si ce daca e slaba?asa ramane.poemul tau cu galeleea caprelor o fi mai bun dar nu pentru mine ci pentru altii. icoane de copil e o poezie de inceput...are 3 luni. imi place pictura naiva din ea... care/i baiul?puteai fi si mai dur.si ce? e o opinie nu un verdict inatacabil. poemul poate fi rescris in timp... be calm, sir... i am just an inocent human been. so?
Nu este susținută ideea cu "legătura de chei" în restul textului. Apoi, "ploaia măruntă", "pășind nesigur", "coridoarele minții", "necuvinte", "să povestim împreună", "palmele reci" s-a tot spus de la Nichita încoace.
dom'le, si iezistî difieriențî întri poiazii șî proazî. au ba? cî dacî ba, atunși i tăt una. șî dacî ie tăt una, si zîși cî-i la fiel. șî atunși di șie aratî a poizîi?
...remarc plăcut "cerul se lăsa lung lespede neagră peste inimă", "locația evei rămâne o traumă intercostală"... mi-ai plăcut mai mult în "de dragoste și gândaci de Colorado". aici te detașezi ușor... ceea ce nu este neapărat rău. cu gânduri bune, paul
Cine mai scrie poezie pe coli albe de hartie sau e vorba de coala alba de site :).
Cumva, imi era dor sa citesc un text scris de tine, scris in atmosfera atat de specifica poeziilor tale. Frumos.
Radu
nu te trezeşti/nu m-ai uita în nesomn.
Sebi
nu te trezi/m-ai uita în colțul pleoapelor
relegatului de la Tomis se pare că îi priesc Ponticile. Eu doar mi-am permis să umblu în Tristele tale și să-mi imaginez că am fi scris la un capăt de faleză. Dar,e, desigur, doar o sugestie.
pentru Virgil si cei care nu sunt, acum, in tara, am postat si filmuletul corespondent pozei. pe cont mai sunt filme si din alte zile. pe ceilalti din Bucuresti va astept in jumatate de ora la iesirea din metroul de la Piata Universitatii. hai sa mai iesim la aer, sa le mai numaram dintii romanilor.
Margas, fireste ca este un poem medical despre efectele sedentaismului asupra creatiei poetice. ma bucur ca te-ai prins din a doua. si eu ma prinsesem, din prima, nu era nevoie de alte semne.
V
Lucian, e mai bine așa, să lași cuvintele să curgă firesc, fără vreo cenzură. Îmi place decorul expresionist cu floarea soarelui și rotațiile astrelor de sus si din lan, a doua strofă si primele trei versuri sunt bune, dau peniță cu felicitări. De azi dimineață m-am gândit la lanul asta: "lanul de floarea-soarelui. În colțul unde era mai coaptă și mai înaltă." E irelevant, fără nici o direcție versul:"Cu picioare pline de praf." dacă ar fi desculțe, brrr! sau trupurile goale-da, și mai brrr! Știu c-o să mai revii pe text, o sa fie un text fain!
Cristina, am citit-o si eu cu voce tare, şi-ţi dau drepate. Mulţam!
D-le Dinu,
0. La v'o 36 de versuri lungi, nu e mult.
1. a posta nu este egal cu a scrie. Eu postez rar. De scris, scriu des. Public ce cred că merită. Şi dacă ar proceda toţi la fel, literatura virtuală ar fi puţin, puţin mai curată.
2. Încerc să impresionez? Păi rolul poeziei este de a impresiona (!), domnule.
În concluzie, d-voastră comentaţi prea des la cât de prost o faceţi.
dintre toate pe care le-am citit până acum la tine, Violeta (dar, recunosc, în ultima vreme eu am fost destul de absentă), acest poem se distinge net, în opinia mea. de ce? pentru că se lasă spus fără să se ascudă și, mai ales, fără să strige.
dacă e să cârcotesc nițel, totuși... ei bine, parcă m-a cam zgâriat metafora de la intrare. mă refer la oasele acelea, care...
cred că textul stă-n picioare și fără al doilea vers.
aaa, poate că unii ți-ar reproșa pafafraza din titlu... dar pe mine nu mă deranjează.
iarnă și eminescu ~ am scris textul acesta pe 15 Ianuarie anul acesta și acum cîteva zile mi-am dat seama și m-am speriat puțin de subtila premoniție. Am urmărit și eu din cînd în cînd la România International și nu vă invidiez. Cred că am să scriu ceva despre un paradox pe care l-am observat într-o emisiune.
...sunt perfect conștient de mărinimia ta, cârlionțată, Ioana, precum și de multele mele păcate. dar a trecut Paștele, ce păcat! și regret nespus de mult că nu te pot comenta în "limbi" , sunt convins că o fac alții cu succes, care să aducă satisfacții pe măsură. atent și mâhnit până în măduvă, paul
nu stiu daca e mai bine. ce nu am inteles eu este ce are numarul kilometrilor cu obiectivarea. si in plus ma tem ca nu sint de acord ca "obiectivarea" (ma tem ca Bobadil a vrut sa scrie obiectivizarea dar i-a scapat din nou) nu impiedica un autor sa creeze personaje complexe (ca eroii sint numai in filme -sic!), ba chiar dimpotriva, la urma urmei (as zice eu) tocmai in asta rezida farmecul demersului postmodernist
domnule drag, eu am zis ce mi-a plăcut şi ce am reţinut că merită pentru poezie. am zis că "atât" în sensul în care doar atât găsesc eu, ca simplu cititor subiectiv, aici.
evident că mai trebuie lucrată partea despre care am amintit, să se închege cumva, dar nu cu trasul planetei, musca ţeţe, etc. etc.
doar o părere, fireşte:)
Cred ca daca ar fi fost in proza ar fi iesit o chestiune foarte interesanta insa Bobadil nu are atata rabdare si nu-l condamn pentru ca cel mai adesea simt la fel. Acestea sunt limitele noastre si atunci cand incurcam genurile ies chestiuni interesante "pe alocuri" si banale "prin alte locuri"... ideea e buna, remarc formulari deosebite dar e si mult balast... mai taie, mai arunca, mai renunta... pana ce ramane doar ceea ce, in genere, doare sa transmiti :)
După "Oublier en avant", o nouă bucurie de a căuta prin poeziile tale fire de liniște și cuvânt bine rostit, ape de liric, transparente și line, uneori mi-aș dori să citesc vocalele tale, să reinventez alfabetul prin imagini, acele imagini, Marlena, ce se nasc în mine, ca din nisipurile de demult. Felicitări pentru un alt timp în poesis!
Eu zic să nu alunecați în pesimism domnule profesor Cristea și să continuați să scrieți. Poate că Hermeneia nu este o tribună prea importantă. Poate nu este nici măcar o tribună. Dar un colțișor de lume unde lucrurile astea interesează este.
P.S. - ar fi bine să scoateți majusculele din titlu
Katya, de la prima citire poezia ta m-a dus cu gândul la Frida Kahlo, la personalitatea ei atât de controversată, la aparentele "ruperi" în viața ei și, mai ales, la portretele ei suprarealiste, cu precădere "Cele două Fride". Nu știu dacă ai fost sau nu influențată în scrierea acestei poezii de această artistă, dar experimentul tău este foarte reușit. Doar ultimul vers mi se pare ușor superfluu, cu trimiterea sa.
... am să îți spun colegial unde cred că mai trebuie lucrat poemul. în strofa a doua, la versurile 2 și 4 ai rime din aceeași categorie gramaticală și nu se susțin prin prospețime, iar în ultima strofă ritmul din versul al doilea pe segmentul "scheletul lor smucit" se destramă de versurile 2 din primele două strofe. restul, sunt amănunte. poemul are tropi remarcabili, idee și de aceea intervin, mă repet, colegial. a ... ceva ce îmi sună mai bine în prima strofă decât în a treia: ai introdus "voluptate" și merge cu rima versului al treilea, pe când în ultima strofă nimic nu susține "cârmă". Ave!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
si ce daca e slaba?asa ramane.poemul tau cu galeleea caprelor o fi mai bun dar nu pentru mine ci pentru altii. icoane de copil e o poezie de inceput...are 3 luni. imi place pictura naiva din ea... care/i baiul?puteai fi si mai dur.si ce? e o opinie nu un verdict inatacabil. poemul poate fi rescris in timp... be calm, sir... i am just an inocent human been. so?
pentru textul : Icoane de copil deatmosfera poemului e cat se poate de romantica. ultima parte e putin neclara pentru mine, dar probabil face parte dintr-un mister.
pentru textul : suflete dezlegate deNu este susținută ideea cu "legătura de chei" în restul textului. Apoi, "ploaia măruntă", "pășind nesigur", "coridoarele minții", "necuvinte", "să povestim împreună", "palmele reci" s-a tot spus de la Nichita încoace.
pentru textul : toamnă de mai decineva cunoscut, mai tînăr ca mine, a murit ieri. totul s-a petrecut într-o zi. se pare că și august e o lună în care se poate purta doliu.
pentru textul : doliu de iulie dedom'le, si iezistî difieriențî întri poiazii șî proazî. au ba? cî dacî ba, atunși i tăt una. șî dacî ie tăt una, si zîși cî-i la fiel. șî atunși di șie aratî a poizîi?
pentru textul : și tata o lua/și o rădica... de...remarc plăcut "cerul se lăsa lung lespede neagră peste inimă", "locația evei rămâne o traumă intercostală"... mi-ai plăcut mai mult în "de dragoste și gândaci de Colorado". aici te detașezi ușor... ceea ce nu este neapărat rău. cu gânduri bune, paul
pentru textul : toamna fără de îngeri deSe simte această solitudine, mai mult ca oricând.
pentru textul : ... deMulţumesc de trecere şi semn L.I.M.
Cine mai scrie poezie pe coli albe de hartie sau e vorba de coala alba de site :).
pentru textul : din cuvintele pe care nu le găsesc IV deCumva, imi era dor sa citesc un text scris de tine, scris in atmosfera atat de specifica poeziilor tale. Frumos.
Radu
nu te trezeşti/nu m-ai uita în nesomn.
Sebi
nu te trezi/m-ai uita în colțul pleoapelor
relegatului de la Tomis se pare că îi priesc Ponticile. Eu doar mi-am permis să umblu în Tristele tale și să-mi imaginez că am fi scris la un capăt de faleză. Dar,e, desigur, doar o sugestie.
pentru textul : Tu, el... depentru Virgil si cei care nu sunt, acum, in tara, am postat si filmuletul corespondent pozei. pe cont mai sunt filme si din alte zile. pe ceilalti din Bucuresti va astept in jumatate de ora la iesirea din metroul de la Piata Universitatii. hai sa mai iesim la aer, sa le mai numaram dintii romanilor.
pentru textul : ieși afară javră ordinară deMargas, fireste ca este un poem medical despre efectele sedentaismului asupra creatiei poetice. ma bucur ca te-ai prins din a doua. si eu ma prinsesem, din prima, nu era nevoie de alte semne.
V
Lucian, e mai bine așa, să lași cuvintele să curgă firesc, fără vreo cenzură. Îmi place decorul expresionist cu floarea soarelui și rotațiile astrelor de sus si din lan, a doua strofă si primele trei versuri sunt bune, dau peniță cu felicitări. De azi dimineață m-am gândit la lanul asta: "lanul de floarea-soarelui. În colțul unde era mai coaptă și mai înaltă." E irelevant, fără nici o direcție versul:"Cu picioare pline de praf." dacă ar fi desculțe, brrr! sau trupurile goale-da, și mai brrr! Știu c-o să mai revii pe text, o sa fie un text fain!
pentru textul : Madlenă 2 deVa rog sa va limitati postarea la un text pe zi!
pentru textul : jurnalul meu deCristina, am citit-o si eu cu voce tare, şi-ţi dau drepate. Mulţam!
D-le Dinu,
0. La v'o 36 de versuri lungi, nu e mult.
1. a posta nu este egal cu a scrie. Eu postez rar. De scris, scriu des. Public ce cred că merită. Şi dacă ar proceda toţi la fel, literatura virtuală ar fi puţin, puţin mai curată.
2. Încerc să impresionez? Păi rolul poeziei este de a impresiona (!), domnule.
În concluzie, d-voastră comentaţi prea des la cât de prost o faceţi.
pentru textul : Rugăciune cu lopată şi cleşte dedintre toate pe care le-am citit până acum la tine, Violeta (dar, recunosc, în ultima vreme eu am fost destul de absentă), acest poem se distinge net, în opinia mea. de ce? pentru că se lasă spus fără să se ascudă și, mai ales, fără să strige.
dacă e să cârcotesc nițel, totuși... ei bine, parcă m-a cam zgâriat metafora de la intrare. mă refer la oasele acelea, care...
pentru textul : eu când nu vreau să mor nu mor decred că textul stă-n picioare și fără al doilea vers.
aaa, poate că unii ți-ar reproșa pafafraza din titlu... dar pe mine nu mă deranjează.
iarnă și eminescu ~ am scris textul acesta pe 15 Ianuarie anul acesta și acum cîteva zile mi-am dat seama și m-am speriat puțin de subtila premoniție. Am urmărit și eu din cînd în cînd la România International și nu vă invidiez. Cred că am să scriu ceva despre un paradox pe care l-am observat într-o emisiune.
pentru textul : Ultima întâlnire cu sinele de...sunt perfect conștient de mărinimia ta, cârlionțată, Ioana, precum și de multele mele păcate. dar a trecut Paștele, ce păcat! și regret nespus de mult că nu te pot comenta în "limbi" , sunt convins că o fac alții cu succes, care să aducă satisfacții pe măsură. atent și mâhnit până în măduvă, paul
pentru textul : blogbadil deMerci, Emilian. Intr-adevar, asta caut. Sa "spun" fara cuvinte "mari" ori constructii "savante" :)
pentru textul : Aici începe totul dePartea feminină a lui Bobadîl, partea feminină a lui Anghel Pop ...curând partea masculină a lui AAA . Atunci cu siguranţă o să mă placi şi mai mult!
pentru textul : cîntec de lebădă neagră cu scorțișoară și gutui denu stiu daca e mai bine. ce nu am inteles eu este ce are numarul kilometrilor cu obiectivarea. si in plus ma tem ca nu sint de acord ca "obiectivarea" (ma tem ca Bobadil a vrut sa scrie obiectivizarea dar i-a scapat din nou) nu impiedica un autor sa creeze personaje complexe (ca eroii sint numai in filme -sic!), ba chiar dimpotriva, la urma urmei (as zice eu) tocmai in asta rezida farmecul demersului postmodernist
pentru textul : we will always have sighisoara... detextul ne e prost dar nici nu iese in evidenta decit printr-un fel de tristete resemnare sint multe lucruri pe care nu le-am inteles in el
pentru textul : Legile poeziei dedomnule drag, eu am zis ce mi-a plăcut şi ce am reţinut că merită pentru poezie. am zis că "atât" în sensul în care doar atât găsesc eu, ca simplu cititor subiectiv, aici.
pentru textul : cu urechea lipită de al nouălea cer deevident că mai trebuie lucrată partea despre care am amintit, să se închege cumva, dar nu cu trasul planetei, musca ţeţe, etc. etc.
doar o părere, fireşte:)
Sebi, multumesc de trecere!
D-le Cristea, onorat de prezenta si comparatie... pastrand proportiile, bineinteles.
pentru textul : Sub soarele Perugiei deDe bine, cu bine!
Cred ca daca ar fi fost in proza ar fi iesit o chestiune foarte interesanta insa Bobadil nu are atata rabdare si nu-l condamn pentru ca cel mai adesea simt la fel. Acestea sunt limitele noastre si atunci cand incurcam genurile ies chestiuni interesante "pe alocuri" si banale "prin alte locuri"... ideea e buna, remarc formulari deosebite dar e si mult balast... mai taie, mai arunca, mai renunta... pana ce ramane doar ceea ce, in genere, doare sa transmiti :)
pentru textul : lordul banal deîmi este doar milă de tine Vio_B. ca de un clown trist care nu mai are nici un truc. atît.
pentru textul : prin absurd, caii oanei pellea deUn haiku poate fi privit și ca un omagiu. De ce, nu?
pentru textul : Haiku deDupă "Oublier en avant", o nouă bucurie de a căuta prin poeziile tale fire de liniște și cuvânt bine rostit, ape de liric, transparente și line, uneori mi-aș dori să citesc vocalele tale, să reinventez alfabetul prin imagini, acele imagini, Marlena, ce se nasc în mine, ca din nisipurile de demult. Felicitări pentru un alt timp în poesis!
pentru textul : Lansare carte deEu zic să nu alunecați în pesimism domnule profesor Cristea și să continuați să scrieți. Poate că Hermeneia nu este o tribună prea importantă. Poate nu este nici măcar o tribună. Dar un colțișor de lume unde lucrurile astea interesează este.
pentru textul : La Heliade deP.S. - ar fi bine să scoateți majusculele din titlu
Eu cred că ziceți bine. M-ați provocat... bine, o să mă apuc de scris. În sfârșit.
pentru textul : Colecționarul de ape deKatya, de la prima citire poezia ta m-a dus cu gândul la Frida Kahlo, la personalitatea ei atât de controversată, la aparentele "ruperi" în viața ei și, mai ales, la portretele ei suprarealiste, cu precădere "Cele două Fride". Nu știu dacă ai fost sau nu influențată în scrierea acestei poezii de această artistă, dar experimentul tău este foarte reușit. Doar ultimul vers mi se pare ușor superfluu, cu trimiterea sa.
pentru textul : pe umbra mea o cheamă Joline de... am să îți spun colegial unde cred că mai trebuie lucrat poemul. în strofa a doua, la versurile 2 și 4 ai rime din aceeași categorie gramaticală și nu se susțin prin prospețime, iar în ultima strofă ritmul din versul al doilea pe segmentul "scheletul lor smucit" se destramă de versurile 2 din primele două strofe. restul, sunt amănunte. poemul are tropi remarcabili, idee și de aceea intervin, mă repet, colegial. a ... ceva ce îmi sună mai bine în prima strofă decât în a treia: ai introdus "voluptate" și merge cu rima versului al treilea, pe când în ultima strofă nimic nu susține "cârmă". Ave!
pentru textul : corăbii pe uscat dePagini