Nebuna, primul poem vulcanic
acesta a fost un test slab de culori, atât de slab încât nu aparține nervului optic al vulcanismului, în consecința primul text în atelierul vulcanicilor va fi Nebuna.
Propun totodată modelul pentru a-l înlocui:
și acum, un șirag de libertăți .... poetice:
fata cu părul albastru, jurnal kelaro
dacă ar fi să desenez un cerc
i te-aș picta sub coajă
când îți aprinzi țigara aduci castronul cu căpșuni apoi facem dragoste
trupul nostru - două straturi de pământ iar sufletul meu
un cal de alabastru
alergând liber lângă sufletul tău
pe o altă pajiște
în ceruri
gândurile noastre cele mai amare să rămână înlăuntru
ca nu cumva aproapele
transformându-le în pietre
să ne spargă tâmpla
știi, de două lucruri de despartem la intrarea în mormânt:
de umbră și de suflet
a fost o vreme când am umblat printre oameni cu mănuși
până când mâinile mele au devenit albastre
feminitatea am lăsat-o ca pe o haină veche de ploaie într-un cuier
să o poarte altcineva
m-am baricadat în mine
uneori mai țâșnesc printre oameni cu motoarele încinse la maxim
fiecare zi e o cădere în gol
am sentimentul că voi rămâne într--o zi fără kerosen acolo în aer
și drumul spre casă va trece printr-o livadă de sticlă
în ultimele clipe voi rememora
potopul
frânghiile pe care le luam corinei să nu se sinucidă
îmi voi aduce aminte secretele sub jurământ de la 16 ani
coduri onoare aripile de înger
anul când mama nu mi-a vorbit deloc
niciuncuvântul vorbește în imagini dacă știi să privești și să asculți
ghimpii cu care am crescut strâmb
sălbatic
e inutil să explic 4 tablouri în care fiecare e un poem
e ca și cum m-ai întreba ce aș vrea să decupez din viață iar eu ți-aș răspunde ...metafora
e suculentă ca un fruct de cactus
te-am trezit dimineață
odată cu răsăritul am sunat să îți strig ..îmi pasă că exiști
livada de sticlă, tempera kelaro, 8 mai 2008
Desculț printre fulgi,fluturele
plutea în noapte scăpat dintr-un bol (colivia lui de cristal)
menajera deschise din greșeală ușile și ferestrele spre libertate
nu simțea frigul/ era doar uimit de miile de fluturi albi și ciudați
care executau în preajma lui complicate figuri de balet
ei îl priviră cu mirare
apoi cu invidie
prea multe culori, câtă risipă pentru un singur exemplar!
nesuportând să-l vadă fericit
clonele argintii
îl boxară neîntrerupt
cu furie
până când stropul de curcubeu
se prăbuși în zăpadă
potopul, tempera kelaro, 8 mai 2008
răspunzând unui prieten. arbaletă
love me when I hate you
sunt iubiri scurte care depășesc în intensitate ceaiul lungit al altora, dispus în pliculețe pentru o viață
iubiri aprige, care te dor ca un cazan cu smoală când ți se spune: nu e masa rezervată pentru tine.dispari.
sunt iubiri pentru care ai vrea să ucizi și să te ucizi, doar să ai o mică șansă spre ...
sunt iubiri periculos de subțiri,
iubiri tumefiate,
iubiri scrum
iubiri ca un palton gros
sau ca o bluză de vară cu mâneci kimono
câtă mătase e într-o poveste de iubire,
cât rogvaiv!
dar nici una
nici una
nici una
nu-ți spune că
iubirea cea mai puternică e o iluzie,
cu cât misterul se destramă în jurul ei
febra dispare
atingerile nu mai sunt incandescente,
așa că,
hai, aruncați-mă în crematoriu
și priviți-mă arzând,
iubiți-mă atunci,
iubiți-mă murind,
pășind pe capul sorții spre un loz necâștigător
iubirea e o arbaletă
stergarul romanesc, tempera kelaro, 8 mai 2008
interviu IV libertăți poetice
Ce anume apreciați la un bărbat?
Același lucru ca și la o femeie. Modul în care știe să deschidă sau să închidă o ușă. Pentru că
întotdeauna în pragul sau în spatele ei se află un om. Am putea vorbi chiar de ușa..ca o fereastră.
Există o poezie de gata și o poezie de casă...se simte când poeții locuiesc la casă și când stau la bloc după cum există prăjitura de casă și cea de oraș.. În poezia de oraș simt gust de E-uri, de margarină. NU simt gust de unt. Asta nu înseamnă că sunt o neoclasică ci doar faptul că am nevoie de hrube cu verdeață.
Vă impresionează în mod special ceva la natura umană?
DA.Capacitatea ei de regenerare după dezastre. Și faptul că totul, chiar și după moarte, e plin de viață.
spre casă IV poveste de sofia viany
în seara aceea nu se grăbea
apele erau liniștite în cer și pe pământ
plutea ca după o boală când te dai jos din pat cu greutate și amețești puțin
lipăia cu ciocul aerul adulmecându-l
privea într-un fel miop spre orizont, încercă să-și deznoade aripile
parcă aveau crustă, dacă le-ar fi întins poate s-ar fi dizlocat din umăr precum o bucată de rocă
își simțea cartilagiile înțepenite, nu mai aveau moliciunea de odinioară
cu toate astea, era fericită
gândurile le legase într-o bocceluță și le lăsase pe mal
voia să nu le mai găsească la întoarcere
plecase în larg fără gânduri... într-un abandon total spre necunoscut
împinse cu ciocul luna de pe cer
îi stătea prea aproape de frunte
luna se desprinse din colțul ei și se lăsă purtată
descriind printre nori un fel de spirală umedă cum e scuipatul păianjenului când toarce
și torsul lunii amesteca ghemele legând apele
totul devennise nespus de albastru
corăbiile de pe mare se opriseră nevrând să strice pânza țesută de pasăre
părea o poartă spre un oraș de nicăieri
de după abur se auzea larmă
forfotă a unui port nevăzut
cu cât înaintau în larg discul lunii se făcea tot mai mic
unde e ghemul din care voiam să-mi fac cuib?
luna, istovită, nu mai avea răspunsuri și pasărea nu știa cum să se descurce în întuneric
își duse la frunte aripa măsurând întinderea
vedea în față un drum alb de oase de pește
pe fundul mării de parcă ar fi fost pardosit cu dale de marmură
marea i se părea o coroană bogată de copac
iar oasele peștilor nervuri de frunze
seamănă spinii acvatici cu cei de pe pământ ...
spre casă, tempera kelaro, 9 mai 2008
*acesta este un ciclu de poeme vizuale kelaro, colecția Atempora, 2007-2008
Comentarii
Sapphire -
Katya, am câteva observații de făcut: 1) Așa cum ți-a sugerat și Virgil, ai putea foarte bine să îmbogațești rubrica de Arte vizuale dându-ne o sugestie cu lucrarile tale. Părerea noastră este că ele s-ar încadra mult mai bine acolo, decât aici. 2) Nu este prima dată când sunt nevoită să intervin pentru a-ți spune că, pentru a fi postată pe hermeneia la rubrica de poezie sau experiment, o creație nu trebuie să fie exclusiv vizuală. Și cu certitudine nu este singura dată când procedezi de această manieră, postând inițial picturile, apoi, după ceva timp, și textul. Ba îți pot spune că am urmărit aproape tot ce ai postat aici, și cu toate procedezi asemenea, doar intervalul de timp până la apariția textului diferă. Spre exemplu, aici sunt deja 10 vizionări, iar textul nu apărut încă. Sigur, mai toți dintre noi mai facem unele mici retușuri după postare, de aceea există butonul de editare, dar ceea ce faci tu nu se numește editare. Va trebui să îți spun că, dacă nu vei înțelege tu că nu este cinstit față de cei care intră pe pagina ta să vadă acum ceva, peste o ora sau 3 altceva, iar tu să ai vizionări pe aceeași pagină pentru publicări diferite, consiliul hermeneia va fi nevoit să intervină.
Virgil -
katya, acesta nu este un experiment (literar) vizual. Un astfel de experiment trebuie sa aiba atit o componenta literara cit si una vizuala. in plus, intr-un astfel de experiment intrepatrunderea (ingemanarea) dintre literar si vizual trebuie sa fie evidenta si practica (nu numai ideatica). exista de exemplu cazuri cind un text literar foloseste ca ilustratie (mai mult sau mai putin inspirationala) o imagine (foto, pictura sau digitalizare). in acest caz nu este vorba de un experiment vizual ci doar de o forma aparte de prezentare a unui text (ceva ce Hermeneia accepta in limitele definitiei mai sus mentionate). Hermeneia.com nu are si deocamdata nu intentioneaza sa aiba sectiuni de arte vizuale care sa prezinte picturi, arta fotografica sau digitala. in concluzie, imaginile de mai sus, din pacate, nu se incadreaza nici la experiment vizual si nici intr-o alta categorie prezenta acum pe Hermeneia. o rog pe autoare sa anuleze acest text, sa nu mai repete astfel de practici de postare si reeditare majora a unei postari dupa un interval semnificativ de timo (de vreme ce i s-a mai atras atentia), sa nu mai posteze imagini grafice care nu au mesaj literar sau nu presupun existenta unui mesaj literar de la bun inceput. nestergerea acestui text in urmatoarele 12 ore si nerespectarea acestor avertismente ne va determina sa luam masuri disciplinare. iti multumim pentru intelegere si pentru eventuala conformare la regulile si scopurile care calauzesc Hermeneia.
alma -
Mie cel mai mult mi-a placut stergarul. Banuiesc ca e pus acolo pentru ca sa ai de ce sa iti stergi mainile, dupa ce ai ai aflat ce anume trebuie "sa decupezi din viata". Sau din comentarii?
queen margot -
aveti dreptate. totusi nu as sterge textul, nici poemele. recunosc, pagina mea e nonconformista ... nu ne ramane decat sa ne adaptam unii altora. e firesc sa treaca timp de cand pictezi pana scrii textul... exista constrangeri si libertati in a privi un text sau o imagine... stergarul romanesc e ros precum prosopul cu care s-a sters pilat din pont, iar eu intorc si obrazul celalalt...
Virgil -
nu inteleg ce vrei sa spui Katya. eu si noi ti-am expus punctul de vedere al hermeneia. in aceasta privinta cred ca singura care trebuie sa te "adaptezi" esti tu. daca "e firesc sa treaca timp de cand pictezi pana scrii textul" atunci iti recomand sa postezi DOAR atunci cind ai textul final terminat. In alta ordine de idei te atentionez ca va trebui sa faci ceva cu acest text in sensul ca va trebui sa pastrezi numai o imagine si apoi sa il incadrezi la poezie. asta in cazul ca nu vrei sa il stergem.
aalizeei -
“Hermeneia.com nu are si deocamdata nu intentioneaza sa aiba sectiuni de arte vizuale care sa prezinte picturi, arta fotografica sau digitala.” Foarte bine, specificați acest lucru în regulament și o să avem un referențial; pînă atunci vom judeca după ureche. Cu siguranță, cunoașteți că sistemele de management se bazează pe dovezi/înregistrări, fie în format clasic, fie electronic. Așadar, oricine e îndreptățit să vă întrebe-unde este clauza pe care nu o respect? Regulamentul se referă în mare parte la texte, alte secțiuni sînt neglijate; eu cred că se impune o redefinire clară a politicilor acestui site, în sensul de a nu se mai produce confuzii și nu pentru a satisface anumite preferințe. Pentru că unde e lege nu-i tocmeală, dar legea să fie clar definită. “in concluzie, imaginile de mai sus, din pacate, nu se incadreaza nici la experiment vizual” Luați definiția din dex- eu interpretez acum doar ca unul care cere dovezi, puncte ale regulamentului, nu elemente subtile de receptare pentru că nu sînt specificate în clauze- unde încadrați de fapt acest experiment? Comentariile prin care se atenționează constant se vor doar un regulament la botul calului. Sper într-un dialog deschis și nu pe o trimitere de la Ana la Caiafa; nu consider că e cazul unei postări separate- nu acum- să ne folosim de acest prilej.
Virgil -
Inceputul "regulamentului" Hermeneia spune: "1. Scopul comunității literare Hermeneia nu este elitismul autorilor ci al textelor. Se urmărește promovarea calității literare prin textele care se publică și opiniile critice care se exprimă. 2. O preocupare aparte a acestui site este inovația în literatură și în special în poezie." Din chestia asta se intelege zic eu ca ne ocupam de literatura si nu de arte vizuale. Este oare nevoie sa precizam interdictia? Sau e suficient "common sense"-ul?
Sapphire -
Vlad, îmi voi permite să îți subliniez câteva aspecte: 1) Hermeneia și consiliul său editorial nu se erijează și nu se vor erija niciodată în nimic asemănător unui organ de împărțire a justiției. Eu zic că am spus aici cât în zeci de pagini, pentru cine are obiectivitate să înțeleagă. 2) Un regulament exhaustiv perfect nu există și nu va exista niciodată. Prin urmare, nici nu ne-am propus așa ceva. Din contră, încercăm să lăsăm cât mai puține reguli. Asta este o mare ispită să crezi că dacă ai să pui tot în regulament ai să poți să îl administrezi mai bine. 3) De aceea există moderatori, și îmi permit să îți atrag atenția că nu facem un regulament la botul calului, ci purtăm un dialog. Pe care Katya îl ignoră cu desăvârșire. Cum a ignorat chiar și propunerile lui Virgil ca ea să aducă, să centralizeze un interes pentru astfel de artă. Ceea ce îmi spune mie că nu îi este nimic neclar cu privire la ce are de postat unde și cum, ci pur și simplu o interesează să procedeze doar cum crede ea de cuviință. Hermeneia nu este prin urmare pentru ea decât un SPV (Special Purpose Vehicle), dar noi ne dorim și respect reciproc în promovarea individuală a fiecăruia. 4) În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, Vlad, nu este prima dată când intervii off topic. Mai mult decât atât, ultima ta frază, deși politicoasă și invitând la dialog, arată o ignorare cu bună știință a rugăminților noastre repetate de a nu se mai transforma spațiul acesta în polemici de principii. Pentru că o excepție, pe care tu o consideri excepție, va atrage după sine nevoia sau justificarea unei alte excepții șamd. Pentru aceasta, deși am răspuns și eu, și Virgil, nevoii tale de clarificare, tocmai pentru că nu ne dorim un regulament la botul calului, tocmai pentru că noi continuăm să credem cu încăpățânare că nu regulamentul ne definește, ci bunul simț, că nu omul e făcut pentru lege, ci legea pentru om, tocmai pentru aceea te voi ruga să fi fost aceasta ultima ta intervenție off topic, pentru a nu fi nevoiți să aplicăm regulamentul, așa șontâc cum îl acuzi tu a fi.
Sapphire -
Pentru că îmi doresc să știu care este interesul real de îmbunătățire a mediului hermeneia, am să fac un pas mai departe, și voi face un mic sondaj, dar așa cum trebuie, nu aici. Ar fi interesant de știut dacă preocuparea pentru regulament vine doar dintr-un spirit de coaliție (ușor de lansat un comentariu în subsolul unui text), sau chiar din dorința de a face ca hermeneia sa devină un spațiu din ce în ce mai bun. Dacă este a doua variantă, atunci voi propune consiliului hermeneia crearea unui vehicul (că tot vorbeam mai devreme) al propunerilor voastre. Dar nu, nu de maniera aceasta, în subsolul textelor, nu alterând cu totul și interesul pentru text, și seriozitatea propunerii în sine, prin aspectul de frondă pe care îl implică. Ne dorim dialog, și este trist dacă nu se realizează că tot ce apare de exemplu în acest subsol este o expresie a acestei intenții. Iar rugămintea mea de a nu mai interveni off topic se referă, desigur, la alte situații viitoare, Vlad. Având în vedere că ai ales să procedezi de această manieră, și că noi nu am ignorat (până la urmă dacă ar fi să avem un regulament draconic așa cum sugerezi, nu ai mai putea să faci nici un comentariu de acest gen, și nici nu ai primi vreun răspuns... dar noi nu asta ne dorim) spusele tale, dacă mai este ceva de spus aici, shoot. Și pentru mine ar mai fi multe de spus, dar mă opresc aici.
queen margot -
"1. Scopul comunității literare Hermeneia nu este elitismul autorilor ci al textelor. Se urmărește promovarea calității literare prin textele care se publică și opiniile critice care se exprimă. 2. O preocupare aparte a acestui site este inovația în literatură și în special în poezie." eu cred ca aceasta fuziune a artelor e un semn inovator, sunt lieduri vizuale.. liedul e ingemănarea dintre muzică și text, aci e vorba de simbioza imagine text. ca unele o iau inaintea altora provine din faptul că si lumina o ia inaintea sunetului... dar desigur vizualele mele nu au nimic de a face cu fulgerele. desi e foarte clar regulamentul, are ceva din patul lui procust ... ce iese din matrice, musai sa ciopartim. a expune o varianta definitiva in cateva ore sau zile e amuzant pentru ca insasi procesul artistic e un travaliu indelungat. sunt poeti care revin asupra poeziilor lor ani de zile, care le-au publicat in diverse variante... deci, nu vad care e problema. pe mine mă intristeaza cu adevarat alt aspect... acela că in loc de a face din site un stup de albine care să lucreze spre binele poeziei, facem un soi de politie poetica ...eu va intreb..si? oare nu cumva constrangerile poetice au la baza tocmai imagini care sa ne faca pe noi sa creem mai apoi poeme dupa ele? acolo ce e? nu cumva, dragii mei, exagerati..desigur, cu cele mai bune intentii, de a pastra calitatea apei lirice din care ne adapam insa... luati-o incet, nuielusa mea de alun are doua capete..cu unul scriu poezie, pe celalalt il ard si-l fac sa devie carbune pentru desen. stimata doamna, va multumesc pentru atata atentie. domnule, de asemeni. sa lasam oamenii sa decida... faptul ca s-au uitat la tablouri cand ele nu aveau text nu trebuie sa va supere atata, inseamna ca ceva le-a placut iar in prima si ultima instanta vorbim despre arta... aici e loc pentru toti destul. nu va iau nici gloria si nici numele, dimpotriva, eu experimentez la limita dintre arte pentru ca sunt adepta unui spectacol total... prevad vulcanismul sub forma unui imbainari de poezie, muzica, imagine, dans... sa dam timp proiectului vulcanic sa se dezvolte... nu e numai poezie, nu e numai pictura, nu e numai muzica, nu e numai dans. lasati artistilor libertatea sa se exprime, cu tot respectul si bunul simt....eliade spunea genial de altfel... tre sa fii intr-un fel huligan in cultura ca sa lasi un semn, huligan nu in sensul trivial al cuvantului ci in acela ca, din incalcarea unei reguli descoperi un nou semn. am fata de propria arta acelasi respect pe care il avea arhimede fata de figurile geometrice desenate pe nisip asa ca, va privesc si spun ... nu va atingeti de cercurile mele!
Virgil -
queen margot, este ultima data cind voi mai tolera asa ceva. nu voi sterge textul acesta, nu pentru ca ar avea vreo valoare literara - pentru ca nu are - ci pentru ca exista aici niste comentarii care as vrea sa ramina vizibile. e poate pentru prima data cind spre rusinea unui text el ramine pe hermeneia in ciuda lipsei lui de valoare literara. as vrea sa fie cit se poate de clar ca nu ma intereseaza elucubratiile tale despre vulcanism, nuieluse de alun si cercurile lui arhimede. le poti emite oriunde dar nu aici. nu compara "constringerile" mele cu giumbuslucurile pe care le faci tu aici, pentru ca NU AU NIMIC IN COMUN. acolo, asa cum scriu, invit oamenii sa scrie la inspiratia unui text. nu imi bat joc de nimeni stergind textul la fiecare doua zile ca sa ma aflu in treaba. tu aici iti faci reclama si galerie la "picturi". eu zic sa devii om serios, daca e posibil, si sa intelegi limba romana. deocamdata scopul hermeneia este literatura in primul rind si nu pictura sau alte arte. motivul este de la sine inteles, pentru cine vrea sa inteleaga. nu mai incerca abureli de genul "liedurilor vizuale" sau mai stiu eu ce "simbioze" pentru ca nu asta este problema. de fapt m-as bucura mult sa vad o simbioza. DAR NU VAD. ceea ce vad e ca cineva arunca niste acuarele asa la intimplare, apoi la atentionarea moderatorilor catadicseste sa mai abureasca niste texte, apoi dupa doua zile le scoare, apoi baga alte poze, apoi alte texte si tot asa ajuge un fel de "ciulama vulcanica" pentru care zic eu exista medicamente dar nu le dau numele. eu zic ca am fost mai mult decit amabil si pozitiv in abordarea mea de pina acum. te-am invitat sa coagulezi un interes pentru o sectiune de arte iar daca fenomenul ar genera interes am putea incerca sa gasim o solutie. te-am rugat sa editezi textul si sa il aduci la acea forma si sa il incadrezi in acea categorie pe care o cere acest pat al lui procust asa cum numesti tu regulamentul. observ ca nu vrei sa faci asta. as vrea sa iti spun ca daca toti membri hermeneia s-ar comporta pe site asa cum o faci tu, in cel mai scurt timp acest site ar dispare. ma intreb daca nu cumva acesta este scopul tau. in orice caz, nu mor caii cind vor ciinii, si te avertizez cit se poate de serios ca la urmatoarea abatere din sirul celor pe care le-ai comis aici, se vor intimpla urmatoarele doua lucruri: textul iti va fi sters FARA NICI UN FEL DE AVERTISMENT si contul iti va fi suspendat pe o perioada determinata de consiliu. motivul pentru care pina acum nu s-a luat o astfel de masura este indelunga rabdare si bunavointa a consiliului hermeneia care a insistat fata de mine. dar nu vom mai putea contiuna cu o astfel de lipsa crasa de respect fata de cititorii hermeneia si fata de ceilalti autori care publica aici, au un comportament elegant si asteapata ca hermeneia sa fie un mediu pe masura.