nu-mi place cum sună "promitem marea cu sarea" sau cel puțin nu la început de vers. de fapt pare frânt textul când începi cu un verb. restul e foarte frumos și sensibil.
salut reintoarcerea Ioanei mele :-) la scris. un text-vartej care m-a prins, tine-o tot asa, Ioano! Re. scriitura: sa nu vomez, sau sa nu vomit, e chestiune de pudibonderie, de fapt e cheia... taiem in carne vie sau facem un gratar la iarba verde. Andu
Dacă vorbim de emitent și recipient, eu înțeleg că te referi la bani lichizi :)
Dacă vorbim despre emițător și receptor, despre canal de transmitere, despre mesaj, despre factori perturbatori, ai dreptate 100%.
Haiku-ul în Europa și în America are deja tradiție, istorie de mulți ani. Discuții au fost și vor mai fi. În tot acest timp noi încercăm să ne bucurăm de simplitatea profundă a formei literare, de naturalețe, de eleganță, într-un cuvânt, de karumi.
Eu cred că un haiku foarte bun va reuși să fie bine receptat și de un necunoscător al acestui gen. Nu trebuie nu știu ce abilități artisitice ca să rămâi uimit și să taci în fața unui strop de rouă în care a încăput soarele...
Că se numește haiku sau altfel nu cred că e așa important. Important e mesajul, cum bine ai precizat. Un mesaj, deseori subliminal, propriu fiecărui receptor, determinând o stare, o reflecție, ceva mai mult decât o emoție artistică.
Ion Pillat a încercat un fel de replică a haiku-ului prin poemul într-un vers. Îmi place și acest gen, însă uzează mult de mijloace artistice atrăgând atenția asupra lor.
Ar fi mult de discutat.
Mulțumesc frumos pentru opinie.
PS. Am făcut ceva modificări la haiku. Am înlocuit „ard în lampadar/ lumini din Okinawa - ecou tot mai stins” cu „ecou tot mai stins - lumini din Okinawa/ se aprin în vis”. E mai aproape de ceea ce îmi transmite mie imaginea.
nu e o problema ca vedeti asa azi:)
acest text l-am scris fara sa ma gandesc la stil, la cum as vrea sa iasa, asa a iesit, ma interesa mai putin constructia, ci mesajul
ddm, perfect de acord, si eu cunosc avantajele si dezavantajele. Probabil experienta nefericita de pe unele siteuri in care se prolifereaza vulgarul sub pretextul unor manifeste literare m-a facut sa am asa un sentiment de greata. Insa, exista cativa autori, oameni seriosi, care fac diferenta, in anumite cercuri. De fiecare data cand ii regasesc este un motiv de bucurie. Te salut.
Ingrid nu are nimic din personajul Harey al "Solaris"-ului realizat de Andrei Tarkovsky, Matei. Cu altă ocazie, poate, vom discuta pe marginea acestui film (și mai ales a cărții scriitorului Stanisław Lem). Cum spunea și Tarkovsky în ultimul său interviu: "A discuta despre optimism și pesimism este idiot. Sunt două noțiuni lipsite de sens. Oamenii nu vor să spună ceea ce gândesc." Ingrid e o scurtă trecere în revistă a unor "spații goale dintre amintiri" mărunte, inexistente aproape, între care nu locuiesc decât mările văzduhului. așa cum și autorul mărturisește, este doar: "senzația că aștept un răspuns de la tine"
P.S. imi pare rau ca am citit textul cu intarziere pentru ca semnalarea sa la timp, indiferent cine ar fi facut-o, probabil ca i-ar fi asigurat o vizibilitate mai mare si o vizitare mai consistenta.
Alma, respect ce faci pentru literatură - jos pălăria, ca om, mi-ai plăcut etc
şi tocmai acest fapt mă face să-ţi spun: nu-mi palce tonul tău atotştiutor, vindicativ şi degrabă dătătoriu de verdicte lapidaro-sictirite. Apoi, sincer şi serios: de ce ar trebui cineva să-ţi dea ţie explicaţii?!
Se despletesc ninsori înlănțuite, Troian de alb, morțesc și tragic fard, Și sufletele noastre, desfrunzite, Ca niște lumânări, în carne ard. aici m am simtit ca un pom de craciun
Nu ştiu cât de "compulsivă" a vrut să fie nuanţa literară pe care ai încercat s-o dai comentariului, însă, în noul comentariu, o dai, cum se zice, din lac în puţ. Căci iată cum scrii: "apăi nici eu nu v-oi mai scrie nimic".
Asta îmi aduce aminte de nunţile de ţară, unde, sub coroana de brad de la poartă, poţi vedea scris pe o scândură precar geluită: "BINE A-ŢI VENIT!"
In rest, numai de bine!
Ma rog, nu stiu ce sa zic, nu sunt indicii clare :-) dar mi se pare cel mai fain poem pe care l-am citit in aceste zile despre el, este o pleiada intreaga de pro's and con's care m-a lasat cu gura cascata intr-atat de mare incat sa pot striga shut up, el a murit linistit cu ciroza lui alcoolica, ce leucemie ("am baut un vin asa de bun de imi venea sa ii spun Dumneavoastra"), why hide it, for the sake of the fucking euro-american image, for all them ass-holes? dar bineinteles ca n-a avut niciun efect. Ma bucur sa te mai citesc si pe aici mai grigore. Chiar si cu necroloage d'astea siropoase. Long time no see, that's quite bad, don't U think? We all die sometime, see what happens? Napoleon is dead, Einstein is dead, and myself i don't feel very well either... Andu
Mi-au placut formulari de genul "ploi albe /de parcă în cer au crăpat oalele cu lapte", "a intrat să pună masă și leagăn pentru prunci" insa e mult, poate prea mult, balast... parerea mea este ca esti nehotarata intre a scrie proza si poezie. Nu-i bai, acum in genul numit poezie incap multe atat la nivel formal cat si pe partea de continut insa un construct din acesta diluat tinde sa devina neconvingator.
eu tot mă întreb cine este Theia. pentru că trebuie să fie foarte norocoasă să primească astfel de scrisori. unii dintre noi ne străduim să scriem 6 versuri. luminița suse e gata să pună 6 poezii (chiar interesant, de ce 6 și nu 7) într-un text. remarcabil.
„bărbatul ce poate exploda în muguri
nu există
a murit odată cu poetul
încoronat rege al lichenilor de tundră”
destul de cursiva si placuta lectura, dar ai multe greseli de tipar si unele cuvinte redundante. eu as mai curata putin tufa de lastari si as sugera inainte de postare sa mai treci atent peste text ca un fel de "preventive maintenance".
de corectat:
aripioarelor de argint al pestisorilor din iazul sau = ale
unguroica = unguroaica
jgeab = jgheab
carecterului
Gembasul
apoi la lista de pomi din livada le amesteci. spui: meri, peri, visini, cirese(ciresi), piersici, caise (caisi) ba chiar castane (castani)...
"Curtea lui Iancu Lupu era întotdeauna curată, măturată în fiecare dimineaţă de către Melinda care bombănea întotdeauna" - doua intotdeauna in acceasi fraza nu suna bine. (si mai sunt). cred ca intelegi!
Chiar nu cred ca discutiile din subsolul acestui text ar trebui sa ia aceasta turnura politica, iar tu Virgile, uneori numeri mere cu pere si iti iese o suma de numai tu stii ce.. Deocamdata zau, ce-ti veni la comparatia aia cu mexicanii sau ti-au bagat astia cipul in creier cand dormeai? Sa revin, textul mi-a placut, este special chiar daca e feminist pana in maduva oaselor dar exprima o realitate frusta. Eu votez pentru, fara penita ca m-ar rade Virgil dau in scris. Andu
Pentru a înţelege un haiku, pentru a-l simţi, cred că e necesar să fim în starea şi ,,locul" autorului.
La prima lectură, rece, am observat un enunţ poetic care ar putea fi scris pe un singur rând, ca o propoziţie dezvoltată , cu topică firească, având subiect, atribut, predicat, complement etc.:
,,un stol de cocori a trecut fără sunet sub cerul de plumb".
Acest fel de scriere nu prea e recomandat în haiku, adică un singur enunţ distribuit în cele trei rânduri.
La următoarele lecturi mi-am pus întrebări: de ce acest poem are forţă? De ce are şi o forţă centripetă, şi una centrifugă? Care a fost starea autorului, precepţia lui când a scris, când a capturat acest aspect al realităţii toamnei?
Şi l-am recitit altfel. I-am depistat un kireji în cuvinte, ( nu cel clasic marcat prin liniuţă). Am citit, am contemplat, primul plan din poem:
,,un stol de cocori” ...unul oarecare, ca multe altele, undeva în orizontul apropiat...şi privindu-l, atâtea amintiri, atâtea nostalgii năvălesc...şi cât de frumos le e zborul! Cât de bine organizaţi! Primul preia tot aerul în piept uşurându-le zborul celorlalte. Şi gândurile pot continua. După această pauză, citesc:
,, a trecut fără sunet
sub cerul de plumb”
Acum sunt în alt plan. Aici. Cocorii acolo, tot mai departe. Ceva ne leagă: şi eu şi cocorii sub acelaşi cer de plumb, sub aceeaşi apăsare a toamnei. Mă întreb: când au trecut de nu i-am auzit?! De ce nu i-am auzit? Poate eu sunt prea prinsă cu alte sunete…sau poate ei ştiu a-şi purta mai lin greutăţile…şi gândurile se pot succeda precum zborul lin al cocorilor.
Încerc un mic artificiu grafic:
un stol de cocori -
a trecut fără sunet
sub cerul de plumb
Am citit cu plăcere un haiku ,,altfel"! Mi-a adus toamna mai aproape.
Cumva cred ca ai probleme la "incheierea" strofelor... "alături de inima ca un fluture speriat/ a blondei de lângă geam" nu prea merge, poate rearanjezi topica. "uruitul roților strivind popoare de tălpi imprimate în sufletul asfaltului"... strofa bogata in semnificatii si construita bine. "inima blondei"... e oarecum hilar... e ca si cum ai spune ca si blondele au inima :)... definesti femeia printr-o calitate nesemnificativa si apoi ii pui alaturi un element de esenta.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
da. aia era. cafeaua sub nas schimba registrul si in capul meu. merge frumos acum.:)
pentru textul : În loc să dorm, scriu deSingurul lucru de care sunt sigura pe lumea asta e poezia.
pentru textul : să nu declari iubire înghițitorului de suflete denu-mi place cum sună "promitem marea cu sarea" sau cel puțin nu la început de vers. de fapt pare frânt textul când începi cu un verb. restul e foarte frumos și sensibil.
pentru textul : dacă s-ar deschide pleoapele timpului ne vor găsi răstigniți în chihlimbar desalut reintoarcerea Ioanei mele :-) la scris. un text-vartej care m-a prins, tine-o tot asa, Ioano! Re. scriitura: sa nu vomez, sau sa nu vomit, e chestiune de pudibonderie, de fapt e cheia... taiem in carne vie sau facem un gratar la iarba verde. Andu
pentru textul : repetentă deDacă vorbim de emitent și recipient, eu înțeleg că te referi la bani lichizi :)
Dacă vorbim despre emițător și receptor, despre canal de transmitere, despre mesaj, despre factori perturbatori, ai dreptate 100%.
Haiku-ul în Europa și în America are deja tradiție, istorie de mulți ani. Discuții au fost și vor mai fi. În tot acest timp noi încercăm să ne bucurăm de simplitatea profundă a formei literare, de naturalețe, de eleganță, într-un cuvânt, de karumi.
Eu cred că un haiku foarte bun va reuși să fie bine receptat și de un necunoscător al acestui gen. Nu trebuie nu știu ce abilități artisitice ca să rămâi uimit și să taci în fața unui strop de rouă în care a încăput soarele...
Că se numește haiku sau altfel nu cred că e așa important. Important e mesajul, cum bine ai precizat. Un mesaj, deseori subliminal, propriu fiecărui receptor, determinând o stare, o reflecție, ceva mai mult decât o emoție artistică.
Ion Pillat a încercat un fel de replică a haiku-ului prin poemul într-un vers. Îmi place și acest gen, însă uzează mult de mijloace artistice atrăgând atenția asupra lor.
Ar fi mult de discutat.
Mulțumesc frumos pentru opinie.
PS. Am făcut ceva modificări la haiku. Am înlocuit „ard în lampadar/ lumini din Okinawa - ecou tot mai stins” cu „ecou tot mai stins - lumini din Okinawa/ se aprin în vis”. E mai aproape de ceea ce îmi transmite mie imaginea.
pentru textul : Haiku - „Okinawa dragostea mea” deAlma, ai văzut prea puțin, deci nu râzi de ce vezi! ;)
pentru textul : Camilafca iubirii denu e o problema ca vedeti asa azi:)
pentru textul : verbuire deacest text l-am scris fara sa ma gandesc la stil, la cum as vrea sa iasa, asa a iesit, ma interesa mai putin constructia, ci mesajul
nu numai că mi-a plăcut, dar m-a și convins! las o peniță.
pentru textul : en garde deddm, perfect de acord, si eu cunosc avantajele si dezavantajele. Probabil experienta nefericita de pe unele siteuri in care se prolifereaza vulgarul sub pretextul unor manifeste literare m-a facut sa am asa un sentiment de greata. Insa, exista cativa autori, oameni seriosi, care fac diferenta, in anumite cercuri. De fiecare data cand ii regasesc este un motiv de bucurie. Te salut.
pentru textul : analiza manifestului boierismului deerr: este unul dintre cele mai reuşite poezii - este una dintre...
Na, c-am vorbit româna ca ungurii.
pentru textul : să-mi sculpteze cineva un glonţ deIngrid nu are nimic din personajul Harey al "Solaris"-ului realizat de Andrei Tarkovsky, Matei. Cu altă ocazie, poate, vom discuta pe marginea acestui film (și mai ales a cărții scriitorului Stanisław Lem). Cum spunea și Tarkovsky în ultimul său interviu: "A discuta despre optimism și pesimism este idiot. Sunt două noțiuni lipsite de sens. Oamenii nu vor să spună ceea ce gândesc." Ingrid e o scurtă trecere în revistă a unor "spații goale dintre amintiri" mărunte, inexistente aproape, între care nu locuiesc decât mările văzduhului. așa cum și autorul mărturisește, este doar: "senzația că aștept un răspuns de la tine"
pentru textul : ingrid deEmil, cu mulțumiri pentru sugestii, voi ține cont de ele și voi reveni asupra textului. Și pentru pentru penița de aur, onorată!
pentru textul : no moon rise, no moon set deP.S. imi pare rau ca am citit textul cu intarziere pentru ca semnalarea sa la timp, indiferent cine ar fi facut-o, probabil ca i-ar fi asigurat o vizibilitate mai mare si o vizitare mai consistenta.
pentru textul : shambala deAlma, respect ce faci pentru literatură - jos pălăria, ca om, mi-ai plăcut etc
şi tocmai acest fapt mă face să-ţi spun: nu-mi palce tonul tău atotştiutor, vindicativ şi degrabă dătătoriu de verdicte lapidaro-sictirite. Apoi, sincer şi serios: de ce ar trebui cineva să-ţi dea ţie explicaţii?!
Puţin echilibru in afirmnaţii nu ar strica...
pentru textul : îngeri sub cărămizi dece are blandiana cu uefa?
pentru textul : some rule rules some rules deda, cred ca mi-ai luat vocea, altfel n-ar disparea asarepede spusele mele. Sa ai pace, Profetule, Dancus
pentru textul : Apocalipsa după Dăncuș deSe despletesc ninsori înlănțuite, Troian de alb, morțesc și tragic fard, Și sufletele noastre, desfrunzite, Ca niște lumânări, în carne ard. aici m am simtit ca un pom de craciun
pentru textul : Colind păgân deCum zice o tânără cu umor pe facebook, filosofeală! Şi, aş adăuga eu, verbozitate...A intra în detalii mi se pare inutil.
pentru textul : jar deDragă Bobadil,
Nu ştiu cât de "compulsivă" a vrut să fie nuanţa literară pe care ai încercat s-o dai comentariului, însă, în noul comentariu, o dai, cum se zice, din lac în puţ. Căci iată cum scrii: "apăi nici eu nu v-oi mai scrie nimic".
pentru textul : Între Orfeu şi Euridice deAsta îmi aduce aminte de nunţile de ţară, unde, sub coroana de brad de la poartă, poţi vedea scris pe o scândură precar geluită: "BINE A-ŢI VENIT!"
In rest, numai de bine!
Ma rog, nu stiu ce sa zic, nu sunt indicii clare :-) dar mi se pare cel mai fain poem pe care l-am citit in aceste zile despre el, este o pleiada intreaga de pro's and con's care m-a lasat cu gura cascata intr-atat de mare incat sa pot striga shut up, el a murit linistit cu ciroza lui alcoolica, ce leucemie ("am baut un vin asa de bun de imi venea sa ii spun Dumneavoastra"), why hide it, for the sake of the fucking euro-american image, for all them ass-holes? dar bineinteles ca n-a avut niciun efect. Ma bucur sa te mai citesc si pe aici mai grigore. Chiar si cu necroloage d'astea siropoase. Long time no see, that's quite bad, don't U think? We all die sometime, see what happens? Napoleon is dead, Einstein is dead, and myself i don't feel very well either... Andu
pentru textul : vine iarna, bătrâne ! deMi-au placut formulari de genul "ploi albe /de parcă în cer au crăpat oalele cu lapte", "a intrat să pună masă și leagăn pentru prunci" insa e mult, poate prea mult, balast... parerea mea este ca esti nehotarata intre a scrie proza si poezie. Nu-i bai, acum in genul numit poezie incap multe atat la nivel formal cat si pe partea de continut insa un construct din acesta diluat tinde sa devina neconvingator.
pentru textul : interviu deeu tot mă întreb cine este Theia. pentru că trebuie să fie foarte norocoasă să primească astfel de scrisori. unii dintre noi ne străduim să scriem 6 versuri. luminița suse e gata să pună 6 poezii (chiar interesant, de ce 6 și nu 7) într-un text. remarcabil.
pentru textul : Scrisori din emisfera boreală de„bărbatul ce poate exploda în muguri
nu există
a murit odată cu poetul
încoronat rege al lichenilor de tundră”
Binențeles că umbra are umbră: penumbra.
pentru textul : femeia cu umbre deRevin si spun: am nevoie de o adresa. Despre cum sa ne vedem - locuiesc in Targoviste. Poate se va intampla candva si intalnirea. Sa ai pace, Dancus
pentru textul : O incercare de raspuns Dlui Doru Stefan Dancus pt. Scrum 7 dedestul de cursiva si placuta lectura, dar ai multe greseli de tipar si unele cuvinte redundante. eu as mai curata putin tufa de lastari si as sugera inainte de postare sa mai treci atent peste text ca un fel de "preventive maintenance".
de corectat:
aripioarelor de argint al pestisorilor din iazul sau = ale
unguroica = unguroaica
jgeab = jgheab
carecterului
Gembasul
apoi la lista de pomi din livada le amesteci. spui: meri, peri, visini, cirese(ciresi), piersici, caise (caisi) ba chiar castane (castani)...
"Curtea lui Iancu Lupu era întotdeauna curată, măturată în fiecare dimineaţă de către Melinda care bombănea întotdeauna" - doua intotdeauna in acceasi fraza nu suna bine. (si mai sunt). cred ca intelegi!
pentru textul : Onoarea hoţilor de cai 1 deChiar nu cred ca discutiile din subsolul acestui text ar trebui sa ia aceasta turnura politica, iar tu Virgile, uneori numeri mere cu pere si iti iese o suma de numai tu stii ce.. Deocamdata zau, ce-ti veni la comparatia aia cu mexicanii sau ti-au bagat astia cipul in creier cand dormeai? Sa revin, textul mi-a placut, este special chiar daca e feminist pana in maduva oaselor dar exprima o realitate frusta. Eu votez pentru, fara penita ca m-ar rade Virgil dau in scris. Andu
pentru textul : sandale pentru no woman's land depromit sa-l recit cu prima ocazie, sa vedem daca seamana cu ceea ce "ai auzit", lecturandu-l.. :)
pentru textul : cumpăna pe un fir de nisip demultumesc.
Pentru a înţelege un haiku, pentru a-l simţi, cred că e necesar să fim în starea şi ,,locul" autorului.
La prima lectură, rece, am observat un enunţ poetic care ar putea fi scris pe un singur rând, ca o propoziţie dezvoltată , cu topică firească, având subiect, atribut, predicat, complement etc.:
,,un stol de cocori a trecut fără sunet sub cerul de plumb".
Acest fel de scriere nu prea e recomandat în haiku, adică un singur enunţ distribuit în cele trei rânduri.
La următoarele lecturi mi-am pus întrebări: de ce acest poem are forţă? De ce are şi o forţă centripetă, şi una centrifugă? Care a fost starea autorului, precepţia lui când a scris, când a capturat acest aspect al realităţii toamnei?
Şi l-am recitit altfel. I-am depistat un kireji în cuvinte, ( nu cel clasic marcat prin liniuţă). Am citit, am contemplat, primul plan din poem:
,,un stol de cocori” ...unul oarecare, ca multe altele, undeva în orizontul apropiat...şi privindu-l, atâtea amintiri, atâtea nostalgii năvălesc...şi cât de frumos le e zborul! Cât de bine organizaţi! Primul preia tot aerul în piept uşurându-le zborul celorlalte. Şi gândurile pot continua. După această pauză, citesc:
,, a trecut fără sunet
sub cerul de plumb”
Acum sunt în alt plan. Aici. Cocorii acolo, tot mai departe. Ceva ne leagă: şi eu şi cocorii sub acelaşi cer de plumb, sub aceeaşi apăsare a toamnei. Mă întreb: când au trecut de nu i-am auzit?! De ce nu i-am auzit? Poate eu sunt prea prinsă cu alte sunete…sau poate ei ştiu a-şi purta mai lin greutăţile…şi gândurile se pot succeda precum zborul lin al cocorilor.
Încerc un mic artificiu grafic:
un stol de cocori -
a trecut fără sunet
sub cerul de plumb
Am citit cu plăcere un haiku ,,altfel"! Mi-a adus toamna mai aproape.
pentru textul : haiku deCumva cred ca ai probleme la "incheierea" strofelor... "alături de inima ca un fluture speriat/ a blondei de lângă geam" nu prea merge, poate rearanjezi topica. "uruitul roților strivind popoare de tălpi imprimate în sufletul asfaltului"... strofa bogata in semnificatii si construita bine. "inima blondei"... e oarecum hilar... e ca si cum ai spune ca si blondele au inima :)... definesti femeia printr-o calitate nesemnificativa si apoi ii pui alaturi un element de esenta.
pentru textul : Heat deunul dintre cele mai frumoase texte pe care le-am citit la tine, Adriana. Doamne, serios, dar tu chiar ești poetă.
pentru textul : cinsprezece dePagini