Aşa cum apare nu prea este un haiku. Există şi haiku scrise într-un singur rând, dar şi acelea respectă anumite reguli. Faptul că un micropoem are 5-7-5 silabe nu îl transformă în haiku. Ca haiku, eu l-aş scrie altfel, de exemplu:
un stol de cocori
dispare fără sunet
cerul plumburiu
Această versiune a mea este 5-7-5, dar regula aceasta este desuetă, e necesar să fie un haiku adevărat în primul rând. Îmi place imaginea ta şi ceea ce sugerează. Iar cerul de plumb este la limita unei metafore.
Ilarius, placerea e de partea mea, de pe pidestalul meu de ceara (cum iti place tie sa ma vezi-eu insa sint mult mai departe dragul meu). ce iti pasa tie de gradinile mele de migdali interzise? te lezeaza? poate ca ma refeream la cu totul altceva si nu mot-a-mot... apropos, ai intrat vreodata intr-o minastire dominicana?
Ecaterina, ai 24 de ore la dispoziție ca să pui diacriticele la acest text. Dacă nu o vei face va trebui să îl anulăm. În plus te rog să te consideri avertizată pentru această abatere. La următoarea de acest gen va trebui să luăm o decizie administrativă.
Pe mine textul n-a reusit sa "ma tina" pana la sfarsit deoarece, asa cum am mai spus intr-un alt comentariu recent (la un alt autor) eu cand dau de o piatra mare intr-un text ma impiedic si incep sa ma intreb "de ce" indeobste nu gasesc raspuns si renunt la a citi in continuare. In cazul de fata pietroiul l-am intalnit pe la jumatatea textului: "a răspuns ana l-a telefon a zis răgușit că ..." Oricum, pana in puctul respectiv recunosc ma saturasem deja de ana, de tavan de telefon si de igrasie asa ca nu mi-a parut foarte, foarte rau ca n-am citit si restul (si da puteti spune ca am folosit acea eroare gramaticala - ca typo n-are cum sa fie - de nota trei in clasa a patra primara ca pe un fel de scuza...) In concluzie: pentru mine un text plicticos si un autor agramat nu pentru ca e agramat ci pentru ca nu-si corecteaza textul sunand vreun prieten ceva nici macar dupa ce primeste doua penite. Sper sa nu o faci acum maestre ca nu se cuvine. Sarbatori Fericite! Andu
dom'le eu as putea spune ca textul in intregime e de o mediocritate debordanta dar nu am sa ma leg de asta am sa ma leg de repetitia deranjanta de-a dreptul a imaginii "praful stelelor" - apare de trei ori. de asemeni exprimarea "când zborul e plutire și nu zbor" suna total aiurea. finalul "decor cu ingeri", care probabil ca ar putea functiona si ca titlu e de-o induiosatoare si siropoasa platitudine
recunosc ca m-a incurcat un pic omentul acela, mai ales ca nu-l gaseam in dex, pana la urma am inteles ce e cu el; mi-am imaginat tot acel cadru introspectiv construit din imagini inedite si m-a dezarmat finalul, dragostea fara aripi, neidealizata, pur omeneasca, poate singura eficienta;
francisc, îți dau dreptate cu sonoritatea titlului. în rest, am să mai las textul un pic în pace pentru că sunt la a n variantă. și voi mai cugeta despre el. mulțumesc pentru semn, bucuroasă că te-ai oprit.
Mircea, eu cred ca ai avut parte, in timp, de destule comentarii ample ; iar unele, cred, ar fi putut fi chiar constructive. Daca ma uit pe pgina ta - martor aici! - asa se vede. Dar ele nu te-au determinat sa schimbi ceva. Tu continui sa scrii in acelasi stil si la fel de...scuzati! - atzos. E elegerea ta; dar nu ne acuza, atunci, ca nu-ti impodobin fruntea cu laur inmiresmat. In rest...multa frustrare. multa si divers colorata. N-am avut rabdare sa citesc ce ti-a raspuns virgil, dar eu vin si te-ntreb: tu de cand nu ai mai lasat, cuiva, un comentariu "constructiv"? sa auzim de bine. Poti zambi - ai gasit vinovatii.
"Astfel ades eu nopţi întregi am mas,
Blând îngânat de-al valurilor glas."
şi parodia:
"(Şi nu mai spun – că-n urmă am rămas
Ne’ştind ce-nseamnă, la origini, “mas”)" - unde, parodiind, aleg să marşez pe forma folosită de Eminescu - "mas".
Se poate să nu fie reuşite, însă nu sunt în plus.
Se pare că multă lume bună va fi la București zilele acestea :) Să fie cu bucurie și parte dintr-o serie numeroasă!
Apreciez că anunțul răspunde principalelor întrebări: când? unde? cine? ce?
Aș fi pus virgulă în loc de două puncte în primul enunț și aș fi scris o dată cuvântul ''poeme".
mi-a placut prin constructie si bineinteles prin continut, cred ca eul poetic se dezvaluie cel mai bine atunci cand scriem despre altii, nu, nu e o utopie Alma, pe socoteala altora nu putem abera :) strofa a treia este de o delicateta si de un ludic incantator!
Uite o poezie care obligă cititorul să se ridice din comodul loc din fața ecranului. Să prindă mingea, eventual. Sau măcar terenul. Scrisă în același timp cu sinceritate, dar și cu morgă, admir o poezie care se întoarce pe ea însăși pe toate părțile, nelăsându-ne portițe de scăpare. Toate ușile duc de fapt spre același loc, nu există numai intrări ori numai ieșiri. Drept dovadă că poezia se termină exact în același loc de unde a pornit.
Un text superb, cu atmosferă și melancolie. N-am mai fost cu trenul demult, iar poezia asta are de toate, ceva de gară, de străini, de culoarul comun al întâlnirilor întâmplătoare. Finalul îmi place atât de mult încât m-am decis să scriu ceva aici. Biletul de tren devine personaj, trenul însuși abia se reține de la a lansa întrebări. Plictiseală, fum,... și mai ales ploaia aia de fier... e o metonimie foarte reușită și de un efect total.
Ce e cu "2012/ Mel Gibson/ sfȃrșitul timpului/ trecerea într-o altă dimensiune/ criză/ căldură/ îngheț/ imense monșericule!" ? Poate ca ar fi interesant de dezvoltat fiecare idee in parte, dintre cele de mai sus. Ca asa...
calcă-n, marfare-n, citează-n, de-argint... nu stau acum să te judec. și eu am scris un volum în vers clasic. dă-mi un exemplu de poet mare care în vers clasic să facă asta și m-ai convins. dar nu nenea Eminescu:) însă dacă o faci de dragul ritmului, a sunetului, e perfect acceptabil. și totuși...
Draga Ecaterina, Ti-am citit comentariul la "Copil cu vise in par". Iti multumesc pentru sfaturi, dar nu era cazul sa spui ca a aparut o aberatie in poezia mea. Fiecare poet are viziunea lui asupra lucrurilor. Nu incerca sa impui altora tehnica si stilul tau. Alunecarea merelor cazute in iarba pe o panta catre iaz, eu am vazut-o ca pe un dans. Cititorul poate apela la imaginatie si va realiza despre ce este vorba. Merci
Parcă e prea mult acel "idiot" acolo... se simte că e autentic, fără discuție, dar poate că uneori mai lăsăm la o parte autenticul și mai încercăm și pulsul poeziei... chiar în ciuda titlului. Altfel, poate sunt eu într-o dispoziție mai ciudată, dar chiar mi se pare ok... chiar și inserțiile în engleză merg.
nu ma pot masura cu hanny, care reuseste sa produca bijuterii si in comentarii. eu o sa comentez... prozaic, pe text. strict literar, si linea a luat caimacul. receptorul meu textual e de natura muzicala. aud muzicalitatea textului, cu melodie, armonie, contrapunct, tot tacamul. textul lui calin/cailean nu are absolut nici o singura nota falsa, toate accentele cad exact unde trebuie, forta evocatoare e la inaltimea subiectului, tensiunea dozata cu finetze si mereu la nivel inalt, poanta destul de bine mascata, simti ca va veni o poanta dar n-o poti prevedea, iar poanta e scrisa adanc... am apreciat acele comentarii ale autorului pe care le-am citit. marturisesc ca n-am prera citit poezia lui, habar n-am cum e ca poet, dar ca prozator e unul solid. il astept si cu o intriga epica, cu texte dialogate (dialogul final mi s-a parut partea cu ceva sub nivelul restului, e fluent dar n-are acelasi sunet de bronz. are insa alibi, dialogul e momentul de destindere post climax. presupun ca intr-un text unde dialogul are functie principala va suna pe masura. rim
dimineaţa poezia ta, de o gingăşie debordantă aşa cu activităţile care se desfăşoară într-un ritm vioi, croit parcă pe măsura cartierului, a femeii, a fluturilor, a sticlelor şi a bucăţii de cer. e o magie totodată în cuvintele tale prinse cu clipsuri. nu oricare...
dinamism şi imagini care se derulează cinematografic, dar cred că astea te caracterizează la modul general în poezia ta.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Aşa cum apare nu prea este un haiku. Există şi haiku scrise într-un singur rând, dar şi acelea respectă anumite reguli. Faptul că un micropoem are 5-7-5 silabe nu îl transformă în haiku. Ca haiku, eu l-aş scrie altfel, de exemplu:
un stol de cocori
dispare fără sunet
cerul plumburiu
Această versiune a mea este 5-7-5, dar regula aceasta este desuetă, e necesar să fie un haiku adevărat în primul rând. Îmi place imaginea ta şi ceea ce sugerează. Iar cerul de plumb este la limita unei metafore.
pentru textul : haiku deBobadil, am facut asta te asigur, si nu o data. Iata de exemplu în ochii tăi negri
pentru textul : mate blues II deIlarius, placerea e de partea mea, de pe pidestalul meu de ceara (cum iti place tie sa ma vezi-eu insa sint mult mai departe dragul meu). ce iti pasa tie de gradinile mele de migdali interzise? te lezeaza? poate ca ma refeream la cu totul altceva si nu mot-a-mot... apropos, ai intrat vreodata intr-o minastire dominicana?
pentru textul : pietrele umbrei deEcaterina, ai 24 de ore la dispoziție ca să pui diacriticele la acest text. Dacă nu o vei face va trebui să îl anulăm. În plus te rog să te consideri avertizată pentru această abatere. La următoarea de acest gen va trebui să luăm o decizie administrativă.
pentru textul : scrisoare dePe mine textul n-a reusit sa "ma tina" pana la sfarsit deoarece, asa cum am mai spus intr-un alt comentariu recent (la un alt autor) eu cand dau de o piatra mare intr-un text ma impiedic si incep sa ma intreb "de ce" indeobste nu gasesc raspuns si renunt la a citi in continuare. In cazul de fata pietroiul l-am intalnit pe la jumatatea textului: "a răspuns ana l-a telefon a zis răgușit că ..." Oricum, pana in puctul respectiv recunosc ma saturasem deja de ana, de tavan de telefon si de igrasie asa ca nu mi-a parut foarte, foarte rau ca n-am citit si restul (si da puteti spune ca am folosit acea eroare gramaticala - ca typo n-are cum sa fie - de nota trei in clasa a patra primara ca pe un fel de scuza...) In concluzie: pentru mine un text plicticos si un autor agramat nu pentru ca e agramat ci pentru ca nu-si corecteaza textul sunand vreun prieten ceva nici macar dupa ce primeste doua penite. Sper sa nu o faci acum maestre ca nu se cuvine. Sarbatori Fericite! Andu
pentru textul : cerul interzis deFrumos final!
pentru textul : mov dedom'le eu as putea spune ca textul in intregime e de o mediocritate debordanta dar nu am sa ma leg de asta am sa ma leg de repetitia deranjanta de-a dreptul a imaginii "praful stelelor" - apare de trei ori. de asemeni exprimarea "când zborul e plutire și nu zbor" suna total aiurea. finalul "decor cu ingeri", care probabil ca ar putea functiona si ca titlu e de-o induiosatoare si siropoasa platitudine
pentru textul : Decor cu îngeri deprea suava..(parodia nu Doamna!)..:p
pentru textul : bungee jumping spre El Salvador derecunosc ca m-a incurcat un pic omentul acela, mai ales ca nu-l gaseam in dex, pana la urma am inteles ce e cu el; mi-am imaginat tot acel cadru introspectiv construit din imagini inedite si m-a dezarmat finalul, dragostea fara aripi, neidealizata, pur omeneasca, poate singura eficienta;
pentru textul : cartea în esperanto defrancisc, îți dau dreptate cu sonoritatea titlului. în rest, am să mai las textul un pic în pace pentru că sunt la a n variantă. și voi mai cugeta despre el. mulțumesc pentru semn, bucuroasă că te-ai oprit.
pentru textul : copacul cu ramuri în formă de w deMă bucur că ți-a plăcut. Te mai aștept. tincuța
pentru textul : Viață de-a bușilea deMi-a plăcut:
„adesea sînt turburător
dar niciodată turbulent”
Excelentă epigrama de la nr. 3!
pentru textul : turburisme deMircea, eu cred ca ai avut parte, in timp, de destule comentarii ample ; iar unele, cred, ar fi putut fi chiar constructive. Daca ma uit pe pgina ta - martor aici! - asa se vede. Dar ele nu te-au determinat sa schimbi ceva. Tu continui sa scrii in acelasi stil si la fel de...scuzati! - atzos. E elegerea ta; dar nu ne acuza, atunci, ca nu-ti impodobin fruntea cu laur inmiresmat. In rest...multa frustrare. multa si divers colorata. N-am avut rabdare sa citesc ce ti-a raspuns virgil, dar eu vin si te-ntreb: tu de cand nu ai mai lasat, cuiva, un comentariu "constructiv"? sa auzim de bine. Poti zambi - ai gasit vinovatii.
pentru textul : Despre „salonul” nostru literar deNu ştiu, nu cred, Cezar. Vezi originalul:
"Astfel ades eu nopţi întregi am mas,
Blând îngânat de-al valurilor glas."
şi parodia:
"(Şi nu mai spun – că-n urmă am rămas
pentru textul : Fiind ciumeg, bodegi cutreieram deNe’ştind ce-nseamnă, la origini, “mas”)" - unde, parodiind, aleg să marşez pe forma folosită de Eminescu - "mas".
Se poate să nu fie reuşite, însă nu sunt în plus.
Va asteptam cu drag la Iasi!
pentru textul : Cenaclul Virtualia - ediţia a XIII -a deSe pare că multă lume bună va fi la București zilele acestea :) Să fie cu bucurie și parte dintr-o serie numeroasă!
pentru textul : "Lumea e o pisică jigărită" deApreciez că anunțul răspunde principalelor întrebări: când? unde? cine? ce?
Aș fi pus virgulă în loc de două puncte în primul enunț și aș fi scris o dată cuvântul ''poeme".
mi-a placut prin constructie si bineinteles prin continut, cred ca eul poetic se dezvaluie cel mai bine atunci cand scriem despre altii, nu, nu e o utopie Alma, pe socoteala altora nu putem abera :) strofa a treia este de o delicateta si de un ludic incantator!
pentru textul : când îngerul își imaginează deCezar Petrescu în loc de Cezar Ivănescu (deşi nu eram foarte departe de adevăr nici aşa). Nu am auzit bine ce mi-a şoptit duhul din cască:).
pentru textul : death by numbers deUite o poezie care obligă cititorul să se ridice din comodul loc din fața ecranului. Să prindă mingea, eventual. Sau măcar terenul. Scrisă în același timp cu sinceritate, dar și cu morgă, admir o poezie care se întoarce pe ea însăși pe toate părțile, nelăsându-ne portițe de scăpare. Toate ușile duc de fapt spre același loc, nu există numai intrări ori numai ieșiri. Drept dovadă că poezia se termină exact în același loc de unde a pornit.
pentru textul : un ceas deUn text superb, cu atmosferă și melancolie. N-am mai fost cu trenul demult, iar poezia asta are de toate, ceva de gară, de străini, de culoarul comun al întâlnirilor întâmplătoare. Finalul îmi place atât de mult încât m-am decis să scriu ceva aici. Biletul de tren devine personaj, trenul însuși abia se reține de la a lansa întrebări. Plictiseală, fum,... și mai ales ploaia aia de fier... e o metonimie foarte reușită și de un efect total.
pentru textul : ...istoria scrumului deMulțumesc pentru încurajări. Facem ce putem. Un pas înspre Poesis și poate ea va face zece spre noi. Sper să iasă bine.
pentru textul : ”Serile artgotice” de la Sibiu deCe e cu "2012/ Mel Gibson/ sfȃrșitul timpului/ trecerea într-o altă dimensiune/ criză/ căldură/ îngheț/ imense monșericule!" ? Poate ca ar fi interesant de dezvoltat fiecare idee in parte, dintre cele de mai sus. Ca asa...
pentru textul : Sfârșitul timpului: Prolog la o discuție (virtuală) cu David Bohm și Jiddu Krishnamurti demulţumesc pentru lectură şi părere.
pentru textul : acest alb din cămaşa lui decalcă-n, marfare-n, citează-n, de-argint... nu stau acum să te judec. și eu am scris un volum în vers clasic. dă-mi un exemplu de poet mare care în vers clasic să facă asta și m-ai convins. dar nu nenea Eminescu:) însă dacă o faci de dragul ritmului, a sunetului, e perfect acceptabil. și totuși...
pentru textul : Plăci vinil peste ospicii deAndrei Moldovan, ai grijă că ai început să hărțuiești din nou pe hermeneia.com. și nu e de bun augur.
pentru textul : Carpe Diem deDraga Ecaterina, Ti-am citit comentariul la "Copil cu vise in par". Iti multumesc pentru sfaturi, dar nu era cazul sa spui ca a aparut o aberatie in poezia mea. Fiecare poet are viziunea lui asupra lucrurilor. Nu incerca sa impui altora tehnica si stilul tau. Alunecarea merelor cazute in iarba pe o panta catre iaz, eu am vazut-o ca pe un dans. Cititorul poate apela la imaginatie si va realiza despre ce este vorba. Merci
pentru textul : seară de iulie în sat deParcă e prea mult acel "idiot" acolo... se simte că e autentic, fără discuție, dar poate că uneori mai lăsăm la o parte autenticul și mai încercăm și pulsul poeziei... chiar în ciuda titlului. Altfel, poate sunt eu într-o dispoziție mai ciudată, dar chiar mi se pare ok... chiar și inserțiile în engleză merg.
pentru textul : ăsta nu e un poem denu ma pot masura cu hanny, care reuseste sa produca bijuterii si in comentarii. eu o sa comentez... prozaic, pe text. strict literar, si linea a luat caimacul. receptorul meu textual e de natura muzicala. aud muzicalitatea textului, cu melodie, armonie, contrapunct, tot tacamul. textul lui calin/cailean nu are absolut nici o singura nota falsa, toate accentele cad exact unde trebuie, forta evocatoare e la inaltimea subiectului, tensiunea dozata cu finetze si mereu la nivel inalt, poanta destul de bine mascata, simti ca va veni o poanta dar n-o poti prevedea, iar poanta e scrisa adanc... am apreciat acele comentarii ale autorului pe care le-am citit. marturisesc ca n-am prera citit poezia lui, habar n-am cum e ca poet, dar ca prozator e unul solid. il astept si cu o intriga epica, cu texte dialogate (dialogul final mi s-a parut partea cu ceva sub nivelul restului, e fluent dar n-are acelasi sunet de bronz. are insa alibi, dialogul e momentul de destindere post climax. presupun ca intr-un text unde dialogul are functie principala va suna pe masura. rim
pentru textul : Fuga demulțumesc Mariana pentru trecere și comentariu o să țin cont de sfaturile tale,o zi frumoasă
pentru textul : Viața pe linie neagră dedimineaţa poezia ta, de o gingăşie debordantă aşa cu activităţile care se desfăşoară într-un ritm vioi, croit parcă pe măsura cartierului, a femeii, a fluturilor, a sticlelor şi a bucăţii de cer. e o magie totodată în cuvintele tale prinse cu clipsuri. nu oricare...
dinamism şi imagini care se derulează cinematografic, dar cred că astea te caracterizează la modul general în poezia ta.
plăcută lectură!
pentru textul : tablou din cartierul de nord II dePagini