El
îşi înmoaie degetul în cenuşă
şi-mi scrie
apăsat
numele
în carnea tăcută
a lemnului
El
îmi arată cât de mult
mă iubeşte
undeva
greieri
rugându-se
Poezie:
El
îşi înmoaie degetul în cenuşă
şi-mi scrie
apăsat
numele
în carnea tăcută
a lemnului
El
îmi arată cât de mult
mă iubeşte
undeva
greieri
rugându-se
Comentarii
Virgil -
parcă e mai bine acum după modificare dar sfîrșitul tot nu se arată. părerea mea
Sancho Panza -
Virgil, hierofaniile nu sant limitate in plan temporal. il transced, pur si simplu. asa cred... de aceea sfarsitul care nu este. da, si eu sunt mai multumita de forma asta.
hialin -
As evita cacofonia "tacerile lemnului", nu as numi-o insesizabila. Ideea textului e interesanta ! Ialin
Sancho Panza -
Ai mare dreptate, Emil! chiar nu o observasem. sa vad ce pot face. multumesc.
bobadil -
Da chiar interesanta idee... si realizarea oarecum pe masura, desi finalul nici eu n ucred ca e chiar ok. Insa una peste alta, scot penita mea de apreciere aici, ca oi fi eu greiere sau nu. De fapt, imi place cum ai metaforizat declaratia de dragoste.suna cam asa .. tzarrr... tzarrr Andu
Sancho Panza -
iata ca textul asta a ridicat o problema: pe mess, cineva ( membru al sitului, dar, pentru ca nu a intervenit aici, banuiesc ca a avut motivele sale si i le respect) imi spune ca textul pare o rescriere a unuia haiku apartinand lui Serban Codrin. anume: "greieri in altar cantand un psalm de demult iisus pe ganduri' spre rusinea mea, marturisesc ca nu am stiut pana acum nimic despre d-l Serban Codrin. Si nici acum nu stiu, de fapt. Voi incerca sa aflu mai multe, am inteles ca este un mare autor de haiku cu tema religioasa. "Capetele de acuzare", ca sa spun asa, sunt atat mesajul, cat si forma eliptica a textui meu. Imi cer scuze, dar asemanarea, atata cata este, e pur intamplatoare, cauzata de folosirea unor simboluri imuabile si vechi de cand lumea. Detest plagiatul. sa nu uit: multumesc, Andu. Probabil ca de acolo provine expresia "cu tzaraita". :)
Oriana -
Atât de multă lume scrie poezie încât nu e de mirare că se poate ajunge independent la aceeași idee. O reciclare de imagini și cuvinte, această rescriere involuntară. Există și un aspect voluntar: autori consacrați nord americani ce "rescriu" opera clasicilor, re-aranjând de exemplu cuvintele dintr-un poem celebru într-unul nou, generând alte imagini sau alte înțelesuri. În timp ce autori originali nu sunt publicați, nefiind cunoscuți, Când este plagiatul invocat și escalat? Atunci când aduce profit părții lezate. Se reduce totul la aspectul pecuniar al situației și depinde de cine deține copyright-ul. Asta e lumea în care trăim, Eu am un greier în subsol. Începe să se roage la ora 21:50 fix. Probabil că e papa greierilor catolici și subsolul meu reprezintă catacombele Vaticanului greieresc.În orice caz, nu lipsa lui de originalitate o să mă îmbogățească pe mine.
Lentib -
Dragostea poate reînvia precum pasărea Phoenix dacă undeva în noi există un greiere care se roagă. Poem simplu construit în care se împletește tristețea și optimismul. Simplu și frumos.