Îmi place cum conduci ideea, cum așezi confiența între tine și cititor pe un plan secundar, cum prospețimea imaginii nu se pierde contrar unor cuvinte uzuale, cum tu, simplu ipochimen, mă faci pe mine, simplu ipochimen, să nu îmi pară deloc rău că te citesc. Este un poem pe care îl "împenițez" cu plăcere din rațiunile amintite până acum. remarc puterea simbolică a versurilor: dădeau din aripi a zbor erau mai flămânde în vis și: ei veniseră cu târnăcoape și lopeți nu au făcut decât să sângereze tăcuți găsiseră îngropați niște oameni i-au luat repede și i-au târât acasă precum și "trop-ăiala" acestora: nenăscuții lumii ne mușcau de glezne și ploaia ne umplea sticluțele cu amoniac atent, paul
pe hermeneia nu e necesara invitatia ptr a deveni membru, dupa cum stii. fiecare face dupa cuviintă sau dorintă. ma bucur ca ti-a placut acest poem de dragoste. uneori cuvintele, vazand iubirea umana, se iubesc si ele, uneori le iese mai bine chiar. e si bine si rau multumesc inca odata
Mulțumesc mult, Marina. Îți mulțumesc și pentru că ai venit la Cărtărești. Adaug linkul unui filmuleț din jurnalul de știri de aseară de la TVR, unde apari și tu: www.tvr.ro/articol.php?id=13684&c=99
Cezar,
întîmplarea a făcut ca deschizînd pagina editorului H să găsesc de multe ori texte semnate de tine care așteptau aprobarea unui editor. recunosc, am trimis destule în șantier. am găsit apoi aceste texte la secțiunea -atenție editor- și am apreciat că ai avut disponibilitatea să corectezi unele greșeli de editare, nu toate. am aprobat două sau trei după modificare - deși nu eram multumit mi-am asumat acest risc- pentru a avea mai multe reacții din partea cititorilor și pentru a trage tu o concluzie. cred că ai maturitatea necesară de a înțelege comentariile de mai sus și să îți găsești drumul tău.
dan, cu sylvia plath voi avea o rafuiala la un moment dat... si nu numai cu ea. am un poem scris la nervi si disparare pe care il voi pune aici, la un momet dat. a fi invins de propria ta forta este mereu un subiect suculent si spectaculos. ai vazut perfect ce era de vazut si nici nu ma mir foarte tare. alina, voi modifica si voi pune diacritice la intreg textul. pana si mie imi este greu sa-l citesc. campia va ramane campie cu diacritice. doresc sa existe ca principiu feminin in titlu, alaturi de podul masculin, ca interfata la ce va urma mai departe. cum spunea si dan, poemul este alcatuit din doua texte, poate ar fi trebuit sa se observe ca sunt diferite unul de altul si ca discurs si ca tema si ca subiect, chiar daca amandoua se doresc pasteluri. ma bucur ca treceti pe aici. :)
Vladimir si Virgil, feedback-ul vostru imi e de folos fiindca incerc trecerea la poeme mai concentrate, deocamdata nu stapanesc acest lucru bine, sper sa nu-mi mai tremure mainile in viitor.
interesant text, mai ales in partea a doua. o obiectie ar fi cea legata de tentatia blamarii in poezie, si e din cauza deficitului de morala si a parului din ochi, cel putin sofistic.
hialin, da probabil ca "pielea de sarpe aztec" e cliseu. cat despre restul, e vorba de un drum -escapadala mare. de pe autostrada poti face oricand un popas prin vreun sat, de ce nu? ajungi la mare bei o bere pe plaja, te intorci tarziu. si da, stiu ca se poate mai bine. inca sunt legata la ochi si bajbai.
Mariana, in ciuda faptului ca nu vreau sa invat si nici sa fortez pe nimeni sa ofere comentarii la comanda totusi as vrea sa reiterez faptul ca aici astepatam comentarii pertinente. De acum incolo am sa insist ca cei doi editori/moderatori pe Hermeneia sa se implice mai mult in acest sens si daca va fi nevoie vom lua si masuri disciplinare. Nu ma opun unei "personalizari" a modului in care se fac comentariile dar sub nici o forma nu vreau sa devina un fel de modalitate de trimis salutari sau alte amabilitati.
Am promis că revin, dar să vedeți, plecasem în grabă și m-am îmbrăcat pe scări. Am ajuns la ăia, intru val vârtej, că aveam în minte poezia lui Homer vis-a-vis de ciungii din urma războiului Troiei, că Virgil zicea că acolo nici unul, nici altul, ci poezia a învins, și vreo 6 oameni se uită fix la mine. Îmi strâng decent umbrela cu origine atât de sofisticată de care vă spuneam, stau cât de drept pot cu geanta cu laptop pe umăr, ăia tot fix. Îmi zic, bă, dacă juma de duzină de oameni se uită ciudat la tine, ar trebui să te uiți și tu, și-mi dau seama că nasturii de la sacou îi încheiasem la găicile de la balon. Cum nu stau deloc bine la capitolul prezență de spirit, am îngăimat ceva de genul, știți, tot nasturi se cheamă. Dar au fost amabili și au schițat un zâmbet. Ei, cam atât despre actul existențial, să trecem la lucrurile amuzante:
Așadar, foarte de acord cu Adriana când spune că atunci când poeții au început să se rărească a apărut teoria literaturii ori critica literară ca să-i facă pe alții. La faina asociere cu sunetul și cântarea, ”Carmen”, pe care Sancho le asociază foaaarte interesant unei ”calități a aerului”, și care m-a făcut să iau notițe și să scrijelesc în zid că ”sunetul este implicit legat de Logos și de actualizarea informației Intelectului Prim”, vreau să mai spun că poeta asta care mă intimidează cu lecturile ei, ne face să mergem dincolo de Logos, și tot legat de aer să asociem poezia cu D/duhul, care în mai toate limbile ancestrale se chema ”suflare de vânt”, și ce e poezia altceva decât inspirația suflării?
Va trebui să recunosc că în ziua de azi poezia, chiar mai mult decât religia, a rămas destul de izolată pe ultima baricadă a actului de ”a da formă acelui ceva fără de formă”. Perfect de acord cu distincția pe care tot Adriana o face între imaginație și fantezie, dar n-am înțeles cum e cu fluturele. Eu aș fi zis invers: că tocmai ”fluturele imaginativ” e ”baza” acelor concepte.
Landerul de sky îmi amintește de o super secvență din filmul ”Contact”, unde un om de știință (Jodie Foster) e trimis pe-o altă planetă din altă galaxie și când vede frumusețile de acolo spune: ”nu există cuvinte pentru așa frumusețe,... ar fi trebuit să trimită un poet”. Sky, toate trei laolaltă o vor salva, și numai toate trei, le-ai numit bine.
sincer pe mine mă deranjează destul de mult felul în care (nu) sunt aşezate evrsurile. Nu înţeleg rostul slash-urilor, nu înţeleg de ce trebuie să fie aşa şi nu cu final de rând în loc de slash. Mă rog. În rest, despre poem aş zice că m-a atras, că e interesant, dar aş lucra mai mult la primul vers/propozitie care mi se pare prea lung/ă în comparaţie cu restul. mai trec pe aici, un an nou fericit!
Frumos, da senzatii inedite, are versuri concluzive filosofice care tin discursul in frau. Se vede ca totul e bine strunit. Multumesc pentru lectura. Calin, baletist apare si la Bacovia :) de fapt in poezia "Balet" era "lunecau baletistele albe".
cu mai putine adjective, textul era si mai bun (parerea mea, evident) si se apropia prin minimalism mai mult de culturile est asiatice. dar, pe de alta parte, decriptat, textul ar fi devenit "lizibil" doar pentru un "ochi" mai experimentat
Mie nu. Îmi pare mai gândită varianta asta. Prima mi-a dat o senzație de plutire, de risipire, de înălțare. Cea de a doua variantă nu mă atinge. O pot imagina, o înțeleg, o apreciz, dar nu o simt. Dar eu nu am fost la munte, Vladimir. Tu știi cum te-a cotropit. Sau cum te-a supus. :) Mă bucur că ai spart gheața provocându-ne cu un haiku. Cu tot ce înseamnă. Parcă aveam nevoie.
Singurul pasaj care mi-a atras în mod special atenția este cel al Alinei Manole:
„pe rând eram unul
eram celălalt
cineva însă
era într-un plus
ca într-o cruce
îşi ţinea tălpile
înlipite de cer
ca pentru un salt mortal
înspre viaţă
nouă ne rămâneau
nostalgiile ierburile pieţele
din care năşteam
scări de griuri
prin anotimpuri”
În rest - multă vorbărie și mult balast, deși ca experiment - este un lucru interesant. Eugen.
Draga Bobadil,
E posibil să ai dreptate, doar că, având în vedere că scrii aşa: "lungiți ideile până aproape de limita răbdării eventualilor cititorilor Dvs., probabil destui de puțini", adica producând nişte amuzante greşeli de exprimare şi de gramatică, noi doi nu avem ce discuta.
O fi democraţie, inclusiv pe hermeneia, dar noi doi facem parte din clase intelectuale diferite...
A celor care stăpânesc limba română, pe de o parte, şi a celor care n-o stăpânesc, pe de alta.
Aranca, Faptul că ai remarcat cîteva elemente esențiale, mai ales efectul surselor de lumină-amplasamentul lor optim în scenă fiind extrem de migălos- mă bucură și îti mulțumesc. Referitor la acea decalare de cîțiva cm, acolo, avem o pasăre în cădere, care este susținută de surata ei pentru a restabili un echilibru în zbor –așadar, aripă peste aripă, tehnic vorbind și sec, un efect de pîrghie. Profetul, Mulțumesc pentru recomandare; de regulă, atunci cînd uploadezi o imagine, esti atenționat într-o fereastră interactivă, asupra a două elemente de control: rezoluția maximă admisă și size of file în KB; dacă le depășești, esti refuzat. Nu, nu uităm care este scopul hermeneia, dar să nu uităm că avem acolo și un tab pe care scrie – arte vizuale.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
aş reciti-o
pentru textul : Scrisoare deÎmi place cum conduci ideea, cum așezi confiența între tine și cititor pe un plan secundar, cum prospețimea imaginii nu se pierde contrar unor cuvinte uzuale, cum tu, simplu ipochimen, mă faci pe mine, simplu ipochimen, să nu îmi pară deloc rău că te citesc. Este un poem pe care îl "împenițez" cu plăcere din rațiunile amintite până acum. remarc puterea simbolică a versurilor: dădeau din aripi a zbor erau mai flămânde în vis și: ei veniseră cu târnăcoape și lopeți nu au făcut decât să sângereze tăcuți găsiseră îngropați niște oameni i-au luat repede și i-au târât acasă precum și "trop-ăiala" acestora: nenăscuții lumii ne mușcau de glezne și ploaia ne umplea sticluțele cu amoniac atent, paul
pentru textul : așa a fost depe hermeneia nu e necesara invitatia ptr a deveni membru, dupa cum stii. fiecare face dupa cuviintă sau dorintă. ma bucur ca ti-a placut acest poem de dragoste. uneori cuvintele, vazand iubirea umana, se iubesc si ele, uneori le iese mai bine chiar. e si bine si rau multumesc inca odata
pentru textul : domnul salvează regina deMulțumesc mult, Marina. Îți mulțumesc și pentru că ai venit la Cărtărești. Adaug linkul unui filmuleț din jurnalul de știri de aseară de la TVR, unde apari și tu: www.tvr.ro/articol.php?id=13684&c=99
pentru textul : Lansarea "Oublier en avant/Uitarea dinainte" – Marlena Braester deCezar,
pentru textul : în zori deîntîmplarea a făcut ca deschizînd pagina editorului H să găsesc de multe ori texte semnate de tine care așteptau aprobarea unui editor. recunosc, am trimis destule în șantier. am găsit apoi aceste texte la secțiunea -atenție editor- și am apreciat că ai avut disponibilitatea să corectezi unele greșeli de editare, nu toate. am aprobat două sau trei după modificare - deși nu eram multumit mi-am asumat acest risc- pentru a avea mai multe reacții din partea cititorilor și pentru a trage tu o concluzie. cred că ai maturitatea necesară de a înțelege comentariile de mai sus și să îți găsești drumul tău.
dan, cu sylvia plath voi avea o rafuiala la un moment dat... si nu numai cu ea. am un poem scris la nervi si disparare pe care il voi pune aici, la un momet dat. a fi invins de propria ta forta este mereu un subiect suculent si spectaculos. ai vazut perfect ce era de vazut si nici nu ma mir foarte tare. alina, voi modifica si voi pune diacritice la intreg textul. pana si mie imi este greu sa-l citesc. campia va ramane campie cu diacritice. doresc sa existe ca principiu feminin in titlu, alaturi de podul masculin, ca interfata la ce va urma mai departe. cum spunea si dan, poemul este alcatuit din doua texte, poate ar fi trebuit sa se observe ca sunt diferite unul de altul si ca discurs si ca tema si ca subiect, chiar daca amandoua se doresc pasteluri. ma bucur ca treceti pe aici. :)
pentru textul : campia/podul dee o poezie care...lasa urme adanci. mi-a placut mult!
pentru textul : Hemoragii deprima parte mi se pare cam prea "retorica". ultima parte (cu exceptia acelui nefericit "groteasca") pare sa fie mai reusita
pentru textul : 3D<-------->nD deatat? viscolul tine de obicei o saptamana sau doua, cel mai putin cateva zile. homelessul in asteptarea ultimei supe spera la o imbratisare mai lunga!
pentru textul : homeless deesti valoare. fara ultimele cinci versuri dadeam penita. dar poate tre sa recitesc, poate nu m-am prins eu de susta
pentru textul : octopus devă mulțumesc pentru lectură și vă doresc o duminică frumoasă!
pentru textul : servis auto deVladimir si Virgil, feedback-ul vostru imi e de folos fiindca incerc trecerea la poeme mai concentrate, deocamdata nu stapanesc acest lucru bine, sper sa nu-mi mai tremure mainile in viitor.
pentru textul : treisprezece deVirgil, vizuala ta inspiră, e plină de farmec, mister delicat, regret strunit! Păcat că ai renunțat la experimentul de luni.
pentru textul : if you go away deda, asa este domnule Manolescu. de unde sa deducem ca este de preferat sa nu ne fie frica.
pentru textul : deja vu cu iz de levănțică și camfor deinteresant text, mai ales in partea a doua. o obiectie ar fi cea legata de tentatia blamarii in poezie, si e din cauza deficitului de morala si a parului din ochi, cel putin sofistic.
pentru textul : Balada despărțirii dehialin, da probabil ca "pielea de sarpe aztec" e cliseu. cat despre restul, e vorba de un drum -escapadala mare. de pe autostrada poti face oricand un popas prin vreun sat, de ce nu? ajungi la mare bei o bere pe plaja, te intorci tarziu. si da, stiu ca se poate mai bine. inca sunt legata la ochi si bajbai.
pentru textul : In văzul lumii deMariana, in ciuda faptului ca nu vreau sa invat si nici sa fortez pe nimeni sa ofere comentarii la comanda totusi as vrea sa reiterez faptul ca aici astepatam comentarii pertinente. De acum incolo am sa insist ca cei doi editori/moderatori pe Hermeneia sa se implice mai mult in acest sens si daca va fi nevoie vom lua si masuri disciplinare. Nu ma opun unei "personalizari" a modului in care se fac comentariile dar sub nici o forma nu vreau sa devina un fel de modalitate de trimis salutari sau alte amabilitati.
pentru textul : nimeni nu va ști deAdrian, mă bucură aprecierea ta.
Cu stimă
P.S. Felicitări pentru numirea ca editor. Cred că va aduce echilibru, polemici cordiale și în general multe beneficii site-ului. Mult succes !
pentru textul : viaţa în direct dechiar nu mă interesează! bye bye
pentru textul : I have a dream deSky, e frumos să spui că poezia va salva lumea.
Am promis că revin, dar să vedeți, plecasem în grabă și m-am îmbrăcat pe scări. Am ajuns la ăia, intru val vârtej, că aveam în minte poezia lui Homer vis-a-vis de ciungii din urma războiului Troiei, că Virgil zicea că acolo nici unul, nici altul, ci poezia a învins, și vreo 6 oameni se uită fix la mine. Îmi strâng decent umbrela cu origine atât de sofisticată de care vă spuneam, stau cât de drept pot cu geanta cu laptop pe umăr, ăia tot fix. Îmi zic, bă, dacă juma de duzină de oameni se uită ciudat la tine, ar trebui să te uiți și tu, și-mi dau seama că nasturii de la sacou îi încheiasem la găicile de la balon. Cum nu stau deloc bine la capitolul prezență de spirit, am îngăimat ceva de genul, știți, tot nasturi se cheamă. Dar au fost amabili și au schițat un zâmbet. Ei, cam atât despre actul existențial, să trecem la lucrurile amuzante:
Așadar, foarte de acord cu Adriana când spune că atunci când poeții au început să se rărească a apărut teoria literaturii ori critica literară ca să-i facă pe alții. La faina asociere cu sunetul și cântarea, ”Carmen”, pe care Sancho le asociază foaaarte interesant unei ”calități a aerului”, și care m-a făcut să iau notițe și să scrijelesc în zid că ”sunetul este implicit legat de Logos și de actualizarea informației Intelectului Prim”, vreau să mai spun că poeta asta care mă intimidează cu lecturile ei, ne face să mergem dincolo de Logos, și tot legat de aer să asociem poezia cu D/duhul, care în mai toate limbile ancestrale se chema ”suflare de vânt”, și ce e poezia altceva decât inspirația suflării?
Va trebui să recunosc că în ziua de azi poezia, chiar mai mult decât religia, a rămas destul de izolată pe ultima baricadă a actului de ”a da formă acelui ceva fără de formă”. Perfect de acord cu distincția pe care tot Adriana o face între imaginație și fantezie, dar n-am înțeles cum e cu fluturele. Eu aș fi zis invers: că tocmai ”fluturele imaginativ” e ”baza” acelor concepte.
Landerul de sky îmi amintește de o super secvență din filmul ”Contact”, unde un om de știință (Jodie Foster) e trimis pe-o altă planetă din altă galaxie și când vede frumusețile de acolo spune: ”nu există cuvinte pentru așa frumusețe,... ar fi trebuit să trimită un poet”. Sky, toate trei laolaltă o vor salva, și numai toate trei, le-ai numit bine.
Dar cu pași mici, numai cu pași mici.
pentru textul : Războiul rece dintre ştiinţă şi poezie desincer pe mine mă deranjează destul de mult felul în care (nu) sunt aşezate evrsurile. Nu înţeleg rostul slash-urilor, nu înţeleg de ce trebuie să fie aşa şi nu cu final de rând în loc de slash. Mă rog. În rest, despre poem aş zice că m-a atras, că e interesant, dar aş lucra mai mult la primul vers/propozitie care mi se pare prea lung/ă în comparaţie cu restul. mai trec pe aici, un an nou fericit!
raul
pentru textul : calea de mijloc deFrumos, da senzatii inedite, are versuri concluzive filosofice care tin discursul in frau. Se vede ca totul e bine strunit. Multumesc pentru lectura. Calin, baletist apare si la Bacovia :) de fapt in poezia "Balet" era "lunecau baletistele albe".
pentru textul : cheile detuturor va multumesc.
pentru textul : Djamal Mahmoud-poet român deera pentru albinele care locuiesc in hexagoane:) ai dreptate, de la scoala mi se trage! mai mereu aveam cate un 4 in plus... Se modifica acu! multam!
pentru textul : spectacol pe o scenă înclinată decu mai putine adjective, textul era si mai bun (parerea mea, evident) si se apropia prin minimalism mai mult de culturile est asiatice. dar, pe de alta parte, decriptat, textul ar fi devenit "lizibil" doar pentru un "ochi" mai experimentat
pentru textul : Neant defoloseste butonul "editeaza". (sub text, dreapta)
pentru textul : Tu ești femeie deMie nu. Îmi pare mai gândită varianta asta. Prima mi-a dat o senzație de plutire, de risipire, de înălțare. Cea de a doua variantă nu mă atinge. O pot imagina, o înțeleg, o apreciz, dar nu o simt. Dar eu nu am fost la munte, Vladimir. Tu știi cum te-a cotropit. Sau cum te-a supus. :) Mă bucur că ai spart gheața provocându-ne cu un haiku. Cu tot ce înseamnă. Parcă aveam nevoie.
pentru textul : ... deSingurul pasaj care mi-a atras în mod special atenția este cel al Alinei Manole:
„pe rând eram unul
eram celălalt
cineva însă
era într-un plus
ca într-o cruce
îşi ţinea tălpile
înlipite de cer
ca pentru un salt mortal
înspre viaţă
nouă ne rămâneau
nostalgiile ierburile pieţele
din care năşteam
scări de griuri
prin anotimpuri”
În rest - multă vorbărie și mult balast, deși ca experiment - este un lucru interesant. Eugen.
pentru textul : Dumnezeu poate locui şi singur deDraga Bobadil,
pentru textul : Între Orfeu şi Euridice deE posibil să ai dreptate, doar că, având în vedere că scrii aşa: "lungiți ideile până aproape de limita răbdării eventualilor cititorilor Dvs., probabil destui de puțini", adica producând nişte amuzante greşeli de exprimare şi de gramatică, noi doi nu avem ce discuta.
O fi democraţie, inclusiv pe hermeneia, dar noi doi facem parte din clase intelectuale diferite...
A celor care stăpânesc limba română, pe de o parte, şi a celor care n-o stăpânesc, pe de alta.
Aranca, Faptul că ai remarcat cîteva elemente esențiale, mai ales efectul surselor de lumină-amplasamentul lor optim în scenă fiind extrem de migălos- mă bucură și îti mulțumesc. Referitor la acea decalare de cîțiva cm, acolo, avem o pasăre în cădere, care este susținută de surata ei pentru a restabili un echilibru în zbor –așadar, aripă peste aripă, tehnic vorbind și sec, un efect de pîrghie. Profetul, Mulțumesc pentru recomandare; de regulă, atunci cînd uploadezi o imagine, esti atenționat într-o fereastră interactivă, asupra a două elemente de control: rezoluția maximă admisă și size of file în KB; dacă le depășești, esti refuzat. Nu, nu uităm care este scopul hermeneia, dar să nu uităm că avem acolo și un tab pe care scrie – arte vizuale.
pentru textul : Lemuria dePagini