ori sa va scuturati frustrarile in pagina mea cat doriti, dar nu va garantez ca un text asemenei celui pe care l-ati postat astazi va ajunge pe prima pagina.
nu si daca voi fi eu in preajma calculatorului.
Am corectat..verbele sint, recunosc, un punct slab in poezia mea..pe linga celelalte puncte slabe. Dar practice makes it perefct, right?
Daca se mai poate corecta ceva apreciez sugestiile, iar daca nu merge o sterg si o pun in engleza, asa cum a fost gindita initial :D.
Cheers! si multumesc
PS am uitat (din nou) cum se poate activa butonul de urmarire a textelor - privitor la notificatiile de comentarii - Virgil, am incercat sa urmez indicatiile de pe prima pagina ref la asta si nu am inteles nimic. Deci, cum fac?
m-ai amuzat teribil bobadil. totul dar mai ales finalul a sunat precum un secretar de CAP în plenara de la județ. scurt și cu conștiință de clasă. adică de pătură. că țărănimea era pătură. socială. acu' să nu zici că te fac țăran. numa' ziceam și eu.
eminamente romantic poemul tau. aceasta atmosfera fantomatica, spleen-ul nostalgiei... ce ar fi putut fi, ce a fost si nu va mai fi, imposibila intoarcere. cred ca nu-mi face bine poemul tau, dar asta e meseria poemelor bune, sa sune in tine melodia lamei de ferastrau. si, ca sa inchei intr-o nota optimista, exista, totusi, viata pe pamant. felicitari.
imperativul din titlu nu se adresa neaparat cititorului, domnule Ghimpu. :)
multumesc de feed-back.
e bine ca ati gasit-o, uneori se ascunde unde te-astepti mai putin...
Am o intrebare: cateva randuri din textul acesta ar trebui marcate cu italice; n-ar reusit sa aflu cum, indicatiile din HCODE m-au zapacit cu totul. Ma poate ajuta cineva? Stefan, multumesc de comentariu. E bine daca ti-a placut.
ca de obicei, Mariana, ești numai suflet și blândețe în interpretare. de aceea cu atât mai mult apreciez semnul tău și mesajul, ca un cadou, atașat de acesta. îți mulțumesc cu toată suflarea! știi să faci un moment de lectură să fie cald, acum în iarnă...
Adrian, prieten drag, îți înțeleg translația și rostul ei... extraordinar de frumoase și dureroase ultimele două versuri. mulțumesc mult de popas! îți cam simțim lipsa pe Hermeneia... cu drag, același îndatorat...
"stimulare orgasmica"? ce e aia? am auzit de orgasm si sa zicem ca stiu ce e ala dar... stimulare orgasmica suna ca si cum ai spune "sa ma declanseze exploziv" sau "sa ma atraga finalizator". mie imi suna aiurea. crezi ca oamenii talentati scriu numai cind sint... drogati cu sau de ceva? evident ca glumesti -- gosh ce aiurea suna!! asta e zicere poetica? noi credeam ca chiar dormi peste pisici si le omori si gem strivite... orgasmic (ca sa folosesc o moneda uzitata) chestia cu ejacularea m-a lovit chiar de-a binelea. habar nu am de unde a venit. dar e simptomatic. la inceput "stimulare orgasmica" apoi "ejaculare precoce"... I see a pattern here. Incerc doar sa inteleg ce e asta. e o poezie, sint doua, nu e nici una? chestia cu "femeia e totul" m-a dat peste cap, ca a la beniuc sau labis. nu stiu ce tin in mina barbatii (asta ma face sa ma gindesc la tot felul de bancuri) dar daca "femeia e totul", e-n cele ce sint si-n cele ce miine vor ride la soare, eu zica ca e aiurea sa stai linga totul fiindca nu mai stai linga nimic. adica se zice ca obosesti. barbati identici? ei aș! n-am auzit de așa ceva. ce n-aș da eu sa fiu brad pitt, but hey I think I'm better. dar nu spun de ce. anyway, no thanks angelina! cred ca chestia cu usturoiul si ceapa e exagerata. poti sa te speli pe dinti si sa saruti. sau poti sa amîi sarutul. nu spuneai parcă ceva despre... precoce? dacă sari așa brusc la sărutat se zice că e precoce. înțelepții spuneau că anticiparea unei fericiri este de fapt fericirea adevărată. așa că nimic rău cu salata. face bine și la dietă. fericire? pe prut? no way! acolo fericirea e să te vaiți. ba o mioriță, ba un mioriț, ba o sanda scăpată în prut la vale. tot ai de ce să te vaiți. și e așa bine. in no woman's...
prima strofa mi se pare interesanta in amestecul de mirosuri ale diminetii, mar, cafea, fum de tigara, halena iubitului, cu toate ca nu pot sa scap de locul comun "aroma de mar verde" care a fost mult timp inscriprionata pe toate sampoanele, detergentii si sapunurile romaniei, mai ales ca doar gustul, forma, culoarea deosebesc merele, mirosul este aproape identic la toate. :)
daca ai pastra olfactivul si ai continua poemul pe aceasta linie cred ca ar iesi ceva
"inima ei e o fereastră deschisă" - de evitat astfel de clişee, mai cu seamă că sunt legate de mari iubiri, furtuni, uragane, dezastre sufleteşti, etc.
cate intrebari intr-o singura minipostare! poi, Alma, poetul e in tine, iar eu astept sa rasara, sa scrie in fiecare zi si sa il citesc cu placere:) mirarea asta... negativa se poate invinge prin scris, cred eu... zile faine sa ai!
Madim, recitește, eu am comentat pe text, însă tu ai comentat comentariul meu. Nu era necesar. Una e să simți și alta e chiar să fie lumini și, dacă nu sunt, nu e util nimănui să fie inventate. Pentru că aici în poem sunt "mațe", "hrube", "cățărătoare ființe", "atîrnați de umbre / și stele" (iar stelele se văd atunci când, pentru ochiul uman, este întuneric în jur). Dacă citești atent poezia lui Virgil (și mă refer la Poezia pe care o scrie Virgil), regăsești în multe poeme simbolurile de mai sus. Apar ca niște trăsături care curg încet, într-un plan secundar. P.S. Cred că luminile pe care le vedeai tu erau de la veioze, verifică.
Nu dati voi, dau eu fratilor. Mie mi se pare mai bun chiar decat celalalt "nerastignit" si spun asta cu toata convingerea. Cu cateva exceptii (cum ar fi apropierea dintre "plus" si "plus" acolo in versurile mediane) poemul curge bine, are idee si exprimare curate. Din punctul meu de vedere, unul dintre momentele de inspiratie. Am aici de-a face cu o idee si o realizare poetica de top asezonate cu o lectura cat se poate de rafinata. Iar "noi propovăduim un hristos descompus în vertebrele unei teologii acrobatice" poate sa rescrie metafora romanticilor post-modernisti ca o rescrie bine. Nu-mi place entuziasmul poetic, dar ce bine mi-e cand il simt! Un text Excelent pentru care o singura penita este prea putin, parerea mea, dar atat pot eu sa dau conform Regulamentului :-) Andu
eu as evita folosirea de astfel de titluri. am mai spus-o si altadata. oricit de fancy am vrea sa fim totusi titlul are si un rol pur pragmatic de identificare si tabulare a unei colectii. cu un astfel de titlu in lumea computerelor si in lumea oamenilor textul tau se va pierde in necunoscut. acum despre text. evident este un text undeva intre mediocru si slab iar gaselnita asta cu „la doua rinduri” (la care te-as ruga sa renunti pe hermeneia) nu aduce nici un plus pentru ca nu are la ce. asta nu inseamna ca textul ca intreg nu te lasa cu o anumita senzatie pe care o poti atribui unei valente poetice. pacat insa ca o idee destul de interesanta s-a scufundat in mediocritatea unei sonoritati maneliste. in acest text se observa ca autorului ii lipseste elitismul exigentei cu ceea ce scrie.
superb titlul! imi place modul in care zidarul tuturor lucrurilor, al timpului, aseaza caramizile de vreme rea sau buna "le așează rostuit cu fața rugoasă spre înăuntru să nu li se vadă amarul așterne apoi un strat de negura nopții încă unul de soare" si iata imperfectiunea, tristetea unei singure vieti: "atît de multe greșeli de reparat mozaicul amintirilor așezat strîmb și doar o singură viață"
sunt poate acestea, semnele neputintei noastre, Cami, in fata celor care tot nu inteleg... rostul vederii e de a pastra frumusetea in propri ochi, putand astfel infrumuseta tot ce imbratisam cu privirea. ..
Alma... nu corectez pentru ca n-am alte optiuni :) Jinn... e genul de stare in care mersul pe carbuni incinsi iti pare o joaca pentru copii... aveam nevoie de gura aceea de aer "argotic" ca sa-mi revin in ultimul nod de echilibru. Multam de trecere.
Mda, un fel de delir pe care, personal nu prea il pot numi poezie. Un amalgam de imagini fortate, care culmineaza cu un final extrem de fals. Si ca o curiozitate(referindu-ma la titlul), e cumva o incercare de raspuns la adresa comentariilor critice pe textele tale?
Dragul meu Virgil, departe de mine gândul de a-ți cere să spui tot ce ai înțeles. Aveam încredere tocmai în asta. Lipsa referirilor ulterioare fățișe, referitoare la marca înregistrată, este suplinită de ceea ce textul în sine (dacă Bobadil tot îmi spune că nu-i poezie, n-o mai numim așa, poate se supără), în opinia mea umilă, urlă. Dar știm deja din proprie experiență: ceea ce pentru unii este urlet, pentru alții este un mieunat slăbuț. Depinde de sistemul de referință. Poate al meu e prea sensibilos și face mieunatul să pară urlet. Tot ce e posibil. Un lucru mărturisesc: titlul nu definește, ci dezleagă. Dar parol, textul ăsta așa rămâne, pentru că aștept să fiu dată în judecată. Poate, cel mult, să pun o dedicație dedesubt, sau să specific faptul că e... ludică. Deși, nu-i așa, orice ludic ascunde tragicul. Mai ales când vorbim despre îngeri. Bobadil, eu mă gândeam că tu sperai de fapt să mă supăr, dar nu pot. N-am ce-i face, mai aștept critica ta; în ciuda aparențelor, nu-mi trece pe lângă ureche. De un lucru te asigur, și pe tine, și pe Virgil, nu e nimic mai serios în poezia asta decât titlul ei. Iar hinturile, voi aici mă cunoașteți de ceva timp: când nu vreau să le dau, nu le dau și pace. Voi ce păziți? Fug, că iar mă acuză Bobadil și alții că gândesc prea mult și-n poezie nu e voie. Mulțumesc vouă de prezența șugubeață și promit să mai fac, e plăcut dialogul.
...și acestea sunt comentarii? ca cel de mai sus?
are legătură cu poezia, care e totuși poezie, una ale cărui versuri, măcar două, aș fi vrut să le scriu și eu
în tot ce n-am putut ne-aş spulbera.
da, în loc de n-am putut aș fi scris ”n-am fost„
dar nu sunt eu un tip care scrie. mișto.
și copilul, bărbatul ăsta, aghorhiesei scrie a dracu de mișto
uneori te sperii când îl citești.
apoi îți trece.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
ori sa va scuturati frustrarile in pagina mea cat doriti, dar nu va garantez ca un text asemenei celui pe care l-ati postat astazi va ajunge pe prima pagina.
nu si daca voi fi eu in preajma calculatorului.
in rest, va doresc o zi faina.
pentru textul : cumpăr ninsori deAm corectat..verbele sint, recunosc, un punct slab in poezia mea..pe linga celelalte puncte slabe. Dar practice makes it perefct, right?
Daca se mai poate corecta ceva apreciez sugestiile, iar daca nu merge o sterg si o pun in engleza, asa cum a fost gindita initial :D.
Cheers! si multumesc
PS am uitat (din nou) cum se poate activa butonul de urmarire a textelor - privitor la notificatiile de comentarii - Virgil, am incercat sa urmez indicatiile de pe prima pagina ref la asta si nu am inteles nimic. Deci, cum fac?
pentru textul : Twilight dem-ai amuzat teribil bobadil. totul dar mai ales finalul a sunat precum un secretar de CAP în plenara de la județ. scurt și cu conștiință de clasă. adică de pătură. că țărănimea era pătură. socială. acu' să nu zici că te fac țăran. numa' ziceam și eu.
pentru textul : despre poezie deda, e un text prost. multumesc pentru citire si observatii
pentru textul : clinical life deeminamente romantic poemul tau. aceasta atmosfera fantomatica, spleen-ul nostalgiei... ce ar fi putut fi, ce a fost si nu va mai fi, imposibila intoarcere. cred ca nu-mi face bine poemul tau, dar asta e meseria poemelor bune, sa sune in tine melodia lamei de ferastrau. si, ca sa inchei intr-o nota optimista, exista, totusi, viata pe pamant. felicitari.
pentru textul : amputarea literei d deimperativul din titlu nu se adresa neaparat cititorului, domnule Ghimpu. :)
pentru textul : nu căuta aici poezie demultumesc de feed-back.
e bine ca ati gasit-o, uneori se ascunde unde te-astepti mai putin...
si opinia sincera!
pentru textul : verificări deAm o intrebare: cateva randuri din textul acesta ar trebui marcate cu italice; n-ar reusit sa aflu cum, indicatiile din HCODE m-au zapacit cu totul. Ma poate ajuta cineva? Stefan, multumesc de comentariu. E bine daca ti-a placut.
pentru textul : Să mai regurgităm /un poem deuh, da, foarte faină, surprinzătoare răsucirea din final.
pentru textul : orașul de nicăieri deca de obicei, Mariana, ești numai suflet și blândețe în interpretare. de aceea cu atât mai mult apreciez semnul tău și mesajul, ca un cadou, atașat de acesta. îți mulțumesc cu toată suflarea! știi să faci un moment de lectură să fie cald, acum în iarnă...
Adrian, prieten drag, îți înțeleg translația și rostul ei... extraordinar de frumoase și dureroase ultimele două versuri. mulțumesc mult de popas! îți cam simțim lipsa pe Hermeneia... cu drag, același îndatorat...
pentru textul : psalm pentru tâmplarul meu de"stimulare orgasmica"? ce e aia? am auzit de orgasm si sa zicem ca stiu ce e ala dar... stimulare orgasmica suna ca si cum ai spune "sa ma declanseze exploziv" sau "sa ma atraga finalizator". mie imi suna aiurea. crezi ca oamenii talentati scriu numai cind sint... drogati cu sau de ceva? evident ca glumesti -- gosh ce aiurea suna!! asta e zicere poetica? noi credeam ca chiar dormi peste pisici si le omori si gem strivite... orgasmic (ca sa folosesc o moneda uzitata) chestia cu ejacularea m-a lovit chiar de-a binelea. habar nu am de unde a venit. dar e simptomatic. la inceput "stimulare orgasmica" apoi "ejaculare precoce"... I see a pattern here. Incerc doar sa inteleg ce e asta. e o poezie, sint doua, nu e nici una? chestia cu "femeia e totul" m-a dat peste cap, ca a la beniuc sau labis. nu stiu ce tin in mina barbatii (asta ma face sa ma gindesc la tot felul de bancuri) dar daca "femeia e totul", e-n cele ce sint si-n cele ce miine vor ride la soare, eu zica ca e aiurea sa stai linga totul fiindca nu mai stai linga nimic. adica se zice ca obosesti. barbati identici? ei aș! n-am auzit de așa ceva. ce n-aș da eu sa fiu brad pitt, but hey I think I'm better. dar nu spun de ce. anyway, no thanks angelina! cred ca chestia cu usturoiul si ceapa e exagerata. poti sa te speli pe dinti si sa saruti. sau poti sa amîi sarutul. nu spuneai parcă ceva despre... precoce? dacă sari așa brusc la sărutat se zice că e precoce. înțelepții spuneau că anticiparea unei fericiri este de fapt fericirea adevărată. așa că nimic rău cu salata. face bine și la dietă. fericire? pe prut? no way! acolo fericirea e să te vaiți. ba o mioriță, ba un mioriț, ba o sanda scăpată în prut la vale. tot ai de ce să te vaiți. și e așa bine. in no woman's...
pentru textul : sandale pentru no woman's land deam eu senzatia sau fotografia era in alta tonalitate. daca e asa, cred ca atunci imi placea mai mult. dar poate nu era. cine stie..
pentru textul : Te iubesc dus-întors deTe rog să introduci diacriticele.
pentru textul : Zâmbet întors deprima strofa mi se pare interesanta in amestecul de mirosuri ale diminetii, mar, cafea, fum de tigara, halena iubitului, cu toate ca nu pot sa scap de locul comun "aroma de mar verde" care a fost mult timp inscriprionata pe toate sampoanele, detergentii si sapunurile romaniei, mai ales ca doar gustul, forma, culoarea deosebesc merele, mirosul este aproape identic la toate. :)
daca ai pastra olfactivul si ai continua poemul pe aceasta linie cred ca ar iesi ceva
pentru textul : Dimineață cu mere verzi defelicitări. ar fi fost bine să pui și o poză.
pentru textul : Lansarea volumului de debut "Disectia Inocentei" de"inima ei e o fereastră deschisă" - de evitat astfel de clişee, mai cu seamă că sunt legate de mari iubiri, furtuni, uragane, dezastre sufleteşti, etc.
poemul, în opinia mea este un avorton.
pentru textul : inima, fereastră deschisă decate intrebari intr-o singura minipostare! poi, Alma, poetul e in tine, iar eu astept sa rasara, sa scrie in fiecare zi si sa il citesc cu placere:) mirarea asta... negativa se poate invinge prin scris, cred eu... zile faine sa ai!
pentru textul : Ce se întâmplă cu poezia? deMadim, recitește, eu am comentat pe text, însă tu ai comentat comentariul meu. Nu era necesar. Una e să simți și alta e chiar să fie lumini și, dacă nu sunt, nu e util nimănui să fie inventate. Pentru că aici în poem sunt "mațe", "hrube", "cățărătoare ființe", "atîrnați de umbre / și stele" (iar stelele se văd atunci când, pentru ochiul uman, este întuneric în jur). Dacă citești atent poezia lui Virgil (și mă refer la Poezia pe care o scrie Virgil), regăsești în multe poeme simbolurile de mai sus. Apar ca niște trăsături care curg încet, într-un plan secundar. P.S. Cred că luminile pe care le vedeai tu erau de la veioze, verifică.
pentru textul : sarea pămîntului deNu dati voi, dau eu fratilor. Mie mi se pare mai bun chiar decat celalalt "nerastignit" si spun asta cu toata convingerea. Cu cateva exceptii (cum ar fi apropierea dintre "plus" si "plus" acolo in versurile mediane) poemul curge bine, are idee si exprimare curate. Din punctul meu de vedere, unul dintre momentele de inspiratie. Am aici de-a face cu o idee si o realizare poetica de top asezonate cu o lectura cat se poate de rafinata. Iar "noi propovăduim un hristos descompus în vertebrele unei teologii acrobatice" poate sa rescrie metafora romanticilor post-modernisti ca o rescrie bine. Nu-mi place entuziasmul poetic, dar ce bine mi-e cand il simt! Un text Excelent pentru care o singura penita este prea putin, parerea mea, dar atat pot eu sa dau conform Regulamentului :-) Andu
pentru textul : noi propovăduim un hristos nenăscut deun poem prea clișeistic, aceleași substantive, verbe, frazarea ineficientă pentru poem... mai lucrează, e un text de șantier... cred.
pentru textul : Zob deŞi invers are o logică, dar nu cea pe care am vrut-o; "povestea" nu mai există în virtutea deznodământului existenţial, ci al incipitului. Mulţam!
(şi bun revenit pe H.!)
pentru textul : Primul infern deeu as evita folosirea de astfel de titluri. am mai spus-o si altadata. oricit de fancy am vrea sa fim totusi titlul are si un rol pur pragmatic de identificare si tabulare a unei colectii. cu un astfel de titlu in lumea computerelor si in lumea oamenilor textul tau se va pierde in necunoscut. acum despre text. evident este un text undeva intre mediocru si slab iar gaselnita asta cu „la doua rinduri” (la care te-as ruga sa renunti pe hermeneia) nu aduce nici un plus pentru ca nu are la ce. asta nu inseamna ca textul ca intreg nu te lasa cu o anumita senzatie pe care o poti atribui unei valente poetice. pacat insa ca o idee destul de interesanta s-a scufundat in mediocritatea unei sonoritati maneliste. in acest text se observa ca autorului ii lipseste elitismul exigentei cu ceea ce scrie.
pentru textul : Femeia Cratiță desuperb titlul! imi place modul in care zidarul tuturor lucrurilor, al timpului, aseaza caramizile de vreme rea sau buna "le așează rostuit cu fața rugoasă spre înăuntru să nu li se vadă amarul așterne apoi un strat de negura nopții încă unul de soare" si iata imperfectiunea, tristetea unei singure vieti: "atît de multe greșeli de reparat mozaicul amintirilor așezat strîmb și doar o singură viață"
pentru textul : camera cu vedere la întîmplare ▒ deas fi asteptat sa fie mai lunga si fara sfirsitul cam melodramatic, in umila mea opinie...
pentru textul : de n luate câte două deprimul vers e foarte frumos si ultimele doua. boturile suna urat, as fi inlocuit boturile cu buzele si mai jos buzele cu altceva. doar o parere
pentru textul : mă las așa desunt poate acestea, semnele neputintei noastre, Cami, in fata celor care tot nu inteleg... rostul vederii e de a pastra frumusetea in propri ochi, putand astfel infrumuseta tot ce imbratisam cu privirea. ..
pentru textul : semne deAlma... nu corectez pentru ca n-am alte optiuni :) Jinn... e genul de stare in care mersul pe carbuni incinsi iti pare o joaca pentru copii... aveam nevoie de gura aceea de aer "argotic" ca sa-mi revin in ultimul nod de echilibru. Multam de trecere.
pentru textul : Drumul mătăsii deMda, un fel de delir pe care, personal nu prea il pot numi poezie. Un amalgam de imagini fortate, care culmineaza cu un final extrem de fals. Si ca o curiozitate(referindu-ma la titlul), e cumva o incercare de raspuns la adresa comentariilor critice pe textele tale?
pentru textul : Poem perfect previzibil cu multe conjuncții deDragul meu Virgil, departe de mine gândul de a-ți cere să spui tot ce ai înțeles. Aveam încredere tocmai în asta. Lipsa referirilor ulterioare fățișe, referitoare la marca înregistrată, este suplinită de ceea ce textul în sine (dacă Bobadil tot îmi spune că nu-i poezie, n-o mai numim așa, poate se supără), în opinia mea umilă, urlă. Dar știm deja din proprie experiență: ceea ce pentru unii este urlet, pentru alții este un mieunat slăbuț. Depinde de sistemul de referință. Poate al meu e prea sensibilos și face mieunatul să pară urlet. Tot ce e posibil. Un lucru mărturisesc: titlul nu definește, ci dezleagă. Dar parol, textul ăsta așa rămâne, pentru că aștept să fiu dată în judecată. Poate, cel mult, să pun o dedicație dedesubt, sau să specific faptul că e... ludică. Deși, nu-i așa, orice ludic ascunde tragicul. Mai ales când vorbim despre îngeri. Bobadil, eu mă gândeam că tu sperai de fapt să mă supăr, dar nu pot. N-am ce-i face, mai aștept critica ta; în ciuda aparențelor, nu-mi trece pe lângă ureche. De un lucru te asigur, și pe tine, și pe Virgil, nu e nimic mai serios în poezia asta decât titlul ei. Iar hinturile, voi aici mă cunoașteți de ceva timp: când nu vreau să le dau, nu le dau și pace. Voi ce păziți? Fug, că iar mă acuză Bobadil și alții că gândesc prea mult și-n poezie nu e voie. Mulțumesc vouă de prezența șugubeață și promit să mai fac, e plăcut dialogul.
pentru textul : Îngeri ® de...și acestea sunt comentarii? ca cel de mai sus?
are legătură cu poezia, care e totuși poezie, una ale cărui versuri, măcar două, aș fi vrut să le scriu și eu
în tot ce n-am putut ne-aş spulbera.
da, în loc de n-am putut aș fi scris ”n-am fost„
dar nu sunt eu un tip care scrie. mișto.
și copilul, bărbatul ăsta, aghorhiesei scrie a dracu de mișto
pentru textul : În urna aceasta până şi timpul deuneori te sperii când îl citești.
apoi îți trece.
Pagini