Povestiri de la Borta Rece
*

Din păcate, poetul nostru național Mihai Eminescu n-a fost în stare să-și termine studiile universitare. Cum elanul spre învățătură nu-i prea dădea ghes, a umblat el pe la Viena, pe la Berlin, dar mai mult fleaura, după benchetuială și crailâcuri, așa că n-a făcut mare

brânză în direcția unor studii serioase și aprofundate. Din cauză că era o natură poetică, zic unii. Deh, se poate spune și așa!
Întorcându-se poetul la Iași, Titu Maiorescu, om serios, nu regățean, a vrut să-l bage profesor la universitate, ca să aibă poetul o pâine mai albă de mâncat. Dar, cum spuneam, Eminescu nu s-a ținut de școală și, în consecință, nu avea patalama, așa că nu a putut ajunge decât un pârlit de bibliotecar.
Se vede treaba că autorul"Luceafărului" a prins o leacă de ură pe Universitate și pe profesorimea de acolo, din cauză că el n-a putut ajunge la valoarea eminenților profesori . O, și ce nume mărețe a avut Universitatea noastră: Constantiniu, Gheorghiu, Manoliu, Teodoriu, celălalt Gheorghiu, mare specialist în higienă și sindromul Guillain-Barret în forma sa encefalo-mielo-poliradiculonevritică testiculară, apoi Teodorescu, Manolescu, Constantinescu, Constantinescu-Pomârla, celebrul insectolog, autorul magnificului tratat despre gândacul ghebos de San-Jose, numit în popor gârzoban.
Dar să ne întoarcem la poetul nostru, care, cum spuneam, avea ceva râcă pe universitarii ieșeni și pe realizările lor. Iată de ce afirm acest lucru. Surugiul lui Eminescu i-a povesti unui străbunic de-al meu, ofițer de intendență, iar acesta a povestit bunicului meu, o întâmplare care nu face deloc cinste marelui poet, dar, de dragul adevărului și corectitudinii, trebuie s-o dăm la iveală. Povestea surugiul Surugiu (chiar așa îl chema, că era surugiu din tată în fiu, străbunicu-său a mânat caii de la caleașca generalisimului Potemkin, dar asta-i altă poveste) că Eminescu avea obiceiul să oprească trăsura în fața Universității ieșene. Striga la surugiul Surugiu halt, cobora geamlâcul trăsurii, dădea la o parte perdeluțele turcoaz și... stupea spre Universitate! Dacă vă vine să credeți așa ceva! Și nu stupea așa, din vârful limbii, ci cât ce putea, cu năduf: ptiu! Și de multe ori s-a întâmplat acest lucru, mai ales când poetul ieșea, după ceasuri îndelungate de libații, de la Borta Rece. Dădea poruncă surugiului Surugiu s-o ia spre Universitate, se oprea și, mă scuzați, fleoșc o flegmă mitocănească înspre mărețul edificiu: ptiu! Nu conta că îl vede cineva, că trece vreun profesor din pleiada mai sus pomenită! Când vedea vreunul, atunci stupea și mai mârlănește. Nu trecea duminică lăsată de la Dumnezeu să nu meargă dinadins prin fața Universității. Dădea porunca halt, trăsurica se oprea și urma același "ceremonial": jos geamlâcul, perdeluțele turcoaz în lături și fleoșc un stuchitoi de mârlan: PTIU!
A comis de atâtea ori această faptă reprobabilă încât, de la o vreme, caii, de fiecare dată când ajungeau în fața Universității, se opreau singuri, rânjeau și nechezau: mi-ho-ho-ho! mi-ho-ho-ho! Se deprinseseră cu mârlănia și sărmanele dobitoace nevinovate.
x
În privința stupiturii eminesciene, mai trebuie spus că poetul era apucat rău. Baba Dărângioaia, menajera lui pe timpul cât acesta a creat în dulcele târg, relata străbunicului meu că Poetul Național avea năravuri de neamuri proaste și stupea în fântână. Una-două se ducea la fântână și fleoșc în ea, ca să vadă cum face apa vălurele. Tare mult îi mai plăceau cerculețele formate în jurul stupiturii. Pesemne așa le-a analizat și a scris versurile alea ale lui:
Ca să vad-un chip, se uită
Cum aleargă apa-n cercuri
Căci vrăjit de mult e lacul
De-un cuvânt al Sfintei Miercuri;
Că, trebuie spus, Poetul Nepereche avea obiceiul să stupească și în iazuri, lacuri, heleșteie, știoalne, gârle și gârlițe, ba și în băltoacele adunate după ploaie, nemaivorbind de bulboane, bulhacuri și alte tăuri din minunata natură a patriei noastre. Ședea ce ședea și iar stupea! Baba Dărângioaia mai spunea că l-a văzut stupind și în Tekir-ghiol, precum și în alte bahne și mlăci de la Marea Neagră.
De aici se vede că Poetul a văzut marea noastră, nu cum scriu unii pseudo-biografi, că n-ar fi văzut-o. A fost acolo cu Veronica, s-au bulucit ce s-au bulucit și s-au bucurat amândoi de frumusețile minunatului nostru litoral.
Referințe critice
Domnule Parpauta..
17/06, 12:54, postat de johny
atunci cand un scriitor (asa cum dumneata te recomanzi), concepe un articol, o face in ideea de a transmite un mesaj catre cititori, mesaj care este elaborat prin prisma propriilor principii de viata, caracter, cultura, etc.
a te dezice de acest mesaj prin aceea ca el de fapt nu a fost transmis de autor, ci de un alt personaj, inventat de autor, este de-a dreptul...penibil.
referitor la mesaj, al carui autor moral esti, el a fost perceput ca atare, in spiritul observat si de dumneata, de catre cititori, la care personal achiesez. este clar un mesaj denigrator, fata de o persoana care, daca nu a scris poezii pe gusturile tale, cel putin s-a luptat cu imoralitatea politica a acelor vremuri si chiar s-a jerfit pentru o cauza nobila (daca luam in considerare ca a fost ucis prin iradiere cu mercur de catre anumite persoane importante, deranjate de poet).
ca o concluzie, nu ai nici o scuza pentru "proza" pe care ai scris-o, iar daca intentionezi sa-ti folosesti imaginatia pentru astfel de mizerii, sfatul meu ar fi ca personajul principal sa fii chiar dumneata...ca doar este ceva "fictiv", "inventat", nu

17/06, 10:39, postat de florina
D-le Parpauta nu-ti mai pierde vremea cu asemenea scuipaturi in ziare... ti-au dat si bani pentru asta? Vezi-ti de treaba matale si lasa-ne poetul in pace... ti-ai gasit asa deodata sa ne oripilezi? Suntem deja scirbiti de multe din jurul nostru. Te stim om serios... pace si iubire

17/06, 08:22, postat de Felicia
E bine ca dv., domnule parpauta, l-ati vazut pe Eminescu in scuipatul asupra caruia va aplecati cu atata insistenta patologica. Puteati gasi orice altceva din viata omului Eminescu, dar ati ales ce v-a fost mai cunoscut si mai aproape. Lasati-o balta, mai rau va afundati in denigrarea marelui poet incercand sa va disculpati. Suntem satui de atatea dejectii din ziare sau de la tv

atractie
17/06, 07:17, postat de justice
eu cred ca elevii care casca la ore cand se vorbeste de Eminescu trebuie sa fie atrasi (sau nu -daca sunt insensibili) de poeziile lui Eminescu si nu de povesti cu ciorapi imputiti si scuipati ai omului poet. Nu ne intereseaza comentarii gen OTV.
Sau numai asa se asigura citirea articolului ...........sa nu caste cititorul ?? si sa se mire omul de ceva

Ce ne mai spun cititorii
Chiar trebuie sa aruncam cu noroi in Eminescu?
Data publicarii: 16/06/2009
Cum in acesti ultimi douazeci de ani de democratie si libera exprimare fiecare improasca cu noroi pe fiecare, pentru a nu mai exista nici un om pe care generatiile ce vin sa-l aprecieze, domnul Radu Parpauta (habar n-am cine este) s-a gindit si s-a razgindit ca acum, in preajma comemorarii mortii lui Mihai Eminescu, cind multi ii recita ori ii cinta versurile, trebuie sa iasa din aceste tipare "invechite" si sa improaste cu noroiul liber si democratic pe poet.
Articolul din "Ziarul de Iasi" de la pagina "Opinii" din data de 11 iunie 2009 m-a indignat: ce a dorit sa realizeze dl Parpauta evocind niste "amintiri" de la strabunici, surugii ori menajere? De ce abia acum, dupa o suta de ani? Si de ce trebuie denigrat poetul national, pe care-l numeste ironic, folosind majuscule: "Poetul National", "Poetul Nepereche", ori afirma: "Din cauza ca era o natura poetica, zic unii. Deh, se poate spune si asa". Cine sint "unii"? Ce vreti sa spuneti cu acest "Deh"?!
Chiar daca acele amintiri ale unora si ale altora vor fi fost adevarate, de ce trebuie sa le publicam in ziare? Din placerea de a arunca cu noroi si pe ultimul simbol al poeziei romantice? V-a luat valul violentei verbale dupa ultima moda, al denigrarii oricarei valori, al lipsei de respect pentru inaintasi, al urii viscerale impotriva celor mai buni ca noi, al rasturnarii tuturor valorilor nationale, al uciderii mitului, pentru a tiri in noroiul prezent pe cei la care multi contemporani se inchina inca?
Elena MOSOROCIANU, Iasi

Eminescu
16/06, 12:22, postat de gianina
Va multumim doamna ca luati atitudine la asemenea articole ce denigreaza poetul nostru iubit

Ce nerusinare din partea Ziarului de Iasi
15/06, 15:00, postat de Theodor P
Cum va permiteti sa scrieti asemenea minciuni despre poetul nostru national?
Si pe ce va bazati?Pe spusele strabunicului....foarte credibila sursa intr-adevar.
Imi pare rau sa vad cum Ziarul de Iasi permite publicarea unor aberatii precum aceasta

hot
11/06, 07:45, postat de Andrei
Vreau sa imi dai cele cinci minute inapoi care mi le-am irosit citint stupizenia asta. Amice, esti idiot

can-can
11/06, 07:40, postat de Andrei
Aici e vorba despre nevoia nimicului de a pingari si minji cu ra-hat tot ce se afla deasupra lui. Astept cu nerabdare articolul despre Ion Creanga care se raha-tea in centru. Mari mirlani oamenii astia

RE: Fleoshteolok
11/06, 07:26, postat de mihai
Mare pacat ca-ti permiti domnule parpauta asa ceva. Stuchesti cu prostiile inaintasilor dumitale de surugii imaginea poetului nostru national. Altceva n-ai stiut sa scrii despre el decat aceste randuri abjecte.
<br/><br/>Unde te-ai coborat, daca ai fost vreodata mai sus, iar ziarul si-a facut un mare deserviciu publicandu-ti porcariile. Scrie si dumneata patru versuri la nivelul lui EMINESCU daca esti asa de destept si ai studii multe. In marul incarcat se arunca cu pietre. Numele EMINESCU va ramane in veci, chiar daca te straduiesti dumneata sa-l mijesti cu neputinta dumitale

Whazzzup
11/06, 07:20, postat de dj opp
Yo men, Eminescu e cool , bro'.
Tocmai am tras o flegma in cinstea lui

Ce pacat
11/06, 06:49, postat de MIhai
Este jenant si umilitor ca ziarul de iasi sa permita publicarea unui asemenea articol cu cateva zile inainte de 15 iunie. Este o mare nedreptate care i se face lui Eminescu prin acest articol, complet fals si tendentios. Domnule Parpeputa, ar trebui sa cititi mai mult si sa vorbiti mai putin. Sunteti jenant si imi este rusine ca dumneavoastra va puteti exprima opiniile intr-un ziar de renume. Imi pare rau sa afirm, dar sunteti o rusine pentru Iasi si acum aceasta rusine o impartiti cu redactorii Ziarului de Iasi.
Este absolut neadevarat ce ati scris, atitudinea lui Eminescu nu a fost niciodata asta, poate bunicul dvs. era retardat sau avea o problema cu poetul. Eminescu nu din motivele enumerate de dvs. nu avea studii si nu a predat in universitate.
Sincer ma declar extrem de dezamagit de Ziar. Ati facut o mare nedreptate si sper pe 15 iunie sa aveti macar bunul simt sa o reparati printr-un articol adevarat. Sincer cred ca bunul domn Mitican, citind acest articol jenant, va va putea pune la dispozitie o replica. Cautati-l

Esti o flegma dle Parpauta..
11/06, 06:05, postat de Telly
ce rost (si scop !) are o astfel de relatare ? ! ?

Pe cine crezi mata' ca intereseaza astfel de "iesiri" ale marelui poet ?

Eminescu "stupea" inspre universitate - matale "borasti" si manjesti aceasta pagina - sigur dintr-o frustrare... Iar, daca ai "studii inalte" - degeaba le ai ... !
Poate data viitoare ne povestesti cum (?) se masturba Eminescu si ce facea cu "produsul" dupa aceia ... ! ? !

Imi pare rau ca te-am citit ... ! Ai sperat ca prin acest text ( aceasta voma !) sa devii mai "original" ... Nevast-ta (daca ai ) te suporta ? ! ?

Sper(i)mata - dar spermi degeaba ... ! HALT!

Fleoshteolok
11/06, 04:54, postat de lily
ce-i cu aiureala asta? durea-m-ar pe mine capul ca Eminescu stupea in locuri interzise!
nu stupitul a ramsa dupa el,ti-ai dat seama de asta, domnule autor?
pacat..

Nota autorului.
Am adăugat unele din intervențiile cititorilor (cele pe care le rabdă hîrtia) în urma publicării prozei în Ziarul de Iași. Socot că ele pot face corp comun cu textul meu. Mulțumesc pe această cale cititorilor, care au „eminescuit” alături de mine.