, ci consiliul Hermeneia. Iar divide et impera, chestia asta pe care o practici făcându-i pantofii lui Virgil, iar mie, unghiile cu ciocanul, n-o să funcţioneze; pentru că până şi ca să faci lucrul ăsta ai nevoie de oareşce talent.
Tu nu ai putea să interpretezi ori să simţi fiorul nici unei reţete de bucătărie, darămite poeziei. Ai pretenţii exagerate şi le exprimi în limba roţilor de tractor. Aşadar, când mai ai tendinţa să mă hărţuieşti ori să hărţuieşti orice alt user, te rog să-ţi asumi faptele până la capăt.
În rest, o sa te ignor în sub 2 secunde. Ştii ce altceva îmi ia doar 2 secunde? Să strivesc un gândac de bucătărie.
pentru textul : Viraj mult prea strâns deConsiliul Hermeneia a hotărât promovarea ta la categoria "autor".
pentru textul : nu a fost niciodată ceva să nu iasă deInteresanta si plina de hai sa-i zic asa ademenire spirituala aceasta asezare a intamplarilor vietii langa inger. Prozodia insa nu-mi place, e ceva disonant, poate sa fie una sau mai multe dintre aceste "tropoteam" "aduceam" "scrijeleam" "strangeam" "intelegeam" "muscam" ... poate, sau poate e altceva, nu stiu, dar simt ca prozodia nu se ridica la nivelul semanticii acestui text. Andu
pentru textul : Semnele noastre deLea, uneori în viață ajungi să afirmi precum dna Doinița Coman "suficientă mie nu mi-am fost niciodată" pentru ca mai apoi să găsești această sintagmă la Montherlant în "Demonul binelui", pare-mi-se. trăim printre semnificați, aici da, ocnași, dar semnificanții sunt eliberare.cât despre mirare există o carte interesantă "Mirarea filozofică" apărută prin '90 și ceva, care mi-a declanșat resorturile pozitive pentru înțelesul cuvântului, după cum îl spuneai și tu, iar singurătatea e o noțiune mai mult decât relativă și discutabilă. cât despre actul faustian pe care îl intuiesc în ce-mi spui, sunt străin.cad bine voroavele tale, triste ca tricoul de pe mine:) Aranca, semnele tale sunt un semn bun pentru mine, reprezinți o categorie importantă de cititori:)! Bianca, nu pot să nu savurez comentariul tău. ironia o împărțim frățește. îmi place modul tău de argumentare și cred că ți-am mai făcut complimentul acesta:), însă intuiția este de-a dreptul debordantă. ai presimțit că spectatorul este personajul principal cât și faptul că starea mea de acum îmi este favorabilă actului creativ:) bravo! cine nu și-ar dori cititori atât de atenți și dezinvolți?:)mulțam de acestea și de îngălbenire![ce zici, am mai epatat o dată?:)]
pentru textul : singur și trist în fața unei tastaturi negre deOK, il vad ca pe un poem-tentativa pe care il savurez ca atare. Ceva, indiscutabil, lipseste din aceasta incercare, voi vedea la urmatoarele postari, asa-i? Insa, una peste alta, este un poem modern demn de luat in considerare. Si pentru folosirea inspirata a lui fat-frumos acord o penita. Poate si pentru final, desi cred ca ar merge mai bine cu alt fel de poem. Andu
pentru textul : Hrana noastră cea de toate zilele denu refurbisez. de multă vreme nu mai refurbisez. de fapt nici nu am facut-o vreodată. ce mai făceam era că mă uitam la textele din adolescență și le mai revizuiam. dar nu acum. ce este un "detaliu ciudat" bobadil dacă nu un lucru care devine poetic între un bărbat și o femeie. cred că cel mai tîmpit lucru este să te apropii cu un framework deja definit. stinge tot farmecul. iar eu am făcut greșeala asta de multe ori. pînă am înțeles. sau mi s-a dat peste mînă. am mai spus, nu vreau să am o marcă. am scos un volum și m-a tîmpit presiunea. presiunea că trebuie să întîmpin un anumit standard, anumite așteptări. poezia este ca dragostea, cu cît ai mai multe certitudini cu atît nu mai ai nimic.
pentru textul : paradis left over dealina, iti multumesc de citire si pentru semn. cu stima
pentru textul : Triunghiuri deMultumesc Am corectat Cristi
pentru textul : Sonet 148 deSixtus, vă mulţumesc pentru călăuzire. Voi citi din marele Clasic, întotdeauna cu plăcere, cum am citit cândva la orele de socialism ştiinţific operele Marelui Bărbat. Cu stimă.
pentru textul : mister în trenul de noapte depaul, multumesc de incurajare, cele doua cadre vazute de tine imi arata ce e bun si ce nu in poezie. ioana, nu zau? orice forma de arta este o psihanaliza a autorului. terapie deci facem cu toti care ne ocupam cu acest frumos lucru, artele. eu nu ma ascund. si cresc in acelasi timp stefan
pentru textul : recreația mare deMultumesc. E bine
pentru textul : Inconştient deConform lui Creangă, rezultate mult mai bune s-ar putea obţine bătând nu oul, ci cocoşul.
pentru textul : ad interim de"Frumos acest blues pentru o dimineață mohorîtă. Pe lîngă muzică, se creează un spațiu...nostalgic, primitor: " ceaiul aburind verde, cuburile de zahăr ce păreau zaruri," "numai trupurile iubite au nume," Aștept cântecul următor. Numai bine!
pentru textul : Te iubesc dus-întors deBianca, nu era nici o ironie în comentariul meu. Dezamăgire, da. Pentru că mă așteptam să reacționezi promt la acordarea "unor penițe de împăcare" pe textul TĂU, după ce i-ai admonestat pe alții că au pus acest semn pe texte pe care TU le considerai slabe. Te citez:. "Mai curand sanctionam lejeritatea in apreciere, decat critica excesiva." Dar numai când se întâmplă la alții. Văd că pe pagina asta se joacă o fabulă și eu ies. Definitiv. Ai creat un precedent...vor urma numai aprecieri supraelastice, cu iz oriental, cum se cuvine, în fața puterii.
pentru textul : Piața norilor deAlma, cred ca ai prins in cateva idei liniile pe care s-ar construi "scheletul" aceste poezii. Poate ca undeva un fluture o data aripile-n jos, pentru a le ridica inapoi, si acum ne regasim cuprinsi de fericire, in toate iluziile create tot de catre noi. Sunt tentata sa nu-ti spun de fericire, dar... fie :-) Stiu ca ai intrebat pentru ca stii deja. Initial textul continea un paradox: "azi voi purta clasic/fericirea cu primii doi nastru lipsa", dar am considerat prea multa determinare primii doi nasturi si am renuntat la "azi", care si-asa e destul de relativ si incercam diminuarea acestei notiuni pana la disparitie, apoi am renuntat si la "clasic", gandindu-ma ca va fi si-asa suficient de puternica imaginea cu primii doi nasturi. Si de ce lipsa, si de ce tocmai aceia? Este vorba despre cei de sus (atata vreme cat acceptam ca mai exista o astfel de notiune) si sunt in egala masura: ispita, libertatea, lipsa conventiilor (sunt lipsa, nu desfacuti...)... fericirea cu gatul expus, daca vrei :-) Virgil, stiu, e imposibil sa nu simtim asta la un moment sau altul si sa nu revina ca o obsesie. Cred ca insasi poezia insasi este un mod de explicare a ceea ce altfel nici macar nu am "recunoaste", pentru ca, nu-i asa, poezia nu se "experimenteaza"... iti multumesc... as putea spune ca se confirma :-) chiar a avut un efect...
pentru textul : El efecto mariposa deMi-au plăcut foarte mult versurile acesta: "Am steme pe ochi,/nu disting între glasul ud de mamă şi iubită;"
pentru textul : p.s deDacă există, într-un poem, versuri de aşa nobleţe, sincer, tot peomul merită atenţia cititorului. El devine impecabil în ansamblu, micile "defecte" trec ca şi cum trec...tu, înţelegi ce vreau să spun...:)
Mi se pare mult prea laconic comentariul tau... Poate vrei sa-mi explici ce nu iti place sau ce nu intelegi. Cine crezi ca ar reusi pe deplin sa fie Dumnezeu ? Poate incercam sa ii semanam cate putin.............
pentru textul : De-a Dumnezeu… deMi-ai amintit de Radu Gheorghe: "Am ani o mie asta-i tot Si vin asupra-mi altii Sub Theo-balt regele got Crescui in rezervatii Atate-au fost in acesti ani De care nu stiu boaba Acum expusa-s pentru bani La mosi intr-o taraba. Stafia mortii nu-mi da ghes Nu stiu temuta-ï coasa Sunt broasca test, Sunt broasca test Sunt broasca testoasa" Totusi mai simplu si mai eficient pe muzica, desigur :-) Poemul e de citit. Cioara ramane pe data viitoare. Andu
pentru textul : Cioara și broasca țestoasă deRaluca, nu e un fragment de proza, e asa cum scriu eu texte poetice.
pentru textul : bioetanol deSe poate ca stilul sa nu fie pe gustul tau, sincer ceea ce tu vezi povestire, diminuare, eu vad constructie, sentiment , senzatie care se desprinde - sau ma rog, demers in acest sens. daca e prea putin pentru tine, stii cum e, asta e :)
Hanny - este o părere critică de care voi ține seamă și voi reflecta. La prima impresie am de adăugat faptul că nu cred în noțiunea de echilibru ca marcă specifică fiecărui text de acest fel. Inevitabil accentul cade pe o anume stare și, personal, nu simt nevoia să echilibrez cu ceva. În acest caz păstrarea în zona sugestiei poate fi și ea un căștig și nu un lucru de blamat. În privința rimei semnalate, sunt de acord că deranjează. Ceea ce numai intuiam, s-a adeverit. Mă voi gândi la schimbări, mergând până la înlocuirea întregului pachet de rime.
pentru textul : Mă simt întreg prin clipa ce mă cheamă dede la depărtare nu pari deștept. dar cred că mă repet. cu drag , însă. sfatul meu: cântă la altă masă că n-am bani să-ți dau și ia apă în gură că faci praf.
pentru textul : nu mai ieșisem din casă de vreo săptămână dedorine, ti-ai amintit de povestile copilariei. vezi ca virgil ti-a inminat medalia de aur intr-un comm. adica te-a laudat. zicea ca esti cel mai creativ sau inventiv sau altceva. noi ne mandrim cu tine. tu ce parere ai, trebuie sa trec la novice?
pentru textul : mărunțișuri despre fericire deFelicitari, Adriana! Si multumiri lui Vlad si lui Tudor. M-as fi bucurat sa pot participa si eu dar viata este asa cum este si deocamdata sintem limitati de timp si spatiu. Fiica mea este in Romania si este posibil sa o rog sa ia legatura cu tine Adriana, pentru procurarea unui volum. Daca nu, atunci poate cindva in viitor. Oricum, m-as simti onorat.
pentru textul : Lansare de carte: Adriana Lisandru - "Despre ea, niciodată" deP.S.
am si eu o intrebare vazind citatul din cuvintul inainte al lui Tudor Cristea. si l-as ruga sa nu se supere pe mine. forma feminina a adjectivului livresc este "livreasca" sau "livresca"? pentru ca din cite stiam eu si din cite m-am documentat forma "livreasca" este considerata incorecta. merci anticipat.
observatie subiectiva. mi-ar fi placut foarte tare daca poezia ta s-ar fi oprit la prima strofa. incepand pur si simplu: "Run baby, run!" de albina care-nfige acul din zbor... etc cred ca asta ar fi amplificat efectul. bineinteles ... "maybe it's me."
pentru textul : Run, baby, run! dePagini