Parerea mea este ca folosirea pluralului substantivului "dalta" nu face bine poemului. "Daltile" devin simple ustensile, scule, nu stiu daca asta ai urmarit, dar nu cred. Nu reusesc sa descifrez nici semnul cabalistic care sta afisat pe ecranul meu la sfarsitul titlului, atat in pagina principala cat si in cea de text. O fi tot vreo chestie de-a lui ex-Gates? In rest, textul e bun de citit. Andu
text care ar putea să fie mai bun dacă ar renunța la rețeta (răsuflată după părerea mea) lui „se ia... ”, la surîs și la îngeri. îmi este greu să accept dar uneori trebuie să recunoaștem că există cuvinte care nu mai reușesc să spună nimic. poate doar în construcții excepțional de reușite.
cind sufletul ne striga si ne facem ca nu auzim scriem (in engleza, romana :p)... sau pictam...uneori doar tacem...important este sa ne ridicam de unde am cazut (beacuse it's not about the fall, it's about the recovery), sa ne luam in brate si sa iertam atit pe noi cit si pe cei ce nu o pot face...de ce? degeaba..
Rumi mi-ar zice:
'Be silent now
Say fewer and fewer praise poems
Let yourself become living poetry'
Amestec ermetic (unitar/consistent sau, pur si simplu, sincretic?) de simboluri plecand de la hieroglifele (egiptene) - devenite "hemoglife" (jertfa de sange adusa) la "masa tacerii" a "tatalui", "sinodul" (greierilor? - fortare poate acceptabila ), "sarutul" (lui Iuda), "durerea fiului" (batuta in cuie), iar, in fine, abia la sfarsit (si pacat ca doar acolo!) ceva care trezeste fiorul poetic: "râsul își ridică indecent/ coloana infinită/din amprentele fericirii"
Un poem excelent! E un discurs liric de o sinceritate dezarmantă ca o spovedania în faţa unui duhovnic prieten. E o detaşare de sinele văzut ca un străin. E profund introspectiv şi are inserţii mistico-filozofice. La început, când l-am privit, am crezut că nu voi avea răbdare să îl citesc. Acum simt nevoia să îl reiau, să te ascult cum îmi vorbeşti. M-ai câştigat :)
Bobadile, in primul rind ca daca te referi la ce ma gindesc eu, pe Hermeneia astfel de texte se numesc remarcate. Ma tem ca tu inca esti cu mintea in agonistan, daca nu si cu inima. Acolo se numesc asa. Si tocmai faptul ca nu ai observat asta ma face sa imi dau seama ca interpretarea ta tendentioasa "banuiesc ca este acelasi mecanism gaunos de pe agonia" sa fie esentialmente eronata. Aici textele nu se recomanda, aici textele se remarca. In consiliul Hermeneia aceasta remarcare se observa. E o diferenta de principii. In acelasi timp acest proces nu este arbitrar, asa cum acuzi tu. In ce priveste concluziile, HUO si propunerile tale ma tem ca va trebui sa te dezamagesc. Procesul pus la punct exclude in mod intentionat acest gen de transparenta. Din motive care, din punctul nostru de vedere sint "de un bun simt nici macar prea literar". Acordarea unei penite de aur reprezinta un anumit lucru, remarcarea unui text reprezinta altceva. Hermeneia are o echipa editoriala si de conducere care are o anumita viziune. Nu este vorba de un vot de popularitate. Nici o editura nu practica ce propui tu. Si asta tocmai pentru a se asigura independenta editorilor si a propunerilor lor. Deci, asa cum spuneam, procesul nu e arbitrar cum insinuezi tu. Tocmai de aceea e mai laborios. Nu sint multi editori si au si ei viata lor, nu pot fi online tot timpul. Si nici altii nu se prea inghesuie ca sa devina editori. Iar daca e sa ma gindesc la cum vorbesti tu cu unii din editorii de pe Hermeneia nici nu ma mir ca nu sint multi care sa isi doreasca sa fie.
Regret că trebuie să revin (pentru că pe H se șterg comentarii), volumul acesta de versuri este o risipă de hârtie iar Dorin Cozan (Cocozan cum îmi place mie să-l alint uneori) este un foarte slab scriitor de poezie, un începător.
Lipsit de orice fel de inspirație, el își trimite prozodia într-un teritoriu doar de el știut, undeva între suprarealism țărănism și asterix și obelix.
Mereu m-am întrebat de unde provin aplaudacii acestui bugetar de la circa de filozofie, prăfuit deși încă tânăr și care nu este capabil să scrie un vers.
aşa zic şi eu. încercăm să facem poezie. dacă nu reuşim, încercăm din nou. Submediocru nu este textul, mi se pare un pic prea mult. Mediocru este. Şi din punctul meu de vedere e genial, nu o să explic de ce, dar e genial. Mulţumesc pentru comentarii, ar fi foarte frumos dacă ar fi şi mai aplicate, pentru că eu nu pot să îmi dau seama de ce e submediocru dacă nu îmi spuneţi. Nu?
naivitatea este o boală grea dar tratabilă atunci când întâlneşti oameni care te zguduie din temelii.
nu întâmplător sunt pe acest site.
am înţeles comentariul d-voastră şi vă asigur de tot respectul chiar dacă mi-am permis un comentariu mai degajat.numai bine.
în primul rând, sper că nu vâ supără criticile acide.
în al doilea rând: "visuri", sau "vise"? și dacă "visuri", de care? de-alea cu ochii deschiși sau de-alea scrise pe hârtie de Revelion?
apoi: premisele sunt foarte interesante.
și mai departe: îmi place mult densitatea asta a scriiturii, dar totuși...., "să-i tipărească în pergamentul fără memorie pecetea unor gânduri de iubire."....?
nu în ultimul rând. La o proză așa de scurtă nu ar trebui să am niciun răgaz să respir. Or...eu m-am cam plictisit de la "excrescențele închipuirii"...:)
raspund aici mesajului absolut "barbatesc" pe care mi l-ati lasat altundeva si tin sa va asigur ca foliculina mea e bine merci in limite fiziologice; in plus, eu nu m-am referit la dvs. ca persoana, ins, individ, detinator de testosteron etc; necunoscandu-va, mi s-ar parea absolut deplasat. ci numai la textul de mai sus, pentru care, repet, singur ati cerut comentarii. ma iertati ca ale mele n-au fost conforme asteptarilor dumneavoastra... si, daca mai aveti ceva sa-mi comunicati ori vreo oala sparta pentru care sa-mi cereti socoteala, puteti folosi adresa de mail de la profilul meu...dar, va rog, nu mai scuturati prin subsolurile altora traista cu nemultumiri. sau cu umori. toate bune.
domnule jorz daca ati pomenit de clisee, s-ar cuveni sa dati si exemple. eu sunt aici sa invat, sa descopar si sa indrept. textul este desprins dintr-o nuvela. nu inteleg care e treaba cu lungimea?
am remarcat: "Pe pajiștea retinei trec lăcuste Cu salt seducător, cu toc si fuste" (mă duce cu gândul la stilul lui Topârceanu) "E Martie. Oftez! Ce tristă soartă: Doar eu sunt un erou fără pereche!" "autobus" este autobuz...
Este vorba de viata reala vazuta ca pe un cosmar. Imaginile nu sunt una in continuarea celeilalte, sunt confuze ca si un puzzle. Este o incercare de a scapa de toate obstacolele ("strig") care are ca finalitate refugiul intr-o personalitate de gheata, un "castel funebru", o minte rece.
Ora tarzie este de vina: si penita, bineinteles, pentru motivele aratate in comentariul precedent si pentru bucuria trezita in mine cu aceasta poezie...
Pe vremuri inventasem ”epifanigramele”. Plecând de la epifanii (arătare Divintatii sub o forma mai mult sau mai puţin simbolică – vezi şi epifenomen : un fenomen secundar care însoţeşte un fenomen esenţial) ; prin transfer semantic : ”epifanigramă” - ceva care îţi atrage atenţia că în spatele său se întâmplă altceva esenţial. Ca, de exemplu, visezi cu ochii deschişi că peste un timp te vei întâlni cu o persoană (o şi vezi cum arată dar pe care nu ai cunoscut-o niciodată) care va juca un rol deosebit în viaţa ta ; şi lucru chiar se întâmplă.
De data asta ”aforema” (de asemenea inventată de subsemnatul) ar vrea să sugereze că în spatele unui enunţ, mai mult sau mai puţin aforistic, meditaţia (Zen de care încerc să mă apropii, dar şi de alte tipuri) îţi produce un ”ínsight” cu totul neaşteptat ca şi rezolvarea unui koan. Că reuşesc (sau nu) să scot ”aforeme” ca lumea, este cu totul altceva. Principalul este că mă straduiesc. Ca în perioada în care am locuit într-un oraş din provincie. Când aveam un cunoscut director la ”Legume şi fructe”. Şi de câte ori îl vizitam la servici era luat la rost de şefii din Bucureşti că nu îşi face planul. Răspunsul invariabil era : ”Mă străduiesc, tovarăşu’ Cutare, mă strduiesc ! ”. În ajunul unui An Nou, făcându-i o vizită, îşi strânge rapid lucrurile şi-mi zice : Hai, că dau de băut !. Cu ce ocazie ? Am primit de la Centru o primă. Păi ţi-ai făcut planu’ ?. Nu, da au văzut că m-am străduit !
Ma amuzi. Si stii de ce? Pe vremea cind eram eu editor sef peste doi moderatori care mai ramasesera pe aici, eu am facut propunerea sa fii exclus definitiv de pe site. Ulterior am revenit pentru ca mi-am dat seama ca potentialul tau conflictual poate atrage vizualizari. Am fost exclus din echipa de editori pentru ca, la momentul respectiv, eram editor si pe un al site, desi regulamentul Hermeneia era imprecis. Acum ma vad nevoit sa-ti iau apararea.
Da Ai un stil malitos de a comenta. iei in bascalie tot. Dar cine nu te cunoaste nu te intelege. Cind am fost numit editor sef pe site mai erau Bianca Goean si Marina Nicolaev. Imi pare rau ca Virgil Titarenco a devenit din ce in ce mai restrictiv. Pe de alta parte e site-ul lui. Regulamentul e atit de rigid incit te crezi intr-o biserica de penticostali(nu ca as avea ceva cu ei). Dar fiind vorba despre un site de cultura( si nu ma refer numai la literatura) eu optez pentru o mai mare deschidere. E drept. Domnul Titarenco ne face un favor ca putem posta pe H. Dar tot domnul Titarenco ar trebui sa se ocupe de atragerea unor autori de valoare. Echipa de editori si moderatori doar comenteaza si remarca textele. Atit. As intreba citi membri noi au fost anul trecut? Citi membri activi are acest site? Statistic vorbind, cind am venit aici ca editor, mi-am dorit sa fac din acest site un nume de referinta online. Am fost singurul editor care s-a autosuspendat(doamne ce dor imi e de vremurile alea). Adevarul e ca Virgil Titarenco a avut si va avea(nu stiu pentru cit timp) la indemina niste oameni valorosi. Din pacate, el este doar administrator de site. Mai devreme sau mai tirziu ii va pierde. Asa ca, Bobadile, imparte banii saracilor. Ei macar traiesc. Nu comenteaza.
Lucian, să știi că nu începe rău. Numai că pe parcurs, cam de pe la "Părea un fel de sfârșit de lume", poezia se pierde, devine alambicată. Mai mult, nu înțeleg deloc versul acesta: "Erau ;I cei care aruncau vreascuri în focul ce fața lui Iisus lumina"?!! (ca idee, în versul alb se folosește mai puțin inversiunea ca procedeu stilistic, sună cam artificial; prima parte tocmai de aceea e mai reușită). "Patru sau Pavel, sau Paul a fugit" e inutil și greoi spus. "Părea un fel de sfârșit de lume" nu merge. Și părea, și "un fel de" în același vers... Cred că ar merge ceva mai hătărât aici, mai simplu, dar puternic spus. "s-au spart rănile care în dimineață I s-au făcut Lui până la sânge de fiecare soldat pe față" - din nou, exprimare încărcată, inversiune care dă un efect nedorit, de artificial. Aș rescrie poezia aceasta, Lucian. Dă-i o șansă mai bună, are potențial, iar în ultimul timp am observat că ai început să te debarasezi și să ai o altă apropiere de poezie. Iar asta mă bucură, pentru că am urmărit evoluția ta aici de ceva vreme.
Cine e in trecere si nu numai, prin Paris, poate contacta Institutul Cultural Roman pentru a participa inca, la concertele programate in cadrul Festivalului.
Rafael, daca nu te-ai prins ce legatura este intre expresia ta si boacana mea din gimnaziu atunci cel mai bine e sa iti recitesti ce ai scris despre intentii. Nu cred ca a te adresa cu draga e echivalent cu a te tine de dupa git, cel putin din punctual meu de vedere. Daca nu intelegi ce inseamna a colabora cu securitatea sau cu comunismul inseamna ca fie ai colaborat cu ei, fie nu intelegi limba romana. Securitatea si comunismul nu au fost doar concepte in Romania. Cel putin in Romania in care am trait eu. N-am vorbit niciodata despre credinta ta sau a altcuiva cu dispret. Inainte sa faci afirmatii calomniatoare probabil ca ar fi de bun simt sa aduci dovezi. Luther si Calvin nu L-au reformat pe Dumnezeu. Ei au reformat Biserica. Nimeni (Luther in nici un caz nu, daca ii vei citi lucrarile si nici Calvin sau Melanchton) nu au negat vreodata existenta crestinismului inainte de ei sau inainte de anul 1000 sau cind vrei tu de la Hristos incoace. Cu atit mai putin eu nu am facut o astfel de afirmatie. Tu ma acuzi pe mine ca as veni cu "caseta cu "argumente" cunoscute" dar ma tem ca tu faci asta prin faptul ca nici macar nu incerci sa observi ca nu am facut nicaieri afirmatia ca nu ar fi existat crestinism pina la Reforma. Dar faptul ca imi imputi mie astfel de lucruri nu face decit sa demonstreze cine vine impotriva cui cu "casete" invatate mai dinainte. Eu nu am vorbit cu dispret despre credinta nimanui. Nu am facut decit sa iti raspund la intrebari si sa iti arat ca stiu foarte bine ce cred si de ce cred ceea ce cred. Tu insa ai vorbit cu dispret si batjocoritor. Ma indoiesc ca teologia protestanta a fost "descoperita intre doua sticle de tarie". Sa fie oare asta parerea ortodocsilor si a catolicilor despre teologia protestanta? As fi foarte dezamagit de ei in acest caz. Deocamdata insa cred ca este doar parerea ta. Si fiindca ti-a expus-o am sa iti spun ca teologic vorbind ideea de reforma nu apartine lui Melanchton sau lui Calvin. In esenta ideea de reforma porneste de la un adevar revolutionar, si anume adevarul ca exista un moment cind o biserica crestina (ortodoxa, protestanta, neoprotestanta, catolica, armeneasca, copta, etc, etc) inceteaza sa mai fie Biserica lui Hristos, adica moare, adica se auto-desfiinteaza, se autodistruge, fie prin imoralitate, hedonism, erezie, influx de paginism, disolutie spirituala si multe alte motive. Cu alte cuvinte inceteaza a mai fi Biserica lui Hristos chiar daca institutional sau traditional vorbind ea mai poate continua sa sa functioneze. Promotorul si initiatorul acestei idei revolutionare este, poate spre surprinderea ta, Isus Hristos despre care crestinii cred ca este Fiul lui Dumnezeu. S-ar putea sa te surprinda aceasta afirmatie dar daca vei avea bunavointa sa citesti cele 7 scrisori dictate de Isus lui Ioan in Patmos pentru 7 biserici din primul secol din Asia Mica, scrisori care sint parte din Apocalipsa si deci din canonul Noului Testament, este cu neputinta sa nu ajungi la aceeasi concluzie. N-ai nevoie nici macar de calauzire spirituala, e suficient sa ai un minim bun simt intelectual. Cu alte cuvinte, cu multe sute de ani ca Luther, Calvin si altii sa initieze Reforma Bisericii, teologia reformei era acolo in Scriptura, ei n-au facut decit sa o redescopere. Acolo Isus vorbeste despre o biserica "oarba", "goala", "moarta in ciuda faptului ca ii merge numele ca traieste", o biserica pe care El promite sa o pedepseasca, etc. E suficient sa citesti acele 7 scrisori si te vei lamuri. Acum, evident ca tu vei putea spune ca Hristos are dreptul sa vorbeasca asa dar nimeni nu da un astfel de drept lui Luther sau Calvin pentru ca ei sint oameni. Dar asta este pura ipocrizie. Papii de la Roma si alti slujitori ai bisericii au vorbit de mii de ori impotriva unei biserici sau alteia, au anatemizat, au condamnat biserici protestante sau pre-protestante, au initiat inchizitii, etc, etc. De ce acesti "oameni ai bisericii" au avut dreptul sa "judece" anumite biserici iar Luther si Calvin nu? Oare nu este o culme a arogantei necrestinesti sa pretinzi ca numai tie ti-a dat Dumnezeu "dreptul sa judeci si sa condamni" alte biserici iar altora nu? Tu vorbesti despre "opinia unor oameni care intentionat deformeaza prin traducere anumite citate din Scriptura doar pentru a justifica un curent (nu-i pot spune religie pentru in acest caz nu vad legatura cu etimologia termenului) si a fundamenta o pacaleala". Dragul meu, eu zic sa fim seriosi. Daca tu iti imaginezi ca eu n-am alta treaba decit sa ma lansez in giumbuslucuri si falsuri etimologice ca sa lansez aberatii teologice ma tem ca nu mai ai argumente de vreme ce apelezi la chestii din astea. Te asigur ca am foarte multe traduceri, versiuni si copii dupa diferite manuscrise ale cartilor Vechiului si Noului Testament si suficient de multe lexicoane si alte instrumente lexicografice care nu apartin unui "curent religios sau altuia" si ca stiu foarte bine despre ce vorbesc. Nu mi-as permite sa lansez minciuni din astea daca nu din respect pentru inteligenta celor ce citesc aici, atunci macar din frica de Dumnezeu. Cel care spera sa poata profita de ignoranta biblica a altora si care lanseaza tot felul de acuzatii din astea ieftine esti tu. De ce nu vii macar cu un singur text ca dovada daca sustii ca ai dreptate si nu te lansezi in acuzatii inflamatoare dar nefondate? Nu imi aduc aminte sa fi adus sau sa fi propus sa aducem "amendamente la Dumnezeu". Mi se pare din nou o acuzatie sforaitoare care nu spune nimic ci doar improasca de dragul de a improsca... crestineste probabil. Cine a spus sa renuntam "dupa mintea noastra omeneasca la lucruri a caror profunzime nici macar nu o putem atinge"? Care sint acele lucruri? Preotii, Maria? Hai sa fim seriosi. Acesta este "argumentul" tau? Adica atunci cind nu mai ai argumente te refugiezi in convenabila reduta a "tainei" pe care nu o putem intelege? Cum ramine cu cuvintele lui Hristos care spunea "veti cunoaste adevarul si adevarul va va face slobozi"? Sau expresia Lui nu s-a referit la "orice" adevar ci numai la cele "convenabile" unei anumite biserici institutionalizate? Sa fie clar, eu cred ca exista enorm de multe lucruri pe care nu le cunoastem si nu le vom putea intelege probabil niciodata in viata aceasta sau in trupul acesta despre Dumnezeu. Dar nu cred ca aceasta poate fi folosita ca un pretext pentru a introduce adevaruri eretice in teologia crestina . Mai devreme sau mai tirziu trebuie sa existe un criteriu dupa care Biserica si crestinul poate fi sigur daca un anumit lucru este sau nu adevarul lui Hristos. Pina la proba contrarie pentru mine acest criteriu este Sfinta Scriptura si nu altceva. Prefer ca in ziua judecatii sa fiu "acuzat" ca m-am bizuit pe Scriptura si nu pe alte "surse", fie ele brosuri protestante sau scrierile "sfintilor parinti". Din punctul meu de vedere, si repet, al meu, ele ramin la fel de pasibile sa fie "infectate" cu opinii pur omenesti. Asta nu inseamna ca nu le citesc, si pe unele si pe altele, dar nu sint ele "criteriul" pentru mine. Nu stiu ce este rau in a face "piesa de teatru din nasterea Domnului". Ma tem ca ostiliatatea ta, mai degraba "antiintelectuala", fata de dramaturgie face un mare deserviciu crestinismului. Probabil ca din punctul tau de vedere si multele filme religioase pe care le-a facut sau sustinut biserica catolica sint tot anatema. Nu m-am gindit sa judec pe nimeni daca se roaga cu ochii inchisi sau deschisi sau daca striga cind se roaga. Ma tem ca daca tu ai fi fost in ziua coboririi Duhului Sfint in Ierusalim i-ai fi batjocorit pe toti cei care strigau pe acolo. Inclusiv pe Maria, mama lui Isus care era si ea acolo. Si pe ei i-au acuzat altii ca sint beti. Eu nu m-am rugat niciodata asa dar consider o chestiune de bun simt si de respect sa ii permit fratelui meu in Hristos sa se roage cum vrea. Nu cred ca exista nicaieri in Scriptura vreun decret strict cu privire la asta. Sau daca exista ceva, exista expresia apostolului Pavel care spune la un moment dat "ma voi ruga cu duhul dar ma voi ruga si cu mintea", asta fiindca la un moment dat veni vorba si imi spuneai ca experienta spirituala a rugaciunii elimina in mare masura aportul ratiunii. Rafael, tu spui "inca de la primul comentariu am inteles ca nu ai nimic relevant sa imi spui". E foarte posibil. dar asta nu este fiindca ceea ce spun eu nu ar fi relvant ci pentru ca tu esti mult prea plin de prejudecati ca sa poti purta un dialog civilizat. Nu stiu ce intelegi tu prin "e comoda viata cind nu exista canoane". Ma tem ca habar nu ai ce inseamna ca Hristos este sfirsitul legii si inceputul harului. Ma tem ca pentru tine asta este echivalent cu "orice iti trece prin cap poate face din tine un bun crestin". Daca este asa atunci probabil ca nu ai inteles niciodata teologia Noului Testament si o confunzi, in mod voit probabil, cu tot felul de aberatii liberale. Evident ar dura mult prea mult ca sa iti explic ce insemna libertate in Hristos si ma tem ca nu te intereseaza. Scopul meu insa nu a fost sa te invat pe tine ceva ci doar sa iti spun ca gogoritele cu care vii si acuzatiile ieftine se potrivesc probabil pentru o fituica propagandista dar nu se refera la mine. Ma cunosti mult prea putin ca sa faci afirmatiile pe care le faci. Tu spui ca "restul", adica ceea ce este in afara ortodoxiei si catolicismului, sint "doar un sentiment de mila si de ciuda cum pot oamenii sa aleaga facilul si minciuna in detrimentul adevarului viu". Eu nu imi pot permite sa spun asa ceva despre catolicism sau ortodoxie. Dar te asigur ca un om care gindeste si vorbeste ca tine poate fi catolic sau ortodox dar cu siguranta nu este crestin. Adica nu are in el Spiritul lui Hristos. Sfirsitul poeziei mele se referea la altceva dar ma tem ca ai nevoie de o anumita capacitate de intelegere ca sa pricepi acel lucru. Nu am vrut sa te jignesc ci dimpotriva sint gata sa accept ca ai anumite limite de intelegere. Habar n-am cine este Padre Alberto si ce cauta in discutia asta. Daca este vorba de rugaciune de ce oare nu as fi putut eu sa ma rog pentru Padre Alberto sa i se risipeasca lui valul de pe ochi si sa poata sa vada? Avea sau are Padre Alberto sau tu monopol asupra adevarului spiritual? Oare o astfel de pretentie nu este aroganta? Nu stiu daca reactia ta este sau nu exagerata. mi se pare insa foarte plina de prejudecata si in multe locuri antiintelectuala si chiar anticrestina. Dar daca ramii totusi curios sa afli adevarul asta inseamna ca esti pe calea cea buna.
Multumesc, Adrian. Ce ti-e si cu percepțiile astea. Eu chiar eram "mandra de mine" penrru ca am terminat textul si n-am pus nici o steluta. De obicei vad si eu ruperile si aici mi s-a parut ca nu prea sunt. Dar, dupa cum se observa, nu e bine sa fii prea sigur :))
da. este o alternativă. prefer să folosesc resursele sistemului de operare. am făcut un tutorial video în care sînt prezentate setările necesare pentru diacritice.
funcții taste:
[ -ă;
]- î;
;- ș;
' -ț;
\ - â.
procedura este prezentată pe Windows 7 dar este valabilă și pentru XP sau Vista.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Parerea mea este ca folosirea pluralului substantivului "dalta" nu face bine poemului. "Daltile" devin simple ustensile, scule, nu stiu daca asta ai urmarit, dar nu cred. Nu reusesc sa descifrez nici semnul cabalistic care sta afisat pe ecranul meu la sfarsitul titlului, atat in pagina principala cat si in cea de text. O fi tot vreo chestie de-a lui ex-Gates? In rest, textul e bun de citit. Andu
pentru textul : dălțile ochilor tăi ▒ detext care ar putea să fie mai bun dacă ar renunța la rețeta (răsuflată după părerea mea) lui „se ia... ”, la surîs și la îngeri. îmi este greu să accept dar uneori trebuie să recunoaștem că există cuvinte care nu mai reușesc să spună nimic. poate doar în construcții excepțional de reușite.
pentru textul : poem rezemat de ultima vocală decind sufletul ne striga si ne facem ca nu auzim scriem (in engleza, romana :p)... sau pictam...uneori doar tacem...important este sa ne ridicam de unde am cazut (beacuse it's not about the fall, it's about the recovery), sa ne luam in brate si sa iertam atit pe noi cit si pe cei ce nu o pot face...de ce? degeaba..
Rumi mi-ar zice:
'Be silent now
Say fewer and fewer praise poems
Let yourself become living poetry'
..you got it, old friend! :p
pentru textul : Apucîndu-l de falcă deAmestec ermetic (unitar/consistent sau, pur si simplu, sincretic?) de simboluri plecand de la hieroglifele (egiptene) - devenite "hemoglife" (jertfa de sange adusa) la "masa tacerii" a "tatalui", "sinodul" (greierilor? - fortare poate acceptabila ), "sarutul" (lui Iuda), "durerea fiului" (batuta in cuie), iar, in fine, abia la sfarsit (si pacat ca doar acolo!) ceva care trezeste fiorul poetic: "râsul își ridică indecent/ coloana infinită/din amprentele fericirii"
pentru textul : Hemoglife. Numele patrafirului deUn poem excelent! E un discurs liric de o sinceritate dezarmantă ca o spovedania în faţa unui duhovnic prieten. E o detaşare de sinele văzut ca un străin. E profund introspectiv şi are inserţii mistico-filozofice. La început, când l-am privit, am crezut că nu voi avea răbdare să îl citesc. Acum simt nevoia să îl reiau, să te ascult cum îmi vorbeşti. M-ai câştigat :)
pentru textul : from scarborough fair with love deBobadile, in primul rind ca daca te referi la ce ma gindesc eu, pe Hermeneia astfel de texte se numesc remarcate. Ma tem ca tu inca esti cu mintea in agonistan, daca nu si cu inima. Acolo se numesc asa. Si tocmai faptul ca nu ai observat asta ma face sa imi dau seama ca interpretarea ta tendentioasa "banuiesc ca este acelasi mecanism gaunos de pe agonia" sa fie esentialmente eronata. Aici textele nu se recomanda, aici textele se remarca. In consiliul Hermeneia aceasta remarcare se observa. E o diferenta de principii. In acelasi timp acest proces nu este arbitrar, asa cum acuzi tu. In ce priveste concluziile, HUO si propunerile tale ma tem ca va trebui sa te dezamagesc. Procesul pus la punct exclude in mod intentionat acest gen de transparenta. Din motive care, din punctul nostru de vedere sint "de un bun simt nici macar prea literar". Acordarea unei penite de aur reprezinta un anumit lucru, remarcarea unui text reprezinta altceva. Hermeneia are o echipa editoriala si de conducere care are o anumita viziune. Nu este vorba de un vot de popularitate. Nici o editura nu practica ce propui tu. Si asta tocmai pentru a se asigura independenta editorilor si a propunerilor lor. Deci, asa cum spuneam, procesul nu e arbitrar cum insinuezi tu. Tocmai de aceea e mai laborios. Nu sint multi editori si au si ei viata lor, nu pot fi online tot timpul. Si nici altii nu se prea inghesuie ca sa devina editori. Iar daca e sa ma gindesc la cum vorbesti tu cu unii din editorii de pe Hermeneia nici nu ma mir ca nu sint multi care sa isi doreasca sa fie.
pentru textul : puterea mea e în tine deRegret că trebuie să revin (pentru că pe H se șterg comentarii), volumul acesta de versuri este o risipă de hârtie iar Dorin Cozan (Cocozan cum îmi place mie să-l alint uneori) este un foarte slab scriitor de poezie, un începător.
pentru textul : Baletistul-lansare de carte deLipsit de orice fel de inspirație, el își trimite prozodia într-un teritoriu doar de el știut, undeva între suprarealism țărănism și asterix și obelix.
Mereu m-am întrebat de unde provin aplaudacii acestui bugetar de la circa de filozofie, prăfuit deși încă tânăr și care nu este capabil să scrie un vers.
aşa zic şi eu. încercăm să facem poezie. dacă nu reuşim, încercăm din nou. Submediocru nu este textul, mi se pare un pic prea mult. Mediocru este. Şi din punctul meu de vedere e genial, nu o să explic de ce, dar e genial. Mulţumesc pentru comentarii, ar fi foarte frumos dacă ar fi şi mai aplicate, pentru că eu nu pot să îmi dau seama de ce e submediocru dacă nu îmi spuneţi. Nu?
pentru textul : ultimul poem despre tine deImi place modul lejer in care ai spus povestea, fara obiectivari inutile, doar partea vazuta dar cata betie a simturilor.
pentru textul : azi e iarăși greu de trăit denaivitatea este o boală grea dar tratabilă atunci când întâlneşti oameni care te zguduie din temelii.
pentru textul : sunt doar o atârnare denu întâmplător sunt pe acest site.
am înţeles comentariul d-voastră şi vă asigur de tot respectul chiar dacă mi-am permis un comentariu mai degajat.numai bine.
în primul rând, sper că nu vâ supără criticile acide.
în al doilea rând: "visuri", sau "vise"? și dacă "visuri", de care? de-alea cu ochii deschiși sau de-alea scrise pe hârtie de Revelion?
apoi: premisele sunt foarte interesante.
și mai departe: îmi place mult densitatea asta a scriiturii, dar totuși...., "să-i tipărească în pergamentul fără memorie pecetea unor gânduri de iubire."....?
nu în ultimul rând. La o proză așa de scurtă nu ar trebui să am niciun răgaz să respir. Or...eu m-am cam plictisit de la "excrescențele închipuirii"...:)
cu bine,
raul
pentru textul : Remora dedar cred ca exagerezi: e doar o mica incercare, mai degraba nereusita.
pentru textul : altfel dee vizibil:)
pentru textul : aristocrația normativă prospiciată din geneze și exoduri deraspund aici mesajului absolut "barbatesc" pe care mi l-ati lasat altundeva si tin sa va asigur ca foliculina mea e bine merci in limite fiziologice; in plus, eu nu m-am referit la dvs. ca persoana, ins, individ, detinator de testosteron etc; necunoscandu-va, mi s-ar parea absolut deplasat. ci numai la textul de mai sus, pentru care, repet, singur ati cerut comentarii. ma iertati ca ale mele n-au fost conforme asteptarilor dumneavoastra... si, daca mai aveti ceva sa-mi comunicati ori vreo oala sparta pentru care sa-mi cereti socoteala, puteti folosi adresa de mail de la profilul meu...dar, va rog, nu mai scuturati prin subsolurile altora traista cu nemultumiri. sau cu umori. toate bune.
pentru textul : Povestiri de la Borta Rece dedomnule jorz daca ati pomenit de clisee, s-ar cuveni sa dati si exemple. eu sunt aici sa invat, sa descopar si sa indrept. textul este desprins dintr-o nuvela. nu inteleg care e treaba cu lungimea?
pentru textul : Duelul 1 (basm crud) deam remarcat: "Pe pajiștea retinei trec lăcuste Cu salt seducător, cu toc si fuste" (mă duce cu gândul la stilul lui Topârceanu) "E Martie. Oftez! Ce tristă soartă: Doar eu sunt un erou fără pereche!" "autobus" este autobuz...
pentru textul : Sonet 151 deEste vorba de viata reala vazuta ca pe un cosmar. Imaginile nu sunt una in continuarea celeilalte, sunt confuze ca si un puzzle. Este o incercare de a scapa de toate obstacolele ("strig") care are ca finalitate refugiul intr-o personalitate de gheata, un "castel funebru", o minte rece.
pentru textul : Teenage angst degastroenterologule, ia da tu niste exemple din cele texte vizate si dintre cei pe care le promoveaza.
pentru textul : Unui mare poetastru dedin punct de vedere gramatical ce înseamnă: "prefăcut-i "?
pentru textul : suflare de viață dedomnul meu, domnia voastra nu raspundeti niciodata la comentarii? un feedback, ceva, sa se incheie procesul de comunicare...:)
pentru textul : Rugăciunea unchiului Ion deOra tarzie este de vina: si penita, bineinteles, pentru motivele aratate in comentariul precedent si pentru bucuria trezita in mine cu aceasta poezie...
pentru textul : vorbesc o latină ciudată IV dePe vremuri inventasem ”epifanigramele”. Plecând de la epifanii (arătare Divintatii sub o forma mai mult sau mai puţin simbolică – vezi şi epifenomen : un fenomen secundar care însoţeşte un fenomen esenţial) ; prin transfer semantic : ”epifanigramă” - ceva care îţi atrage atenţia că în spatele său se întâmplă altceva esenţial. Ca, de exemplu, visezi cu ochii deschişi că peste un timp te vei întâlni cu o persoană (o şi vezi cum arată dar pe care nu ai cunoscut-o niciodată) care va juca un rol deosebit în viaţa ta ; şi lucru chiar se întâmplă.
De data asta ”aforema” (de asemenea inventată de subsemnatul) ar vrea să sugereze că în spatele unui enunţ, mai mult sau mai puţin aforistic, meditaţia (Zen de care încerc să mă apropii, dar şi de alte tipuri) îţi produce un ”ínsight” cu totul neaşteptat ca şi rezolvarea unui koan. Că reuşesc (sau nu) să scot ”aforeme” ca lumea, este cu totul altceva. Principalul este că mă straduiesc. Ca în perioada în care am locuit într-un oraş din provincie. Când aveam un cunoscut director la ”Legume şi fructe”. Şi de câte ori îl vizitam la servici era luat la rost de şefii din Bucureşti că nu îşi face planul. Răspunsul invariabil era : ”Mă străduiesc, tovarăşu’ Cutare, mă strduiesc ! ”. În ajunul unui An Nou, făcându-i o vizită, îşi strânge rapid lucrurile şi-mi zice : Hai, că dau de băut !. Cu ce ocazie ? Am primit de la Centru o primă. Păi ţi-ai făcut planu’ ?. Nu, da au văzut că m-am străduit !
Mulţumit de răspuns ?
pentru textul : (3) Aforeme deMa amuzi. Si stii de ce? Pe vremea cind eram eu editor sef peste doi moderatori care mai ramasesera pe aici, eu am facut propunerea sa fii exclus definitiv de pe site. Ulterior am revenit pentru ca mi-am dat seama ca potentialul tau conflictual poate atrage vizualizari. Am fost exclus din echipa de editori pentru ca, la momentul respectiv, eram editor si pe un al site, desi regulamentul Hermeneia era imprecis. Acum ma vad nevoit sa-ti iau apararea.
pentru textul : Cantata în mi minor deDa Ai un stil malitos de a comenta. iei in bascalie tot. Dar cine nu te cunoaste nu te intelege. Cind am fost numit editor sef pe site mai erau Bianca Goean si Marina Nicolaev. Imi pare rau ca Virgil Titarenco a devenit din ce in ce mai restrictiv. Pe de alta parte e site-ul lui. Regulamentul e atit de rigid incit te crezi intr-o biserica de penticostali(nu ca as avea ceva cu ei). Dar fiind vorba despre un site de cultura( si nu ma refer numai la literatura) eu optez pentru o mai mare deschidere. E drept. Domnul Titarenco ne face un favor ca putem posta pe H. Dar tot domnul Titarenco ar trebui sa se ocupe de atragerea unor autori de valoare. Echipa de editori si moderatori doar comenteaza si remarca textele. Atit. As intreba citi membri noi au fost anul trecut? Citi membri activi are acest site? Statistic vorbind, cind am venit aici ca editor, mi-am dorit sa fac din acest site un nume de referinta online. Am fost singurul editor care s-a autosuspendat(doamne ce dor imi e de vremurile alea). Adevarul e ca Virgil Titarenco a avut si va avea(nu stiu pentru cit timp) la indemina niste oameni valorosi. Din pacate, el este doar administrator de site. Mai devreme sau mai tirziu ii va pierde. Asa ca, Bobadile, imparte banii saracilor. Ei macar traiesc. Nu comenteaza.
Lucian, să știi că nu începe rău. Numai că pe parcurs, cam de pe la "Părea un fel de sfârșit de lume", poezia se pierde, devine alambicată. Mai mult, nu înțeleg deloc versul acesta: "Erau ;I cei care aruncau vreascuri în focul ce fața lui Iisus lumina"?!! (ca idee, în versul alb se folosește mai puțin inversiunea ca procedeu stilistic, sună cam artificial; prima parte tocmai de aceea e mai reușită). "Patru sau Pavel, sau Paul a fugit" e inutil și greoi spus. "Părea un fel de sfârșit de lume" nu merge. Și părea, și "un fel de" în același vers... Cred că ar merge ceva mai hătărât aici, mai simplu, dar puternic spus. "s-au spart rănile care în dimineață I s-au făcut Lui până la sânge de fiecare soldat pe față" - din nou, exprimare încărcată, inversiune care dă un efect nedorit, de artificial. Aș rescrie poezia aceasta, Lucian. Dă-i o șansă mai bună, are potențial, iar în ultimul timp am observat că ai început să te debarasezi și să ai o altă apropiere de poezie. Iar asta mă bucură, pentru că am urmărit evoluția ta aici de ceva vreme.
pentru textul : Cafea divină decelestin, pe bune, tie iti suna romaneste versurile:
"mai mult decât din toată inima
ea va rămâne să-mi semene timpului
de la un capăt la altul" ?
eu mi-am scrintit imaginatia incercind sa inteleg ce vrea sa spuna chestia asta.
pentru textul : Viață cu floare la fereastră deCine e in trecere si nu numai, prin Paris, poate contacta Institutul Cultural Roman pentru a participa inca, la concertele programate in cadrul Festivalului.
pentru textul : SPECTRUM XXI. Premier Festival International des Musiques Spectrales deRafael, daca nu te-ai prins ce legatura este intre expresia ta si boacana mea din gimnaziu atunci cel mai bine e sa iti recitesti ce ai scris despre intentii. Nu cred ca a te adresa cu draga e echivalent cu a te tine de dupa git, cel putin din punctual meu de vedere. Daca nu intelegi ce inseamna a colabora cu securitatea sau cu comunismul inseamna ca fie ai colaborat cu ei, fie nu intelegi limba romana. Securitatea si comunismul nu au fost doar concepte in Romania. Cel putin in Romania in care am trait eu. N-am vorbit niciodata despre credinta ta sau a altcuiva cu dispret. Inainte sa faci afirmatii calomniatoare probabil ca ar fi de bun simt sa aduci dovezi. Luther si Calvin nu L-au reformat pe Dumnezeu. Ei au reformat Biserica. Nimeni (Luther in nici un caz nu, daca ii vei citi lucrarile si nici Calvin sau Melanchton) nu au negat vreodata existenta crestinismului inainte de ei sau inainte de anul 1000 sau cind vrei tu de la Hristos incoace. Cu atit mai putin eu nu am facut o astfel de afirmatie. Tu ma acuzi pe mine ca as veni cu "caseta cu "argumente" cunoscute" dar ma tem ca tu faci asta prin faptul ca nici macar nu incerci sa observi ca nu am facut nicaieri afirmatia ca nu ar fi existat crestinism pina la Reforma. Dar faptul ca imi imputi mie astfel de lucruri nu face decit sa demonstreze cine vine impotriva cui cu "casete" invatate mai dinainte. Eu nu am vorbit cu dispret despre credinta nimanui. Nu am facut decit sa iti raspund la intrebari si sa iti arat ca stiu foarte bine ce cred si de ce cred ceea ce cred. Tu insa ai vorbit cu dispret si batjocoritor. Ma indoiesc ca teologia protestanta a fost "descoperita intre doua sticle de tarie". Sa fie oare asta parerea ortodocsilor si a catolicilor despre teologia protestanta? As fi foarte dezamagit de ei in acest caz. Deocamdata insa cred ca este doar parerea ta. Si fiindca ti-a expus-o am sa iti spun ca teologic vorbind ideea de reforma nu apartine lui Melanchton sau lui Calvin. In esenta ideea de reforma porneste de la un adevar revolutionar, si anume adevarul ca exista un moment cind o biserica crestina (ortodoxa, protestanta, neoprotestanta, catolica, armeneasca, copta, etc, etc) inceteaza sa mai fie Biserica lui Hristos, adica moare, adica se auto-desfiinteaza, se autodistruge, fie prin imoralitate, hedonism, erezie, influx de paginism, disolutie spirituala si multe alte motive. Cu alte cuvinte inceteaza a mai fi Biserica lui Hristos chiar daca institutional sau traditional vorbind ea mai poate continua sa sa functioneze. Promotorul si initiatorul acestei idei revolutionare este, poate spre surprinderea ta, Isus Hristos despre care crestinii cred ca este Fiul lui Dumnezeu. S-ar putea sa te surprinda aceasta afirmatie dar daca vei avea bunavointa sa citesti cele 7 scrisori dictate de Isus lui Ioan in Patmos pentru 7 biserici din primul secol din Asia Mica, scrisori care sint parte din Apocalipsa si deci din canonul Noului Testament, este cu neputinta sa nu ajungi la aceeasi concluzie. N-ai nevoie nici macar de calauzire spirituala, e suficient sa ai un minim bun simt intelectual. Cu alte cuvinte, cu multe sute de ani ca Luther, Calvin si altii sa initieze Reforma Bisericii, teologia reformei era acolo in Scriptura, ei n-au facut decit sa o redescopere. Acolo Isus vorbeste despre o biserica "oarba", "goala", "moarta in ciuda faptului ca ii merge numele ca traieste", o biserica pe care El promite sa o pedepseasca, etc. E suficient sa citesti acele 7 scrisori si te vei lamuri. Acum, evident ca tu vei putea spune ca Hristos are dreptul sa vorbeasca asa dar nimeni nu da un astfel de drept lui Luther sau Calvin pentru ca ei sint oameni. Dar asta este pura ipocrizie. Papii de la Roma si alti slujitori ai bisericii au vorbit de mii de ori impotriva unei biserici sau alteia, au anatemizat, au condamnat biserici protestante sau pre-protestante, au initiat inchizitii, etc, etc. De ce acesti "oameni ai bisericii" au avut dreptul sa "judece" anumite biserici iar Luther si Calvin nu? Oare nu este o culme a arogantei necrestinesti sa pretinzi ca numai tie ti-a dat Dumnezeu "dreptul sa judeci si sa condamni" alte biserici iar altora nu? Tu vorbesti despre "opinia unor oameni care intentionat deformeaza prin traducere anumite citate din Scriptura doar pentru a justifica un curent (nu-i pot spune religie pentru in acest caz nu vad legatura cu etimologia termenului) si a fundamenta o pacaleala". Dragul meu, eu zic sa fim seriosi. Daca tu iti imaginezi ca eu n-am alta treaba decit sa ma lansez in giumbuslucuri si falsuri etimologice ca sa lansez aberatii teologice ma tem ca nu mai ai argumente de vreme ce apelezi la chestii din astea. Te asigur ca am foarte multe traduceri, versiuni si copii dupa diferite manuscrise ale cartilor Vechiului si Noului Testament si suficient de multe lexicoane si alte instrumente lexicografice care nu apartin unui "curent religios sau altuia" si ca stiu foarte bine despre ce vorbesc. Nu mi-as permite sa lansez minciuni din astea daca nu din respect pentru inteligenta celor ce citesc aici, atunci macar din frica de Dumnezeu. Cel care spera sa poata profita de ignoranta biblica a altora si care lanseaza tot felul de acuzatii din astea ieftine esti tu. De ce nu vii macar cu un singur text ca dovada daca sustii ca ai dreptate si nu te lansezi in acuzatii inflamatoare dar nefondate? Nu imi aduc aminte sa fi adus sau sa fi propus sa aducem "amendamente la Dumnezeu". Mi se pare din nou o acuzatie sforaitoare care nu spune nimic ci doar improasca de dragul de a improsca... crestineste probabil. Cine a spus sa renuntam "dupa mintea noastra omeneasca la lucruri a caror profunzime nici macar nu o putem atinge"? Care sint acele lucruri? Preotii, Maria? Hai sa fim seriosi. Acesta este "argumentul" tau? Adica atunci cind nu mai ai argumente te refugiezi in convenabila reduta a "tainei" pe care nu o putem intelege? Cum ramine cu cuvintele lui Hristos care spunea "veti cunoaste adevarul si adevarul va va face slobozi"? Sau expresia Lui nu s-a referit la "orice" adevar ci numai la cele "convenabile" unei anumite biserici institutionalizate? Sa fie clar, eu cred ca exista enorm de multe lucruri pe care nu le cunoastem si nu le vom putea intelege probabil niciodata in viata aceasta sau in trupul acesta despre Dumnezeu. Dar nu cred ca aceasta poate fi folosita ca un pretext pentru a introduce adevaruri eretice in teologia crestina . Mai devreme sau mai tirziu trebuie sa existe un criteriu dupa care Biserica si crestinul poate fi sigur daca un anumit lucru este sau nu adevarul lui Hristos. Pina la proba contrarie pentru mine acest criteriu este Sfinta Scriptura si nu altceva. Prefer ca in ziua judecatii sa fiu "acuzat" ca m-am bizuit pe Scriptura si nu pe alte "surse", fie ele brosuri protestante sau scrierile "sfintilor parinti". Din punctul meu de vedere, si repet, al meu, ele ramin la fel de pasibile sa fie "infectate" cu opinii pur omenesti. Asta nu inseamna ca nu le citesc, si pe unele si pe altele, dar nu sint ele "criteriul" pentru mine. Nu stiu ce este rau in a face "piesa de teatru din nasterea Domnului". Ma tem ca ostiliatatea ta, mai degraba "antiintelectuala", fata de dramaturgie face un mare deserviciu crestinismului. Probabil ca din punctul tau de vedere si multele filme religioase pe care le-a facut sau sustinut biserica catolica sint tot anatema. Nu m-am gindit sa judec pe nimeni daca se roaga cu ochii inchisi sau deschisi sau daca striga cind se roaga. Ma tem ca daca tu ai fi fost in ziua coboririi Duhului Sfint in Ierusalim i-ai fi batjocorit pe toti cei care strigau pe acolo. Inclusiv pe Maria, mama lui Isus care era si ea acolo. Si pe ei i-au acuzat altii ca sint beti. Eu nu m-am rugat niciodata asa dar consider o chestiune de bun simt si de respect sa ii permit fratelui meu in Hristos sa se roage cum vrea. Nu cred ca exista nicaieri in Scriptura vreun decret strict cu privire la asta. Sau daca exista ceva, exista expresia apostolului Pavel care spune la un moment dat "ma voi ruga cu duhul dar ma voi ruga si cu mintea", asta fiindca la un moment dat veni vorba si imi spuneai ca experienta spirituala a rugaciunii elimina in mare masura aportul ratiunii. Rafael, tu spui "inca de la primul comentariu am inteles ca nu ai nimic relevant sa imi spui". E foarte posibil. dar asta nu este fiindca ceea ce spun eu nu ar fi relvant ci pentru ca tu esti mult prea plin de prejudecati ca sa poti purta un dialog civilizat. Nu stiu ce intelegi tu prin "e comoda viata cind nu exista canoane". Ma tem ca habar nu ai ce inseamna ca Hristos este sfirsitul legii si inceputul harului. Ma tem ca pentru tine asta este echivalent cu "orice iti trece prin cap poate face din tine un bun crestin". Daca este asa atunci probabil ca nu ai inteles niciodata teologia Noului Testament si o confunzi, in mod voit probabil, cu tot felul de aberatii liberale. Evident ar dura mult prea mult ca sa iti explic ce insemna libertate in Hristos si ma tem ca nu te intereseaza. Scopul meu insa nu a fost sa te invat pe tine ceva ci doar sa iti spun ca gogoritele cu care vii si acuzatiile ieftine se potrivesc probabil pentru o fituica propagandista dar nu se refera la mine. Ma cunosti mult prea putin ca sa faci afirmatiile pe care le faci. Tu spui ca "restul", adica ceea ce este in afara ortodoxiei si catolicismului, sint "doar un sentiment de mila si de ciuda cum pot oamenii sa aleaga facilul si minciuna in detrimentul adevarului viu". Eu nu imi pot permite sa spun asa ceva despre catolicism sau ortodoxie. Dar te asigur ca un om care gindeste si vorbeste ca tine poate fi catolic sau ortodox dar cu siguranta nu este crestin. Adica nu are in el Spiritul lui Hristos. Sfirsitul poeziei mele se referea la altceva dar ma tem ca ai nevoie de o anumita capacitate de intelegere ca sa pricepi acel lucru. Nu am vrut sa te jignesc ci dimpotriva sint gata sa accept ca ai anumite limite de intelegere. Habar n-am cine este Padre Alberto si ce cauta in discutia asta. Daca este vorba de rugaciune de ce oare nu as fi putut eu sa ma rog pentru Padre Alberto sa i se risipeasca lui valul de pe ochi si sa poata sa vada? Avea sau are Padre Alberto sau tu monopol asupra adevarului spiritual? Oare o astfel de pretentie nu este aroganta? Nu stiu daca reactia ta este sau nu exagerata. mi se pare insa foarte plina de prejudecata si in multe locuri antiintelectuala si chiar anticrestina. Dar daca ramii totusi curios sa afli adevarul asta inseamna ca esti pe calea cea buna.
pentru textul : noi propovăduim un hristos nerăstignit deMultumesc, Adrian. Ce ti-e si cu percepțiile astea. Eu chiar eram "mandra de mine" penrru ca am terminat textul si n-am pus nici o steluta. De obicei vad si eu ruperile si aici mi s-a parut ca nu prea sunt. Dar, dupa cum se observa, nu e bine sa fii prea sigur :))
pentru textul : casele cu acoperișuri roșii deam facut o modificare, am taiat doua versuri la o sugestie binevenita, cred. sper ca-i ok. :o)
pentru textul : În jurul casei noastre, păpădii deda. este o alternativă. prefer să folosesc resursele sistemului de operare. am făcut un tutorial video în care sînt prezentate setările necesare pentru diacritice.
funcții taste:
pentru textul : Salvaţi de diacritice de[ -ă;
]- î;
;- ș;
' -ț;
\ - â.
procedura este prezentată pe Windows 7 dar este valabilă și pentru XP sau Vista.
Pagini