mmmm, este posibil să cadă greu, nu prea reușesc să-mi dau seama. totuși, varianta ta mi se pare o construcție mult prea complicată pentru cât de simplu este textul în rest
în opinia mea, un text plăcut, plecînd de la strofa cu 2 versuri.
totuși parcă nu e complet/coerent dar nu se observă de departe. voi mai trece și pe la alte texte.
"Nicoleta, daca tot zici ca este o trilogie si mai esti si novice de trebuie sa astepti doua zile pana sa postezi un text (asta e cea mai tare gaselnita a Hermeneiei, pe bune) de ce oare n-ai comasat textele intr-unul singur poate intelegeam si noi ceva?" hm, cata dreptate ai Andu! ce sa fac daca nu mi-a picat fisa! chestia cu urma de umbra ramasa si dupa citirea ansamblului de scrieri e voita; adica, in general, a incripta mesajul e o chestie fireasca pentru mine. eu zic ca totusi gradul de incifrare permite cititorului sa intrevada ceva, asa ca dupa un paravan in spatele caruia e aprinsa o lumina.
Neata! Abia acum am vazut ca mi-ai raspuns si ca ai refacut. Este mai bine, mai sugestiv. Am vazut ca anumite pasaje au prins alte nuante. Hmm, totusi ar mai fi de taiat, dar inteleg cum e sa fii inca atasat de text. Mi se inatmpla de multe ori. :) Totusi, daca ai sa-mi permiti, as vrea sa-ti arat cum vad eu textul:
Ea spăla într-un lighean niște
Haine mici
Într-o casă care se prăbușea sub greutatea
Acoperișului deasupra căruia norii cenușii
Păreau folii mari de azbest.
Urma o înmormântare și copiii trebuiau să fie
Spălați, îmbrăcați în costume negre
cu gulerele albe apretate
Iar în casă la micul dejun
Trebuiau să aibă pe masă
Ceai de fructe, pâine cu unt și cu gem
Totul trebuia să fie așa ca părul lor
în zilele de luni atunci când
se duceau la școală.
Pe drum, încă nu ningea
Dar ploaia își ascuțise unghiile,
Odată cu venirea zorilor -
Și se uita pe geam să vadă dacă
Mașinile negre au ajuns
Prin gropile săpate adânc de roțile auto-basculantelor
De la balcon după ce se tăiase curentul
Se uita la păsările negre ce dădeau târcoale
Buncărelor pline de gunoaie, îngrămădite câte două – trei
La marginea drumului- ciorile de semănătură
Pe care le mai văzuse în alte locuri
Atunci când trecea cu mașina să-și ducă copiii
Se ruga să se usuce rufele până mâine
Se gândea la Dumnezeu la fel ca în timpul acelui film
Când nu mai simțise nici foame, nici frig, doar teamă
Pentru că toate simțurile îi fuseseră sublimate
De povestea aceea
În care ei erau fantomele iar ceilalți stăteau la masă și mâncau ochiuri
ceai și pâine,
Ei erau vii păsări de noapte
Care se mai trezesc doar ca să vadă dacă a răsărit soarele
Dacă mai este ordine
Căci se poate dormi bine învelit în pene negre
Se poate dormi în liniște, încă o zi în timp ce
zidurile zboară
ușor ușor
ca niște foi de hârtie.
Stiu ca-i cam mult taiat, iar anumite pasaje s-ar putea sa-ti para cam abrupte acum, sper sa nu te supere asta. pe mine m-a ajutat destul de mult cand cineva imi arata exact pe text cum vede.
mulţumesc Mihaela, mulţumesc pentru opinie, se poate să ai dreptate cu "peste". nu voi schimba însă, deoarece toamna, precum un avion, o maşină, se poate prăbuşi în frunze, în ape, în prăpastie etc. peptidele se prăbuşesc în frunze, nu peste ele şi odată cu ele şi toamna.
la "nişte" nu pot să schimb, aş putea doar să înlocuiesc cu altceva care începe cu litera "n", deoarece textul e scris în formă de acrostih. TOAMNA pe verticală.
ce frumos și sensibil spui tu: "mă bucur că l-am citit", și mie mi se întâmplă să mă bucur când citesc anumite poeme. acum l-am reluat pe păunescu... e ceva straniu să îl vezi progresând, chiar și în vers alb, în timp ce pe unele fețe lacrimile nu s-au uscat...
zi faină și ție, Daniela! mulțumesc!
E o curgere firească a poemului tău, o naturalețe de o frumusețe aproape desăvârșită. Iar acel puțin care îi lipsește, acele ciobiri, o fac și mai frumoasă. Cred cu adevărat că îți stă mai bine când nu te amesteci în ritmul pe care și-l croiește poezia la tine, când nu încerci cu tot dinadinsul, cu alte cuvinte, să "găsești" lirismul. Atâtea sunete aici. Și mai ales liniștea. Doar două cuvinte mi se par în plus: "pe țărm". Inutilă precizare. P.S. Poezia e remarcabilă per se. Aproape că nici nu-mi vine să-i "agăț" penița... dar să ne înregimentăm...
Numai daca sunt ale aceluiasi, simultane si in locuri diferite (ca electronii aia de n-au auzit de Arisrotel). Ca tot a venit vorba: mai putin cunoscut e ca tot Aristotel este si parintele logicii modale, in care intervine "posibilitatea" - ca tert inclus - si viitorul (contingent daca nu ma-nsel; cine e curios se poate duce pe wikipedia la 'logica modala"). Ori logica asta modala, scoasa azi de la naftalina, a devenit foarte la moda. Si s-au apunat unii s-o aplice pentru a cerceta daca, d.p.d.v. logic este posibil sa se cerceteze daca cumva exista ceea ce se numeste "constiinta" (pana la Dumnezeu n-au ajuns inca). Si toate astea se petrec in asa numita "stiinta a cognitiei"; care, spre deosebire de "filosofia mentalului" care se ocupa si ea de "constiinta" (umana), prima, fiind "aplicativa" vrea - nici mai mult, nici mai putin - sa "inzestreze" robotii cu "constiinta" (evident, artificiala). Multa lume-i amarata. Da' o duce bine!
Da, Virgil, au fost şi vor fi multe păreri, însă ştim amândoi că Sfânta Treime va rămâne aceeşi, un model întru care să se asemene omul şi acel grup de ,,doi sau trei”. E interesantă sugestia, şi îţi mulţumesc, însă am rezerve în a pune titlul în greaca, dacă bine am înţeles. Ultimele comentarii mă conving tot mai mult spre un titlu de forma ,,Mai mult decât feminitate – un cerc ( dans ) al bucuriei” ...sau poate asta ar trebui să scriu sub text, iar titlul să fie ,,Bucurie în cerc”, dacă îmi va permite Ştefan :)
Căci, deci, car’va să zică, prin urmare, pe cale de consecinţă: Bulă lipseşte de la şcoală. A doua zi, tovarăşa: Bulă, de ce-ai lipsit ieri? Păi tovarăşa, am fost cu vaca la taur. Bine Bulă, nu putea să facă taică-tău lucrul ăsta? Ba da, da tauru’ o face mai bine…
Şi uite-aşa, mi-am câştigat o făniţă. Că doar românu’ e născut „poiet”. „În mână c-o frezie/ ţi-am scris o poiezie”.
dom'le, eu credeam ca e o poezie, ca de aia ai inscris-o aici n-am vazut sectiunea povestiri. fa si tu un semn, un asterisc ceva ca sa stie omul sa o ia mai moale si sa nu chiar te citeasca...
De la cartea părintelui Grama, n-am mai citit un text mai tâmpit ca al dumitale. Culmea e că nu ești cu totul lipsit de anumite calități ale stilului polemic. Dacă ai avea și ceva cultură, plus ceva bun-simț, ai putea da lucruri acceptabile. Dar așa, ce te dai d-ta la Eminescu? De unde până unde? Iete, pleosc!
Strofa a treia mi-a smuls un zâmbet și mi-a reprezentat poetul trei de a în ipostaza ce probabil îl caracterizează.
Restul poemului e barbologie elitistă, sau praf în ochii cititorului, însă e doar părerea mea.
Aștept încă cu interes ceva mai substanțial de la acest autor cu potențial dar care deocamdată alege să se complacă într-o superficialitate cu accente aristocratice împrumutate de pe ici, de pe colo.
Margas
Fără glas! Acesta este sentimentul care rămîne după citirea acestui poem. Tăcerea adîncurilor, un diamant încremenit în geodezia clepsidrei neîntoarse. Imaginea trandafirului imaculat încastrat în jocul de lumini și umbre al unor aspirații dureros de aproape, veșnic departe, un fir din colbul zăpezilor eterne, recele zăpezilor polare în care singura imagine reală este a Celui care cunoaște cel mai bine, al Unicului care cunoaște cu adevărat tristețea neîmplinirilor noastre, dorul de absolut. Puțină alinare căldura organică a lemnului, arsă în combustia unor trăiri interne de neegalat.
Va multumesc tuturor pentru postarile din subsolul acestui concurs si care, trebuie sa marturisesc inca de pe acum, m-au surprins atata de placut... Maine pe seara imi voi fi facut lectiile asa cum se cuvine si sper sa nu va dezamgesc, asa cum nicio dezamagire nu am simtit din partea voastra in cele ale scrisului sau ale vizualului. Andu
1. Imi cer scuze daca a sunat "acid" ceea ce am zis. 2. Din raspunsurile tale, ca de-acolo a si pornit, am remarcat ca defapt tu esti cea acida. Vezi primul comentariu pe care ti l-am facut pe site legat de banalitatea acelui text... si uita-te la raspunsul tau. Care dintre noi doi a fost acid ? 3. Nimeni de pe site nu are nimic personal cu tine, doar ca... scrii foarte slab si nu vrei sa faci nimic in sensul asta. Textele tale depasesc foarte rar un nivel de clasa a cincia (cu parere de rau). 4. Aciditatea poate aparea si din mandria prosteasca, umana de genul "cum sa-mi dea mie lectii o persoana care scrie...asa" 5. Sa oprim aceasta conversatie aici ca este site literar si nu forum. Imi cer scuze persoanelor care vor fi deranjate de acest schimb de replici din subsolul acestui text. In cazul in care este necesar, cer unui editor sa stearga comentariile din subsol. Multumesc ! Ialin
Ecaterina, mă văd nevoit să îți atrag atenția ca aici nu este nici chat și nici mai știu eu ce irc. Deci te rog dacă ai ceva de comentat la adresa postării, și mă refer la un comentariu care să vizeze aspectul artistic, literar, etc, atunci te rog să o faci. În ce privește alte probleme sau observații de natură administrativă părerea mea este să îi lași pe editori și pe moderator să o facă. Mulțumesc.
Multumesc de trecere, comentariu si "distinctie"(nu stiu cat de meritata). Am remarcat ca textul amuza desi e un fel de "rasu'-plansu'" pentru ca absolut fiecare detaliu din text este luat din cotidian si din nefericire chiar si partea cu un copil de 7 ani care a incercat sa se sinucida... Ialin
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
recitesc si mai trebuie sa spun, Dorin, ca imaginea omului, vazut drept ,,animal de circ, care sfasie tot" este... nu, nu geniala; este coplesitoare.
pentru textul : Ah demmmm, este posibil să cadă greu, nu prea reușesc să-mi dau seama. totuși, varianta ta mi se pare o construcție mult prea complicată pentru cât de simplu este textul în rest
pentru textul : cu ochii mă strângeai deîn opinia mea, un text plăcut, plecînd de la strofa cu 2 versuri.
pentru textul : chiromanţie detotuși parcă nu e complet/coerent dar nu se observă de departe. voi mai trece și pe la alte texte.
"Nicoleta, daca tot zici ca este o trilogie si mai esti si novice de trebuie sa astepti doua zile pana sa postezi un text (asta e cea mai tare gaselnita a Hermeneiei, pe bune) de ce oare n-ai comasat textele intr-unul singur poate intelegeam si noi ceva?" hm, cata dreptate ai Andu! ce sa fac daca nu mi-a picat fisa! chestia cu urma de umbra ramasa si dupa citirea ansamblului de scrieri e voita; adica, in general, a incripta mesajul e o chestie fireasca pentru mine. eu zic ca totusi gradul de incifrare permite cititorului sa intrevada ceva, asa ca dupa un paravan in spatele caruia e aprinsa o lumina.
pentru textul : trei cinci opt demultumesc frumos, katya! nimic nu e fortat...
pentru textul : poem cu geamuri fumurii deNeata! Abia acum am vazut ca mi-ai raspuns si ca ai refacut. Este mai bine, mai sugestiv. Am vazut ca anumite pasaje au prins alte nuante. Hmm, totusi ar mai fi de taiat, dar inteleg cum e sa fii inca atasat de text. Mi se inatmpla de multe ori. :) Totusi, daca ai sa-mi permiti, as vrea sa-ti arat cum vad eu textul:
Ea spăla într-un lighean niște
Haine mici
Într-o casă care se prăbușea sub greutatea
Acoperișului deasupra căruia norii cenușii
Păreau folii mari de azbest.
Urma o înmormântare și copiii trebuiau să fie
Spălați, îmbrăcați în costume negre
cu gulerele albe apretate
Iar în casă la micul dejun
Trebuiau să aibă pe masă
Ceai de fructe, pâine cu unt și cu gem
Totul trebuia să fie așa ca părul lor
în zilele de luni atunci când
se duceau la școală.
Pe drum, încă nu ningea
Dar ploaia își ascuțise unghiile,
Odată cu venirea zorilor -
Și se uita pe geam să vadă dacă
Mașinile negre au ajuns
Prin gropile săpate adânc de roțile auto-basculantelor
De la balcon după ce se tăiase curentul
Se uita la păsările negre ce dădeau târcoale
Buncărelor pline de gunoaie, îngrămădite câte două – trei
La marginea drumului- ciorile de semănătură
Pe care le mai văzuse în alte locuri
Atunci când trecea cu mașina să-și ducă copiii
Se ruga să se usuce rufele până mâine
Se gândea la Dumnezeu la fel ca în timpul acelui film
Când nu mai simțise nici foame, nici frig, doar teamă
Pentru că toate simțurile îi fuseseră sublimate
De povestea aceea
În care ei erau fantomele iar ceilalți stăteau la masă și mâncau ochiuri
ceai și pâine,
Ei erau vii păsări de noapte
Care se mai trezesc doar ca să vadă dacă a răsărit soarele
Dacă mai este ordine
Căci se poate dormi bine învelit în pene negre
Se poate dormi în liniște, încă o zi în timp ce
zidurile zboară
ușor ușor
ca niște foi de hârtie.
Stiu ca-i cam mult taiat, iar anumite pasaje s-ar putea sa-ti para cam abrupte acum, sper sa nu te supere asta. pe mine m-a ajutat destul de mult cand cineva imi arata exact pe text cum vede.
pentru textul : auto - market deromîânia de dincolo de unguri!!!!!!!!!!!!!!
pentru textul : e bună tipa deO părere, într-adevăr, echilibrată şi demnă, atât de autor, cât şi de poetul pe care îl reaminteşte minţilor şi sufletelor noastre.
pentru textul : Adrian Păunescu - un poet liber demulţumesc Mihaela, mulţumesc pentru opinie, se poate să ai dreptate cu "peste". nu voi schimba însă, deoarece toamna, precum un avion, o maşină, se poate prăbuşi în frunze, în ape, în prăpastie etc. peptidele se prăbuşesc în frunze, nu peste ele şi odată cu ele şi toamna.
la "nişte" nu pot să schimb, aş putea doar să înlocuiesc cu altceva care începe cu litera "n", deoarece textul e scris în formă de acrostih. TOAMNA pe verticală.
pentru textul : newsflash/2 debanuiesc ca pentru a intelege ce iti spun eu ar trebui sa ai ceva cunostinte de estetica
pentru textul : my Mary dePaul, felicitari pentru cronica si petru initiativa! Mult succes "anonimului galatean"!
pentru textul : a. g. secară - anonimul gălățean dece frumos și sensibil spui tu: "mă bucur că l-am citit", și mie mi se întâmplă să mă bucur când citesc anumite poeme. acum l-am reluat pe păunescu... e ceva straniu să îl vezi progresând, chiar și în vers alb, în timp ce pe unele fețe lacrimile nu s-au uscat...
pentru textul : un trup nemișcat o întrebare arsă dezi faină și ție, Daniela! mulțumesc!
E o curgere firească a poemului tău, o naturalețe de o frumusețe aproape desăvârșită. Iar acel puțin care îi lipsește, acele ciobiri, o fac și mai frumoasă. Cred cu adevărat că îți stă mai bine când nu te amesteci în ritmul pe care și-l croiește poezia la tine, când nu încerci cu tot dinadinsul, cu alte cuvinte, să "găsești" lirismul. Atâtea sunete aici. Și mai ales liniștea. Doar două cuvinte mi se par în plus: "pe țărm". Inutilă precizare. P.S. Poezia e remarcabilă per se. Aproape că nici nu-mi vine să-i "agăț" penița... dar să ne înregimentăm...
pentru textul : 111 deIoana, sint inadvertente pentru ca de fapt aici sint trei texte taiate si prelucrate. Spui surprinzator. Mereu durerea e surprinzatoare, nu?
pentru textul : no new messages in your inbox deMultumesc, e o profetie binevenita
pentru textul : Hotarul circular deNumai daca sunt ale aceluiasi, simultane si in locuri diferite (ca electronii aia de n-au auzit de Arisrotel). Ca tot a venit vorba: mai putin cunoscut e ca tot Aristotel este si parintele logicii modale, in care intervine "posibilitatea" - ca tert inclus - si viitorul (contingent daca nu ma-nsel; cine e curios se poate duce pe wikipedia la 'logica modala"). Ori logica asta modala, scoasa azi de la naftalina, a devenit foarte la moda. Si s-au apunat unii s-o aplice pentru a cerceta daca, d.p.d.v. logic este posibil sa se cerceteze daca cumva exista ceea ce se numeste "constiinta" (pana la Dumnezeu n-au ajuns inca). Si toate astea se petrec in asa numita "stiinta a cognitiei"; care, spre deosebire de "filosofia mentalului" care se ocupa si ea de "constiinta" (umana), prima, fiind "aplicativa" vrea - nici mai mult, nici mai putin - sa "inzestreze" robotii cu "constiinta" (evident, artificiala). Multa lume-i amarata. Da' o duce bine!
pentru textul : Așteptȃnd (în nici un caz să vină Godot) deDa, Virgil, au fost şi vor fi multe păreri, însă ştim amândoi că Sfânta Treime va rămâne aceeşi, un model întru care să se asemene omul şi acel grup de ,,doi sau trei”. E interesantă sugestia, şi îţi mulţumesc, însă am rezerve în a pune titlul în greaca, dacă bine am înţeles. Ultimele comentarii mă conving tot mai mult spre un titlu de forma ,,Mai mult decât feminitate – un cerc ( dans ) al bucuriei” ...sau poate asta ar trebui să scriu sub text, iar titlul să fie ,,Bucurie în cerc”, dacă îmi va permite Ştefan :)
pentru textul : Feminitate sine qua non deCăci, deci, car’va să zică, prin urmare, pe cale de consecinţă: Bulă lipseşte de la şcoală. A doua zi, tovarăşa: Bulă, de ce-ai lipsit ieri? Păi tovarăşa, am fost cu vaca la taur. Bine Bulă, nu putea să facă taică-tău lucrul ăsta? Ba da, da tauru’ o face mai bine…
Şi uite-aşa, mi-am câştigat o făniţă. Că doar românu’ e născut „poiet”. „În mână c-o frezie/ ţi-am scris o poiezie”.
pentru textul : (4) Cartea Prinţului dedom'le, eu credeam ca e o poezie, ca de aia ai inscris-o aici n-am vazut sectiunea povestiri. fa si tu un semn, un asterisc ceva ca sa stie omul sa o ia mai moale si sa nu chiar te citeasca...
pentru textul : Poveste de Dragobete decă rămân doi poeţi. câte unul pentru fiecare manual alternativ.
pentru textul : suntem prea mulți poeți pe lumea asta dePirandellian la pătrat. Mă dusei să pun mâna pe o carte veche.
pentru textul : Mişu forever deDe la cartea părintelui Grama, n-am mai citit un text mai tâmpit ca al dumitale. Culmea e că nu ești cu totul lipsit de anumite calități ale stilului polemic. Dacă ai avea și ceva cultură, plus ceva bun-simț, ai putea da lucruri acceptabile. Dar așa, ce te dai d-ta la Eminescu? De unde până unde? Iete, pleosc!
pentru textul : Povestiri de la Borta Rece deStrofa a treia mi-a smuls un zâmbet și mi-a reprezentat poetul trei de a în ipostaza ce probabil îl caracterizează.
pentru textul : Sub soarele Perugiei deRestul poemului e barbologie elitistă, sau praf în ochii cititorului, însă e doar părerea mea.
Aștept încă cu interes ceva mai substanțial de la acest autor cu potențial dar care deocamdată alege să se complacă într-o superficialitate cu accente aristocratice împrumutate de pe ici, de pe colo.
Margas
Francisc, crede și nu cerceta!
pentru textul : cine-mi va deschide deFără glas! Acesta este sentimentul care rămîne după citirea acestui poem. Tăcerea adîncurilor, un diamant încremenit în geodezia clepsidrei neîntoarse. Imaginea trandafirului imaculat încastrat în jocul de lumini și umbre al unor aspirații dureros de aproape, veșnic departe, un fir din colbul zăpezilor eterne, recele zăpezilor polare în care singura imagine reală este a Celui care cunoaște cel mai bine, al Unicului care cunoaște cu adevărat tristețea neîmplinirilor noastre, dorul de absolut. Puțină alinare căldura organică a lemnului, arsă în combustia unor trăiri interne de neegalat.
pentru textul : atît îmi doream... ▒ deVa multumesc tuturor pentru postarile din subsolul acestui concurs si care, trebuie sa marturisesc inca de pe acum, m-au surprins atata de placut... Maine pe seara imi voi fi facut lectiile asa cum se cuvine si sper sa nu va dezamgesc, asa cum nicio dezamagire nu am simtit din partea voastra in cele ale scrisului sau ale vizualului. Andu
pentru textul : Dumnezeu de1. Imi cer scuze daca a sunat "acid" ceea ce am zis. 2. Din raspunsurile tale, ca de-acolo a si pornit, am remarcat ca defapt tu esti cea acida. Vezi primul comentariu pe care ti l-am facut pe site legat de banalitatea acelui text... si uita-te la raspunsul tau. Care dintre noi doi a fost acid ? 3. Nimeni de pe site nu are nimic personal cu tine, doar ca... scrii foarte slab si nu vrei sa faci nimic in sensul asta. Textele tale depasesc foarte rar un nivel de clasa a cincia (cu parere de rau). 4. Aciditatea poate aparea si din mandria prosteasca, umana de genul "cum sa-mi dea mie lectii o persoana care scrie...asa" 5. Sa oprim aceasta conversatie aici ca este site literar si nu forum. Imi cer scuze persoanelor care vor fi deranjate de acest schimb de replici din subsolul acestui text. In cazul in care este necesar, cer unui editor sa stearga comentariile din subsol. Multumesc ! Ialin
pentru textul : A cappella deEcaterina, mă văd nevoit să îți atrag atenția ca aici nu este nici chat și nici mai știu eu ce irc. Deci te rog dacă ai ceva de comentat la adresa postării, și mă refer la un comentariu care să vizeze aspectul artistic, literar, etc, atunci te rog să o faci. În ce privește alte probleme sau observații de natură administrativă părerea mea este să îi lași pe editori și pe moderator să o facă. Mulțumesc.
pentru textul : în căutarea timpului pierdut deba am citit ce ai scris, te asigur. Iar acest "ACUM" mi s-a parut cam "emo". Sper ca intelegi ce vreau sa spun. Dar probabil o fi primavara de vina.
pentru textul : pe străzi pe ziduri deMultumesc de trecere, comentariu si "distinctie"(nu stiu cat de meritata). Am remarcat ca textul amuza desi e un fel de "rasu'-plansu'" pentru ca absolut fiecare detaliu din text este luat din cotidian si din nefericire chiar si partea cu un copil de 7 ani care a incercat sa se sinucida... Ialin
pentru textul : Cotidian dePagini