"indivizibil" mi se pare redundant acolo, am ales să scap de el. Cât despre furnicăturile din privire, ce pot să zic, mea culpa, e un cerc vicios de care nu mă pot lipsi, imi place finalul.
multumesc
Cât de multă poezie este şi în culise, şi în spatele cortinei, şi ,,pe front" !
Mulţumim pentru fanta de lumină, Vlad. Am citit cu mare plăcere!
( O întrebare: e totul ok în ,,cronică" mea? Nu am spus ceva aiurea, nu? )
Rimule, habar n-am avut , ca de era David ala de-l stiu io i-as fi scris cam asa: Davide mai Davide, Vacile-s cam palide. Ca-i plecat cu ciurda Si-au ramas cu tuta. Hai sa mai taiem un miel David rege-n israel. C-am terminat cu goliatu' care ne-a mincat ficatu' si-am terminat si cu Uri De-i tinea Bathshevei nurii Hai sa mai taiem un miel, David rege-n Israel.
l-am citit de vreo 3 ori și surprind o latură plăcută în personalitatea ta, pe care o bănuiam. văd o atitudine sensibilă și generoasă pe care o întâlnesc în paginile Bibliei. drept pentru care și pentru calitatea textului acord semnul meu de apreciere. te-ai gândit să ții un jurnal? ar fi interesant, precum caietele lui Cioran sau Camus.
Cred că în versurile:
,,decât una ca mine care nu mai simt foame
când mi-e foame și nici sete
când mi-e sete" nu era nevoie să se apeleze la acordul prin atracţie, deoarece nu este aşa mare distanţă între subiect şi predicat.
Corect ar fi:
,,decât una ca mine care nu mai simte foame
când i-e foame și nici sete
când i-e sete"
Mi-a plăcut ideea din versul ,,ca Lumina înainte să-i moară
ultimul Soare".
Cred că e un pic supărătoarea repetiţia lui ,,înainte" în ultima strofă chiar dacă are sensuri un pic diferite.
Ecaterina, poemul asta nu e rau deloc, are forta si comunica cu cititorul, ai reusit sa transmiti starea in care te aflai destul de bine. Imi place si cum ai versificat, parca vad o maturizare a scrisului care ma bucura. Ce nu imi place si trebuie sa-ti spun sunt: 1/ Strofa a doua cred ca ar trebui sa se opreasca la primele trei versuri fara explicatiile din celelalte doua 2/ "deceptii suparator de triste" cred ca e prea mult... In rest, mi-a placut. Te mai astept cu poeme asa. Felicitari! Andu
tincuta, un poem interesant, multe imagini complexe, create atent, insailatate frumos. te felicit pentru gradul ridicat de discursivitate, care aici prinde bine. singura obiectie este in legatura cu titlul, care imi pare putin prea pretentios. Poate ar merge numai "karma"... oricum, am citit cu interes. petre
un poem plin de sensibilitate, cu imagini deosebite: "ca un vizitator așteptat iubirea se cuibărea în fotoliu dezghiocându-și litere într-un ritm oarecare" undeva o expresie are dublu sens, cel putin in limba romana "când sentimentele erau plecate cu sorcova" ce parere ai?
este o incercare ce merita slefuita. evita hiaturile pe cit poti, de ex "în întretăieri" sau "înecate în" o oarecare confuzie: daca "O repetam " atunci mai este "neîncheiată și necitită"? succes.
solomon - starea dominantă, înainte de momentul lansării , e de buimăceală și goană fără rost după un timp care nu-ți e niciodată suficient. Vine amețirea completă, copleșitoare, a evenimentului propriu-zis. Abia apoi discernerea semnificațiilor acestui moment de finalitate a unui parcurs, cântărirea vorbelor ce s-au spus și a împlinirilor sau neîmplinirilor ce le-au provocat. Pentru mine însă, cu mult înainte, noua carte care apare înseamnă un pariu câștigat cu mine însumi, conștiința tonică a faptului că sunt în grafic și că, în ciuda tuturor vorbelor și reacțiilor celor ce nu înțeleg de ce atâta înfrigurată străduință de a nu face pauze, de a merge înainte cu orice preț, am mai lăsat un semn al trecerii mele pe pământ și certificarea că nu fac umbră acestei țărâni chiar degeaba. Străduințele mele au fost depuse până la extenuare. În ultimele două săptămâni mi-a fost greu și corpul nu mă mai sprijinea. Am făcut câteva crize de inimă, începuturi de fibrilații, scăderi de tensiune până sub 10 și de câteva ori am vrut să dau telefon la Salvare, simțind că e periculos și că, în orice moment, o agravare ar putea să fie fatală. Atunci am pus frână tuturor acestor zbateri ( pentru că eu sunt un tip care se consumă enorm pe dinăuntru) și mi-am făcut un program de odihnă. Asta a fost, oboseala. Cum m-am odihnit mai mult, au început să mă lase durerile. Acum vreau să iau totul ca o bucurie și să dau la o parte orice tensiune interioară. Vreau să fie o sărbătoare și un moment care să-mi dea aripi pentru a porni apoi de la început, într-o altă cursă de un an întreg. Cam asta e, așa, la o primă trecere în revistă. Știi tu că, de fapt, tot ce simțim e mai complex și mai greu exprimabil prin cuvinte.
Ariana - de aceste dovezi de solidaritate ai nevoie deseori. Cel puțin unul ca mine care, în situația unei posibile constatări a cuvântului rostit în gol, nu-mi mai găsesc resurse suficiente de a-mi duce munca la bun sfârșit. E bine că ai acceptat, măcar odată, să ieși la lumină și îți mulțumesc pentru apreciere. Să dea Dumnezeu să avem puterea să mergem încă multă vreme pe trasee comune.
Cu un titlu nu ştiu cât de potrivit (poate-mi scapă mie sugestia...), poemul îmi pare a face parte din efortul tău de a depăşi starea aceea care se instalează după ce publici o carte (mai ales prima)...Şi mi se pare că lucrurile merg bine...
O mică observaţie de limbă, totuşi: deşi multă lume (inclusiv educatoarele de grădiniţă) zice şi scrie "plastelină", corect e "plastilina".
Un poem excelent căruia nu am nimic de reproşat. Modernism sentimental în care imaginile câine-bărbat-femeie, ne amintesc de om. Dialogul cerut, vers închegat şi meditativ. Finalul de nota zece spre infinit.
Mi-a plăcut, mult, mult. Unul dintre cele mai bune poeme citite la tine în ultima vreme. Te felicit sincer! Aici, se vede mai bine din talentul tău poetic!
o imagine/metaforă deosebită: absența ta îmi face gura pungă. ca atunci cînd cafeaua e pe sfîrșite bei și gura ț se umple de zaț." însă imaginea asta imi amintește că nu am terminat cu amenajarea interioară (...): "casa ta are și multe sertare în care ai strîns o grămadă de fleacuri. batiste brodate hîrtie lipicoasă de prins muște mînerele unor uși pe care nu le-ai putut deschide niciodată cînd erai mică celofan pentru astupat borcane și linguri de toate mărimile." și nu numai atât. totul e o iconografie a tristeții, a singurătății. privind în oglindă mowgli nu e decât un orfan ca și noi. te citesc. cu atenție.
am citit mai multe poezii din creația ta. scrii complex și totuși limpede. puțini cărora le reușește, mai ales în rimă. aici e închegată ideea. nici nu știu dacă se pune accent pe revoltă sau resemnare. nerv este. finalul rotunjește cumva însă ai și texte mai bune în opinia mea. apoi nu înțeleg de ce lași space pe alocuri între cuvînt și semnul exclamării. ritmul parcă cere accentul pe primul cuvînt în strofa doi, vers doi. ce zici dacă s-ar inversa formularea în "Avem noi palma...", ar sparge cumva coerența?
o bucurie citirea acestei eminesciene. pentru că de fapt nu ar mai fi multe de adăugat ( în afara de remarcarea prozodiei, aproape impecabilă ), adaug totuşi că textul de mai sus e eminesciană pură, fără a obosi cititorul cu elemente clasice, folosite uneori în exces, din temele preferate ale poetului aniversat.
felicitări !
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
"indivizibil" mi se pare redundant acolo, am ales să scap de el. Cât despre furnicăturile din privire, ce pot să zic, mea culpa, e un cerc vicios de care nu mă pot lipsi, imi place finalul.
pentru textul : Poem demultumesc
Cât de multă poezie este şi în culise, şi în spatele cortinei, şi ,,pe front" !
pentru textul : jurnal de front. virtualia deMulţumim pentru fanta de lumină, Vlad. Am citit cu mare plăcere!
( O întrebare: e totul ok în ,,cronică" mea? Nu am spus ceva aiurea, nu? )
Consiliul H.
pentru textul : de la eva la dama de pică deRimule, habar n-am avut , ca de era David ala de-l stiu io i-as fi scris cam asa: Davide mai Davide, Vacile-s cam palide. Ca-i plecat cu ciurda Si-au ramas cu tuta. Hai sa mai taiem un miel David rege-n israel. C-am terminat cu goliatu' care ne-a mincat ficatu' si-am terminat si cu Uri De-i tinea Bathshevei nurii Hai sa mai taiem un miel, David rege-n Israel.
pentru textul : deuteronomia deAm primit cartea. Arată fff bine. Felicitări! Mulţumesc.
pentru textul : Virtualia XIII - mulţumiri, mirări şi poezie la Iaşi del-am citit de vreo 3 ori și surprind o latură plăcută în personalitatea ta, pe care o bănuiam. văd o atitudine sensibilă și generoasă pe care o întâlnesc în paginile Bibliei. drept pentru care și pentru calitatea textului acord semnul meu de apreciere. te-ai gândit să ții un jurnal? ar fi interesant, precum caietele lui Cioran sau Camus.
pentru textul : după douăzeci de ani (I) desuperb sonet! ai putea sa pui la subtitlu (sonet)? caracterul bold din titlu identic cu cel din (sonet) afecteaza putin imaginea.
pentru textul : Îmblânzirea licornului demulțumesc, medeea! este o poezie dragă mie și chiar mă bucură să văd că am cititori. te aștept mereu pe textele mele!
pentru textul : Heat deCred că în versurile:
,,decât una ca mine care nu mai simt foame
când mi-e foame și nici sete
când mi-e sete" nu era nevoie să se apeleze la acordul prin atracţie, deoarece nu este aşa mare distanţă între subiect şi predicat.
Corect ar fi:
,,decât una ca mine care nu mai simte foame
când i-e foame și nici sete
când i-e sete"
Mi-a plăcut ideea din versul ,,ca Lumina înainte să-i moară
pentru textul : nimic despre Nimic deultimul Soare".
Cred că e un pic supărătoarea repetiţia lui ,,înainte" în ultima strofă chiar dacă are sensuri un pic diferite.
Ecaterina, poemul asta nu e rau deloc, are forta si comunica cu cititorul, ai reusit sa transmiti starea in care te aflai destul de bine. Imi place si cum ai versificat, parca vad o maturizare a scrisului care ma bucura. Ce nu imi place si trebuie sa-ti spun sunt: 1/ Strofa a doua cred ca ar trebui sa se opreasca la primele trei versuri fara explicatiile din celelalte doua 2/ "deceptii suparator de triste" cred ca e prea mult... In rest, mi-a placut. Te mai astept cu poeme asa. Felicitari! Andu
pentru textul : notițe ascunse deŞi Raluca Blezniuc
pentru textul : Virtualia 13 - ediţia ta norocoasă detincuta, un poem interesant, multe imagini complexe, create atent, insailatate frumos. te felicit pentru gradul ridicat de discursivitate, care aici prinde bine. singura obiectie este in legatura cu titlul, care imi pare putin prea pretentios. Poate ar merge numai "karma"... oricum, am citit cu interes. petre
pentru textul : Karma alunecă printre noi deObserv ca iar sunt de acord cu emiemi. Prea "dulceaga". Dar, La Multi Ani!
pentru textul : Într-un târziu depoezia am scris-o in noapte asta, o noapte albaaa...ca laptele. acum mi-a trecut si oboseala si tot. :)
va multumesc mult!
pentru textul : două cântece roşii de.
pentru textul : Misericordiae deun poem plin de sensibilitate, cu imagini deosebite: "ca un vizitator așteptat iubirea se cuibărea în fotoliu dezghiocându-și litere într-un ritm oarecare" undeva o expresie are dublu sens, cel putin in limba romana "când sentimentele erau plecate cu sorcova" ce parere ai?
pentru textul : celui drag deeste o incercare ce merita slefuita. evita hiaturile pe cit poti, de ex "în întretăieri" sau "înecate în" o oarecare confuzie: daca "O repetam " atunci mai este "neîncheiată și necitită"? succes.
pentru textul : Glasul tăcerilor desolomon - starea dominantă, înainte de momentul lansării , e de buimăceală și goană fără rost după un timp care nu-ți e niciodată suficient. Vine amețirea completă, copleșitoare, a evenimentului propriu-zis. Abia apoi discernerea semnificațiilor acestui moment de finalitate a unui parcurs, cântărirea vorbelor ce s-au spus și a împlinirilor sau neîmplinirilor ce le-au provocat. Pentru mine însă, cu mult înainte, noua carte care apare înseamnă un pariu câștigat cu mine însumi, conștiința tonică a faptului că sunt în grafic și că, în ciuda tuturor vorbelor și reacțiilor celor ce nu înțeleg de ce atâta înfrigurată străduință de a nu face pauze, de a merge înainte cu orice preț, am mai lăsat un semn al trecerii mele pe pământ și certificarea că nu fac umbră acestei țărâni chiar degeaba. Străduințele mele au fost depuse până la extenuare. În ultimele două săptămâni mi-a fost greu și corpul nu mă mai sprijinea. Am făcut câteva crize de inimă, începuturi de fibrilații, scăderi de tensiune până sub 10 și de câteva ori am vrut să dau telefon la Salvare, simțind că e periculos și că, în orice moment, o agravare ar putea să fie fatală. Atunci am pus frână tuturor acestor zbateri ( pentru că eu sunt un tip care se consumă enorm pe dinăuntru) și mi-am făcut un program de odihnă. Asta a fost, oboseala. Cum m-am odihnit mai mult, au început să mă lase durerile. Acum vreau să iau totul ca o bucurie și să dau la o parte orice tensiune interioară. Vreau să fie o sărbătoare și un moment care să-mi dea aripi pentru a porni apoi de la început, într-o altă cursă de un an întreg. Cam asta e, așa, la o primă trecere în revistă. Știi tu că, de fapt, tot ce simțim e mai complex și mai greu exprimabil prin cuvinte.
pentru textul : Lansare carte - SONETE 2 de Adrian Munteanu deerata: mi se par artificiale
pentru textul : psalm deAriana - de aceste dovezi de solidaritate ai nevoie deseori. Cel puțin unul ca mine care, în situația unei posibile constatări a cuvântului rostit în gol, nu-mi mai găsesc resurse suficiente de a-mi duce munca la bun sfârșit. E bine că ai acceptat, măcar odată, să ieși la lumină și îți mulțumesc pentru apreciere. Să dea Dumnezeu să avem puterea să mergem încă multă vreme pe trasee comune.
pentru textul : Lansare carte - SONETE 2 de Adrian Munteanu demi-a placut in mod deosebit strofa a doua. se creaza o stare aparte, de ciclicitate a sentimentelor.
pentru textul : expression deCu un titlu nu ştiu cât de potrivit (poate-mi scapă mie sugestia...), poemul îmi pare a face parte din efortul tău de a depăşi starea aceea care se instalează după ce publici o carte (mai ales prima)...Şi mi se pare că lucrurile merg bine...
pentru textul : cu un acvariu în minus deO mică observaţie de limbă, totuşi: deşi multă lume (inclusiv educatoarele de grădiniţă) zice şi scrie "plastelină", corect e "plastilina".
Vă mulţumesc pentru răspuns şi răbdare.
pentru textul : în zori deCezar
Un poem excelent căruia nu am nimic de reproşat. Modernism sentimental în care imaginile câine-bărbat-femeie, ne amintesc de om. Dialogul cerut, vers închegat şi meditativ. Finalul de nota zece spre infinit.
pentru textul : Scurtmetraj cu bărbat şi femeie deMi-a plăcut, mult, mult. Unul dintre cele mai bune poeme citite la tine în ultima vreme. Te felicit sincer! Aici, se vede mai bine din talentul tău poetic!
Pentru că nu aveţi cont pe facebook, twitter şi nici pe google+ .
pentru textul : rețeaua de inutil deo imagine/metaforă deosebită: absența ta îmi face gura pungă. ca atunci cînd cafeaua e pe sfîrșite bei și gura ț se umple de zaț." însă imaginea asta imi amintește că nu am terminat cu amenajarea interioară (...): "casa ta are și multe sertare în care ai strîns o grămadă de fleacuri. batiste brodate hîrtie lipicoasă de prins muște mînerele unor uși pe care nu le-ai putut deschide niciodată cînd erai mică celofan pentru astupat borcane și linguri de toate mărimile." și nu numai atât. totul e o iconografie a tristeții, a singurătății. privind în oglindă mowgli nu e decât un orfan ca și noi. te citesc. cu atenție.
pentru textul : everglades deam citit mai multe poezii din creația ta. scrii complex și totuși limpede. puțini cărora le reușește, mai ales în rimă. aici e închegată ideea. nici nu știu dacă se pune accent pe revoltă sau resemnare. nerv este. finalul rotunjește cumva însă ai și texte mai bune în opinia mea. apoi nu înțeleg de ce lași space pe alocuri între cuvînt și semnul exclamării. ritmul parcă cere accentul pe primul cuvînt în strofa doi, vers doi. ce zici dacă s-ar inversa formularea în "Avem noi palma...", ar sparge cumva coerența?
pentru textul : Poetul dePerfect finalul cu "secolul..." "Necuvinte-cuvinte" e uzat. Sa ai pace, Dancus
pentru textul : Tora deăsta a fost cel mai aiuristic răspuns la care m-aș fi putut gîndi. puteai să îmi spui simplu ”lasă-mi textul în pace” și era ok
pentru textul : the only ones deo bucurie citirea acestei eminesciene. pentru că de fapt nu ar mai fi multe de adăugat ( în afara de remarcarea prozodiei, aproape impecabilă ), adaug totuşi că textul de mai sus e eminesciană pură, fără a obosi cititorul cu elemente clasice, folosite uneori în exces, din temele preferate ale poetului aniversat.
pentru textul : De ce mă sfarmă gândul defelicitări !
Pagini