poveste simplă

imaginea utilizatorului alma

am să scriu despre tine o poveste simplă
un text ușor de citit, să îl citească toți
să îl înțeleagă toți
o carte întreagă
să vină lumea să spună, o, ce carte ai scris, alma
să fie cu dedicație, cum am văzut eu acum zece ani într-o librărie
because of you, și mi-a sunat așa trendy și mă gândeam
cum o să scriu eu pe o carte, la fel ca acolo sau
aproape la fel, o literă sau poate un nume

vine cineva, mă întreabă, cum stai cu dragostea? eu râd,
râd cândva era vers
plec în lume, între timp cresc lângă inimă
crești lângă inimă
capeți și tu rădăcină tulpină și frunze
cu totul și cu totul de aur
mă răsucesc pe călcâie, altcineva mă întreabă, cum stai cu dragostea?
nu te recunosc, doamne!

apoi nu se mai întâmplă nimic, lumea scade și crește
eu îmi imaginez un abac din acela de jucărie,
jocul meu cu mărgele din lemn colorat în albastru,
iau un lotus îl așez lângă mine lumea scade lumea crește
în gări nu mai asteptăm nume, doar trenuri
dacă mă săruți pe ochi, voi vedea cu inima
voi vedea că e cineva mă întreabă,
cum stai cu dragostea, alma? cum stai cu
dragostea

deschid o fereastră reală, acolo sunt ei, toți ai mei,
pisicile mele flămânde
copiii mei săraci
câinii mei împușcați de primar
acolo, doamne, sunt eu
eu în tot și în toate

mă întorc doar să scriu cu degetul, pe geamul înghețat,
mare
J
un jesus christ exilat în neon
calea mea de mijloc

Comentarii

din nou trebuie sa dam cezarului ce este al cezarului (iar de data asta cezarul se numeste alma) si lui dumnezeu ce este al lui dumnezeu. adica sa fim drepti. adica dumnezeu a facut-o pe alma si alma a facut poezia. deci penita o dam lui alma. un text din noul stil "aerisit" al almei. cel cu unele repetari cintate "lumea scade, lumea creste", "cum stai cu dragostea" dar si cu vesnicile pisici si catei mai mult sau mai putin vagabonzi, mai mult sau mai putin impuscati. iar in final cu aces jesus care incepe sa para un fel de axis mundi in cautarile almei da, cautarile almei

Multumesc, Virgil. Fiecare avem etapele noastre, pe care Cineva, poate chiar El, ni le da, poate pentru a le asterne si aici. Intr-adevar, repetitiile acelea suna a refren, intentia mea, sper sa fi reusit.

și prin larousse trecînd profetul din index puse echilibru vriei ah Domnul este tatăl nostru și Alma mama poeziei

Recitesc! interesantă abordarea din strofa trei; îmi amintește de următoarele versuri: “Mice venea în gară la toate trenurile el nu aștepta oameni el aștepta să le vină numele” (toamna la tg-jiu) Și de: “spune-mi dacă te sărut mai jos de frunte o să mai ai ochi să mă vezi?” (dragul meu)

"dragul meu" Aalizeei... poemul tau "toamna la tg. jiu" este unul dintre poemele mele preferate, din toate timpurile. multumesc.