Ar fi interesant de trecut în nota informativă de mai sus sau în comentarii de ce a fost incitant experimentul și care sunt aspectele pozitive, pentru că, atât cât l-am urmărit (în prima parte), mie mi-a creat o mare stare de confuzie: când versuri slabe, când versuri bune... Poate că ar trebui să recitesc textele și comentariile din urmă. Promit.
Partea a doua a strofei secunde si finalul mi-au placut cel mai mult... partile contextuale mai pot fi slefuite ori poate contrastul isi are rostul sau...
Da, Alina. Eu mă simt jenat pentru o remarcă pe care tocmai am trims-o pe un alt text. Se pare că un anume disconfort încă nu mi-a trecut. Știi tu. Altfel, apreciez efortul tău de a avea un comentariu la fiecare text al fiecărui autor, dar vezi că aici e și un risc. Mai ales dacă e primul comentariu. E interesantă critica, dar îmi place și duelul dintre critici. Succes! Sper să nu se sperie autorii de ping-pongul între Alina și Călin. Scuze pentru (eventuala) off topic-itate, dar eu zic că sunt bune și astfel de precizări. Rămân la opinia mea că sensurile NU sunt aceleași. A te lega la șireturi să fie chiar la fel cu a te închina?
"23. De asemenea comentariile trebuie: 23.4. să se abțină cît mai mult posibil de la alunecarea în comunicări personale. Aceasta nu înseamnă că opiniile cititorilor trebuie să fie reacții artificiale și reci. Scopul lor însă este folosirea subsolului textelor pentru critica literară sau discuții legate de conținutul textului și nu pentru schimbul de amabilități."
"în oasele celor adormiţi"...
"surâsul ars al stelelor stinse..."au citit fără ce-uri şi îmi sună mai bine.
altfel un poem sensibil care "rămâne o clipă" în suflet.
Aici e un pasaj care m-a făcut să mă gândesc la șevaletul meu mare de acasă (și restul...) și să țin să te contrazic (zâmbind bineînțeles) în ceea ce privește înmulțirea culorilor: "Încă nu a venit vremea ca florile să descopere cum se înmulțesc prin ouă culorile"... Dar este foarte adevărat că mulți copii au curiozități. Poate că poeziile de acest gen să-i determine să întrebe și să primească răspunsuri lirice adecvate. De aceea, poezia aceasta are farmecul ei.
Îmi cer scuze și într-adevăr ar fi trebuit să fiu mai moderat, dar m-a enervat rău acel autor imberb care a cutezat să-mi spună mie să-l pup în cur în continuare pe Virgil Titarenco.... te rog să reiei istoria comm-urilor și poate îmi ridici avertismentul... eu îmi fac mea culpa dar el m-a înjurat primul într-un mod cât se poate de grosolan iar reacția mea a fost un efect pe un text valoros al celui pe care ar fi trebuit să-l pup in cur. Păi hai să scriem bine și apoi poate ne pupăm și în cur ok? Are cineva o problemă cu asta? Andu
sint convinsa ca faci ce faci din suflet, dar daca vrei sa faci arta, cizelezi, nu vii cu galeata de rime. nu este o descatusare in sensul usurarii, ci mult mai mult.
Iisus s-a nascut prin primavara se pare, nu are legatura nasterea Sa cu Craciunul decat in sens simbolic. Acum se sarbatoreste Solstitiul, obicei ramas si la evrei - care nu au Craciunul, ci Hanuka - http://ro.wikipedia.org/wiki/Hanuka - Sarbatoarea Luminii.
Suntem legati de dogme, principii, reclame, pliante, e-uri, cravate, costume, MASTI, ca uitam sa traim Viata si Adevarul, asa cum ni L-a readus in minte Hristos.
Poezie absolut inchisa si deschizind cu frazele scurte drumuri spre nimic. lipsa de legatura sufleteasca intre subiectele presarate face cititorul sa gindesca pe multe planuri care in final nu reusesc sa se adune intr-un manunchi sau intr-un fel de ceva care sa duca la o logica a discursului poetic.Taiata-n portiuni de poezie devine acceptabila separind sentimentele de senzatii vizuale sau olfactive scrierea insa devine nula.Mortea amestecata cu viata si viitorul intr-o tendinta de joc sau de sah-mat nu reda nimic dincolo de rindurile pe care omul de rind le are-n fata. sint doar dupa umila mea parere sase idei care fug una de alta.
frumos text. m-a sedus in special tensiunea lui si incercarea reusita de depasire a artei poetice actuale. intr-adevar, in fata unui text bun, putine comentarii. felicitari, ioana
Dargă Marina, mulțumesc pentru comentariu. Am corectat greșeala de tipar. Și mie îmi place mult Sofia Vicoveanca, și nu numai pentru că e bucovineancă. După părerea mea e una din cele mai valoroase voci ale folclorului românesc. Cum i-am promis și Leei, va veni și continuarea cum găsesc ceva timp și inspirație. Iar când se vor strânge destule istorii din munții unde am copilărit, poate că voi încerca și să le public într-un mic volumaș. Povestea cu ciobanii ("Așa ceva nu se există") a apărut deja în "Nord Literar" la Baia Mare...
Mă văd nevoit să repet mot a mot ce am spus în altă parte: atunci când scriu proză (destul de rar), o fac într-un stil net diferit de poezie. Fără proză poetică, mistică, religioasă, abstractă, echivocă, introspectivă etc. Scriu proză tocmai pentru a mă îndepărta de poezie, şi atunci o fac având mereu o idee concretă (practică/"pământească"/pragmatică). Aproape întotdeauna, am un "twist", un final neaşteptat.
Şi mai zic: scriu proză atunci când mă bântuie câte o idee care nu are loc în poezie. Am mai comis şi alte schiţe, pe aceleaşi axe. Unele mai bune, altele mai catastrofale, asta e. În cazul ăsta, tind să fiu de acord cu aprooape tot ce ai spus tu, Roxana. E cert, proza nu este elemetnul meu şi mai am multe de însuşit. Dar aici:
"Dialogul e și el nerealist (ex: mi-au înghețat și ideile în mine) - nu e firesc. Mai sunt câteva altfel de locuri. Senzația de fals strică tot textul" nu sunt de acord. Fata e o tânără creativă, care-i problema? :) Ăsta e personajul ei, aşa vorbeşte ea. Nu ştiu dacă "nu ar trebui să fie aşa", la nivel de transpunere în text, ar trebui să bată "aşa este"-ul. Firescul nu-i mereu întâlnit în realitate, şi exact chestia asta îl face firesc :). În rest, cred că ai dreptate. Şi nu, nu mă descurajez eu aşa uşor, am cam trecut de faza aia. Cum ma bâzâie o idee, cum o prozez :). Şi am una. Hi, hi... Mulţumesc de opinii!
Imi cer scuze, dar nu pot sa ma abtin sa nu sesizez aceasta situatie rizibila de a citi comentarii amestecate in limbile romana si franceza sub un text scris in limba franceza. Poate ca eu nu sunt capabil sa inteleg spiritul bilingv al emigrantilor... poate, dar tot hilar mi se pare, inca o data imi cer iertare. Ca sa nu mai zic ca imi cer iertare ca nu am scris aici nimic despre text, pentru ca eu cunosc limba franceza prea putin pentru a-mi da cu parerea aici. O parere pe romaneste, desigur. Andu
Pastiluţe oratorice, fade, fără valenţe artistice, înălţate pe cuvine mari (unele, cu majusculă, pentru ca cititorul să priceapă şi el odată şi odată).
"moartea
strictă taxă forfetară pe viaţă" - asta m-a sensibilizat până la ultimul fior economic.
"poetul
prelungire onirică a poeziei
(pasăre phoenix a frumuseţii)" - iar aici, m-a luat cu gust acru vezând că încă sunt unii care "îndumnezeiesc"/ mitizează poetul. Şi cu ce cuvinte... - şi aici întâlnim o caracteristică a poetizării: idei mici, cuvinte mari.
Eseul este scris îngrijit, cu preocupare și atenție. Și e o bucurie oricând să vezi că cineva încearcă să readucă această scriere unică în atenția cititorilor. Mai ții minte însă de cine avea oroare Parintele Nicolae? De cei "călduți". Poate că aici este un minus al acestui eseu. Este călduț... nu transmite foarte mult în așa fel încât să te determine, dacă nu ai citit-o încă, să iei cartea să o citești. Poate că eseul tău are prea mult o tentă scolastică și este prea puțin evocator. Cui aparține citatul final?
aceasta a fost parerea mea si mi se pare normal sa accepti orice punct de vedere. indiferent de statutul meu pe ac site, spun ceea ce cred despre un text anume. mi-amintesc, cu ani in urma, cata critica primeam. nu mi-a placut, dar mi a facut bine. ca si acum altfel, ramanem cu turnuletul nostru in brate
...cailean, foarte probabil să nu vă transmită nimic deoarece aproape fiecare vers își cere trăirea doar de la o persoană anume care este familiară cu tot ce-am vrut să trasmit. Mai ales cu "Un tren își pierde umbra în ultimul tunel./Mai doare câtedoată,/Și uneori la fel... ...Sper să înțelegeți. ..În fond, este un "poem ratat". Titlul nu este pus la plseneală. O seară buna! A.A.A
Nici eu nu vreau să vorbesc despre sentimente, ci doar să-mi amintesc că au exista voci care vehiculau ideea imperioasă a unui concurs pe Hermeneia... (ce mai faci, Andu Moldovan?)
Dragi Hermeneuţi, pofiţi concurs! Unde mai pomeniţi că au sosit şi invitaţiile speciale :) Să curgă textu'!
Zicerile populare au farmecul și tîlcul lor și definesc prin cuvinte simple o gamă largă de stări. Resping afirmația autorului – „incertul neaceeasi sau umbrele sau palimpsest iti sugereaza ideea de maciuci”, firea mea nu e predispusă la astfel de asocieri. Cu siguranță Virgil Titarenco a înțeles, însă abordînd o manieră aparent ludică, caută interpretări de alcov. Avînd în vizor versurile din comentariul meu anterior, schimb registrul folcloric cu unul pretențios, iată - redundanță! Chiar dacă se abat de la regulament, aprecierile autorului mă onorează. Mulțumesc, Onoare muncii!
is the rarest thing in the world. Most people exist, that is all. (O Wilde) - poate una din radacinile poemului?
Andu esti mai aproape de adevar decit crezi: chiar discutam asta recent, impactul mediei pe retina muzei..nu stiu daca a fost scris in fata tv-ului dar inspiratia a pornit de la un film f scarry: After-life. Foarte trist/ macabru/ pe alocuri grotesc. insa esenta era cred intrebarea: de ce murim? si raspunsul dat de unul din personaje a fost: ca sa apreciem mai mult viata. Multumesc de apreciere si semn! (vezi? nu doare sa vorbim [aproape] civilizat! :D)
Adrian, multumesc pentru feedbackul constructiv si ma bucur ca ai metionat ce ai mentionat mai sus: in verva creatiei uneori nu constientizez stlul scrierii si uneori mesajul iese diluat. daca aici a iesit bine voi revedea cum si de ce.
Multumesc tuturor celor care m-au citit si comentat. si recomandat
PS: Chiar voiam sa va intreb: credeti ca femeia din poza sarutata de barbat este cea a carei cenusa se afla in urna?
hoinăream adesea prin venele tale cu demoni închegați cu dîre chei ușile tale se deschid prea simplu mai rămîn cît aș privi un rubik rezolvat apoi mă voi reda mie
Surpriză plăcută îmi produce cititrea acestei poezii deși nu cunosc personajul a cărui evanghelie e menționată, rămâne cu mine emoția sinceră de a avea multe afinități comune.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Ar fi interesant de trecut în nota informativă de mai sus sau în comentarii de ce a fost incitant experimentul și care sunt aspectele pozitive, pentru că, atât cât l-am urmărit (în prima parte), mie mi-a creat o mare stare de confuzie: când versuri slabe, când versuri bune... Poate că ar trebui să recitesc textele și comentariile din urmă. Promit.
pentru textul : Despre noi și Anca Florian dePartea a doua a strofei secunde si finalul mi-au placut cel mai mult... partile contextuale mai pot fi slefuite ori poate contrastul isi are rostul sau...
pentru textul : pulverizare deun text fara pretentii si totusi destul de bine facut (desi inceputul poate nu promite prea mult) remarc "schimbam vorbe fara a elibera continutul"
pentru textul : personificare de toamnă deAm văzut și eu că l-am prea tras de coadă, dar nu o să-l modific, va rămâne așa, poate trebuiau niște ghilimele la ZAHIR.
pentru textul : demiurg contrafăcut deDa, Alina. Eu mă simt jenat pentru o remarcă pe care tocmai am trims-o pe un alt text. Se pare că un anume disconfort încă nu mi-a trecut. Știi tu. Altfel, apreciez efortul tău de a avea un comentariu la fiecare text al fiecărui autor, dar vezi că aici e și un risc. Mai ales dacă e primul comentariu. E interesantă critica, dar îmi place și duelul dintre critici. Succes! Sper să nu se sperie autorii de ping-pongul între Alina și Călin. Scuze pentru (eventuala) off topic-itate, dar eu zic că sunt bune și astfel de precizări. Rămân la opinia mea că sensurile NU sunt aceleași. A te lega la șireturi să fie chiar la fel cu a te închina?
pentru textul : Piatra cea de toate zilele de"23. De asemenea comentariile trebuie: 23.4. să se abțină cît mai mult posibil de la alunecarea în comunicări personale. Aceasta nu înseamnă că opiniile cititorilor trebuie să fie reacții artificiale și reci. Scopul lor însă este folosirea subsolului textelor pentru critica literară sau discuții legate de conținutul textului și nu pentru schimbul de amabilități."
pentru textul : this is a film de"în oasele celor adormiţi"...
pentru textul : legământul cel nou de"surâsul ars al stelelor stinse..."au citit fără ce-uri şi îmi sună mai bine.
altfel un poem sensibil care "rămâne o clipă" în suflet.
Aici e un pasaj care m-a făcut să mă gândesc la șevaletul meu mare de acasă (și restul...) și să țin să te contrazic (zâmbind bineînțeles) în ceea ce privește înmulțirea culorilor: "Încă nu a venit vremea ca florile să descopere cum se înmulțesc prin ouă culorile"... Dar este foarte adevărat că mulți copii au curiozități. Poate că poeziile de acest gen să-i determine să întrebe și să primească răspunsuri lirice adecvate. De aceea, poezia aceasta are farmecul ei.
pentru textul : Gălbenușul dediscursul de pana acolo. scuze.
pentru textul : pe unde mergem deÎmi cer scuze și într-adevăr ar fi trebuit să fiu mai moderat, dar m-a enervat rău acel autor imberb care a cutezat să-mi spună mie să-l pup în cur în continuare pe Virgil Titarenco.... te rog să reiei istoria comm-urilor și poate îmi ridici avertismentul... eu îmi fac mea culpa dar el m-a înjurat primul într-un mod cât se poate de grosolan iar reacția mea a fost un efect pe un text valoros al celui pe care ar fi trebuit să-l pup in cur. Păi hai să scriem bine și apoi poate ne pupăm și în cur ok? Are cineva o problemă cu asta? Andu
pentru textul : preludiu în roșu deTe rog zi-mi si ce e bun in "Jocul Nostru"
pentru textul : abur desint convinsa ca faci ce faci din suflet, dar daca vrei sa faci arta, cizelezi, nu vii cu galeata de rime. nu este o descatusare in sensul usurarii, ci mult mai mult.
pentru textul : Ceasul meu deIisus s-a nascut prin primavara se pare, nu are legatura nasterea Sa cu Craciunul decat in sens simbolic. Acum se sarbatoreste Solstitiul, obicei ramas si la evrei - care nu au Craciunul, ci Hanuka - http://ro.wikipedia.org/wiki/Hanuka - Sarbatoarea Luminii.
Suntem legati de dogme, principii, reclame, pliante, e-uri, cravate, costume, MASTI, ca uitam sa traim Viata si Adevarul, asa cum ni L-a readus in minte Hristos.
Sarbatori fericite!
pentru textul : Crăciun e când s-a născut Isus dePoezie absolut inchisa si deschizind cu frazele scurte drumuri spre nimic. lipsa de legatura sufleteasca intre subiectele presarate face cititorul sa gindesca pe multe planuri care in final nu reusesc sa se adune intr-un manunchi sau intr-un fel de ceva care sa duca la o logica a discursului poetic.Taiata-n portiuni de poezie devine acceptabila separind sentimentele de senzatii vizuale sau olfactive scrierea insa devine nula.Mortea amestecata cu viata si viitorul intr-o tendinta de joc sau de sah-mat nu reda nimic dincolo de rindurile pe care omul de rind le are-n fata. sint doar dupa umila mea parere sase idei care fug una de alta.
pentru textul : cu titlu provizoriu defrumos text. m-a sedus in special tensiunea lui si incercarea reusita de depasire a artei poetice actuale. intr-adevar, in fata unui text bun, putine comentarii. felicitari, ioana
pentru textul : Efectul Pygmalion deDargă Marina, mulțumesc pentru comentariu. Am corectat greșeala de tipar. Și mie îmi place mult Sofia Vicoveanca, și nu numai pentru că e bucovineancă. După părerea mea e una din cele mai valoroase voci ale folclorului românesc. Cum i-am promis și Leei, va veni și continuarea cum găsesc ceva timp și inspirație. Iar când se vor strânge destule istorii din munții unde am copilărit, poate că voi încerca și să le public într-un mic volumaș. Povestea cu ciobanii ("Așa ceva nu se există") a apărut deja în "Nord Literar" la Baia Mare...
pentru textul : Fiarele (I) deMă văd nevoit să repet mot a mot ce am spus în altă parte: atunci când scriu proză (destul de rar), o fac într-un stil net diferit de poezie. Fără proză poetică, mistică, religioasă, abstractă, echivocă, introspectivă etc. Scriu proză tocmai pentru a mă îndepărta de poezie, şi atunci o fac având mereu o idee concretă (practică/"pământească"/pragmatică). Aproape întotdeauna, am un "twist", un final neaşteptat.
Şi mai zic: scriu proză atunci când mă bântuie câte o idee care nu are loc în poezie. Am mai comis şi alte schiţe, pe aceleaşi axe. Unele mai bune, altele mai catastrofale, asta e. În cazul ăsta, tind să fiu de acord cu aprooape tot ce ai spus tu, Roxana. E cert, proza nu este elemetnul meu şi mai am multe de însuşit. Dar aici:
pentru textul : Cartea cu imagini de"Dialogul e și el nerealist (ex: mi-au înghețat și ideile în mine) - nu e firesc. Mai sunt câteva altfel de locuri. Senzația de fals strică tot textul" nu sunt de acord. Fata e o tânără creativă, care-i problema? :) Ăsta e personajul ei, aşa vorbeşte ea. Nu ştiu dacă "nu ar trebui să fie aşa", la nivel de transpunere în text, ar trebui să bată "aşa este"-ul. Firescul nu-i mereu întâlnit în realitate, şi exact chestia asta îl face firesc :). În rest, cred că ai dreptate. Şi nu, nu mă descurajez eu aşa uşor, am cam trecut de faza aia. Cum ma bâzâie o idee, cum o prozez :). Şi am una. Hi, hi... Mulţumesc de opinii!
Imi cer scuze, dar nu pot sa ma abtin sa nu sesizez aceasta situatie rizibila de a citi comentarii amestecate in limbile romana si franceza sub un text scris in limba franceza. Poate ca eu nu sunt capabil sa inteleg spiritul bilingv al emigrantilor... poate, dar tot hilar mi se pare, inca o data imi cer iertare. Ca sa nu mai zic ca imi cer iertare ca nu am scris aici nimic despre text, pentru ca eu cunosc limba franceza prea putin pentru a-mi da cu parerea aici. O parere pe romaneste, desigur. Andu
pentru textul : adieu dePastiluţe oratorice, fade, fără valenţe artistice, înălţate pe cuvine mari (unele, cu majusculă, pentru ca cititorul să priceapă şi el odată şi odată).
"moartea
strictă taxă forfetară pe viaţă" - asta m-a sensibilizat până la ultimul fior economic.
"poetul
pentru textul : poezia care nu se scrie singură deprelungire onirică a poeziei
(pasăre phoenix a frumuseţii)" - iar aici, m-a luat cu gust acru vezând că încă sunt unii care "îndumnezeiesc"/ mitizează poetul. Şi cu ce cuvinte... - şi aici întâlnim o caracteristică a poetizării: idei mici, cuvinte mari.
Eseul este scris îngrijit, cu preocupare și atenție. Și e o bucurie oricând să vezi că cineva încearcă să readucă această scriere unică în atenția cititorilor. Mai ții minte însă de cine avea oroare Parintele Nicolae? De cei "călduți". Poate că aici este un minus al acestui eseu. Este călduț... nu transmite foarte mult în așa fel încât să te determine, dacă nu ai citit-o încă, să iei cartea să o citești. Poate că eseul tău are prea mult o tentă scolastică și este prea puțin evocator. Cui aparține citatul final?
pentru textul : "Jurnalul fericirii". O poetică a (re)găsirii și (re)culturalizării prin credință în universul concentraționar românesc. detare as fi vrut sa ai alt final de doua versuri. imi place scriitura ta.
pentru textul : cât despre această întâmplare deaceasta a fost parerea mea si mi se pare normal sa accepti orice punct de vedere. indiferent de statutul meu pe ac site, spun ceea ce cred despre un text anume. mi-amintesc, cu ani in urma, cata critica primeam. nu mi-a placut, dar mi a facut bine. ca si acum altfel, ramanem cu turnuletul nostru in brate
pentru textul : Odinioară aproape de...cailean, foarte probabil să nu vă transmită nimic deoarece aproape fiecare vers își cere trăirea doar de la o persoană anume care este familiară cu tot ce-am vrut să trasmit. Mai ales cu "Un tren își pierde umbra în ultimul tunel./Mai doare câtedoată,/Și uneori la fel... ...Sper să înțelegeți. ..În fond, este un "poem ratat". Titlul nu este pus la plseneală. O seară buna! A.A.A
pentru textul : Poem ratat deai dreptate Adriana, cu ultimul vers m-am intins pana la 13 silabe. mai, fir-ar ea norocului de soarta!
schimb, norocosul de mine!
pentru textul : soartă deNici eu nu vreau să vorbesc despre sentimente, ci doar să-mi amintesc că au exista voci care vehiculau ideea imperioasă a unui concurs pe Hermeneia... (ce mai faci, Andu Moldovan?)
Dragi Hermeneuţi, pofiţi concurs! Unde mai pomeniţi că au sosit şi invitaţiile speciale :) Să curgă textu'!
pentru textul : despre Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” deZicerile populare au farmecul și tîlcul lor și definesc prin cuvinte simple o gamă largă de stări. Resping afirmația autorului – „incertul neaceeasi sau umbrele sau palimpsest iti sugereaza ideea de maciuci”, firea mea nu e predispusă la astfel de asocieri. Cu siguranță Virgil Titarenco a înțeles, însă abordînd o manieră aparent ludică, caută interpretări de alcov. Avînd în vizor versurile din comentariul meu anterior, schimb registrul folcloric cu unul pretențios, iată - redundanță! Chiar dacă se abat de la regulament, aprecierile autorului mă onorează. Mulțumesc, Onoare muncii!
pentru textul : mate blues deis the rarest thing in the world. Most people exist, that is all. (O Wilde) - poate una din radacinile poemului?
Andu esti mai aproape de adevar decit crezi: chiar discutam asta recent, impactul mediei pe retina muzei..nu stiu daca a fost scris in fata tv-ului dar inspiratia a pornit de la un film f scarry: After-life. Foarte trist/ macabru/ pe alocuri grotesc. insa esenta era cred intrebarea: de ce murim? si raspunsul dat de unul din personaje a fost: ca sa apreciem mai mult viata. Multumesc de apreciere si semn! (vezi? nu doare sa vorbim [aproape] civilizat! :D)
Adrian, multumesc pentru feedbackul constructiv si ma bucur ca ai metionat ce ai mentionat mai sus: in verva creatiei uneori nu constientizez stlul scrierii si uneori mesajul iese diluat. daca aici a iesit bine voi revedea cum si de ce.
Multumesc tuturor celor care m-au citit si comentat. si recomandat
PS: Chiar voiam sa va intreb: credeti ca femeia din poza sarutata de barbat este cea a carei cenusa se afla in urna?
pentru textul : Dum vita est dehoinăream adesea prin venele tale cu demoni închegați cu dîre chei ușile tale se deschid prea simplu mai rămîn cît aș privi un rubik rezolvat apoi mă voi reda mie
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 17 deSurpriză plăcută îmi produce cititrea acestei poezii deși nu cunosc personajul a cărui evanghelie e menționată, rămâne cu mine emoția sinceră de a avea multe afinități comune.
pentru textul : lucruri care nu-mi plac demultumesc Otilia de trecere am tinut cont de părerile tale o zi bună
pentru textul : N-am crezut că voi simți încă o iarnă lupească dePagini