Ok, lipseşte punctuaţia, dar sunt sigur că dacă autorul ar fi vrut ca noaptea să nu fie subiect, ar fi trântit o virgulă după termen ori ar fi fragmentat. Dar, da, interesantă observaţia Mariei. I-aş reproşa textului versurile prăfuite "scoate amintiri
de sub lespezi" şi grandoarea unor concepte ("suflet/amintiri/vise), asta în măsura în care nici contextul nu le ajută. Un text ceva mai slăbuţ decât de obicei.
Un eveniniment deosebit, faceţi lucruri frumoase la Sibiu, o adevărată capitală europeană a culturii. Mă bucur pentru editorul revistei Algoritm Literar, Silviu Guga, dar şi pentru directorul editurii ATU din Sibiu, domnul Niu Herişanu pentru că vor fi actorii Serilor Argotice şi nu pot decât să vă felicit pentru aceste reuşite evenimente culturale.
Fain scris, insa mie cel putin mi-e dor de cocktailurile tale... si stii de ce? Erau mai putin previzibile, cel putin pentru mine, decat tot ce postezi in ultima vreme. La urma urmei sunt bune si prozele astea-jurnal la ceva, nu-i asa? Parca te scapa de o povara... si maine e o alta zi... Dar vreau sa-ti spun ca la ora asta mi se pare cea mai tare lectie aia cand la urma, cand suna clopotelul, ai priceput ca n-ai de ce sa-ti fie rusine. Andu
Mi-a plăcut să citesc acest poem cu părinţi, însă ai putea renunţa la
"acum,
când mă uit la mersul planetei,
îmi vine să plâng cu ce viteză aleargă." - pentru că sună rupt din context, la fel ca şi "coliziune" - înlocuieşte cu altceva.
Foarte interesantă strofa a doua, minunată, chiar.
well, Adriana, pe vremea cînd erai moderator aveai putere... politică. acum va trebui eu să îmi găsesc timp să analizez problema. am spus timp? nașpa, cum zboară....
de ce nu apare penita in pagina principala... sau e numai la mine?
nu de altceva, dar eu eram pregatit si chiar scrisesem un comm cu penita, dar cand am vazut ca textul mai are o penita, si nu orice fel de penita, data chiar de Adriana... am zis, destul o singura penita!
Doua penite pentru 'blestemata de nevoie' e prea mult!
Ar fi ca 'nevoia' atunci când rătăcești cheile, rătăcești și ușa... devine de nesuportat și...
'te culci cu faţa în jos,
ca într-un lan de apă roşie'
sau mă rog, cu toții știm că noi, bărbații, avem probleme în distingerea nuanțelor.
Deci o penița implicită de la mine dacă nu apare a Adrianei.
Felicitări!
Linea, tu, care asculți toamnele din toate unghiurile frunzelor, redându-le culoarea chiar și după căderea lor, cum să nu te atingă o înălțare din pântec? Mulțam pentru atingerea din cuvinte. Călin, în mine această construcție e simplă, a curs totul lin, am scris așa, agale. Mă voi gândi de ce se văd alambicate. O fi vreun labirint în castelul acesta, castel care de la exterior pare simplu, însă pătrunzând în el vezi numai întortocheli. Kafkiană ființă. :) Ai perceput și viziunea, și memoria suspendată între, și firul emoției sublimat, și strădania de a înțelege rosturile, și ale coborârii, și ale înălțării. Mulțam fain.
citesc și nu prea știu ce să spun. detest să spun „text slab”. indiferent sub ce text sînt nevoit să o scriu. dar nu înțeleg ce vrea acest text care mi se pare ușor inestetic. poate pentru că eu încerc să vizualizez prea mult.
andule romanul Parfum e scris de Patrick Suskind. filmul, desi l-am iubit, n-am priceput nici pana azi cine joaca sau cine regizeaza. iar poema de mai sus imi pare jalnica. stop joc.
pentru a respecta pe ceilalti care doresc sa editeze cit si principiile NetEtiquette, rugamintea este de a nu posta mai mult de doua texte pe zi. multumesc.
care sint blocajele mele? scuze pentru offtopic dar chiar mi sa stirnit curiozitatea. si sa nu spui ca am un blocaj cu regulamentul pentru ca un spatiu reglementat nu este un blocaj ci o conditie a convietuirii sociale. desi pina si animalele manifesta rudimente (si chiar mai mult decit rudimente) de legi de convietuire. deci, care imi sint blocajele, domnule ovYus?
Virgil, daca 16 useri ( si nu neaparat 16 novici) posteaza un text in cateva ore, inevitabil, in timp f scurt, fara vina sa, primul user care a postat nu isi va vedea textul in acea lista, textul scapand si eventualilor comentatori. Nu stiu inca daca s-a ajuns la situatia descrisa de mine, eu te rog doar sa o analizezi. Eu cred ca si novicii trebuie incurajati, ca doar pentru asta exista atelierele literare. Sigur, nu agreez atacurile.
a, ok, acum, daca tot m-am aruncat in discutia asta, sa si vorbesc, nu? :) Virgil, m-a ametit putin versul asta: "m-a privit zburător cînd pluteam" desi cred ca eram nitelus "ambetata" de micul fragment: "caut femeie cu ochii aceia de fiară cu care" inteleg ca e replica si ca ai vrut sa o dai repede (si n-a iesit deloc rau) dar nu uita ca venetienele intorc foarte limpede imaginea... mi-ati facut pofta de joaca...cred ca am si eu un text (ceva mai vechi) despre barbati (intamplator gasiti, nu cautati). ma duc sa-l scutur de praf.
"dormitor astral"... memoria aceasta a pragurilor e in sine o chestiune foarte serioasa, un soi de schematizare a perceptiei intr-un univers bidimensional, un fel de turtire a pasiunii... dar "astral" e total nepotrivit. As mai lucra strofele 2 si 3.
adrian, poemul este foarte aproape de sufletul meu... o zi fără poezie pentru că este o zi ÎN INTERIORUL poeziei... "vâslele ce mi se-ntorc acasă // cu fiece val, un gest de trădare" imi plac indeosebi. și "marinari bolnavi de nemurire", desigur. mai putin, pentru că obișnuit, tocit, imi par: "în fiecare scoică, un fir de copil / în fiecare copil ascunsă o bătrânețe"... dar, cu toata inima, o peniță !
Eu cred ca ai doua idei in jurul carora mai poti lucra "Muze ce-mi alăptați nopțile" si "Muze ce-mi alăptați nopțile". Restul... nu prea merita. Versul "Și la tarab-am învățat marketingul." este destul de slab si non-poetic. Ti-as sugera sa transformi marketingul ala in ceva... marketingul viselor/somnului... macar sa ii dai o tenta. Din moment ce nu tii cont de prozodie este inutil sa utilizezi cratima in contextul de fata. Cred ca se poate, incearca sa lucrezi pe text mai multa vreme, nu le posta la primul impuls. Ialin
of, aceasta risipa de penite, si nu numai aici, cât de departe poate merge omul atunci când devine o simpla personificare a subiectivismului! tragismul care a inspirat poemul ramâne si este real, dar n-ajunge ca sa-l faca mare pe cel care scrie despre el. chiar daca-i place Oanei.
Din ciclul Repetiţii, Buletin de Vaslui, dubla 14, nu am ce să fac, dau peniţa lui Dorin. O merită. Este un fapt lansarea lui pe orbita literaturii noatre. Eu sunt de acord cu el, il citesc si ca prozator şi ca poet, sunt de acord cu el şi mai sunt şi de acord cu el ca prozator şi ca poet.
P.S. Uitasem un lucru extrem de important şi anume: Felicitări, Maurice Bejart! Peniţa merge în artă, oricum.
Poemul începe excelent cu o anume aromă cunoscută "filmele intră în poeme verzui cu pețiolul legat de regizor," recitesc cu placere și strofa a doua, "am rulota mea, sunt vedetă în viața unor oameni dragi, de câte ori urc printre ei cu mâinile legate îmi dau să mănânc pizza și ultimele noutăți luminoase" precum și sfârșitul poemului bine regizat de Paul :)
Mulțumesc pentru explicație.
Va veni și comentariul mai la obiect în curând. Deocamdată sunt cu un ochi pe Hermeneia (să mă achit de unele responsabilități) și cu unul pe lucrarea de licență.
Așteptările dumneavoastră sunt legitime. Promit să revin :)
era starea din momentul când am scris poezia, dar ai dreptate. am recitit și mi se pare mult mai potrivit fără, parcă nu se leagă de nicio culoare.
mulțumesc mult pentru că ți-ai făcut timp să arunci un ochi peste poezia mea!
pe lângă. mai încearcă, nu te descuraja. odată o să-ți și iasă. e ca un sport extrem versu' 3 văd la tine. dar de el se leagă toate, chiar și firescul. de aceea e justă prima întrebare.
chiar dacă prin unlele locuri mai există clișee textul în întregul lui are fior poetic. poate prin simpla lui naivitate. am remarcat ultimele două versuri:
„din veacul nostru de singurătate curgea praful ca dintr-o biblie veche”
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Oriana, într-adevăr, e o tristețe aici, ca în mai toate textele mele (cred). Optimismul din real trebuie echilibrat cumva. :) Mulțumesc.
pentru textul : kansas in june deOk, lipseşte punctuaţia, dar sunt sigur că dacă autorul ar fi vrut ca noaptea să nu fie subiect, ar fi trântit o virgulă după termen ori ar fi fragmentat. Dar, da, interesantă observaţia Mariei. I-aş reproşa textului versurile prăfuite "scoate amintiri
pentru textul : crochiuri nocturne dede sub lespezi" şi grandoarea unor concepte ("suflet/amintiri/vise), asta în măsura în care nici contextul nu le ajută. Un text ceva mai slăbuţ decât de obicei.
Un eveniniment deosebit, faceţi lucruri frumoase la Sibiu, o adevărată capitală europeană a culturii. Mă bucur pentru editorul revistei Algoritm Literar, Silviu Guga, dar şi pentru directorul editurii ATU din Sibiu, domnul Niu Herişanu pentru că vor fi actorii Serilor Argotice şi nu pot decât să vă felicit pentru aceste reuşite evenimente culturale.
pentru textul : Serile Artgotice - februarie 22 deFain scris, insa mie cel putin mi-e dor de cocktailurile tale... si stii de ce? Erau mai putin previzibile, cel putin pentru mine, decat tot ce postezi in ultima vreme. La urma urmei sunt bune si prozele astea-jurnal la ceva, nu-i asa? Parca te scapa de o povara... si maine e o alta zi... Dar vreau sa-ti spun ca la ora asta mi se pare cea mai tare lectie aia cand la urma, cand suna clopotelul, ai priceput ca n-ai de ce sa-ti fie rusine. Andu
pentru textul : prison game I deMi-a plăcut să citesc acest poem cu părinţi, însă ai putea renunţa la
"acum,
când mă uit la mersul planetei,
îmi vine să plâng cu ce viteză aleargă." - pentru că sună rupt din context, la fel ca şi "coliziune" - înlocuieşte cu altceva.
Foarte interesantă strofa a doua, minunată, chiar.
pentru textul : poem cu părinți deatentie la "privesc trupul acesta"...
pentru textul : melancolie 2.0 demi a placut finalul indeosebi, insa cel putin aici era bine daca scapai de tentatia de a explicita ideile, adica de ce nu si cu voalul la gura?
pentru textul : în memoria lui ion nimerencu dewell, Adriana, pe vremea cînd erai moderator aveai putere... politică. acum va trebui eu să îmi găsesc timp să analizez problema. am spus timp? nașpa, cum zboară....
pentru textul : intersection dede ce nu apare penita in pagina principala... sau e numai la mine?
pentru textul : Perpetuum robia denu de altceva, dar eu eram pregatit si chiar scrisesem un comm cu penita, dar cand am vazut ca textul mai are o penita, si nu orice fel de penita, data chiar de Adriana... am zis, destul o singura penita!
Doua penite pentru 'blestemata de nevoie' e prea mult!
Ar fi ca 'nevoia' atunci când rătăcești cheile, rătăcești și ușa... devine de nesuportat și...
'te culci cu faţa în jos,
ca într-un lan de apă roşie'
sau mă rog, cu toții știm că noi, bărbații, avem probleme în distingerea nuanțelor.
Deci o penița implicită de la mine dacă nu apare a Adrianei.
Felicitări!
Linea, tu, care asculți toamnele din toate unghiurile frunzelor, redându-le culoarea chiar și după căderea lor, cum să nu te atingă o înălțare din pântec? Mulțam pentru atingerea din cuvinte. Călin, în mine această construcție e simplă, a curs totul lin, am scris așa, agale. Mă voi gândi de ce se văd alambicate. O fi vreun labirint în castelul acesta, castel care de la exterior pare simplu, însă pătrunzând în el vezi numai întortocheli. Kafkiană ființă. :) Ai perceput și viziunea, și memoria suspendată între, și firul emoției sublimat, și strădania de a înțelege rosturile, și ale coborârii, și ale înălțării. Mulțam fain.
pentru textul : înălțarea din pântec decitesc și nu prea știu ce să spun. detest să spun „text slab”. indiferent sub ce text sînt nevoit să o scriu. dar nu înțeleg ce vrea acest text care mi se pare ușor inestetic. poate pentru că eu încerc să vizualizez prea mult.
pentru textul : doi ochi deCe surpriza Mini! aici, acum. Iti doresc succes la vorbe si inspiratie cu carul. Adrian
pentru textul : Timp străin de noi deandule romanul Parfum e scris de Patrick Suskind. filmul, desi l-am iubit, n-am priceput nici pana azi cine joaca sau cine regizeaza. iar poema de mai sus imi pare jalnica. stop joc.
pentru textul : Esență de Marie depentru a respecta pe ceilalti care doresc sa editeze cit si principiile NetEtiquette, rugamintea este de a nu posta mai mult de doua texte pe zi. multumesc.
pentru textul : DANIEL defrumos, pentru mine starea descrisa, gesturile...sunt perfecte. iti multumesc ca ai scris aceasta poveste chiar daca nu este pentru mine.
pentru textul : Hoții raiului decare sint blocajele mele? scuze pentru offtopic dar chiar mi sa stirnit curiozitatea. si sa nu spui ca am un blocaj cu regulamentul pentru ca un spatiu reglementat nu este un blocaj ci o conditie a convietuirii sociale. desi pina si animalele manifesta rudimente (si chiar mai mult decit rudimente) de legi de convietuire. deci, care imi sint blocajele, domnule ovYus?
pentru textul : ce frumusețe rară deVirgil, daca 16 useri ( si nu neaparat 16 novici) posteaza un text in cateva ore, inevitabil, in timp f scurt, fara vina sa, primul user care a postat nu isi va vedea textul in acea lista, textul scapand si eventualilor comentatori. Nu stiu inca daca s-a ajuns la situatia descrisa de mine, eu te rog doar sa o analizezi. Eu cred ca si novicii trebuie incurajati, ca doar pentru asta exista atelierele literare. Sigur, nu agreez atacurile.
pentru textul : Descoperirea dea, ok, acum, daca tot m-am aruncat in discutia asta, sa si vorbesc, nu? :) Virgil, m-a ametit putin versul asta: "m-a privit zburător cînd pluteam" desi cred ca eram nitelus "ambetata" de micul fragment: "caut femeie cu ochii aceia de fiară cu care" inteleg ca e replica si ca ai vrut sa o dai repede (si n-a iesit deloc rau) dar nu uita ca venetienele intorc foarte limpede imaginea... mi-ati facut pofta de joaca...cred ca am si eu un text (ceva mai vechi) despre barbati (intamplator gasiti, nu cautati). ma duc sa-l scutur de praf.
pentru textul : caut femeie de"dormitor astral"... memoria aceasta a pragurilor e in sine o chestiune foarte serioasa, un soi de schematizare a perceptiei intr-un univers bidimensional, un fel de turtire a pasiunii... dar "astral" e total nepotrivit. As mai lucra strofele 2 si 3.
pentru textul : în umbra părului tău deadrian, poemul este foarte aproape de sufletul meu... o zi fără poezie pentru că este o zi ÎN INTERIORUL poeziei... "vâslele ce mi se-ntorc acasă // cu fiece val, un gest de trădare" imi plac indeosebi. și "marinari bolnavi de nemurire", desigur. mai putin, pentru că obișnuit, tocit, imi par: "în fiecare scoică, un fir de copil / în fiecare copil ascunsă o bătrânețe"... dar, cu toata inima, o peniță !
pentru textul : O zi fără poezie deEu cred ca ai doua idei in jurul carora mai poti lucra "Muze ce-mi alăptați nopțile" si "Muze ce-mi alăptați nopțile". Restul... nu prea merita. Versul "Și la tarab-am învățat marketingul." este destul de slab si non-poetic. Ti-as sugera sa transformi marketingul ala in ceva... marketingul viselor/somnului... macar sa ii dai o tenta. Din moment ce nu tii cont de prozodie este inutil sa utilizezi cratima in contextul de fata. Cred ca se poate, incearca sa lucrezi pe text mai multa vreme, nu le posta la primul impuls. Ialin
pentru textul : Cărându-mă deof, aceasta risipa de penite, si nu numai aici, cât de departe poate merge omul atunci când devine o simpla personificare a subiectivismului! tragismul care a inspirat poemul ramâne si este real, dar n-ajunge ca sa-l faca mare pe cel care scrie despre el. chiar daca-i place Oanei.
pentru textul : prin absurd, caii oanei pellea deDin ciclul Repetiţii, Buletin de Vaslui, dubla 14, nu am ce să fac, dau peniţa lui Dorin. O merită. Este un fapt lansarea lui pe orbita literaturii noatre. Eu sunt de acord cu el, il citesc si ca prozator şi ca poet, sunt de acord cu el şi mai sunt şi de acord cu el ca prozator şi ca poet.
P.S. Uitasem un lucru extrem de important şi anume: Felicitări, Maurice Bejart! Peniţa merge în artă, oricum.
pentru textul : Baletistul-lansare de carte dedin nou un frumos joc al luminii si intunericului din suflet
pentru textul : a fost odată... de"Freud" în loc de "Ferud"...:) şi "celea sunt" în loc de "acelea sumt"...în rest rămîne cum am stabilit...:)
pentru textul : Războiul rece dintre ştiinţă şi poezie dePoemul începe excelent cu o anume aromă cunoscută "filmele intră în poeme verzui cu pețiolul legat de regizor," recitesc cu placere și strofa a doua, "am rulota mea, sunt vedetă în viața unor oameni dragi, de câte ori urc printre ei cu mâinile legate îmi dau să mănânc pizza și ultimele noutăți luminoase" precum și sfârșitul poemului bine regizat de Paul :)
pentru textul : e doar un... deMulțumesc pentru explicație.
pentru textul : La stăpân deVa veni și comentariul mai la obiect în curând. Deocamdată sunt cu un ochi pe Hermeneia (să mă achit de unele responsabilități) și cu unul pe lucrarea de licență.
Așteptările dumneavoastră sunt legitime. Promit să revin :)
era starea din momentul când am scris poezia, dar ai dreptate. am recitit și mi se pare mult mai potrivit fără, parcă nu se leagă de nicio culoare.
pentru textul : sînt trei rugăciuni într-un cuibar demulțumesc mult pentru că ți-ai făcut timp să arunci un ochi peste poezia mea!
pe lângă. mai încearcă, nu te descuraja. odată o să-ți și iasă. e ca un sport extrem versu' 3 văd la tine. dar de el se leagă toate, chiar și firescul. de aceea e justă prima întrebare.
pentru textul : Și mă întreb dechiar dacă prin unlele locuri mai există clișee textul în întregul lui are fior poetic. poate prin simpla lui naivitate. am remarcat ultimele două versuri:
pentru textul : infatuation de„din veacul nostru de singurătate curgea praful ca dintr-o biblie veche”
Pagini