Ovidiu, te rog, spune-mi ca glumesti! spune-mi ca din greseala ai postat adunatura asta de vorbe psihedelice pe Hermeneia! spune-mi ca cineva ti-a accesat contul si a vrut sa te discrediteze... spune ceva, dar numai NU spune ca asta e POEZIE!
imparateasa, ai vorbit bine despre iubirea impletita aici. cand o constientizezi, iti vine sa nu mai faci nimic. asa spunea si bunica, cand eram mic mic si alergam pe dealuri dupa zmeie. sa ai grija si tu. multumesc
1. Cu partea artistică, stai bine, însă, textul este foarte aglomerat. Trebuie să scapi foarte repede de paranteză la "(re)făcut". "azi nu am timp de refăcut imperii" etc. etc.
2. La fel pentru: "zilele mele/ zile când am fost trist/ când am scuipat/când m-am lăsat târât/" pot fi scrise astfel:
zilele mele
zile când am fost trist
când am scuipat
când m-am lăsat târât"
3. pieptul Ii(sus)-uLui când (re)devin - fără paranteze
4. poţi să taci iubite/iubito poveştile tale despre iluminare/iluminaţi îmi - trebuie să te hotărăşti ori iubite ori iubito, la fel şi pentru iluminare/iluminaţi. redundant, pierde cititorul, tot ce şi-a imaginat el până aici, se duce apa sâmbetei prin haoticul el/ea pentru că nu ştiu ca cititor în ce grupă să mă încadrez, zăpăceşti cititorul şi nu în sensul bun.
5. imagini care îmi plac, versuri foarte bune în opinia mea: "femeia stă la geam de peste 30 de ani/cu mâinile încrengănate ca nişte anotimpuri uitate/aşteaptă să-i treacă o ambulanţă pe sub şira spinării";
"Sfântă Marie în şanţul ăsta păsările au uitat să dea din capete
aici chiar nu mai e loc pentru un alt soare aici se retrag apele";
"pe muribundul pat cu miros atât de uzual de naflalină
presărată peste o primăvară uscată din sticluţe fumurii şi
din paşii trufaşi de tandafiri întunecaţi paşi ai emfaticilor poeţi
bătuţi pe sub poduri amestecându-le oasele-n trupuri"
E păcat pentru că ai multe imagini frumoase, multe metafore reuşite. Cred că ai potenţial şi poate vrei să ţii cont şi de sugestii, nu ar fi rău.
daca nu înțelegi atunci este decent să întrebi. Te avertizez însă că nimeni nu ți-a cerut aici părerea. Iar tipul acesta de comentarii sînt nepermise conform regulamentului. Și totuși aș trece peste asta dacă ai oferi măcar, chiar antagonist părerilor noastre, o părere proprie, elaborată. Dar nu o faci. Tu nu vii decît să lansezi un scandal prin astfel de comentarii. Deci consideră-te avertizat.
Aleks, lucrurile pot fi spuse de mai multe ori, sub diverse forme, pina la saturatie. ceea ce este important, e ca receptorul (in cazul acesta, destinatarul, respectiv acel "barbat de niciunde" - caruia ii apartin "si tu viens pour rester, dit-elle, ne parle pas" - sa reactioneze, ceea ce de altfel, s-a si intimplat, motiv pentru care sint fericita). poate pare banal, dar suna, nu stiu cum, nu stiu de ce, bine, in varianta ei originala, in franceza. (Cineva imi povestea ca la o editura a fost depus un manuscris al carui text nu era altul decit al celebrei Marguerite Duras, sub un alt nume. Manuscrisul a fost respins cu niste comentarii critice, nu mai spun! c'est la vie!)
uite de ce se poate spune ca este greu sa te plictisesti pe Hermeneia. spor la inspiratie, Vlad. si mai asteptam. daca e nevoie facem si cutiuta speciala pe prima pagina.
Hanny, te avertizez pentru ultima dată. Ultimul tău comentariu, ca și multe altele de pînă acum, încalcă în mod flagrant Regulamentul site-ului Hermeneia.com, la care de bună voie ai subscris, precum și anumite norme, să le zicem elemetare, de comentariu literar. Am ajuns la concluzia că este de acum vorba de reavoință. Am vrut ca aceste comentarii să îmbine analiza literară (regula) cu conversația intrumană (excepția). Ți-am tolerat destul de multe abateri. Am primit numeroase reclamații de la alți membri ai Hermeneia vis a vis de comportarea ta pe site. Am spus și o repet, nu am nici intenția, nici timpul și nici cheful să fac educație nimănui. Deja îngăduința acordată ție a creat un precedent extrem de periculos. Toate acestea se coagulează în acest ultim avertisment. Am mai anulat un cont ieri și n-am acordat nici pe departe atîta îngăduință. La prima abatere din partea ta contul tău pe Hermeneia va fi anulat pe o perioadă nedeterminată. Îmi pare rău că sînt nevoit să ajung aici dar consider că am epuizat toate celelalte căi de rezolvare a acestei probleme.
Nicodem, asta e ipocrizie din partea ta. Mîna la gură trebuia să ți-o pui înainte să mă ataci pe mine și familia mea de anul nou. Iar ură de frați și alte mizerii sînt caracteristicile tale, dragul meu. Ca să poți să pui punct trebuie mai întîi să știi să scrii. Iar ție îți lipsește din păcate asta și la propriu și la figurat. Cît privește veninul de basilisc mă faci să zîmbesc. Mai bine ai citi comentariile tale oriune mai comentez și eu. Sau mai bine te-ai uita în oglindă. Ai spus că pleci. Sau au fost un fel de lacrimi de crocodil?...
Interesant acest experiment de întretăiere a unor planuri temporale, poate și spațiale. Mi-a plăcut strofa: "eu nu mai știam deosebi liniile palmelor mele de departe în ochii tai lumini fără urme năluci" nu știu cine a scris-o; și atmosfera de la început. Nu e Orléans?
Mari, Prea despuiata alegoria textului tau fericiti cei saraci cu duhul cei din urma vor fi cei dintai. E ciudat cum textul acela al tau care ti-a atras si premiul aferent avea acel ceva non-canonic care face atat de mult bine poeziei intr-un raport intim cu religia. Asemenea scrieri (cea de fata) imi amintesc de o figura de pe agonia, pe numele sau florin caragiu, care e un baiat super, educat, finut, religios pana in maduva oaselor, insa din pacate dpdv literar nu scrie mai mult decat un diacon care nu a chiulit de la lectiile de limba si literatura romana ca altii sub pretextul ca trebuie sa se roage sau sa faca matanii. Mari, sa cauti in continuare poezia scrisa cu sufletul. Si daca se face ca eu am varsta tatalui tau natural asta inseamna ca tu ai putea sa-mi fi fiica, dar te rog sa ma crezi ca nu simt asa, uneori am impresia ca esti mult mai batrana decat mine, ceea ce este terifiant. Renunta te rog la a mai scrie texte asa de batrancioase. Andu
nu. Oniricul poate oferi multa profunzime. Si poezia chiar mi-a placut, inclusiv schimbarea registrului cu care Adriana ne obisnuise. As fi oferit o penita daca nu as fi stiut ca pe autoare nu prea o mai intereseaza asa ceva.
Sebi,
Osa si fratele ei, micul Matz, sint doi copii din Minunata calatorie a lui Nils Holgersson prin Suedia. Ei colinda lumea in cautarea tatalui, iar in timpul acesta invata oamenii cum sa se fereasca de tuberculoza, intrucit si mama lor murise de aceeasi boala. Matz moare in urma unei explozii in mina. Si ca lamuriri suplimentare. Napirstoc e Nils transformat in spiridus, care zboara cu giscanul Martin in Laponia, alaturi de gisca salbatica Akka. Stiu ca nu e bine sa explic textul, dar o fac pentru mai mult sens.
Multumesc de semn
Daca zici tu Virgile, pai atunci poemul la care am incasat o stea agonica de la Profetul acum vreo trei anisori se numea "linistea din vama" si suna asa: plecat din locul acela mic punctul de sub semnul astral de intrebare ma regasesc buric un dervis cu picioare filiforme despuiat indecent de vantul din vama veche cuibarit in culcusul pufos al melcului din ureche Andu
Mircea, eu cred ca ai avut parte, in timp, de destule comentarii ample ; iar unele, cred, ar fi putut fi chiar constructive. Daca ma uit pe pgina ta - martor aici! - asa se vede. Dar ele nu te-au determinat sa schimbi ceva. Tu continui sa scrii in acelasi stil si la fel de...scuzati! - atzos. E elegerea ta; dar nu ne acuza, atunci, ca nu-ti impodobin fruntea cu laur inmiresmat. In rest...multa frustrare. multa si divers colorata. N-am avut rabdare sa citesc ce ti-a raspuns virgil, dar eu vin si te-ntreb: tu de cand nu ai mai lasat, cuiva, un comentariu "constructiv"? sa auzim de bine. Poti zambi - ai gasit vinovatii.
E un amestec de răsărit și asfințit aici, cumva prin cenușiul trecerilor prin cețuri de suflet, portret în guașe, sensibile tușe de cuvinte, ca și cum nord-sudul ființei tale s-ar afla pe o altă coordonată decât cea a lumilor. Am ales ca preferințe: "clapele pianului alb expirau simfonie" "pe din afara lumilor timpului eram contopire - culorile nordului sudului amestecate-n plutire" și "ca dintr-o pânză de arcă îmi zâmbești mult mai frumoasă și mai departe acum" Mai mult sau mai puțin aproape de sensurile tale: există o cafea care se prepară, pentru aromă, cu o cremă de portocală, ca strat de bază, peste care se toarnă lichidul (cafeaua propriu-zisă). Gustul este delicios. Asta m-au făcut să îmi amintesc culorile ochilor ei: de la cafea (la începutul poeziei) la "portocalii" (versul final). Cromatică, muzicalitate, pictural, sentimente în diferite nuanțe, gândul "ca un covor zburător", o anume detașare, toate atingând un estetism aparte. E o compoziție. Demona... e oare, mai mult sau mai puțin intenționat, ales "demonicul" din femeie aici? Lisa, desigur. :) Și tot ca un memento: în Franța există un lanț de librării "Lisa lisait" (lire, a citi - anume, spiritualitatea femeii :) ). Nu știu de ce, dar toată poezia ta crează impresii, aduce amintiri, provoacă senzații, până la acea sinestezie a simțurilor. Frumos.
simplu plin de rafinament, acest alfabet poetic isi identifica imaginile in cele mai marunte locuri, pasaje. risipite in spatiul tridimensional literele se intorc in noi accentuind iluminarea intr-un concert atemporal: "Și casa asta nelocuită decât de pereții albi – timpul traversează pereții - cameră – cioburi de umbre prin colțuri umbre și respirații" deosebit.
Hrușcă se repetă intenționat, ca întotdeauna de sărbători. A devenit un fel de Chuck Norris românesc, când mă amuză, când mă irită. Cam aşa aş fi vrut să reiasă şi din text.
Nu am observat problema lui "căci" de la început, voi încerca să o repar, ai dreptate, textul mai poate fi lucrat. E redundant începutul, cred că voi elimina primele două paragrafe.
Are şi elemente serioase, are şi de umor, îmi pare rău că n-au ieşit cele de umor.
Îţi mulţumesc pentru părerea sinceră şi te aştept oricând.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Ovidiu, te rog, spune-mi ca glumesti! spune-mi ca din greseala ai postat adunatura asta de vorbe psihedelice pe Hermeneia! spune-mi ca cineva ti-a accesat contul si a vrut sa te discrediteze... spune ceva, dar numai NU spune ca asta e POEZIE!
pentru textul : feel deimparateasa, ai vorbit bine despre iubirea impletita aici. cand o constientizezi, iti vine sa nu mai faci nimic. asa spunea si bunica, cand eram mic mic si alergam pe dealuri dupa zmeie. sa ai grija si tu. multumesc
pentru textul : crucile de1. Cu partea artistică, stai bine, însă, textul este foarte aglomerat. Trebuie să scapi foarte repede de paranteză la "(re)făcut". "azi nu am timp de refăcut imperii" etc. etc.
2. La fel pentru: "zilele mele/ zile când am fost trist/ când am scuipat/când m-am lăsat târât/" pot fi scrise astfel:
zilele mele
zile când am fost trist
când am scuipat
când m-am lăsat târât"
3. pieptul Ii(sus)-uLui când (re)devin - fără paranteze
4. poţi să taci iubite/iubito poveştile tale despre iluminare/iluminaţi îmi - trebuie să te hotărăşti ori iubite ori iubito, la fel şi pentru iluminare/iluminaţi. redundant, pierde cititorul, tot ce şi-a imaginat el până aici, se duce apa sâmbetei prin haoticul el/ea pentru că nu ştiu ca cititor în ce grupă să mă încadrez, zăpăceşti cititorul şi nu în sensul bun.
5. imagini care îmi plac, versuri foarte bune în opinia mea: "femeia stă la geam de peste 30 de ani/cu mâinile încrengănate ca nişte anotimpuri uitate/aşteaptă să-i treacă o ambulanţă pe sub şira spinării";
"Sfântă Marie în şanţul ăsta păsările au uitat să dea din capete
aici chiar nu mai e loc pentru un alt soare aici se retrag apele";
"pe muribundul pat cu miros atât de uzual de naflalină
presărată peste o primăvară uscată din sticluţe fumurii şi
din paşii trufaşi de tandafiri întunecaţi paşi ai emfaticilor poeţi
bătuţi pe sub poduri amestecându-le oasele-n trupuri"
E păcat pentru că ai multe imagini frumoase, multe metafore reuşite. Cred că ai potenţial şi poate vrei să ţii cont şi de sugestii, nu ar fi rău.
pentru textul : poți să taci dedaca nu înțelegi atunci este decent să întrebi. Te avertizez însă că nimeni nu ți-a cerut aici părerea. Iar tipul acesta de comentarii sînt nepermise conform regulamentului. Și totuși aș trece peste asta dacă ai oferi măcar, chiar antagonist părerilor noastre, o părere proprie, elaborată. Dar nu o faci. Tu nu vii decît să lansezi un scandal prin astfel de comentarii. Deci consideră-te avertizat.
pentru textul : alb gustul de miere al ierbii de...interesant, ce să zic, parcă nu ar fi al tău.
pentru textul : the bishop deAleks, lucrurile pot fi spuse de mai multe ori, sub diverse forme, pina la saturatie. ceea ce este important, e ca receptorul (in cazul acesta, destinatarul, respectiv acel "barbat de niciunde" - caruia ii apartin "si tu viens pour rester, dit-elle, ne parle pas" - sa reactioneze, ceea ce de altfel, s-a si intimplat, motiv pentru care sint fericita). poate pare banal, dar suna, nu stiu cum, nu stiu de ce, bine, in varianta ei originala, in franceza. (Cineva imi povestea ca la o editura a fost depus un manuscris al carui text nu era altul decit al celebrei Marguerite Duras, sub un alt nume. Manuscrisul a fost respins cu niste comentarii critice, nu mai spun! c'est la vie!)
pentru textul : și cînd mi-e somn deuite de ce se poate spune ca este greu sa te plictisesti pe Hermeneia. spor la inspiratie, Vlad. si mai asteptam. daca e nevoie facem si cutiuta speciala pe prima pagina.
pentru textul : poetesei cu dragoste şi margarete deHanny, te avertizez pentru ultima dată. Ultimul tău comentariu, ca și multe altele de pînă acum, încalcă în mod flagrant Regulamentul site-ului Hermeneia.com, la care de bună voie ai subscris, precum și anumite norme, să le zicem elemetare, de comentariu literar. Am ajuns la concluzia că este de acum vorba de reavoință. Am vrut ca aceste comentarii să îmbine analiza literară (regula) cu conversația intrumană (excepția). Ți-am tolerat destul de multe abateri. Am primit numeroase reclamații de la alți membri ai Hermeneia vis a vis de comportarea ta pe site. Am spus și o repet, nu am nici intenția, nici timpul și nici cheful să fac educație nimănui. Deja îngăduința acordată ție a creat un precedent extrem de periculos. Toate acestea se coagulează în acest ultim avertisment. Am mai anulat un cont ieri și n-am acordat nici pe departe atîta îngăduință. La prima abatere din partea ta contul tău pe Hermeneia va fi anulat pe o perioadă nedeterminată. Îmi pare rău că sînt nevoit să ajung aici dar consider că am epuizat toate celelalte căi de rezolvare a acestei probleme.
pentru textul : Cei trei Iacob demulţumesc!
pentru textul : mamă dehabar n-am, Dorine, nu le-am inventariat. Vă mulțumesc - și ție, și lui Paul. ce ciudat...chiar nu mă așteptam ca textul ăsta să placă într-atât. :)
pentru textul : simetrii deNicodem, asta e ipocrizie din partea ta. Mîna la gură trebuia să ți-o pui înainte să mă ataci pe mine și familia mea de anul nou. Iar ură de frați și alte mizerii sînt caracteristicile tale, dragul meu. Ca să poți să pui punct trebuie mai întîi să știi să scrii. Iar ție îți lipsește din păcate asta și la propriu și la figurat. Cît privește veninul de basilisc mă faci să zîmbesc. Mai bine ai citi comentariile tale oriune mai comentez și eu. Sau mai bine te-ai uita în oglindă. Ai spus că pleci. Sau au fost un fel de lacrimi de crocodil?...
pentru textul : Bun venit pe Hermeneia 2.0 deInteresant acest experiment de întretăiere a unor planuri temporale, poate și spațiale. Mi-a plăcut strofa: "eu nu mai știam deosebi liniile palmelor mele de departe în ochii tai lumini fără urme năluci" nu știu cine a scris-o; și atmosfera de la început. Nu e Orléans?
pentru textul : Orléans deMari, Prea despuiata alegoria textului tau fericiti cei saraci cu duhul cei din urma vor fi cei dintai. E ciudat cum textul acela al tau care ti-a atras si premiul aferent avea acel ceva non-canonic care face atat de mult bine poeziei intr-un raport intim cu religia. Asemenea scrieri (cea de fata) imi amintesc de o figura de pe agonia, pe numele sau florin caragiu, care e un baiat super, educat, finut, religios pana in maduva oaselor, insa din pacate dpdv literar nu scrie mai mult decat un diacon care nu a chiulit de la lectiile de limba si literatura romana ca altii sub pretextul ca trebuie sa se roage sau sa faca matanii. Mari, sa cauti in continuare poezia scrisa cu sufletul. Si daca se face ca eu am varsta tatalui tau natural asta inseamna ca tu ai putea sa-mi fi fiica, dar te rog sa ma crezi ca nu simt asa, uneori am impresia ca esti mult mai batrana decat mine, ceea ce este terifiant. Renunta te rog la a mai scrie texte asa de batrancioase. Andu
pentru textul : Mesaj către orașul din noi deAs evita cacofonia "tacerile lemnului", nu as numi-o insesizabila. Ideea textului e interesanta ! Ialin
pentru textul : Golgotă deah, stiu locurile astea! comul tau m-a facut sa mi fie dor de roma...
pentru textul : Ah deeu multumesc
steaua poetica fie cu mine!
blue velvet 2
pentru textul : blue velvet deAm operat unele modificări ale textului. Sper că această variantă va rămâne.
da,..., și vechi, desigur!:) mulțumesc, Adrian!
pentru textul : acolo unde rămân avalanșele detextul începe bine dar se pierde pe parcurs
pentru textul : marele nedumerit denu. Oniricul poate oferi multa profunzime. Si poezia chiar mi-a placut, inclusiv schimbarea registrului cu care Adriana ne obisnuise. As fi oferit o penita daca nu as fi stiut ca pe autoare nu prea o mai intereseaza asa ceva.
pentru textul : în vârful picioarelor deSebi,
pentru textul : minunata călătorie a lui emil prin gara de nord deOsa si fratele ei, micul Matz, sint doi copii din Minunata calatorie a lui Nils Holgersson prin Suedia. Ei colinda lumea in cautarea tatalui, iar in timpul acesta invata oamenii cum sa se fereasca de tuberculoza, intrucit si mama lor murise de aceeasi boala. Matz moare in urma unei explozii in mina. Si ca lamuriri suplimentare. Napirstoc e Nils transformat in spiridus, care zboara cu giscanul Martin in Laponia, alaturi de gisca salbatica Akka. Stiu ca nu e bine sa explic textul, dar o fac pentru mai mult sens.
Multumesc de semn
Daca zici tu Virgile, pai atunci poemul la care am incasat o stea agonica de la Profetul acum vreo trei anisori se numea "linistea din vama" si suna asa: plecat din locul acela mic punctul de sub semnul astral de intrebare ma regasesc buric un dervis cu picioare filiforme despuiat indecent de vantul din vama veche cuibarit in culcusul pufos al melcului din ureche Andu
pentru textul : inner smile deMircea, eu cred ca ai avut parte, in timp, de destule comentarii ample ; iar unele, cred, ar fi putut fi chiar constructive. Daca ma uit pe pgina ta - martor aici! - asa se vede. Dar ele nu te-au determinat sa schimbi ceva. Tu continui sa scrii in acelasi stil si la fel de...scuzati! - atzos. E elegerea ta; dar nu ne acuza, atunci, ca nu-ti impodobin fruntea cu laur inmiresmat. In rest...multa frustrare. multa si divers colorata. N-am avut rabdare sa citesc ce ti-a raspuns virgil, dar eu vin si te-ntreb: tu de cand nu ai mai lasat, cuiva, un comentariu "constructiv"? sa auzim de bine. Poti zambi - ai gasit vinovatii.
pentru textul : Despre „salonul” nostru literar dedestul de sugestive. nu mă împac însă cu gerunziul.
pentru textul : Haiku dede ce nu:
artistul strânge la piept?
Vă mulțumesc frumos pentru observații, aveți dreptate, textul trebuie prelucrat, am să revin mai târziu pentru a face modificările aferente.
pentru textul : Dumnezeu, văzut din zgârie-nori deE un amestec de răsărit și asfințit aici, cumva prin cenușiul trecerilor prin cețuri de suflet, portret în guașe, sensibile tușe de cuvinte, ca și cum nord-sudul ființei tale s-ar afla pe o altă coordonată decât cea a lumilor. Am ales ca preferințe: "clapele pianului alb expirau simfonie" "pe din afara lumilor timpului eram contopire - culorile nordului sudului amestecate-n plutire" și "ca dintr-o pânză de arcă îmi zâmbești mult mai frumoasă și mai departe acum" Mai mult sau mai puțin aproape de sensurile tale: există o cafea care se prepară, pentru aromă, cu o cremă de portocală, ca strat de bază, peste care se toarnă lichidul (cafeaua propriu-zisă). Gustul este delicios. Asta m-au făcut să îmi amintesc culorile ochilor ei: de la cafea (la începutul poeziei) la "portocalii" (versul final). Cromatică, muzicalitate, pictural, sentimente în diferite nuanțe, gândul "ca un covor zburător", o anume detașare, toate atingând un estetism aparte. E o compoziție. Demona... e oare, mai mult sau mai puțin intenționat, ales "demonicul" din femeie aici? Lisa, desigur. :) Și tot ca un memento: în Franța există un lanț de librării "Lisa lisait" (lire, a citi - anume, spiritualitatea femeii :) ). Nu știu de ce, dar toată poezia ta crează impresii, aduce amintiri, provoacă senzații, până la acea sinestezie a simțurilor. Frumos.
pentru textul : demona (Lisa) demulțumesc de trecere. cu tremur... pentru cei triști... un zâmbet. Madim
pentru textul : Cu tremur deatmosfera se mentine, poeticul creste cu fiecare vers. imi place stilul clasic, tonul si arsenalul atent folosit.
pentru textul : irodiacă dezile de moină –
pentru textul : Renga dedin ultimul țurțure
picură soare
-pământ atârnat-umbră
întoarsă de sub mormânt
simplu plin de rafinament, acest alfabet poetic isi identifica imaginile in cele mai marunte locuri, pasaje. risipite in spatiul tridimensional literele se intorc in noi accentuind iluminarea intr-un concert atemporal: "Și casa asta nelocuită decât de pereții albi – timpul traversează pereții - cameră – cioburi de umbre prin colțuri umbre și respirații" deosebit.
pentru textul : Absens -alfabet poetic (1) deDa, titlul putea fi mai inspirat.
Hrușcă se repetă intenționat, ca întotdeauna de sărbători. A devenit un fel de Chuck Norris românesc, când mă amuză, când mă irită. Cam aşa aş fi vrut să reiasă şi din text.
Nu am observat problema lui "căci" de la început, voi încerca să o repar, ai dreptate, textul mai poate fi lucrat. E redundant începutul, cred că voi elimina primele două paragrafe.
Are şi elemente serioase, are şi de umor, îmi pare rău că n-au ieşit cele de umor.
Îţi mulţumesc pentru părerea sinceră şi te aştept oricând.
pentru textul : hidden agenda dePagini