Eu am lăsat acolo casa mea străbună
să străjuiască noaptea cerul plin de stele
pădurile adânci cu fagi din Valea Bună
în amintirea veșnică a mamei mele
Eu am lăsat acolo meri și peri în floare
ogrăzile cu pruni zemoși de pe Spinete
albastru cer senin și turma de mioare
copilaria mea și fetele cochete
Eu am lăsat acolo în morminte sfinte
să curgă-n viitor mereu prin noi destine
pe toti strămoșii buni ai mei de mai-nainte
ce-i pomenim la sărbători cum se cuvine
Eu am lăsat acolo școala mea primară
învățătorii mei transpuși în cimitire
și bâlciul care-n fiecare nouă vară
de S'ânt Ilie trece iară-n amintire
Eu am lăsat acolo păsări cântătoare
prin crânguri și livezi de pruni să ciripească
și felul cum la fiecare sărbătoare
știa măicuța iară să ne primenească
Eu am lăsat acolo raiul vieții mele
plecând spre zările cu vise-naripate
și-am eșuat în nesfârșite teoreme
cu ipoteze false și gândiri abstracte
Comentarii
Oriana -
Nu am mai citit de mult o poezie cu rimă care să îmi placă atât de mult. Curge ușor, natural, atât rima cât și imagistica. Simt o rupere de ritm în penultima strofă, dar s-ar putea să mă înșel: Eu am lăsat acolo păsări cântătoare prin crânguri și livezi de pruni să ciripească și felul cum la fiecare sărbătoare știa măicuța iară să ne primenească Mi-a mai plăcut menționarea matematicii în ultima strofă, dar cred că exprimarea perimată vise înaripate strică teribil impresia generală.
Dedal -
textul este poticnit prozodic încă de la prima strofă, abundă în truisme, de genul: "amintirea veșnică", "albastru cer senin", "morminte sfinte", "strămoșii buni ai mei de mai-nainte", "păsări cântătoare", "vise-naripate", "teoreme/ cu ...gândiri abstracte", se învârte în jurul "Eu"-lui, declamativ (altfel, s-ar fi utilizat, deajuns înțelesului, "am lăsat") și înghesuie, în versuri succesive, "turma de mioare" și "fetele cochete" ("fete cochete" la țară sună ca o ghitară electrică la un concert de muzică populară) dar, cu toate aceste neajunsuri, prin romantism rural și nostalgie, după cum am observat, reușește să încânte, ceea ce ar fi de admirat
Virgil -
eu am sa ma leg de alte defecte ale acestui text: "fetele cochete" in "padurile adinci de fagi"? ... hai sa fim seriosi. "in morminte" "sa curga in viitor mereu (sic!) destine"... cam macabra idee despre procreare sau producere de urmasi... undeva intre gothic si caraghios. "învățătorii mei transpuși în cimitire"... hai dom'le sa fim seriosi... textul devine macabru de-a binelea. cuiva ii plac cimitirele. ati lasat "pasari cintatoare" acolo. aici unde sinteti acum pasarile nu cinta? ce are "raiul" impotriva "teoremelor" sau "gindirii abstracte"? sint cumva matematica, logica sau gindirea abstracta... pacatoase? apartin iadului... si nu stiam noi? hai sa fim seriosi. nici nu stiu daca textul asta nu cumva e o parodie si nu ni s-a spus.
Sancho Panza -
părerea mea despre text o găsiți aici: http://www.hermeneia.com/poezie/6786 după cum se poate vedea, autorul este atât de mândru de această realizare... literară, încât a considerat că o singură postare nu era suficientă.
Virgil -
ce faceti domnu' buricea? ati inceput sa incurcati borcanele?