
Din tavanul oraşului static,
Se dizolvă cartuşe de griş,
Pe furiş, s-a murit acrobatic,
S-a-nserat aiurind, pe furiş;
În saloane-ambulante, de schele,
Se pansează clădirile gri,
Bulevardele-n cârje şi-atele
Decupează, din oameni, stafii,
Şi e totul final, ca o gară,
Şi e tot ca-nceputul de laşi,
Felinarele curbe coboară,
RMN-uri schilozilor paşi,
Şi contururi în piele nocturnă
Se salută şi-ntreabă de drum,
Se întârzie-n toate, şi-n urmă,
E devreme în toate de-acum,
Şi eu stau suspendat între mine,
Ca un parc între două statui,
În căprui mi-au crescut serpentine,
Şi în pleoape, o floare de cui.
Mă întreb obosit şi-nţeleptic*
De-am trăit ca-ntrebări sau răspuns...
Când e viaţa reflexul cel septic,
O fi moartea un calcul de-ajuns?
Mai e timp de-o tăcere uşoară,
În frunziş încă picură var,
Şi e totul final, ca o gară,
Şi e totul încet şi-n zadar.
* încercare de licenţă poetică
Comentarii
si as fi dat penita daca nu
Virgil -
si as fi dat penita daca nu erau acele "RMN-uri" care habar nu am ce sint.
si as mai fi preferat ca acolo sa fie "Şi e tot ca-nceputul de Iaşi," in loc de "Şi e tot ca-nceputul de laşi,"
in orice caz textul contine unele portiuni extrem de reusite care te fac sa vrei sa mai citesti din autorul acesta
RMN (sau IRM) - imagistică
a.a.a. -
RMN (sau IRM) - imagistică prin rezonanţă magnetică. Mă bucur că nu mi-aţi reproşat, ca prin alte părţi, că textul "n-aduce decâţ puţin cu Bacovia", de parcă mi-aş fi propus o pastişă bacoviană, ci nu doar împrumutul unor mecanisme. Mulţumesc de citire şi comentariu!
Raspuns .
a.a.a. -
Raspuns
...N-are absolut niciun rost să-mi argumentez titlul, căci, în fond, despre asta e vorba (un titlu), pentru că, înspre rezolvarea acestei probleme, ar trebui s-o luăm din universul bacovian, discuţie mult prea mare pentru timpurile noastre. Am să mă rezum repetându-mă: am preluat mecanismul monotoniei, latenţa versului din vers, mişcarea din nemişcare, + puţină atmosferă. Aproape nimic simbolic, nimic estetic.
...Licenţa aia nu vine din lipsa rimei, doamnă! Asta mai lipseşte, să ne apucăm la trântit licenţe din neajunsuri de rimă (plus de asta, licenţa vine înainte de-a forma rima, aşadar nu are cum să fie acesta motivul. În treacăt fie spus, niciun exemplu al d-voastră nu este rimă pentru "înţeleptic"). Miza încercării de licenţă este alta: obţinerea unui adverb (cu sensul, evident, de "în mod înţelept").
..."Cel septic" - nici mie nu-mi place. Însă, pân-oi găsi ceva mai bun, asta e.
De ce nu "aseptc"? Pentru că este exact contrariul ideii mele (viata ca un reflex microbian, nu ca unul lipsit de microbi) E un motiv destul de bun?
Mulţumesc de trecere şi comentariu!
"m-am tot gandit si eu.
a.a.a. -
"m-am tot gandit si eu...daca ai spune reflexul la septic? ca sa nu schimbi sensul dorit de tine?sau din septic?" (Cristina S.)
"Reflexul la septic" nu merge, pentru că asta ar însemna ca "septic" să fie substantiv, şi iar mă pomenesc cu licenţe :). Chiar de-ar fi subst. exprimarea ar fi fost forţată. Mai căutăm.
uite cum stă treaba,
yester -
uite cum stă treaba, până una alta. am tot citit io aseară textul și zic, neah... e seară, îs un pic trist că a fost mohorâtă vremea, parcă mai avusesem și alte motive de a mă simți aiurea, zic deci: nu e de la poezie , e de la mine starea. mă , dar am citit-o și azi și iar alunec pe panta de ieri, deci mă uit afară: e soare, încă nu m-am certat cu nimeni prin casă, lucrurile au mers azi țais (perfect adică), am chef de râs, prin urmare poemul e de vină. pentru asta, că e tare molipsitor și fain, îl las să meargă pe drumul perfectibilității cu semnul meu de înfiorare. sigur am să revin la el când se strică vremea.
Comentariul tău,
a.a.a. -
Comentariul tău, Paul, este cel mai bun argument pentru titlul textului. Mă bucur că ai vibrat, mă bucură trecerea ta!
Mulţumesc!
Propunerea este (prea)
a.a.a. -
Propunerea este (prea) aritmică, iese din ritm. E uşor de rezolvat versul ăla dacă se caută formule care rup anapestul. Plus de asta, se distanţează destul de mult de idee, versul devine mai general. Cred că până la urmă voi opta pentru o variantă intermediară: o mică aritmie, orijabilă de cititor, în virtutea inerţiei de pâna atunci.
err: Corijabilă
a.a.a. -
err: Corijabilă
Şi vă mulţumesc,
a.a.a. -
Şi vă mulţumesc, fireşte, pentru revenire şi ajutor, dar nu vă stresaţi atât de tare :) În fond, e numai un vers ratat. De astea se tot fac. :)