Roxana, e bun textul, ca o radiografie a unei zone bolnave ;-). Poate puțin cam exagerat pe alocuri, nu în sensul că este exagerată anamneza, ci în sensul că tu simți nevoia să insiști pe anumite aspecte, pentru a le accentua. Uite doar un exemplu: cred că era suficient dacă nu mai pomeneai de ceas decât la final, după scena din cofetărie. Suficient de sugestiv, așa una dintre accentuări pare în plus. Plăcut.
semnificativa observatia ta Adriana. cert este ca am luptat cu ispita asta a unei rime sparte. ca si cum ai incerca sa faci aplici muzica lui glass la un text. dar cred ca am sa renunt la ea. stay tuned
Mulțumesc pentru aprecieri lui Virgil, Paul și lui Sixtus, în special, a cărui prezență la textele mele este copleșitoare. Poezia Magdei trebuie să fie foarte frumoasă judecând numai după un fragment, remarcabilă fiind memoria celui ce ne-a citat-o aici.
Caragea, nu mai șantaja emoțional oameni pe care îi respect! îți promit că vei fi invizibil pentru mine! dacă erai inteligent răspundeai ca Vlad și Silvia:) la un pamflet...
ok, Luminita, sint onorat de prezenta si atentie. penita o iau si o asez in biblioteca.
versul 4 ramane asa cum este din cauza muzicalitatii. in haosul produs in urma electrocutarii, pestii sint dezorientati, neputand sa-si recunoasca mama. "care li-e mama" e mai unduios spus decat cine le e mama. parerea mea. dar cu siguranta, in trecerea timpului si inaintea asezarii textelor mele intr-un viitor volum voi reveni asupra lui (lor) cu schimbarile de rigoare.
Alina, textul își merită din plin penițele și locul de sus. Spre deosebire de Simona, cititorii nu au cum să se plictisească. Mi-a plăcut mult trimiterea la ethnos, măiastru inserat în structura textului, și apoi finalul, pur și simplu excelent, asemenei unui un ecou care rămâne, reverberând, în noapte. Dar mi-a plăcut în întregime- așa că las și eu un semn auriu
nu esti de acord cu paranteza care ar trebui taiata sau...? pai aia nu este o repetitie cat este o explicitare a primului vers, iar lirirsmul lipseste cu desavarsire, de fapt primele sapte versri sunt chiar putin adolescentine, asta o spun din perspectiva mea si atat. Despre partea faina a poemului am spus in primul comentariu.
Si se merita nu este corect in niciun context pentru ca a merita nu este verb reflexiv. Asta ca sa completez comentariul Danielei (deci fara nicio acuza sau alte aere)
acest poem este o roză a vanturilor, simtirea si citirea lui depind de modul in care te lasi in ratiune sau in subconstient. ca tehnica, am urmat sugestia medievala si anume combinatorica lui avicenna (daca nu m-a lasat memoria), astfel se explica inversiunile si ...inconsecventa lor. ca limbaj am urmarit eludarea unor substantive sau relatii dintre cuvinte in scopul crearii acestei stranietati, indiferent de punctul de pornire in citirea textului. alma, e vorba despre un alb fara comparatii. virgil, imi plac rebusurile lui dzeu. multumesc mult
aproape toate "notele" (putine, de altfel) publicate candva pe hermeneia au fost scrise "atunci". am ales un text care posibil a insemnat un "atunci" mai puternic. * * * Si daca imi dai in dar aceasta bucata de paine crezi ca am sa duc si am sa ingenunchez in fata altarului si am sa spun multumesc doamne pentru asemenea prieteni care nu ma lasa la nevoie care ma ajuta si ma indoapa cu grija si ma cheama in apartamentul lor cu gandaci si patru camere dintre care nici una mobilata ca sa-mi spuna ca lumea nu va fi niciodata mai buna ca universul acesta este spatiu inchis in care noi ne lingem ranile ne aruncam de la geam si prindem in palme sticlele sparte si daca te intorci tarziu de la propria inmormantare si acasa prietenii se bucura ca esti de-al lor si esti din nou burlac dand sut facultatii si iti amintesti scena atat de bine acolo unde preotul spunea ca sunt condamnata sa ma reincarnez din nou in anul doi la l.c. si ca dumnezeu are nevoie in cer de ingeri care sa vorbeasca italiana si daca astept chinuind picioarele sa stea drepte si sa se roage pentru mantuirea trupului pe care il poarta sa mearga undeva in eternitatea sa dea de mormantul lui ion creanga si sa-i spuna bai prostule azi literatura a pierdut cu doi la zero in favoarea lui m. i. iar meciul steaua rapid s-a terminat cu 1 la 1 dupa care sa-l lasi sa digere amintirile iar tu sa te intorci si sa cresti in propriii tai ochi si daca privesti atent masca aceasta pe care o purtase tata cand era mic si cersea pe strada banutii pentru o lampa de masa iar mama cersea ca sa-si cumpere carti asa ca ei cerseau impreuna ca sa poata uni lampa cu cartile si sa iasa ceva cu care sa se mandreasca si calculele lor au dat gres fiindca am iesit eu cu laptopul in spate si acum ei plang ca dumnezeu nu le-a multumit pentru toata osanda si nici la inmormantare nu au fost iar in reincarnare ei nu cred asa ca am pierdut legatura de suflet si fiindca sufletul a ramas acolo la ei (cerseste in locul lor) eu bantui pentru a-l gasi si daca imi va ramane numai acea bucata de paine primita eu am sa cred ca am totul.
genial. ma duce cu gîndul la unul din preferatii mei, daniil harms. din chestii banale construiesti imagini foarte originale. umorul negru tot la harms ma duce cu gîndul. iar in spatele cuvintelor, un adevar crud. frumos
Virgil, cam prea generos in comentarii, multumesc. Cel mai probabil liantul vine din traire, nu ma gindesc prea mult la tehnica, totul e bine asa cum imi vine mie. Nu pun valoare pe ceea ce scriu, incerc doar sa comunic.
da' prin titlu nu era nevoie de un apostrof(?) - ba chiar de două -
întreb pentru că nu mai știu acu' de cînd au smotocit ăștia de l'academie limba și ortografia.
Rimele, da, sunt facile, încearcă să faci să rimeze părți de vorbire diferite (adică NU substantiv cu substantiv, verb cu verb etc.). Aritmia e înlăturată de cititor: "suntem" se citește cu accent pe "e". Are voie.
un text care mă ispitește să fiu ironic. o fi cald în românia, sau așa mi s-a spus. dar nu cred că face bine la poezie. un text care cel puțin pe mine nu mă convinge că trece prea mult dincolo de epidermă. și e și scris se pare în grabă. iar graba nu satisface nici măcar în poezie.
ar fi bine sa eviti repetitia lui "scot", in ultima strofa. iar "amorul" acela, venind dupa "iluzia iubirii", nu aduce niciun plus textului, poate gasesti altceva.
dar, in sfarsit, un text fara greseli de tastare! ura!
pe linga faptul ca este un text deosebit de slab mai are si greseli de vocabular si lipsa de diacritice. pe acestea va trebui sa le corectezi daca vrei ca textul sa nu fie sters. in ce priveste calitatea, va trebui sa faci ceva ca sa nu fim nevoiti sa reconsideram participarea ta in hermeneia.
poem vivace, antrenant, curgător. Şi eu aş prefera "dezvelea" fiindcă pare-mi-se nu prea e loc pentru regionalisme sau arhaisme în această poezie. Să mi se scuze adăugirea - şi eu sunt îndrăgostită de sunete mai deosebite, care nu există mereu în dicţionar, cum ar fi haşul gutural pe care îl foloseau străbunii mei în sat la începutul anumitor cuvinte. De pildă hibă era cu haş normal iar hin (în loc de vin) cu haş gutural. Dar acelea sunt forme învechite...
oricit de util in text totusi "mișunând" mi se pare putin cam fortat expresia care face textul, dupa parerea mea, este "se adună vulturii peste noi/ ca niște petale"
Am citit de mai multe ori dorind să găsesc un punct comun, ceva care să mă ajute să rezonez. E vina mea; se pare că, momentat, sunt pe altă felie :)
Mi-au plăcut registrul confesiv și tenta existențială.
De prea multă citire/recitire, iată că voi cârcoti un pic: în prima strofă apare de două ori „asta” și cred că prima poate lipsi, ba chair ar fi indicat din mai multe considerente. În aceeași strofă sunt vreo trei atributive și nu fac decât să explice prea mult. De asemenea, ultimul vers mi se pare defectuos: are două gerunzii și o aglomerare de „d”-uri care fac rostirea acestuia destul de dificilă. Sunt doar păreri.
Mi-a plăcut imaginea „tu privind iepurele de fum al jobenului”.
dragul meu rafael, am vrut sa iti scriu un raspuns mai amplu dar imi dau seama ca deja vorbim doua limbi diferite si observ, recitind firul discutiei, ca scopul tau nu a fost decit sa arunci un anumit blam pe mine. Ultimele tale argumente sint destul de subtiri si observ ca nici nu citesti ce iti scriu si imi si rastalmacesti cuvintele. Ceea ce este foarte pagubos pentru o discutie coerenta. In orice caz daca e sa vorbim de prapastie sau pericolul ei cred ca este evident ca eu nu am urmarit asa ceva (de vreme ce chiar in subtitlu am scris "de orice confesiune"). Modul in care ai pus tu problema si felul in care ai condus discutia tradeaza o mai mare proclivitate spre "prapastie".
Ar mai fi de adăugat Matia, cel care l-a înlocuit pe Iuda, după ce acesta a trădat.
Însemnările sunt bine intenționate, bine venite și mi-a plăcut comparația de la început, aceea cu „fanii”.
Un pic de clasic cum altfel decât acrit în acest poem, primul care îmi vine în minte e Geo Bogza, tonul acesta elegiac și 'sfătos' fără pretenții de filozofie însă plin de 'cujetare'.
Interesant deși plicticos, bine construit deși înțepenit, cam așa am citit eu acest poem care promite dar nu livrează, cam la fel cu reclamele la telefoanele mobile când sigur la factură plătești mai mult decât te așteptai. Cred că poemului îi lipsește acea sinceritate care face din poezie poezie și din polologhie polologhie.
Finalul trebuie re-lucrat. Cuvinte ca 'parșiva' sunt dificile și nu își găsesc ușor locul într-un text poetic atât de subțire ca acesta.
Doar o părere.
Spor,
M
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Roxana, e bun textul, ca o radiografie a unei zone bolnave ;-). Poate puțin cam exagerat pe alocuri, nu în sensul că este exagerată anamneza, ci în sensul că tu simți nevoia să insiști pe anumite aspecte, pentru a le accentua. Uite doar un exemplu: cred că era suficient dacă nu mai pomeneai de ceas decât la final, după scena din cofetărie. Suficient de sugestiv, așa una dintre accentuări pare în plus. Plăcut.
pentru textul : Anywhere but here desemnificativa observatia ta Adriana. cert este ca am luptat cu ispita asta a unei rime sparte. ca si cum ai incerca sa faci aplici muzica lui glass la un text. dar cred ca am sa renunt la ea. stay tuned
pentru textul : cînd calul troian a intrat în cetate deun text scris ceva mai bine deși destul de romanțios
pentru textul : Femeia de casă deMulțumesc pentru aprecieri lui Virgil, Paul și lui Sixtus, în special, a cărui prezență la textele mele este copleșitoare. Poezia Magdei trebuie să fie foarte frumoasă judecând numai după un fragment, remarcabilă fiind memoria celui ce ne-a citat-o aici.
pentru textul : Erotheia. Poem pentru snow blower și oh boy deCaragea, nu mai șantaja emoțional oameni pe care îi respect! îți promit că vei fi invizibil pentru mine! dacă erai inteligent răspundeai ca Vlad și Silvia:) la un pamflet...
pentru textul : am avut un vis deam tinut cont de sfat si am scuturat putin textul. sper ca e mai bine acum.:)
pentru textul : pasodoble defelicitari Adrian Munteanu! abia astept acest al doilea volum de sonete pentru a le pune linga celelalte.
pentru textul : Lansare carte - SONETE 2 de Adrian Munteanu deda, Aranca e Stima apelor... Multumesc pentru apreciere!
pentru textul : Cantilène deok, Luminita, sint onorat de prezenta si atentie. penita o iau si o asez in biblioteca.
versul 4 ramane asa cum este din cauza muzicalitatii. in haosul produs in urma electrocutarii, pestii sint dezorientati, neputand sa-si recunoasca mama. "care li-e mama" e mai unduios spus decat cine le e mama. parerea mea. dar cu siguranta, in trecerea timpului si inaintea asezarii textelor mele intr-un viitor volum voi reveni asupra lui (lor) cu schimbarile de rigoare.
pentru textul : timpul s-a scurs în pahare demultumesc pentru tot..urari, lectura, trecere...te mai astept...o sa vin sa te citesc...
pentru textul : arhitect davidov deAlina, textul își merită din plin penițele și locul de sus. Spre deosebire de Simona, cititorii nu au cum să se plictisească. Mi-a plăcut mult trimiterea la ethnos, măiastru inserat în structura textului, și apoi finalul, pur și simplu excelent, asemenei unui un ecou care rămâne, reverberând, în noapte. Dar mi-a plăcut în întregime- așa că las și eu un semn auriu
pentru textul : și eu te iubesc denu esti de acord cu paranteza care ar trebui taiata sau...? pai aia nu este o repetitie cat este o explicitare a primului vers, iar lirirsmul lipseste cu desavarsire, de fapt primele sapte versri sunt chiar putin adolescentine, asta o spun din perspectiva mea si atat. Despre partea faina a poemului am spus in primul comentariu.
Si se merita nu este corect in niciun context pentru ca a merita nu este verb reflexiv. Asta ca sa completez comentariul Danielei (deci fara nicio acuza sau alte aere)
pentru textul : metalmorphosis deacest poem este o roză a vanturilor, simtirea si citirea lui depind de modul in care te lasi in ratiune sau in subconstient. ca tehnica, am urmat sugestia medievala si anume combinatorica lui avicenna (daca nu m-a lasat memoria), astfel se explica inversiunile si ...inconsecventa lor. ca limbaj am urmarit eludarea unor substantive sau relatii dintre cuvinte in scopul crearii acestei stranietati, indiferent de punctul de pornire in citirea textului. alma, e vorba despre un alb fara comparatii. virgil, imi plac rebusurile lui dzeu. multumesc mult
pentru textul : crucile deaproape toate "notele" (putine, de altfel) publicate candva pe hermeneia au fost scrise "atunci". am ales un text care posibil a insemnat un "atunci" mai puternic. * * * Si daca imi dai in dar aceasta bucata de paine crezi ca am sa duc si am sa ingenunchez in fata altarului si am sa spun multumesc doamne pentru asemenea prieteni care nu ma lasa la nevoie care ma ajuta si ma indoapa cu grija si ma cheama in apartamentul lor cu gandaci si patru camere dintre care nici una mobilata ca sa-mi spuna ca lumea nu va fi niciodata mai buna ca universul acesta este spatiu inchis in care noi ne lingem ranile ne aruncam de la geam si prindem in palme sticlele sparte si daca te intorci tarziu de la propria inmormantare si acasa prietenii se bucura ca esti de-al lor si esti din nou burlac dand sut facultatii si iti amintesti scena atat de bine acolo unde preotul spunea ca sunt condamnata sa ma reincarnez din nou in anul doi la l.c. si ca dumnezeu are nevoie in cer de ingeri care sa vorbeasca italiana si daca astept chinuind picioarele sa stea drepte si sa se roage pentru mantuirea trupului pe care il poarta sa mearga undeva in eternitatea sa dea de mormantul lui ion creanga si sa-i spuna bai prostule azi literatura a pierdut cu doi la zero in favoarea lui m. i. iar meciul steaua rapid s-a terminat cu 1 la 1 dupa care sa-l lasi sa digere amintirile iar tu sa te intorci si sa cresti in propriii tai ochi si daca privesti atent masca aceasta pe care o purtase tata cand era mic si cersea pe strada banutii pentru o lampa de masa iar mama cersea ca sa-si cumpere carti asa ca ei cerseau impreuna ca sa poata uni lampa cu cartile si sa iasa ceva cu care sa se mandreasca si calculele lor au dat gres fiindca am iesit eu cu laptopul in spate si acum ei plang ca dumnezeu nu le-a multumit pentru toata osanda si nici la inmormantare nu au fost iar in reincarnare ei nu cred asa ca am pierdut legatura de suflet si fiindca sufletul a ramas acolo la ei (cerseste in locul lor) eu bantui pentru a-l gasi si daca imi va ramane numai acea bucata de paine primita eu am sa cred ca am totul.
pentru textul : ce am scris "atunci" degenial. ma duce cu gîndul la unul din preferatii mei, daniil harms. din chestii banale construiesti imagini foarte originale. umorul negru tot la harms ma duce cu gîndul. iar in spatele cuvintelor, un adevar crud. frumos
pentru textul : the kill deVirgil, cam prea generos in comentarii, multumesc. Cel mai probabil liantul vine din traire, nu ma gindesc prea mult la tehnica, totul e bine asa cum imi vine mie. Nu pun valoare pe ceea ce scriu, incerc doar sa comunic.
pentru textul : jucării pentru fiul nostru deda' prin titlu nu era nevoie de un apostrof(?) - ba chiar de două -
pentru textul : da prin satu ăsta aproape nici ţipenie deîntreb pentru că nu mai știu acu' de cînd au smotocit ăștia de l'academie limba și ortografia.
Rimele, da, sunt facile, încearcă să faci să rimeze părți de vorbire diferite (adică NU substantiv cu substantiv, verb cu verb etc.). Aritmia e înlăturată de cititor: "suntem" se citește cu accent pe "e". Are voie.
pentru textul : Fi-va mie deda, e un text prost. multumesc pentru citire si observatii
pentru textul : clinical life deun text care mă ispitește să fiu ironic. o fi cald în românia, sau așa mi s-a spus. dar nu cred că face bine la poezie. un text care cel puțin pe mine nu mă convinge că trece prea mult dincolo de epidermă. și e și scris se pare în grabă. iar graba nu satisface nici măcar în poezie.
pentru textul : fahrenheit game desper sa vina si volumul de poezie. adica, e musai multumesc :)
pentru textul : De la Vaslui citire dear fi bine sa eviti repetitia lui "scot", in ultima strofa. iar "amorul" acela, venind dupa "iluzia iubirii", nu aduce niciun plus textului, poate gasesti altceva.
pentru textul : nimicul dedar, in sfarsit, un text fara greseli de tastare! ura!
pe linga faptul ca este un text deosebit de slab mai are si greseli de vocabular si lipsa de diacritice. pe acestea va trebui sa le corectezi daca vrei ca textul sa nu fie sters. in ce priveste calitatea, va trebui sa faci ceva ca sa nu fim nevoiti sa reconsideram participarea ta in hermeneia.
pentru textul : De ziua ta stimată și distinsă doamnă demultumesc doru! sfatul tau e foarte binevenit.
pentru textul : Poem muzical depoem vivace, antrenant, curgător. Şi eu aş prefera "dezvelea" fiindcă pare-mi-se nu prea e loc pentru regionalisme sau arhaisme în această poezie. Să mi se scuze adăugirea - şi eu sunt îndrăgostită de sunete mai deosebite, care nu există mereu în dicţionar, cum ar fi haşul gutural pe care îl foloseau străbunii mei în sat la începutul anumitor cuvinte. De pildă hibă era cu haş normal iar hin (în loc de vin) cu haş gutural. Dar acelea sunt forme învechite...
pentru textul : Dirijorul deoricit de util in text totusi "mișunând" mi se pare putin cam fortat expresia care face textul, dupa parerea mea, este "se adună vulturii peste noi/ ca niște petale"
pentru textul : candirú deAm citit de mai multe ori dorind să găsesc un punct comun, ceva care să mă ajute să rezonez. E vina mea; se pare că, momentat, sunt pe altă felie :)
Mi-au plăcut registrul confesiv și tenta existențială.
De prea multă citire/recitire, iată că voi cârcoti un pic: în prima strofă apare de două ori „asta” și cred că prima poate lipsi, ba chair ar fi indicat din mai multe considerente. În aceeași strofă sunt vreo trei atributive și nu fac decât să explice prea mult. De asemenea, ultimul vers mi se pare defectuos: are două gerunzii și o aglomerare de „d”-uri care fac rostirea acestuia destul de dificilă. Sunt doar păreri.
Mi-a plăcut imaginea „tu privind iepurele de fum al jobenului”.
pentru textul : clivaj dedragul meu rafael, am vrut sa iti scriu un raspuns mai amplu dar imi dau seama ca deja vorbim doua limbi diferite si observ, recitind firul discutiei, ca scopul tau nu a fost decit sa arunci un anumit blam pe mine. Ultimele tale argumente sint destul de subtiri si observ ca nici nu citesti ce iti scriu si imi si rastalmacesti cuvintele. Ceea ce este foarte pagubos pentru o discutie coerenta. In orice caz daca e sa vorbim de prapastie sau pericolul ei cred ca este evident ca eu nu am urmarit asa ceva (de vreme ce chiar in subtitlu am scris "de orice confesiune"). Modul in care ai pus tu problema si felul in care ai condus discutia tradeaza o mai mare proclivitate spre "prapastie".
pentru textul : noi propovăduim un hristos nerăstignit deAr mai fi de adăugat Matia, cel care l-a înlocuit pe Iuda, după ce acesta a trădat.
pentru textul : Fanii lui Cristos deÎnsemnările sunt bine intenționate, bine venite și mi-a plăcut comparația de la început, aceea cu „fanii”.
Un pic de clasic cum altfel decât acrit în acest poem, primul care îmi vine în minte e Geo Bogza, tonul acesta elegiac și 'sfătos' fără pretenții de filozofie însă plin de 'cujetare'.
pentru textul : Gheara deInteresant deși plicticos, bine construit deși înțepenit, cam așa am citit eu acest poem care promite dar nu livrează, cam la fel cu reclamele la telefoanele mobile când sigur la factură plătești mai mult decât te așteptai. Cred că poemului îi lipsește acea sinceritate care face din poezie poezie și din polologhie polologhie.
Finalul trebuie re-lucrat. Cuvinte ca 'parșiva' sunt dificile și nu își găsesc ușor locul într-un text poetic atât de subțire ca acesta.
Doar o părere.
Spor,
M
Pagini