Renastere... cu perfuzii in vene funtionale are un iceberg, si cantece de leagan pentru lighioane interioare, mi-a placut mult, e un poem complet prin idee. "Nesimtitule" m-a facut sa zambesc, ce m-a deranjat putin a fost reluarea de trei ori a lui "se iau" in ultima strofa, apoi inca un "se ia". Poem complet, ca intotdeauna, mai vin.
asa se intimpla intotdeauna "toate lucrurile de care ne temeam fuseseră spuse". timpurile isi plimba "inculpatii zilei" in lumina reflectoarelor constiintei. "ne făceam că mai au importanță pentru noi le amăgeam arătîndu-le fotografii vechi locuri comune le spuneam că va fi din nou ca altă dată" nimic nu se va mai intoarce, doar nostalgia noastra veche, de buzunar va mai ilumina din cind in cind aceasta incapere insalubra a trecutului, ca o pivnita cu lucruri inutile desperecheate de care nu mai are nevoie nimeni.
mi-a plăcut în mod deosebit finalul, care dă și explicația poemului. extinzându-l, mi-aș permite să cred că suntem într-adevăr ( în limita impusă de spațio-temporalitate și de nou înșine ca ființe mărginite) pulbere de fluturi eterni, "incinerați în somnul de care ne temem." foarte frumos spus. o idee pe care o iau mai departe cu mine.
Virgil m-am referit la partea aceasta "folosirea... sau a unui cont Hermeneia de către mai multe persoane se sancționează imediat cu anularea contului"... nimeni nu spune de clone. Aranca te rog termina cu aprecierile la persoana mea si anii pe care ii am de acasa... esti ultima persoana care ar putea sa vorbeasca despre asa ceva... nu vad de ce amesteci dezamagirea mea fata de manevrele tale de culise deloc demne de o doamna si textul pe care l-ai scris. Probabil pentru ca nu ai destule argumente... pentru asta trebuie glagorie, stiu.Macar sa fi avut bunul simt sa nu-ti mai lipesti pe frunte lucruri care te posteaza in culpa... asta m-a deranjat... nonsalanta cu care ne-ai spus ca incalci regulamentul. Era cu totul altceva anuntul la care m-am referit si era textual redat, cu tot cu partea cu laudatul. Cat despre "mai citeste" imi asum indemnul dar n-am sa citesc "Cosmopolitan" doar pentru a avea cu tine subiecte comune. Am pus niste intrebari pertinente iar tu n-ai raspuns la ele. Scuza-ma dar nu mai continui. Te las pe tine sa faci pe țața.
Alma, in privinta gusturilor si sistemului tau de valori m-am lamurit. Nichita a fost la un pas de premiul Nobel. In fine, de asta poporul roman nu va evolua in veci, pentru ca isi ignora valorile si se mai bate si cu pumnul in piept: suntem za best. Literatura si publicatul nu se rezuma la bani. Puteti participa la concursuri de manuscrise, chiar anul acesta s-au tinut cateva din cate stiu. Le castigati si veti fi publicati. Nu va costa nimic, doar hartia si expedierea coletului. Sau chiar si in word, prin email, daca le aranjati frumos.Trimiteti manuscrisele la edituri, o editura cu capital mai mare poate face un gest de 50-100 de carti... asta bineinteles daca anumiti critici, poeti sau editori, persoane care se pricep la literatura, considera ca merita sa fiti publicati. Simplu. Pot da si exemple dar... va las pe voi sa va straduiti.
sapphire, deschiderea oferita de prima propozitie sugereaza un discurs amplu care o sustine, prin partea a 2-a, asemeni unei curgeri ...in sus. astfel se explica apasarea de care vorbiti. ce se intampla insa daca rastorni crucea? solomon, intr-adevar, auto-sacrificiul implica o accepare, o ataraxie care permite trecerea de la carne la spirit si invers. cred ca descartes ar fi multumit de rezolvarea poetica a comunicarii celor 2 substante. mi-a iesit, recunosc, la limita. ma bucura prezenta ta aici acteon, e bine. ai identificat una din mizele textului, ceea ce putea crea senzatii de diluare sau pierdere din intensitate. de la o vreme, aud muzici colorate. multumesc
Imi pare rau, pe 26 mai nu voi fi in tara. Regret. As fi vrut sa te cunosc, Profetule. Si pe bobadil, de asemenea. Totusi, as vrea sa am cartea. Cui si unde platesc pentru a o primi postal? Stefan Doru Dancus
crochiuri in linii simple parca detasate de autor lasind dire lungi de lumina prin intunericul amintirilor. in ciuda stilului usor telegrafic pastreaza oarecum modul de expunere dorit. poem in proza. de altfel, ceea ce este inca o data bine creionat, este chiar autoportretul autorului atit de asemanator unui copil ascuns in coaja unui om mare... "gamela" are o valoare ridicata comparativ cu prima secventa. sfirsitul remarcabil : "de fiecare dată când mă prinde viscolul scot gamela din suflet și-aștept o schijă să împrăștie viața pe haine". de citit acest text.
Textul are nostalgie şi o tristeţe parcă nedesluişită. Cred că asta e miza textului.
Mi se pare că experimentezi fraza scurtă. A ieşit destul de ok. Şi mi se mai pare că e puţină biografie aici.
Sixtus, onoarea și cîștigul sînt de partea mea. Și da, am vrut să devină un pretext. Un pretext lipsit de artificiul unei puneri în scenă. Un pretext „natural”. Sînt de acord cu privire la inutilitatea tehnicii. Poezia nu este artizanat. Cîndva vorbeam despre ce spunea Bernstein in The Poetry of Earth. Daca poti tinde acolo si daca nu pornesti de acolo nu esti decit un mestesugar. Mulțumesc pentru comentariu
"Domnule Buricea, am o curiozitate: ii veti califica drept "rezultati dintr-un viol" pe toti cei care nu va gusta asa-zisele poezii?" poate, pe toti cei care nu VOR gusta asa-zisele poezii? Stii ce Lisandru? Nu dau doi bani pe spusele tale, mai bine ai invata corect limba! De altfel, se vede ca esti rezultatul studiilor incomplete si al peregrinarilor prin lume, fara rezultat!
pentru pasajul acesta care merită din plin evidențiat:
doar universul nostru devine rotund și simplu
te trezești din senin gîndindu-te la primul sărut
sau la ce rost au afișele motivaționale
pe pereții unui coridor
cînd toate neoanele sînt arse
e noapte amorțești de frig
pe un tomberon de gunoi
și se face brusc crăciun
îți vine să îți intri în propriul pîntec
să te cuibărești printre mațe calde și coaste să asculți
la nesfîrșit
o noapte preasfințită
cu zâmbetul pe buze...
foarte frumos începutul poemului. reuşeşti să trimiţi lectorul într-o lume străveche, apoi să-l treci prin cârpa asta de viaţă şi să-l aduci la stadiul de fotografie îngălbenită. se pare că asta este evoluţia. mai avem viitor?!
(un singur lucru a rămas, totuşi, neschimbat: "reclamele pentru diferite cocteiluri erau lipite de cozile zmeilor"...).
da, am simţit că s-a petrecut o adevărată transfigurare!
cam prea multa proza de tip banc pe aici. probabil ca daca se vroia si se incerca se putea obtine un fel de text poetic, dar asa, e doar o povestire, pe ici pe colo putin lirica dar nu altceva. in orice caz, nici prea logica nu prea poate sa fie de vreme ce si fumatul cit si macul probabil ca ar fi indus la somn. dar despre asta probabil un medic s-ar putea exprima mai competent. finalul e cam aiurea si cam fortat. te lasa cam cu ramii cu capul plin de sampon si se se opreste apa.
nu cred că e neterminată metafora. cum e un paianjen? eu îl văd mereu la pândă.
aici aveţi dreptate, dar în sensul că e "trezvie". stare de priveghere duhovnicească, trezire a sufletului, de gardă a fiinţei umane faţă de condiţia lui. sau pe aici.
nu mă supăr niciodată pe oamenii cu care dialoghez.
Nu mi-a plăcut în vreun fel aparte, dar bun poem.
Nu mi-a plăcut ce nu-mi place mai mereu la această trebuie să recunoaștem chiar și în cor dacă e musai genială Ioană și Barac și Grigore toți laolaltă, sunt aceleași două lucruri un fel de repetabila povară a lui Păunescu parcă era dar el se referea la altceva.
1/ Poemul are o osatură extrem de transpirată de efortul creației, transpirație care pe alocuri miroase a chanel de la ciorap.
2/ Dacă este epic, ca acesta, poemul devine previzibil de la un moment dat încolo și te îndeamnă să-l citești pe sărite ca pe yellow pages.
Altfel, bun poem.
Bine ai revenit pe Hermeneia văd că toată lumea se bucură, mă bucur și io ca să nu bat la ochi.
Andu
și eu îți zic bine ai venit și te încurajez să scrii pe viitor tot mai bine, nu mai folosi atât de multe metafore, sunt sigură că ai citit destule mai reușite decât cele de aici.
Unless ești vreun nume deja în poezie și mă pui la încercare (habar n-am) scrie mai simplu la început, altfel textele tale îmi vor părea la fel de entuziasmante ca o poluție nocturnă.
Margas
Francisc, eu aș spune că aș face asta doar dacă aș fi Pavel. Asta dacă nu cumva era doar o întrebare retorică. Curgerea de pe cruce e oricum în sus, nu-i așa? Și nu am spus că nu-i susținută deschiderea, ci doar că e mai întunecată și că transmite pe altă intensitate partea a doua. Desigur, sunt doar percepțiile mele subiective, poezia este foarte frumoasă așa cum este.
poezia aceasta reușește să transmită o stare, reușești cu grație să redai aici un tablou care impresionează prin atmosferă, discursul poetic este unul în care nostalgicul se etalează fără artificiozitate, fără emfază verbală, sincere aprecieri,
Mmmm, safir, safir! Cum se face că... uite, îmi simte și mie cineva lipsa? Ăăăă, "umplură" nu e 'perfect'. Mda, ... "umpluseră" să știți că merge muuult mai bine... Cred că o să schimb. Mai las să mai ningă de două ori, și-l schimb. Mulțumesc de atenție.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
poezia si sahul - finalurile:) lipsea un „să”:) multam, Raul Coldea, zile bune iti doresc!
pentru textul : să deRenastere... cu perfuzii in vene funtionale are un iceberg, si cantece de leagan pentru lighioane interioare, mi-a placut mult, e un poem complet prin idee. "Nesimtitule" m-a facut sa zambesc, ce m-a deranjat putin a fost reluarea de trei ori a lui "se iau" in ultima strofa, apoi inca un "se ia". Poem complet, ca intotdeauna, mai vin.
pentru textul : eufemisme si clișee deIn ceea ce priveste textul, nu pot decat sa-i invidiez pe cei care nu empatizeaza. Multumesc.
pentru textul : Obiecte fragile deBine v-am găsit, mulțumesc de încurajare, mă bucur că ți-a plăcut.
pentru textul : Undeva amețitor de aproape deasa se intimpla intotdeauna "toate lucrurile de care ne temeam fuseseră spuse". timpurile isi plimba "inculpatii zilei" in lumina reflectoarelor constiintei. "ne făceam că mai au importanță pentru noi le amăgeam arătîndu-le fotografii vechi locuri comune le spuneam că va fi din nou ca altă dată" nimic nu se va mai intoarce, doar nostalgia noastra veche, de buzunar va mai ilumina din cind in cind aceasta incapere insalubra a trecutului, ca o pivnita cu lucruri inutile desperecheate de care nu mai are nevoie nimeni.
pentru textul : Paseo de los Tristes demi-a plăcut în mod deosebit finalul, care dă și explicația poemului. extinzându-l, mi-aș permite să cred că suntem într-adevăr ( în limita impusă de spațio-temporalitate și de nou înșine ca ființe mărginite) pulbere de fluturi eterni, "incinerați în somnul de care ne temem." foarte frumos spus. o idee pe care o iau mai departe cu mine.
pentru textul : spitalul de fluturi deCand pisica neagra trece prin iarba nu inseamna altceva decat ca un biet animalut se indreapta spre un loc oarecare si atat. :)
pentru textul : Pisica neagră deVirgil m-am referit la partea aceasta "folosirea... sau a unui cont Hermeneia de către mai multe persoane se sancționează imediat cu anularea contului"... nimeni nu spune de clone. Aranca te rog termina cu aprecierile la persoana mea si anii pe care ii am de acasa... esti ultima persoana care ar putea sa vorbeasca despre asa ceva... nu vad de ce amesteci dezamagirea mea fata de manevrele tale de culise deloc demne de o doamna si textul pe care l-ai scris. Probabil pentru ca nu ai destule argumente... pentru asta trebuie glagorie, stiu.Macar sa fi avut bunul simt sa nu-ti mai lipesti pe frunte lucruri care te posteaza in culpa... asta m-a deranjat... nonsalanta cu care ne-ai spus ca incalci regulamentul. Era cu totul altceva anuntul la care m-am referit si era textual redat, cu tot cu partea cu laudatul. Cat despre "mai citeste" imi asum indemnul dar n-am sa citesc "Cosmopolitan" doar pentru a avea cu tine subiecte comune. Am pus niste intrebari pertinente iar tu n-ai raspuns la ele. Scuza-ma dar nu mai continui. Te las pe tine sa faci pe țața.
pentru textul : Despre noi și Anca Florian deAlma, in privinta gusturilor si sistemului tau de valori m-am lamurit. Nichita a fost la un pas de premiul Nobel. In fine, de asta poporul roman nu va evolua in veci, pentru ca isi ignora valorile si se mai bate si cu pumnul in piept: suntem za best. Literatura si publicatul nu se rezuma la bani. Puteti participa la concursuri de manuscrise, chiar anul acesta s-au tinut cateva din cate stiu. Le castigati si veti fi publicati. Nu va costa nimic, doar hartia si expedierea coletului. Sau chiar si in word, prin email, daca le aranjati frumos.Trimiteti manuscrisele la edituri, o editura cu capital mai mare poate face un gest de 50-100 de carti... asta bineinteles daca anumiti critici, poeti sau editori, persoane care se pricep la literatura, considera ca merita sa fiti publicati. Simplu. Pot da si exemple dar... va las pe voi sa va straduiti.
pentru textul : story of a city deDe cand ii spun lui Virgil sa inventeze si penite negre! S-ar potrivi perfect una aici. Ba chiar mai multe!
pentru textul : dumitru compune un necrolog pentru el însuși desapphire, deschiderea oferita de prima propozitie sugereaza un discurs amplu care o sustine, prin partea a 2-a, asemeni unei curgeri ...in sus. astfel se explica apasarea de care vorbiti. ce se intampla insa daca rastorni crucea? solomon, intr-adevar, auto-sacrificiul implica o accepare, o ataraxie care permite trecerea de la carne la spirit si invers. cred ca descartes ar fi multumit de rezolvarea poetica a comunicarii celor 2 substante. mi-a iesit, recunosc, la limita. ma bucura prezenta ta aici acteon, e bine. ai identificat una din mizele textului, ceea ce putea crea senzatii de diluare sau pierdere din intensitate. de la o vreme, aud muzici colorate. multumesc
pentru textul : crucile deImi pare rau, pe 26 mai nu voi fi in tara. Regret. As fi vrut sa te cunosc, Profetule. Si pe bobadil, de asemenea. Totusi, as vrea sa am cartea. Cui si unde platesc pentru a o primi postal? Stefan Doru Dancus
pentru textul : Mirabile Dictu decrochiuri in linii simple parca detasate de autor lasind dire lungi de lumina prin intunericul amintirilor. in ciuda stilului usor telegrafic pastreaza oarecum modul de expunere dorit. poem in proza. de altfel, ceea ce este inca o data bine creionat, este chiar autoportretul autorului atit de asemanator unui copil ascuns in coaja unui om mare... "gamela" are o valoare ridicata comparativ cu prima secventa. sfirsitul remarcabil : "de fiecare dată când mă prinde viscolul scot gamela din suflet și-aștept o schijă să împrăștie viața pe haine". de citit acest text.
pentru textul : last man standing I deTextul are nostalgie şi o tristeţe parcă nedesluişită. Cred că asta e miza textului.
pentru textul : anii aceia deMi se pare că experimentezi fraza scurtă. A ieşit destul de ok. Şi mi se mai pare că e puţină biografie aici.
Sixtus, onoarea și cîștigul sînt de partea mea. Și da, am vrut să devină un pretext. Un pretext lipsit de artificiul unei puneri în scenă. Un pretext „natural”. Sînt de acord cu privire la inutilitatea tehnicii. Poezia nu este artizanat. Cîndva vorbeam despre ce spunea Bernstein in The Poetry of Earth. Daca poti tinde acolo si daca nu pornesti de acolo nu esti decit un mestesugar. Mulțumesc pentru comentariu
pentru textul : downloadez poezii de"Domnule Buricea, am o curiozitate: ii veti califica drept "rezultati dintr-un viol" pe toti cei care nu va gusta asa-zisele poezii?" poate, pe toti cei care nu VOR gusta asa-zisele poezii? Stii ce Lisandru? Nu dau doi bani pe spusele tale, mai bine ai invata corect limba! De altfel, se vede ca esti rezultatul studiilor incomplete si al peregrinarilor prin lume, fara rezultat!
pentru textul : Agheorghesei, Aioanei, Acatrinei depentru pasajul acesta care merită din plin evidențiat:
doar universul nostru devine rotund și simplu
te trezești din senin gîndindu-te la primul sărut
sau la ce rost au afișele motivaționale
pe pereții unui coridor
cînd toate neoanele sînt arse
e noapte amorțești de frig
pe un tomberon de gunoi
și se face brusc crăciun
îți vine să îți intri în propriul pîntec
să te cuibărești printre mațe calde și coaste să asculți
la nesfîrșit
o noapte preasfințită
frumos!
pentru textul : o noapte preasfințită decu zâmbetul pe buze...
pentru textul : transfigurare defoarte frumos începutul poemului. reuşeşti să trimiţi lectorul într-o lume străveche, apoi să-l treci prin cârpa asta de viaţă şi să-l aduci la stadiul de fotografie îngălbenită. se pare că asta este evoluţia. mai avem viitor?!
(un singur lucru a rămas, totuşi, neschimbat: "reclamele pentru diferite cocteiluri erau lipite de cozile zmeilor"...).
da, am simţit că s-a petrecut o adevărată transfigurare!
Mulțumesc frumos, Mariana! E prea mult ce spui...
pentru textul : sofa chess desă încerc să schimb cate ceva
pentru textul : Zborul decam prea multa proza de tip banc pe aici. probabil ca daca se vroia si se incerca se putea obtine un fel de text poetic, dar asa, e doar o povestire, pe ici pe colo putin lirica dar nu altceva. in orice caz, nici prea logica nu prea poate sa fie de vreme ce si fumatul cit si macul probabil ca ar fi indus la somn. dar despre asta probabil un medic s-ar putea exprima mai competent. finalul e cam aiurea si cam fortat. te lasa cam cu ramii cu capul plin de sampon si se se opreste apa.
pentru textul : jester denu cred că e neterminată metafora. cum e un paianjen? eu îl văd mereu la pândă.
aici aveţi dreptate, dar în sensul că e "trezvie". stare de priveghere duhovnicească, trezire a sufletului, de gardă a fiinţei umane faţă de condiţia lui. sau pe aici.
nu mă supăr niciodată pe oamenii cu care dialoghez.
pentru textul : trezvie deNu mi-a plăcut în vreun fel aparte, dar bun poem.
pentru textul : orizont de aşteptare 0 deNu mi-a plăcut ce nu-mi place mai mereu la această trebuie să recunoaștem chiar și în cor dacă e musai genială Ioană și Barac și Grigore toți laolaltă, sunt aceleași două lucruri un fel de repetabila povară a lui Păunescu parcă era dar el se referea la altceva.
1/ Poemul are o osatură extrem de transpirată de efortul creației, transpirație care pe alocuri miroase a chanel de la ciorap.
2/ Dacă este epic, ca acesta, poemul devine previzibil de la un moment dat încolo și te îndeamnă să-l citești pe sărite ca pe yellow pages.
Altfel, bun poem.
Bine ai revenit pe Hermeneia văd că toată lumea se bucură, mă bucur și io ca să nu bat la ochi.
Andu
și eu îți zic bine ai venit și te încurajez să scrii pe viitor tot mai bine, nu mai folosi atât de multe metafore, sunt sigură că ai citit destule mai reușite decât cele de aici.
pentru textul : tu nu ai de unde să ştii deUnless ești vreun nume deja în poezie și mă pui la încercare (habar n-am) scrie mai simplu la început, altfel textele tale îmi vor părea la fel de entuziasmante ca o poluție nocturnă.
Margas
Francisc, eu aș spune că aș face asta doar dacă aș fi Pavel. Asta dacă nu cumva era doar o întrebare retorică. Curgerea de pe cruce e oricum în sus, nu-i așa? Și nu am spus că nu-i susținută deschiderea, ci doar că e mai întunecată și că transmite pe altă intensitate partea a doua. Desigur, sunt doar percepțiile mele subiective, poezia este foarte frumoasă așa cum este.
pentru textul : crucile depoezia aceasta reușește să transmită o stare, reușești cu grație să redai aici un tablou care impresionează prin atmosferă, discursul poetic este unul în care nostalgicul se etalează fără artificiozitate, fără emfază verbală, sincere aprecieri,
pentru textul : Singurătăți și absint deai creat imagini fantastice, o lume imposibila, un straniu vis... m-a impresionat in mod deosebit acest poem.
pentru textul : Reverie deMmmm, safir, safir! Cum se face că... uite, îmi simte și mie cineva lipsa? Ăăăă, "umplură" nu e 'perfect'. Mda, ... "umpluseră" să știți că merge muuult mai bine... Cred că o să schimb. Mai las să mai ningă de două ori, și-l schimb. Mulțumesc de atenție.
pentru textul : Fără să știi de"îmi vor rebobina sufletul
cu fire toarse din scamele de ceaţă
căzute din altă lume" - frumos.
cred ca la ultimul vers, fiind pe masa de operatie, ar fi trebuit altceva decat "împuşcat".
pentru textul : entitatea 000 deotrăvit ar fi cuvantul mai potrivit aici.
simpatic textul deși pe alocuri maniera este școlărească
pentru textul : Între cer şi Vale dePagini