Cu regret, anunt pe aceasta cale ca, din motive bine intemeiate, am cerut sa fiu exclus dintre autorii care publica pe "Hermenia". Cine va dori sa ma contacteze ma va gasi pe www.agonia.ro. Urez tuturor toate cele bune, Gorun Manolescu
Prima impresie
interfaţă aerisită, chiar generoasă, uşor de interacţionat, cîmpuri bine marcate printr-o paletă cromatică discretă. Proporţia fonturilor pe secţiuni întăreşte impresia de aerisire şi de navigare lejeră. O spun cu sinceritate-felicitări!
Sugerez –în secţiunea comentarii, titlul textului comentat să fie evidenţiat –culoare sau font- în raport cu autorul com. şi cu primele cuvinte ale com. Constat că aceasta se face la accesarea com. respectiv (titlul textului apare cu negru) dar cred că nu în această fază e relevant ci înainte de accesare. Aşa pot să identific mai uşor textul comentat.
Ex.(ultimul din task acum): ce frumoşi sunteţi şi mă bucur mult.......- Maricica Frumosu— nu a fost niciodată ceva să nu iasă, sugerez ca „nu a fost niciodată ceva să nu iasă” , adică titlul să fie evidenţiat cromatic sau vectorial.
(auto) critică: gestul de a lăsa aici o peniţă pentru muncă şi pasiune nu depinde de mine. Aştept măsuri.
ok, eu sînt un incult cînd vine vorba de haiku. deci, ca orice incult mă duc la wikipedia. și caut despre haiku. acolo citesc și nu găsesc nicio referință la necesitatea evitării verbelor. tot acolo citesc două haiku-uri de referință despre care se spune că sînt cele mai cunoscute/faimoase haiku:
The best-known Japanese haiku[14] is Bashō's "old pond":
古池や蛙飛び込む水の音
ふるいけやかわずとびこむみずのおと (transliterated into 17 hiragana)
furuike ya kawazu tobikomu mizu no oto (transliterated into romaji)
This separates into on as:
fu-ru-i-ke ya (5)
ka-wa-zu to-bi-ko-mu (7)
mi-zu no o-to (5)
Translated:[15]
old pond . . .
a frog leaps in
water’s sound
An alternate translation, which preserves the syllable counts in English at the cost of taking greater liberty with the sense:[16]
at the age old pond
a frog leaps into water
a deep resonance
Another haiku by Bashō:
初しぐれ猿も小蓑をほしげ也
はつしぐれさるもこみのをほしげなり
hatsu shigure saru mo komino wo hoshige nari[17]
This separates into on as:
ha-tsu shi-gu-re (5)
sa-ru mo ko-mi-no wo (7)
ho-shi-ge na-ri (5)
Translated:
the first cold shower
even the monkey seems to want
a little coat of straw
This haiku by Bashō illustrates that he was not always constrained to a 5-7-5 on pattern. It contains 18 on in the pattern 6-7-5 ("ō" or "おう" is treated as two on.)
富士の風や扇にのせて江戸土産
ふじのかぜやおうぎにのせてえどみやげ
fuji no kaze ya ōgi ni nosete Edo miyage[18]
This separates into "on" as:
fu-ji no ka-ze ya (6)
o-o-gi ni no-se-te (7)
e-do mi-ya-ge (5)
Translated:
the wind of Mt. Fuji
I've brought on my fan!
a gift from Edo
This haiku by Issa[19] illustrates that 17 Japanese on do not always equate to 17 English syllables ("nan" counts as two on and "nonda" as three.)
江戸の雨何石呑んだ時鳥
えどのあめなんごくのんだほととぎす
edo no ame nan goku nonda hototogisu
This separates into "on" as,
e-do no a-me (5)
na-n go-ku no-n-da (7)
ho-to-to-gi-su (5)
Translated:
how many gallons
of Edo's rain did you drink?
cuckoo
după cum se vede, observ și eu, incultul în ce privește haiku, că aceste cele mai cunoscute haiku (Basho, Issa, etc) conțin verbe. Mare surpriză!! Deci părerile lui Bobadil despre haiku, ori sînt o glumiță răsuflată și nedemnă de încredere. Ori el știe cum trebuie să se scrie haiku mai bine decît Basho.
Acuma, eu nu am pretenția a susține că Wikipedia este o resursă de knowledge foarte demnă de încredere. Dar indiferent de cum definește Wikipedia haiku, mă îndoiesc că aceste haiku-uri nu ar fi autentice împreună cu traducerea lor. Totuși, eu incultul în ce prevește haiku, promit să mai citesc și să mă documentez mai bine. Dar deocamdată cred că toată chestia asta cu recomandarea absenței formelor verbale în haiku este o bazaconie. Bobadil. eu zic să te mai informezi înainte să scrii despre ce nu te pricepi. Continui să cred că forma „sprijină cerul” este cea mai apropriată de cum ar fi scris și simțit un japonez acest haiku.
În același timp nu cred că românii pot sau trebuie să copie mecanic modul cum japonezii fac haiku. Haiku exprimă o filozofie de viață pe care românii, sau alte neamuri, nu o au și nu o pot imita. În orice caz, a spune că un haiku nu ar trebui să conțină verbe mi se pare o mare gafă. Și, deși sînt un incult în ce privește haiku, am citit multe haiku „originale” la viața mea. Ba am stat și de vorbă cu specialiști în cultura japoneză care au trăit acolo și știu cu ce se mănîncă.
Cititorilor, mai putin lui V(caruie ii multumesc pentru comentariile explicative-;) Poemul este inteligibil , dupa parerea mea.Imi pare totusi rau ca acel "sfarsit" dactilografiat incorect v-a distras atentia de la mesajul central.Exista un anumit mod de citire, pauzele dintre versuri trebuie puse numai de acei care au inteles mesajul.E cursiv. Aranca, se citeste:"e o jumatate de sfarsit in care credem".Aici se termina. o idee.Sau :e o jumatate de sfarsit in care credem asa cum vedem etc.Ce nu s-a inteles?e o comparatie.Atat.desigur, textul poate fi lucrat.Insa nu stiu cat de repede voi putea reveni asupra lui. Cu drag, A
Ioana, inainte de toate te felicit din nou pentru acest poem. Din pacate, ai ..noroc: si aici textele tale devin pretexte pentru polemici care nu vizeaza intelegerea textului si analiza lui. promit sa revin cu niste chei de lectura aici. al dvs, francisc, solul
Precizarea dvs. este corectă. În definitiv numai logosul este creator de realitate. Este paradoxal cum Eliade, cu spiritul lui pozitivist susținea exact acest lucru.
Paradoxul este aparent desigur, avînd în vedere creația lui literară și stiințifică care, zic eu, îl apropie într-un fel de Da Vinci. Exagerez, domnule Gorun ?
Sixtus, vă mulţumesc pentru călăuzire. Voi citi din marele Clasic, întotdeauna cu plăcere, cum am citit cândva la orele de socialism ştiinţific operele Marelui Bărbat. Cu stimă.
uite, poezia aceasta detine o sensibilitate aparte, nu orice barbat o are, in sensul sensibilitatii orientale ce o intilnesc in poemele tale: e un imn discret dedicat femeii, cum rar se mai gaseste: metafora aceasta este originala prin simplitatea, forta imaginii: "eliberează-ți sufletul închis într-un bici, rupe-ți învelișurile de mătase" imaginea metaforica "nudul sufletului tau" poate pare usor fortat, dar nu imposibil... o mica greseala la editare: "Arată ne" era "Arată-ne". Scrie! Te citesc cu placere.
Scrisorile lui Vlad Turburea plac femeilor, în mod special, pentru că elementul iubirii la autor este femeia. Şi cum femeia este dornică să afle cât mai multe despre ea, de la un el, iată că există scriitorul care să scrie pentru ea si ea să se regăsească acolo. Ea, ca simbol ori ba, vrea să ştie cât mai multe despre ea, (deşi le ştie!) să i se spună verzi şi uscate, multe, multe laude, chiar şi minciuni dar ea să fie cea mai frumoasă şi cea mai bună din lume, cea mai importantă din univers, şi iată, există scriitorul care să scrie pentru ea si ea să se regăsească acolo . Puţini scriitori slăvesc în chip atât de tandru această fiinţă. Sfera imaginarului este la limita dintre imposibil şi ideal, dacă idealul are formă, atunci femeia lui Vlad Turburea are formă, dacă imposibilul îl putem percepe ca obiect, ca palpabil, atunci imposibilul lui Vlad Turburea este posibil. Ruşinos este momentul în care cititorul este surprins cu veioza aprinsă sub plapumă. Exact, este vorba tot despre ea, ea surprinsă cu veioza aprinsă sub plapumă în drum spre Okinawa, cum altfel. Vin cu un exemplu, la întâmplare, din scrisoarea drumului spre Okinawa: “îmi amintesc draga mea. de fapt erai bolnavă şi te-am dus în braţe pînă la poartă. să-mi laşi mîna ta sub rochiţă între genunchi acolo e locul ei.”
“Acolo e locul ei”, locul Ei aşezat, nimic urât, vulgar, toată delicateţea exprimării rochiţei, genunchiului ei, acolo e locul EI. Autorul se pare că este un bun cunoscător al psihicului feminin, altfel de ce ar minţi atât de frumos. Retoric, nu? Dar femeilor, tocmai ce am spus, le place uneori minciunea dacă vine spre folosul ei şi nu ar fi o minciună decât de faţadă pentru că, de fapt, fără să ştie, un el, ajută partea sentimentală a lucrurilor să creeze frumosul şi înălţătorul în femeie. O minciună cu folos.
Nu ai ce reproşa unui astfel de text. Poate doar virgula să fie pusă în anumite locuri, pentru o mai bună omogenizare a frazei, dar sunt un cititor femeie, deci trebuie să cârcotesc.
Glumă ori nu,
Vlad Turburea, sper să ajung suficient de mare încât să pot, să-mi permit, să-ţi fac o cronică la scrisorile astea.
Râd/Lângă peniţă/E o periniţă/Cine va da de Ea/Acolo se va îmbăta.
As renunta la prima strofa, pt cititor, nu are legatura cu restul textului.
celelalte strofe sunt ok.
as evita alaturarea o_oglinda, desi nu i bai, di_vina-i limba romana..
Luminita Petrovici, tu scrii in acelasi comentariu "mă caracterizează bunul simţ în orice postură" dar si "îţi sugerez duşuri scrotale" sau "doar aşa pare că vi se ridică testosteronul". Cu toate ca nu imi amintesc sa fi pomenit nici macar in treacat organele tale genitale sau hormonii tai sexuali. Deci, Luminita Petrovici, a spune ca "te caracterizeaza bunul simt", si mai ales "in orice postura", ramine pentru mine una dintre cele mai mari timpenii pe care mi-a fost dat sa o citesc. De fapt o minciuna trista. Si te asigur ca mi-a fost dat sa citesc multe. Pentru ca, draga mea Luminita Petrovici, facind acum abstractie de persoana ta (care oricum, mi-a dovedit ca nu isi doreste prea mult respect), daca cineva, oricine, ar scrie ce ai scris tu la adresa oricarei alte persoane, eu as considera ca nu are nici o bruma de bun simt. Imi pare rau sa iti spun dar asa vad eu lucrurile. Si ceva imi spune ca nu iti va pasa de parerea mea. Si te asigur ca nu ma vei surprinde. M-ar surprinde daca ti-ar pasa. Pentru ca asta ar insemna ca ai avea bun simt. Iar eu de obicei nu ma insel cu privire la oameni.
Te asigur de asemeni ca in comentariul meu nu m-a interesat persoana nimanui. Nici a lui Belizan si nici a ta. M-a dezamagit textul. Incapacitatea ta de a primi critica textului pe care il scrii este jenanta si te asigur ca te dezavantajeaza numai pe tine. Esti libera sa te inconjori cu aplaudaci daca asta iti doresti. Iti promit ca voi evita sa mai comentez sub textele tale de acum incolo.
In ce priveste modul in care scriu eu nu stiu ce crezi tu ca imi lipseste. Cred ca ar fi mai inteligent sa nu mai maimutaresti formulari din acestea patronizatoare de genul „stii tu ce”. Pentru ca e ridicol. Eu personal nu cred ca lipseste nimic scriiturii mele. Asta in general. Asa ca nu mai pretinde ca imi auzi gindurile fiindca nu le auzi. Si in orice caz nu sintem asa de initimi incit sa impartasim telepatie aritstica.
Ceea ce este interesant este ca in final scrii cu propria ta mina „că-ţi place să provoci şi să scormoni în "gunoi"”. Este interesant datorita faptului ca in comentariul meu singurul lucru l-a care m-am referit, deci in acceptiunea ta „l-am scormonit” a fost textul tau de mai sus. Atit si nimic mai mult. Deci daca tu afirmi in aceste conditii ca eu „scormon in „gunoi”” asta inseamna ca tu cu propria ta mina iti definesti textul scris de tine ca fiind un astfel de „gunoi”. Eu nu am gindit niciodata asa despre ce ai scris tu. Dar daca tu vrei sa ne spui ca ce scrii este un „gunoi”, este dreptul tau.
o poezie ce m-a incantat mai ales prin repetitia aceasta ca un alint nostalgic: "ma duc si ma duc"; frumoase imagini create prin cuvinte simple dar cu putere de elixir... da lucian, iubirea e cea care ramane in urma noastra umpland locul ramas gol, atunci cand ne ducem, ne tot ducem...
iar in privinta replicii "personal, as interzice dreptul de vot al celor care traiesc mai mult de cinci in strainatate" ma intreb cum de nu stii ca acea "crestere" din ultimii ani nu a fost datorata muncii si abnegatiei romanilor din tara, ci a celor din strainatate. "Conform BNR, anul trecut, suma transferurilor din strainatate* a fost de 6.6 mld euro, cifra in scadere fata de 2008, cand in tara au intrat 8.7 mld euro, sau echivalentul a 6.2% din PIB. Doar in perioada 2003-2009, romanii de dincolo au transferat in tara aproximativ 37 miliarde euro, iar pentru a face o comparatie, sa spunem ca investitiile straine directe inregistrate in aceeasi perioada au totalizat 45.7 mld euro.
In primele 5 luni din 2010, transferurile au fost cu 40% mai mari decat investitiile straine directe, ceea ce inseamna ca si 2010 va fi un an in care cei mai mari investitori “straini” in Romania vor fi muncitorii romani care lucreaza in alte tari. In 2009, transferurile au fost cu 35% (1.74 mld euro) mai mari decat ISD-urile." (http://khris.ro/index.php/07/2010/muncitorii-romani-din-strainatate-au-i...). asa, doar sa-ti faci o idee...
Iar romanii "de dincolo" nu traiesc numai in Spania si nu culeg toti capsuni. Dincolo de Europa, sunt comunitati intregi de romani in Asia, chiar si in Japonia, in Australia, ca sa nu mai vorbim de Americi.
prea mult descriptiv explicativ pentru un text liric. cînd îți imaginezi că japonezii se foloseau de un text scurt tocmai ca să transmită sublimul îți dai seama cît de antipoetic sună cînd te apuci să folosești explictivul.
nu este nevoie să mai îți pui numele la sfîrșit de vreme ce este pus automat în postare. încearcă să te familiarizezi cu modul în care funcționeză site-ul.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Cu regret, anunt pe aceasta cale ca, din motive bine intemeiate, am cerut sa fiu exclus dintre autorii care publica pe "Hermenia". Cine va dori sa ma contacteze ma va gasi pe www.agonia.ro. Urez tuturor toate cele bune, Gorun Manolescu
pentru textul : Fizica cuanticã, Logica paraconsistentã și Legea Originației Dependente deîn fel şi chip. e grav dacă ajunge la os!
pentru textul : suntem trei decel mai mult mi-a plăcut strofa a doua.
Prima impresie
pentru textul : hermeneia 3.0-b deinterfaţă aerisită, chiar generoasă, uşor de interacţionat, cîmpuri bine marcate printr-o paletă cromatică discretă. Proporţia fonturilor pe secţiuni întăreşte impresia de aerisire şi de navigare lejeră. O spun cu sinceritate-felicitări!
Sugerez –în secţiunea comentarii, titlul textului comentat să fie evidenţiat –culoare sau font- în raport cu autorul com. şi cu primele cuvinte ale com. Constat că aceasta se face la accesarea com. respectiv (titlul textului apare cu negru) dar cred că nu în această fază e relevant ci înainte de accesare. Aşa pot să identific mai uşor textul comentat.
Ex.(ultimul din task acum): ce frumoşi sunteţi şi mă bucur mult.......- Maricica Frumosu— nu a fost niciodată ceva să nu iasă, sugerez ca „nu a fost niciodată ceva să nu iasă” , adică titlul să fie evidenţiat cromatic sau vectorial.
(auto) critică: gestul de a lăsa aici o peniţă pentru muncă şi pasiune nu depinde de mine. Aştept măsuri.
multumesc, Roxana. :)
pentru textul : pe marginea patului nu cresc poezii deMi-a mai spus cineva de toamna aceea, la fel. Se pare că eu chiar n-o văd. Va trebui aşadar să mă gândesc serios la suprimarea ei.
Voi avea nevoie de o radieră de anotimpuri.
pentru textul : La margine (Profetul) deok, eu sînt un incult cînd vine vorba de haiku. deci, ca orice incult mă duc la wikipedia. și caut despre haiku. acolo citesc și nu găsesc nicio referință la necesitatea evitării verbelor. tot acolo citesc două haiku-uri de referință despre care se spune că sînt cele mai cunoscute/faimoase haiku:
The best-known Japanese haiku[14] is Bashō's "old pond":
古池や蛙飛び込む水の音
ふるいけやかわずとびこむみずのおと (transliterated into 17 hiragana)
furuike ya kawazu tobikomu mizu no oto (transliterated into romaji)
This separates into on as:
fu-ru-i-ke ya (5)
ka-wa-zu to-bi-ko-mu (7)
mi-zu no o-to (5)
Translated:[15]
old pond . . .
a frog leaps in
water’s sound
An alternate translation, which preserves the syllable counts in English at the cost of taking greater liberty with the sense:[16]
at the age old pond
a frog leaps into water
a deep resonance
Another haiku by Bashō:
初しぐれ猿も小蓑をほしげ也
はつしぐれさるもこみのをほしげなり
hatsu shigure saru mo komino wo hoshige nari[17]
This separates into on as:
ha-tsu shi-gu-re (5)
sa-ru mo ko-mi-no wo (7)
ho-shi-ge na-ri (5)
Translated:
the first cold shower
even the monkey seems to want
a little coat of straw
This haiku by Bashō illustrates that he was not always constrained to a 5-7-5 on pattern. It contains 18 on in the pattern 6-7-5 ("ō" or "おう" is treated as two on.)
富士の風や扇にのせて江戸土産
ふじのかぜやおうぎにのせてえどみやげ
fuji no kaze ya ōgi ni nosete Edo miyage[18]
This separates into "on" as:
fu-ji no ka-ze ya (6)
o-o-gi ni no-se-te (7)
e-do mi-ya-ge (5)
Translated:
the wind of Mt. Fuji
I've brought on my fan!
a gift from Edo
This haiku by Issa[19] illustrates that 17 Japanese on do not always equate to 17 English syllables ("nan" counts as two on and "nonda" as three.)
江戸の雨何石呑んだ時鳥
えどのあめなんごくのんだほととぎす
edo no ame nan goku nonda hototogisu
This separates into "on" as,
e-do no a-me (5)
na-n go-ku no-n-da (7)
ho-to-to-gi-su (5)
Translated:
how many gallons
of Edo's rain did you drink?
cuckoo
după cum se vede, observ și eu, incultul în ce privește haiku, că aceste cele mai cunoscute haiku (Basho, Issa, etc) conțin verbe. Mare surpriză!! Deci părerile lui Bobadil despre haiku, ori sînt o glumiță răsuflată și nedemnă de încredere. Ori el știe cum trebuie să se scrie haiku mai bine decît Basho.
pentru textul : Haiku deAcuma, eu nu am pretenția a susține că Wikipedia este o resursă de knowledge foarte demnă de încredere. Dar indiferent de cum definește Wikipedia haiku, mă îndoiesc că aceste haiku-uri nu ar fi autentice împreună cu traducerea lor. Totuși, eu incultul în ce prevește haiku, promit să mai citesc și să mă documentez mai bine. Dar deocamdată cred că toată chestia asta cu recomandarea absenței formelor verbale în haiku este o bazaconie. Bobadil. eu zic să te mai informezi înainte să scrii despre ce nu te pricepi. Continui să cred că forma „sprijină cerul” este cea mai apropriată de cum ar fi scris și simțit un japonez acest haiku.
În același timp nu cred că românii pot sau trebuie să copie mecanic modul cum japonezii fac haiku. Haiku exprimă o filozofie de viață pe care românii, sau alte neamuri, nu o au și nu o pot imita. În orice caz, a spune că un haiku nu ar trebui să conțină verbe mi se pare o mare gafă. Și, deși sînt un incult în ce privește haiku, am citit multe haiku „originale” la viața mea. Ba am stat și de vorbă cu specialiști în cultura japoneză care au trăit acolo și știu cu ce se mănîncă.
mă amuzi, silvia. evident însă, dacă tu vrei ca plopul să facă pere și răchita micșunele, cine sînt eu ca să te împiedic?!
pentru textul : oolong tea denu-o - nu-i
pentru textul : Şi atunci m-am ridicat pe sufletele din spate deCititorilor, mai putin lui V(caruie ii multumesc pentru comentariile explicative-;) Poemul este inteligibil , dupa parerea mea.Imi pare totusi rau ca acel "sfarsit" dactilografiat incorect v-a distras atentia de la mesajul central.Exista un anumit mod de citire, pauzele dintre versuri trebuie puse numai de acei care au inteles mesajul.E cursiv. Aranca, se citeste:"e o jumatate de sfarsit in care credem".Aici se termina. o idee.Sau :e o jumatate de sfarsit in care credem asa cum vedem etc.Ce nu s-a inteles?e o comparatie.Atat.desigur, textul poate fi lucrat.Insa nu stiu cat de repede voi putea reveni asupra lui. Cu drag, A
pentru textul : douămii(la) deTehnică impecabilă şi un final... previzibil, dar pe gustul meu. Felicitări!
pentru textul : Verde de Dumnezeu deIoana, inainte de toate te felicit din nou pentru acest poem. Din pacate, ai ..noroc: si aici textele tale devin pretexte pentru polemici care nu vizeaza intelegerea textului si analiza lui. promit sa revin cu niste chei de lectura aici. al dvs, francisc, solul
pentru textul : portarul de la spital dela o privire ulterioara cred ca ai dreptate cu privire la lucrurile care nu ti-au placut
pentru textul : simfonie cu candelabru şi seppuku dePrecizarea dvs. este corectă. În definitiv numai logosul este creator de realitate. Este paradoxal cum Eliade, cu spiritul lui pozitivist susținea exact acest lucru.
Paradoxul este aparent desigur, avînd în vedere creația lui literară și stiințifică care, zic eu, îl apropie într-un fel de Da Vinci. Exagerez, domnule Gorun ?
cu stimă
pentru textul : şi acum rămân acestea trei deSixtus, vă mulţumesc pentru călăuzire. Voi citi din marele Clasic, întotdeauna cu plăcere, cum am citit cândva la orele de socialism ştiinţific operele Marelui Bărbat. Cu stimă.
pentru textul : mister în trenul de noapte dee bine daca place macar titlul... venind de la tine, ma bucur!!
pentru textul : cântecul este şi el o scriere deimi sugerezi subtil sa sterg poemul si sa las titlul, sau sa lucrez poemul? :)
mi-ar placea sa ma doara mainile de la copy/paste, sapphire! :) asta ar insemna ca putem functiona impreuna...
pentru textul : ce am scris "atunci" deuite, poezia aceasta detine o sensibilitate aparte, nu orice barbat o are, in sensul sensibilitatii orientale ce o intilnesc in poemele tale: e un imn discret dedicat femeii, cum rar se mai gaseste: metafora aceasta este originala prin simplitatea, forta imaginii: "eliberează-ți sufletul închis într-un bici, rupe-ți învelișurile de mătase" imaginea metaforica "nudul sufletului tau" poate pare usor fortat, dar nu imposibil... o mica greseala la editare: "Arată ne" era "Arată-ne". Scrie! Te citesc cu placere.
pentru textul : Gleznele tale demi se pare atât de interesant ca ideea să crească din pământ, din iarbă verde, din orice!
şi apropo, omul tău pare a fi el însuşi un simbol!
mai trec pe aici.
pentru textul : cînd creştea din ţărînă ideea dedomnule Manolescu, există vreun motiv special pentru care ați ales să formatați textul cu caractere bold?
pentru textul : Dan Lusthaus, „Buddhist Phenomenology”, ed. RoutlengeCurzon, 2002. deScrisorile lui Vlad Turburea plac femeilor, în mod special, pentru că elementul iubirii la autor este femeia. Şi cum femeia este dornică să afle cât mai multe despre ea, de la un el, iată că există scriitorul care să scrie pentru ea si ea să se regăsească acolo. Ea, ca simbol ori ba, vrea să ştie cât mai multe despre ea, (deşi le ştie!) să i se spună verzi şi uscate, multe, multe laude, chiar şi minciuni dar ea să fie cea mai frumoasă şi cea mai bună din lume, cea mai importantă din univers, şi iată, există scriitorul care să scrie pentru ea si ea să se regăsească acolo . Puţini scriitori slăvesc în chip atât de tandru această fiinţă. Sfera imaginarului este la limita dintre imposibil şi ideal, dacă idealul are formă, atunci femeia lui Vlad Turburea are formă, dacă imposibilul îl putem percepe ca obiect, ca palpabil, atunci imposibilul lui Vlad Turburea este posibil. Ruşinos este momentul în care cititorul este surprins cu veioza aprinsă sub plapumă. Exact, este vorba tot despre ea, ea surprinsă cu veioza aprinsă sub plapumă în drum spre Okinawa, cum altfel. Vin cu un exemplu, la întâmplare, din scrisoarea drumului spre Okinawa: “îmi amintesc draga mea. de fapt erai bolnavă şi te-am dus în braţe pînă la poartă. să-mi laşi mîna ta sub rochiţă între genunchi acolo e locul ei.”
“Acolo e locul ei”, locul Ei aşezat, nimic urât, vulgar, toată delicateţea exprimării rochiţei, genunchiului ei, acolo e locul EI. Autorul se pare că este un bun cunoscător al psihicului feminin, altfel de ce ar minţi atât de frumos. Retoric, nu? Dar femeilor, tocmai ce am spus, le place uneori minciunea dacă vine spre folosul ei şi nu ar fi o minciună decât de faţadă pentru că, de fapt, fără să ştie, un el, ajută partea sentimentală a lucrurilor să creeze frumosul şi înălţătorul în femeie. O minciună cu folos.
Nu ai ce reproşa unui astfel de text. Poate doar virgula să fie pusă în anumite locuri, pentru o mai bună omogenizare a frazei, dar sunt un cititor femeie, deci trebuie să cârcotesc.
Glumă ori nu,
pentru textul : drumul spre Okinawa deVlad Turburea, sper să ajung suficient de mare încât să pot, să-mi permit, să-ţi fac o cronică la scrisorile astea.
Râd/Lângă peniţă/E o periniţă/Cine va da de Ea/Acolo se va îmbăta.
avem în acelaşi timp un amurg liniştit şi o stridentă, răpăitoare ploaie. nu cred că este posibil nicăieri, Japonia included. poezie de atelier.
pentru textul : ascultând ploaia deAi interpretat greșit intenția mea de marketing și de promovare. I-am dat emailul, o sa îți scrie personal. Pentru a se evita colțurile.
pentru textul : (de ce oare scriu toate acestea) I deAs renunta la prima strofa, pt cititor, nu are legatura cu restul textului.
pentru textul : oglinzile nu mint decelelalte strofe sunt ok.
as evita alaturarea o_oglinda, desi nu i bai, di_vina-i limba romana..
Luminita Petrovici, tu scrii in acelasi comentariu "mă caracterizează bunul simţ în orice postură" dar si "îţi sugerez duşuri scrotale" sau "doar aşa pare că vi se ridică testosteronul". Cu toate ca nu imi amintesc sa fi pomenit nici macar in treacat organele tale genitale sau hormonii tai sexuali. Deci, Luminita Petrovici, a spune ca "te caracterizeaza bunul simt", si mai ales "in orice postura", ramine pentru mine una dintre cele mai mari timpenii pe care mi-a fost dat sa o citesc. De fapt o minciuna trista. Si te asigur ca mi-a fost dat sa citesc multe. Pentru ca, draga mea Luminita Petrovici, facind acum abstractie de persoana ta (care oricum, mi-a dovedit ca nu isi doreste prea mult respect), daca cineva, oricine, ar scrie ce ai scris tu la adresa oricarei alte persoane, eu as considera ca nu are nici o bruma de bun simt. Imi pare rau sa iti spun dar asa vad eu lucrurile. Si ceva imi spune ca nu iti va pasa de parerea mea. Si te asigur ca nu ma vei surprinde. M-ar surprinde daca ti-ar pasa. Pentru ca asta ar insemna ca ai avea bun simt. Iar eu de obicei nu ma insel cu privire la oameni.
pentru textul : make-up atras în spirala ADN-ului deTe asigur de asemeni ca in comentariul meu nu m-a interesat persoana nimanui. Nici a lui Belizan si nici a ta. M-a dezamagit textul. Incapacitatea ta de a primi critica textului pe care il scrii este jenanta si te asigur ca te dezavantajeaza numai pe tine. Esti libera sa te inconjori cu aplaudaci daca asta iti doresti. Iti promit ca voi evita sa mai comentez sub textele tale de acum incolo.
In ce priveste modul in care scriu eu nu stiu ce crezi tu ca imi lipseste. Cred ca ar fi mai inteligent sa nu mai maimutaresti formulari din acestea patronizatoare de genul „stii tu ce”. Pentru ca e ridicol. Eu personal nu cred ca lipseste nimic scriiturii mele. Asta in general. Asa ca nu mai pretinde ca imi auzi gindurile fiindca nu le auzi. Si in orice caz nu sintem asa de initimi incit sa impartasim telepatie aritstica.
Ceea ce este interesant este ca in final scrii cu propria ta mina „că-ţi place să provoci şi să scormoni în "gunoi"”. Este interesant datorita faptului ca in comentariul meu singurul lucru l-a care m-am referit, deci in acceptiunea ta „l-am scormonit” a fost textul tau de mai sus. Atit si nimic mai mult. Deci daca tu afirmi in aceste conditii ca eu „scormon in „gunoi”” asta inseamna ca tu cu propria ta mina iti definesti textul scris de tine ca fiind un astfel de „gunoi”. Eu nu am gindit niciodata asa despre ce ai scris tu. Dar daca tu vrei sa ne spui ca ce scrii este un „gunoi”, este dreptul tau.
o poezie ce m-a incantat mai ales prin repetitia aceasta ca un alint nostalgic: "ma duc si ma duc"; frumoase imagini create prin cuvinte simple dar cu putere de elixir... da lucian, iubirea e cea care ramane in urma noastra umpland locul ramas gol, atunci cand ne ducem, ne tot ducem...
pentru textul : Mă duc și mă duc deun poem delicat, o boare în miezul unei zile toride, o lectură plăcută! felicitări!
pentru textul : jasmine deprecum în cer așa și pre pământ?!?
pentru textul : portretul unui anonim (secolul XXI) depoezia ta mi-a amintit fara sa vreau de sorin stoica. ai reusit sa vorbesti despre deznadejde fara sa cazi in patetic.
dau penita, pentru ca nu e usor sa vorbesti cu usurinta asta despre boala sau moarte. nici despre poeti de altfel.
pentru textul : Lunea se moare uniform deiar in privinta replicii "personal, as interzice dreptul de vot al celor care traiesc mai mult de cinci in strainatate" ma intreb cum de nu stii ca acea "crestere" din ultimii ani nu a fost datorata muncii si abnegatiei romanilor din tara, ci a celor din strainatate. "Conform BNR, anul trecut, suma transferurilor din strainatate* a fost de 6.6 mld euro, cifra in scadere fata de 2008, cand in tara au intrat 8.7 mld euro, sau echivalentul a 6.2% din PIB. Doar in perioada 2003-2009, romanii de dincolo au transferat in tara aproximativ 37 miliarde euro, iar pentru a face o comparatie, sa spunem ca investitiile straine directe inregistrate in aceeasi perioada au totalizat 45.7 mld euro.
In primele 5 luni din 2010, transferurile au fost cu 40% mai mari decat investitiile straine directe, ceea ce inseamna ca si 2010 va fi un an in care cei mai mari investitori “straini” in Romania vor fi muncitorii romani care lucreaza in alte tari. In 2009, transferurile au fost cu 35% (1.74 mld euro) mai mari decat ISD-urile." (http://khris.ro/index.php/07/2010/muncitorii-romani-din-strainatate-au-i...). asa, doar sa-ti faci o idee...
Iar romanii "de dincolo" nu traiesc numai in Spania si nu culeg toti capsuni. Dincolo de Europa, sunt comunitati intregi de romani in Asia, chiar si in Japonia, in Australia, ca sa nu mai vorbim de Americi.
pentru textul : despre inundaţii. altfel deprea mult descriptiv explicativ pentru un text liric. cînd îți imaginezi că japonezii se foloseau de un text scurt tocmai ca să transmită sublimul îți dai seama cît de antipoetic sună cînd te apuci să folosești explictivul.
nu este nevoie să mai îți pui numele la sfîrșit de vreme ce este pus automat în postare. încearcă să te familiarizezi cu modul în care funcționeză site-ul.
pentru textul : Flacără tremurândă dePagini