si eu sint de acord cu ionut caragea. textul incepe promitator. dar, i don't know, ceva se intimpla si o ia "spre sud". nu zic ca nu s-ar fi putut scrie ceva interesant cu materialul asta dar nu ce e aici. voi mai urmari autorul.
un soi de opus al hibernării şi totuşi... chiar cum o fi? "estas"...-are... o nimicăreală cat o vară?
aş da peniţă mai ales pentru strofele 2 şi 7, mă abţin din insuficienţă motivatorie cronică.
dar aş schimba "omul e-atât de etern!" în "omul e tot mai etern". ştii tu de ce... nu mai zic. plus că nu s-ar mai certa cu atîta-ul din strofa precedentă.
iaca, ma joc şi eu puţin aci, nu-ţi fie cu bănat:
tot mai tîrziu se duce astrul la culcare
falange verzi ivite din morminte
se clatină sincron parc-a mustrare
neruşinatul le arată înc-un dinte
Revin cu o intrebare catre autorul cărții: - Pe când o formă PDF a cărții pentru a o putea lectura și cei care nu avem posibilitatea de a veni la lansarea cărții? PS Chiar mă interesează foarte mult poezia lui Virgil Titarenco, mă interesa de înainte de a deveni cel mai puternic din acest sait." Dă Cezarului ce este al Cezarului! " așa este cel mai benefic pentru toată lumea! ( Tare aș dori să fim cu toții obiectivi,... ) Scrie bine și o spun cu obiectivitate totală.
am fost uimit de citirea parerilor expuse de Aranca. nu mai inteleg nimic. cred ca este ceva personal, altfel nu se explica insistenta si obsesia cu care Aranca isi sustine pareile sau intentiile. cer scuze propietarilor site/ului pentru aceasta divagatie, dar ceea ce face aici Aranca mi se pare hartuire. cu tot respectul.
Privirea aceea "amplă ca după o sinucidere" e de invidiat. Deoarece puțini au curajul de a privi de acolo. Și încă: unde e chilipirul ăsta cu două vieți la preț de o moarte? Mulți s-ar înghesui. Căci uneori, o moarte bună, nu valorează nici cât zece vieți laolaltă. Nici eu nu suport vara asta verde-gălbui. Cred că prefer diminețile mov.
prunc născut la umbra mamei sale, la două sute patruzeci de luni și-un cuvânt. L-au alăptat pe rând cu toate întrebările lumii, femei vitrege cu sâni mari și veninoși, două sute patruzeci de luni și-un cuvânt Un bătrân cu degete multe a tăiat pentru plânsul lui stejarul surd din cel mai cântec sat Leagăn cioplit, leagăn șerpuit cuibar pentru ouă de visători.
unde ai gasit traducerea asta din Cc ca tare m-a amuzat. auzi: "apele tale alimentează grădina" bine ca n-au tradus "rodii cu fructe semnificative organoleptic" La "Nu voi mai știi" nu trebuia cu un singur "i" ? cum e corect? "ostiola" sau "osteola"? simpatic textul. uite o parodie care mi-a descretit fruntea
Un text care curge destul de firesc din care se evidentiaza tenta de litanie. Nu pot spune ca impresioneaza in vreun fel, mi se pare destul de bonom. In final ati folosit niste sintagme destul de uzitate "sperante trecatoare", "eterne regrete" . Ialin
Remarc versul „tânără ca pasărea fără cuib şi bătrână ca păianjenul fără casă”. Mi-au plăcut comparațiile. Nu știu dacă sunt inspirate de folclor, dar observ că au o anumită înțelepciune populară care îmi place. Cred că abilitatea asta a ta de a esențializa vine și din faptul că scrii bine haiku.
Partea a doua a poemului mi se pare că a alunecat prea mult spre patetic și cred că asta s-a intenționat având în vedere titlul (să nu se înțeleagă că nu accept sau că nu înțeleg simțămintele autorului; mă refer strict la ceea ce transmite eul liric).
PS. S-ar putea ca după mine să comenteze cineva care va avea cam aceleași păreri sau cineva care va avea păreri total diferite. Tu vei chibzui, vei cumpăni, vei mai aștepta și alte păreri, apoi vei lua o decizie.
(Să-mi fie iertat acest stil al meu poate prea didactic față de adulți, însă după 30 de ani de meserie, se pare că mă vor urmări mereu aceste „defecte profesionale”.)
mașina nu se justifică acolo, decît ca un soi de ancoră. era suficient că apare computerul în sensul ăsta. orice-ul dublat scîrțîie. de la oglinzi încolo e chiar frumos... mă gîndesc la un ceai cu lună. și la un titlu romînesc.
Dacă nu subscrii la "aproape nici una de mai sus", înseamnă că totuși subscrii la ceva. Nu știu ce secțiune am uitat, Info, Comentarii, Răboj, Autori, HCODE? Îmi pare rău că te-ai simțit jignit. Nu am vrut acest lucru. Am încercat o părere obiectivă, după ce am recitit, timp de vreo săptămână, toate textele publicate aici. E o muncă, totuși, și un timp oferit site-ului. Aici nu am dat premii și nici grade. Părerea mea e că acolo unde nu este competiție, nu este calitate. Există o conștiință a calității. Fiecare are limitele sale. Repet, este o clasificare subiectivă, am precizat în text acest lucru. Ar fi interesant de aflat și părerea altor autori, completări la criteriile mele și alte sugestii. Mulțumesc.
Trei mici obiectii, in opinia mea: 1. de afara din frig, eu as fi optat doar pentru unul din termeni 2. ciolan as fi inlocuit pt ca, nu stiu, poate mi se pare doar mie, arunca o nota derizorie, distrage atentia intr-un plan comun 3. as fi evitat excesul de comparatii printr-o exprimare dirtecta, as fi eliminat "ca", pur si simplu as fi lasat sa vina, sa se intimple din mine. Altmiteri, imagini foarte puternice si inedite. "izgonite din creier ca o turmă de greieri vînată de mierle negre ca moartea"- excelent in opinia mea.
Adrian, mă bucură simţul tău critic. Şi mai mult mă bucură faptul că apreciezi drept foarte reuşit ultimul haiku. În haiku progresele apar greu pentru cei mai mulţi (presupunând că apar); eu scriu haiku, recunosc, numai de doi ani şi jumătate. Dar mai este adevărat şi faptul că gusturile nu se discută, dacă e vorba doar de ceea ce îţi place. Mulţumesc pentru vizită, te mai aştept.
învăț singurătatea pe degete
când o scarpin la ureche își lasă capul
pe genunchi până la os - asta mi-a ramas in creieri:) altfel, trista... ca o poezie de vineri seara. stiu ca e mai mult aici, da' nu m-am priceput eu. multam, mare multam!
o bunica spunea in limbajul ei, ca la oglinda "te uiti" sau, zic eu, te uiti. despre ea imi aminteste poemul tau. desi nu intuiesc mesajul poemului tau - mai ales titlul ma incurca -, citirea lui m-a pus pe ganduri si asta mi se pare extraordinar. cred ca asta este rostul poeziei si nu polologhia searbada si dezlanata alcatuita din contradictorii imagini ilogice.
elia, ca să pot scrie o piesă mare ar trebui să fiu poet. iar asta este tot mai departe de mine.
andu, eu cred că citești în grabă și emiți concluzii în grabă. pentru mine atît pisica dar și degetele paznicului sînt puncte care te fac să întorci capul. tu chiar crezi în poezia cheală?
am zis hai sa citesc si eu dupa ce am vazut ce tevatura s-a facut aici de s-a bagat neaparat si noul clown de serviciu, alma.
parerea mea este ca „pe care îl întindeam cu mămăligă” suna relativ aiurea si nu stiu daca am mai spus dar am oarecari rezerve fata de mentionarea detaliilor astora in care elementele materiale devin gelatinos-lichide
„că sfertul se făcea întreg” suna si el putin aiurea
parerea mea este ca nu ar fi rau sa iti citesti cu voce tare textele dupa ce le scrii si sa fii exigenta cu ce auzi.
este un text in care se vede ca a existat un „efort de elaborare”. cind scrii texte poetice (ca de altfel cind faci orice chestie artistica) trebuie sa nu se simta/vada efortul. trebuie sa te relaxezi. sa nu se vada ca iti pasa.
eu nu cred ca trebuie sa ramii sau sa te duci nicaieri. nu ii baga in seama pe „impegatii literaturii”.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
si eu sint de acord cu ionut caragea. textul incepe promitator. dar, i don't know, ceva se intimpla si o ia "spre sud". nu zic ca nu s-ar fi putut scrie ceva interesant cu materialul asta dar nu ce e aici. voi mai urmari autorul.
pentru textul : Poemul pentru Chichere deun soi de opus al hibernării şi totuşi... chiar cum o fi? "estas"...-are... o nimicăreală cat o vară?
aş da peniţă mai ales pentru strofele 2 şi 7, mă abţin din insuficienţă motivatorie cronică.
dar aş schimba "omul e-atât de etern!" în "omul e tot mai etern". ştii tu de ce... nu mai zic. plus că nu s-ar mai certa cu atîta-ul din strofa precedentă.
iaca, ma joc şi eu puţin aci, nu-ţi fie cu bănat:
tot mai tîrziu se duce astrul la culcare
pentru textul : Îndobivărare defalange verzi ivite din morminte
se clatină sincron parc-a mustrare
neruşinatul le arată înc-un dinte
Pentru cei care dau atenţie cacofoniilor: "ca cei ce-mi respiră...". Peste asta, explicativa e rezolvată slab.
Din cauza topicii, ideea finalului este niţel prea ambiguă.
pentru textul : Cu un milimetru mai departe deRevin cu o intrebare catre autorul cărții: - Pe când o formă PDF a cărții pentru a o putea lectura și cei care nu avem posibilitatea de a veni la lansarea cărții? PS Chiar mă interesează foarte mult poezia lui Virgil Titarenco, mă interesa de înainte de a deveni cel mai puternic din acest sait." Dă Cezarului ce este al Cezarului! " așa este cel mai benefic pentru toată lumea! ( Tare aș dori să fim cu toții obiectivi,... ) Scrie bine și o spun cu obiectivitate totală.
pentru textul : Mirabile Dictu deam fost uimit de citirea parerilor expuse de Aranca. nu mai inteleg nimic. cred ca este ceva personal, altfel nu se explica insistenta si obsesia cu care Aranca isi sustine pareile sau intentiile. cer scuze propietarilor site/ului pentru aceasta divagatie, dar ceea ce face aici Aranca mi se pare hartuire. cu tot respectul.
pentru textul : this is a film dePrivirea aceea "amplă ca după o sinucidere" e de invidiat. Deoarece puțini au curajul de a privi de acolo. Și încă: unde e chilipirul ăsta cu două vieți la preț de o moarte? Mulți s-ar înghesui. Căci uneori, o moarte bună, nu valorează nici cât zece vieți laolaltă. Nici eu nu suport vara asta verde-gălbui. Cred că prefer diminețile mov.
pentru textul : nu suport vara asta verde-gălbui deprunc născut la umbra mamei sale, la două sute patruzeci de luni și-un cuvânt. L-au alăptat pe rând cu toate întrebările lumii, femei vitrege cu sâni mari și veninoși, două sute patruzeci de luni și-un cuvânt Un bătrân cu degete multe a tăiat pentru plânsul lui stejarul surd din cel mai cântec sat Leagăn cioplit, leagăn șerpuit cuibar pentru ouă de visători.
pentru textul : poem cu breton deSalut AAA,
Am sa tin seama de comentariile tale si am sa incerc sa refac primul catren...
nu sunt de acord cu afirmatia "uzarea de mitologie, azi, fie chiar şi-ntr-un sonet, este un semn de slăbicine."
brate de ceara - am folosit acesta metafora in contextul analogiei imbratisarii cu alcatuirea miticelor aripi ale lui Icar...
Cristi
pentru textul : Sonet 217 deAsta este chiar o opera de arta. Te felicit pentru ipostaza in care ai surprins poetul.:)
pentru textul : mirabile dictu deunde ai gasit traducerea asta din Cc ca tare m-a amuzat. auzi: "apele tale alimentează grădina" bine ca n-au tradus "rodii cu fructe semnificative organoleptic" La "Nu voi mai știi" nu trebuia cu un singur "i" ? cum e corect? "ostiola" sau "osteola"? simpatic textul. uite o parodie care mi-a descretit fruntea
pentru textul : Vera – iubita mea cu buze de aloe deUn text care curge destul de firesc din care se evidentiaza tenta de litanie. Nu pot spune ca impresioneaza in vreun fel, mi se pare destul de bonom. In final ati folosit niste sintagme destul de uzitate "sperante trecatoare", "eterne regrete" . Ialin
pentru textul : Sub fardul dimineții demultumesc. era mancata "a" de la "acuma". am corectat.
pentru textul : Din nou Crăciun deRemarc versul „tânără ca pasărea fără cuib şi bătrână ca păianjenul fără casă”. Mi-au plăcut comparațiile. Nu știu dacă sunt inspirate de folclor, dar observ că au o anumită înțelepciune populară care îmi place. Cred că abilitatea asta a ta de a esențializa vine și din faptul că scrii bine haiku.
Partea a doua a poemului mi se pare că a alunecat prea mult spre patetic și cred că asta s-a intenționat având în vedere titlul (să nu se înțeleagă că nu accept sau că nu înțeleg simțămintele autorului; mă refer strict la ceea ce transmite eul liric).
PS. S-ar putea ca după mine să comenteze cineva care va avea cam aceleași păreri sau cineva care va avea păreri total diferite. Tu vei chibzui, vei cumpăni, vei mai aștepta și alte păreri, apoi vei lua o decizie.
pentru textul : promit de mâine nu mai plâng de(Să-mi fie iertat acest stil al meu poate prea didactic față de adulți, însă după 30 de ani de meserie, se pare că mă vor urmări mereu aceste „defecte profesionale”.)
S-a omis un cuvânt în versul „a plecat fără guste din struguri” - a plecat fără să guste...
pentru textul : rafale 1 demultam Sebi
pentru textul : balada ploilor pierdute dete roagă Vlad să corectezi textul.
pentru textul : ca un soldat deAcum da.
pentru textul : A native preparation of the tissue dee prea...prozaic?
pentru textul : Oala cu lapte demașina nu se justifică acolo, decît ca un soi de ancoră. era suficient că apare computerul în sensul ăsta. orice-ul dublat scîrțîie. de la oglinzi încolo e chiar frumos... mă gîndesc la un ceai cu lună. și la un titlu romînesc.
pentru textul : dark glaze deDoamne, cate vorbe!...
pentru textul : Devorah deDacă nu subscrii la "aproape nici una de mai sus", înseamnă că totuși subscrii la ceva. Nu știu ce secțiune am uitat, Info, Comentarii, Răboj, Autori, HCODE? Îmi pare rău că te-ai simțit jignit. Nu am vrut acest lucru. Am încercat o părere obiectivă, după ce am recitit, timp de vreo săptămână, toate textele publicate aici. E o muncă, totuși, și un timp oferit site-ului. Aici nu am dat premii și nici grade. Părerea mea e că acolo unde nu este competiție, nu este calitate. Există o conștiință a calității. Fiecare are limitele sale. Repet, este o clasificare subiectivă, am precizat în text acest lucru. Ar fi interesant de aflat și părerea altor autori, completări la criteriile mele și alte sugestii. Mulțumesc.
pentru textul : Cel mai, Cea mai deTrei mici obiectii, in opinia mea: 1. de afara din frig, eu as fi optat doar pentru unul din termeni 2. ciolan as fi inlocuit pt ca, nu stiu, poate mi se pare doar mie, arunca o nota derizorie, distrage atentia intr-un plan comun 3. as fi evitat excesul de comparatii printr-o exprimare dirtecta, as fi eliminat "ca", pur si simplu as fi lasat sa vina, sa se intimple din mine. Altmiteri, imagini foarte puternice si inedite. "izgonite din creier ca o turmă de greieri vînată de mierle negre ca moartea"- excelent in opinia mea.
pentru textul : agnes deAdrian, mă bucură simţul tău critic. Şi mai mult mă bucură faptul că apreciezi drept foarte reuşit ultimul haiku. În haiku progresele apar greu pentru cei mai mulţi (presupunând că apar); eu scriu haiku, recunosc, numai de doi ani şi jumătate. Dar mai este adevărat şi faptul că gusturile nu se discută, dacă e vorba doar de ceea ce îţi place. Mulţumesc pentru vizită, te mai aştept.
pentru textul : Haiku deînvăț singurătatea pe degete
pentru textul : suntem trei decând o scarpin la ureche își lasă capul
pe genunchi până la os - asta mi-a ramas in creieri:) altfel, trista... ca o poezie de vineri seara. stiu ca e mai mult aici, da' nu m-am priceput eu. multam, mare multam!
o bunica spunea in limbajul ei, ca la oglinda "te uiti" sau, zic eu, te uiti. despre ea imi aminteste poemul tau. desi nu intuiesc mesajul poemului tau - mai ales titlul ma incurca -, citirea lui m-a pus pe ganduri si asta mi se pare extraordinar. cred ca asta este rostul poeziei si nu polologhia searbada si dezlanata alcatuita din contradictorii imagini ilogice.
pentru textul : Somnul întredeschis deProfetul
pentru textul : cine-mi va deschide deelia, ca să pot scrie o piesă mare ar trebui să fiu poet. iar asta este tot mai departe de mine.
andu, eu cred că citești în grabă și emiți concluzii în grabă. pentru mine atît pisica dar și degetele paznicului sînt puncte care te fac să întorci capul. tu chiar crezi în poezia cheală?
pentru textul : tablou cu pisică albă deam zis hai sa citesc si eu dupa ce am vazut ce tevatura s-a facut aici de s-a bagat neaparat si noul clown de serviciu, alma.
pentru textul : sînt trei rugăciuni într-un cuibar deparerea mea este ca „pe care îl întindeam cu mămăligă” suna relativ aiurea si nu stiu daca am mai spus dar am oarecari rezerve fata de mentionarea detaliilor astora in care elementele materiale devin gelatinos-lichide
„că sfertul se făcea întreg” suna si el putin aiurea
parerea mea este ca nu ar fi rau sa iti citesti cu voce tare textele dupa ce le scrii si sa fii exigenta cu ce auzi.
este un text in care se vede ca a existat un „efort de elaborare”. cind scrii texte poetice (ca de altfel cind faci orice chestie artistica) trebuie sa nu se simta/vada efortul. trebuie sa te relaxezi. sa nu se vada ca iti pasa.
eu nu cred ca trebuie sa ramii sau sa te duci nicaieri. nu ii baga in seama pe „impegatii literaturii”.
Ioane. Cand un text se loveste de un cap si suna a gol, nu intotdeauna textul este de vina. Bineinteles ca se poate si invers. Ciao.
pentru textul : Câte ceva despre simțul intern deai dreptate, virgil. pe siteul asta mi se pare ca ai promis si tu ceva in regulament, dar nu ai aplicat. de asta imi permit si eu sa fiu ridicola.
pentru textul : poetul I dePagini