Gorune sper să-ți fiu măcar unul dintre butucii pe care te-a pus vremea... pentru că eu cel puțin o să-mi fac treaba mea de butuc și nu o să crap. Și voi aștepta cu răbdare să scrii, oricum sunt câteva chestii la care mă consider privilegiat, una ar fi că te-am citit.
Andu
P.S. Mersi sărumâna de la Alexandra
"mai poveștește , mai povestește" zicea un Sultan. Mă bucur de conotațiile găsite. Rețin ca plăcută în mod special:"impresionism/ imaginea cerului despre munte/ imaginea muntelui despre cer". Ce nu îmi cade bine, nu are rost a spune. Se poate să fie doar o impresie greșită! Ce contează: te pot citi ascultând James Cotton:)! amical, yester
observ încercările tale de a forța limba sa spună mai mult decît de obicei dar mă tem că aceste contorsiuni nu reușesc decît să transmită un limbaj defectuos decît o imagine inedită. probabil n-ar fi rău dacă te-ai concentra mai mult pe ce poți face cu cuvintele decît pe limitele lor. părerea mea
Imi place partea mediana si imi plac ultimele trei versuri. Mi se pare interesanta pendularea intre idei la masini uitate pe camp, zapada (pustiul de-aici) si altfel... Restul textului nu reuseste sa-mi transmita prea mult, mi se pare diluat.
Te rog să editezi textul și să introduci diacriticele în text. Faptul că nu știi să „setezi” calculatorul nu este o scuză. Atunci cînd te-ai înscris pe Hermeneia ai subscris la respecatarea Regulamentului. El nu este facultativ ci obligatoriu.
Un poem frumos şi sensibil. O demonstraţie a iubirii necunoscute de om şi care este doar în Dumnezeu. Omul este prea senzual pentru a înţelege adevărata iubire, dar Dv. aţi căutat iubirea şi aţi răspuns frumos la întrebarea "Ce este iubirea?"
Cezar
„la mine în gât
între două noduri se face un pod
peste care trece ca o senzație stranie
dorul de țară”
la fel și ultimele 5 versuri, pe care le-aș vedea fără specificarea tipului de pilulă(fen-phen). Apoi, versul cu monstrul narcotic mi se pare că face parte din altă poveste, adică iese din context.
'De ce Sinele meu este un deșert? Am trăit oare prea mult în afara mea, în oameni și în lucruri? De ce mi-am evitat Sinele? Nu-mi eram scump mie însumi?.... Singurătate este doar atunci când Sinele este un deșert. Să fac din deșert o grădină? ... Ce anume mă duce în deșert și ce să fac acolo? Este o iluzie că nu mai pot avea încredere în gândirea mea? Adevărată e doar viața și doar viața mă duce în deșert... Suflete al meu, ce caut aici? Suflteul meu mi-a vorbit și mi-a spus 'așteaptă'. Aud cuvântul necruțător. De pustiu se leagă chinul.'
Un poem ca o banală transcriere din cartea roșie a lui Jung... pentru necunoscători.
Margas
Din text subliniez o nouă dimensiune a coșmarului sau numai o întrevedere scurtă cu viața-moartea acest tandem indestructibil... Am extras o parte din text, poate cea care mi se pare cea mai valoroasă stilistic: "lângă mine se strâng lucrurile… și ele mă obosesc, mă sufocă, însă lăsați lucrurile să vină la mine, zic… să aud râsul lor de ultimă generație, venise și moartea… și da, mă obosea și ea, tușea discret ca să îmi atragă atenția, nu semăna deloc cu cea din fotografia pe care ne-o făcusem anul trecut, îmbătrânise moartea mea, se mai și îngrășase moartea mea, așa că am băgat-o în seamă: ești veșnică măi moarte? am zis" în rest, există o inconsecvență în compoziție; pare alcătuită din colaje aleatorii...sau e doar un coșmar...însă îmi amintește de o replică din Macbeth unde se spune că somnul și visele sunt "bucătarii-șefi în marele festin al vieții"... In final, totul se dovedește că dezvoltă concepte multidimensionale și reflexele acestora... "și dacă de un minut gândești și dacă de un minut îți spui : alt poem de dragoste, te înșeli, eu descriam nebunul obosit cu o sticlă de Cola, rătăcit la maternitatea dintr-o metropolă"... Dar asta e doar o opinie...
Frumoasă idee, câteva imagini proaspete 'fată speriată cu picioare murdare' 'când s-a întors soarele jumătate murise în somn' însă mai e de lucru pe aici, de renunțat părerea mea la stângăcii voite sau nevoite 'aproape nudă' 'privirile reprobabile' 'liniștea mesei goale' ca să numesc doar pe cele mai disonante. Oricum, bottom line un poem cu o idee și câteva imagini proaspete pe care l-am citit cu multă plăcere.
Andu
Frumoasa reluare, adevarul este ca aceste versuri nu inceteaza sa ma impresioneze... cu acel magnific final "si cornul suna, insa foarte putin". Presupun ca te-a inspirat rechinul de care vorbeai, nu? Si cum dom'le? Chiar l-ai scapat? Bobadil.
la fel de evident pentru mine e ca "anotimpul papusilor" o fost cea mai buna din concurs. tre sa accepti ca fiecare o avut topul lui si ca mina aia de scrieri care au iesit in evidenta s-au combinat in fel si chip in topurile personale. asa ca nu vad de ce fiecare hermeneist vrea sa-si impuna topul ca unicul adevarat, intocmai unui dictator. cit de copilarosi si ofticosi mai putem fi? nici un text din primele clasate nu s-a ridicat cu mult deasupra celorlalte. popularitatea si votul juriului puteau avea atitea alte configuratii, asa ca de ce n-o putem accepta pe cea care s-a impus?
părere:
"mi-a rămas tot/să mă caut printre oameni" - este un vers des întâlnit (nu neapărat scris ca aici, dar înţelegi, tu, ideea) şi, de aceea, cred că nu are suficientă forţă în prima strofă ca să susţină partea de sus, şi anume: "mă usuc ca un copil vinovat în colţul", acesta fiind un vers destul de expresiv în economia poeziei.
ce mi-a plăcut foarte mult şi găsesc de efect în poem, este construcţia următoare pe versurile:
"în sticla geamului cineva răsuflă greu încercând/să-mi găsească cerul închis sub piele"
Regret ca uite, anul acesta e pe undeva o nepotrivire cu Regulamentul. Parerea mea este ca Virtualia a reusit sa ramana in tot acest tumult al schimbarilor din ultimii ani (priviti ce a ajuns agonia de exemplu, un site comercial, plin de briz-briz-uri pe web 2.0) un bastion al literaturii romane care, nu intamplator, rezista acolo, in cetatea Iasiului. Eu unul de cate ori ma voi bucura de privilegiul de a fi acceptat ma voi duce acolo ca la o Mecca de-a noastra romaneasca. Si incurajez pe oricine are posibilitatea de a ajunge acolo sa o faca, rasplata sufletului de poet nu va intarzia sa apara. Felicitari pentru initiativa si nu mor caii, Alina, nu mor caii. Andu
cred că, într-o zi, am vrut să fac aceeași precizare. sau observație. dorin cozan mi-a amintit. dar poate nu acesta e locul unde ar trebui să spun asta. totuși...?!
le-am si notat pentru premiul de popularitate, neincercind sa ghicesc care al cui este (ar fi fost si in zadar, mi-am dat seama dupa ce au aparut numele autorilor); singurul 10 l-am dat pentru "anotimpul papusilor", insa m-au impresionat si alte citeva scrieri, nu degeaba clasate intre primele si de juriu, mi-am zis azi; mi-a fost jena sa pariez pe propriul text, insa nu am facut-o intimplator, si am luat in considerare si potentialul de succes la public al scrierilor (pariul a fost pariu, nu inseamna ca pentru mine asta a fost si "top 3"); oricum, una peste alta, concursul a inviorat serios comunitatea "hermeneia", si in afara lui - apar mult mai multe si mult mai des texte pe prima pagina, se citeste si se comenteaza mai mult; fiind prima chestie de genu` pe aici, o consider o reusita!
da, da, apa din sâmbure de măr pare a fi „sâmburele” poeziei... Ultimele 3 versuri parcă prea îmbânzesc, omenesc, cumințesc textul, zic eu că. vremuri bune!
dacă mă uit mai atent ai și "oameni cum se îngrămădesc", apoi comparația "ca un vânzător ambulant de aspiratoare" îmi pare forțată, plus că "ambulant" nu sună prea bine și aș mai avea de spus, dar nu cred că este cazul. păstrează ultima parte, e deosebit de faină. cu licențele e ok, când sună logic. mie îmi pare acel "nerăspunse" oarecum fără sens. se vrea un sinonim la neglijate, refuzate. iar adevărurile nu scuză esteticul. în rest tu știi că mă opresc doar la poemele care îmi transmit ceva din mine.
multumesc de feedback Virgil. Partida de sah aici este simbolistica relatiei ce este in curs de desfasurare, daca as fi spus 'checkmate' ar fi fost prea contrastant cu restul care este 'mellow' [*regele este ultima piesa care cade, deci este si ultimul 'luat']...
ultima parte este probabil putin mai dramatica - asa mi-a iesit..:p
oricum multumesc pentru com si intentie!
"Ea
e femeia de miercuri
ce face, din ziua în care-şi scoate pantofii pe covorul din camera de gardă, Miercurea Mare.
Ea duce pe umeri pletele tristeţii celorlalte femei de miercuri,
Care îţi tac la apus neiubirea."
Ceea ce îi atribui personajului tău liric aici nu prea ar fi în acord cu condiţia de Lolită pe care i-o alipeşti în finalul textului.
Chiar ştii ce e o Lolită?
cu tot respectul unui dialog,Dorel, cred că dvs. nu ați citit atent ceea ce constituia preambulul acestui simplu comentariu. spuneați recent și sunt de acord: Conceptele sunt utilizabile (pentru moment). Chestiunea e să nu facem (cum se mai face) din ele un criteriu de valoare: optzecismul e bun sau e rău(...) vi se pare că am sublimat vreun curent literar? eh, retoric și eu. și revin, eu constatam doar raportându-mă echidistant la aceste "concepte", că poemul e șubred pentru că are clișee de construcție ale curentelor enumerate,iar mai apoi din motivele ulterior înșiruite, fapt ce se vede clar, dacă plecați de la premiza că nu e decât o opinie atendențioasă, a mea, sub acest text, pe care dacă l-ați postat vi-l asumați. cât despre prejudecăți, nu le am eu, chiar nu mă interesează probabilitățile pe care vi le puneți, cu atât mai puțin ghicitorile. însă le trec sub semnul ludicului. Cu împărțirea timpului stau și eu prost, nu însă când e vb. să vă citesc aici și să vă cunosc reperele literare evaluative. Am revenit în speranța că mă voi face înțeles. Dar acest fapt nu mai depinde de mine.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
multumesc de citire si apreciere. sunt de acord cu sugestia dv. se poate renunta la acele versuri. chiar suna mai bine fara ele.
pentru textul : Bunicul deca atare le scot
Ottilia, Masha, din punctul meu de vedere e unul din cele mai lucide texte pe care le-am scris in ultimul timp. Multumesc de lectura.
pentru textul : dengue fever deGorune sper să-ți fiu măcar unul dintre butucii pe care te-a pus vremea... pentru că eu cel puțin o să-mi fac treaba mea de butuc și nu o să crap. Și voi aștepta cu răbdare să scrii, oricum sunt câteva chestii la care mă consider privilegiat, una ar fi că te-am citit.
pentru textul : Descântec deAndu
P.S. Mersi sărumâna de la Alexandra
"mai poveștește , mai povestește" zicea un Sultan. Mă bucur de conotațiile găsite. Rețin ca plăcută în mod special:"impresionism/ imaginea cerului despre munte/ imaginea muntelui despre cer". Ce nu îmi cade bine, nu are rost a spune. Se poate să fie doar o impresie greșită! Ce contează: te pot citi ascultând James Cotton:)! amical, yester
pentru textul : Valea Lotusului deobserv încercările tale de a forța limba sa spună mai mult decît de obicei dar mă tem că aceste contorsiuni nu reușesc decît să transmită un limbaj defectuos decît o imagine inedită. probabil n-ar fi rău dacă te-ai concentra mai mult pe ce poți face cu cuvintele decît pe limitele lor. părerea mea
pentru textul : reperul unui om mort deImi place partea mediana si imi plac ultimele trei versuri. Mi se pare interesanta pendularea intre idei la masini uitate pe camp, zapada (pustiul de-aici) si altfel... Restul textului nu reuseste sa-mi transmita prea mult, mi se pare diluat.
pentru textul : simulator de linişte decopiii.
pentru textul : Păsările fără pene mor la primul zbor denu prea vad legatura cu titlu. iar prima strofa parca face parte din alt poem.
Te rog să editezi textul și să introduci diacriticele în text. Faptul că nu știi să „setezi” calculatorul nu este o scuză. Atunci cînd te-ai înscris pe Hermeneia ai subscris la respecatarea Regulamentului. El nu este facultativ ci obligatoriu.
pentru textul : Simțire deUn poem frumos şi sensibil. O demonstraţie a iubirii necunoscute de om şi care este doar în Dumnezeu. Omul este prea senzual pentru a înţelege adevărata iubire, dar Dv. aţi căutat iubirea şi aţi răspuns frumos la întrebarea "Ce este iubirea?"
pentru textul : despre iubire deCezar
Ce am reținut în mod special din acest text este:
„la mine în gât
între două noduri se face un pod
peste care trece ca o senzație stranie
dorul de țară”
la fel și ultimele 5 versuri, pe care le-aș vedea fără specificarea tipului de pilulă(fen-phen). Apoi, versul cu monstrul narcotic mi se pare că face parte din altă poveste, adică iese din context.
doar o părere,
pentru textul : newsflash deEugen.
'De ce Sinele meu este un deșert? Am trăit oare prea mult în afara mea, în oameni și în lucruri? De ce mi-am evitat Sinele? Nu-mi eram scump mie însumi?.... Singurătate este doar atunci când Sinele este un deșert. Să fac din deșert o grădină? ... Ce anume mă duce în deșert și ce să fac acolo? Este o iluzie că nu mai pot avea încredere în gândirea mea? Adevărată e doar viața și doar viața mă duce în deșert... Suflete al meu, ce caut aici? Suflteul meu mi-a vorbit și mi-a spus 'așteaptă'. Aud cuvântul necruțător. De pustiu se leagă chinul.'
pentru textul : Ultima întâlnire cu sinele deUn poem ca o banală transcriere din cartea roșie a lui Jung... pentru necunoscători.
Margas
câteva rânduri stângace, neîndemânatice, au determinat frumoasele voastre comentarii. mulțumesc. și da, sunt alături cu opinia Silviei, Cristina.
pentru textul : Cristina Ștefan - Cazier Incomplet deDin text subliniez o nouă dimensiune a coșmarului sau numai o întrevedere scurtă cu viața-moartea acest tandem indestructibil... Am extras o parte din text, poate cea care mi se pare cea mai valoroasă stilistic: "lângă mine se strâng lucrurile… și ele mă obosesc, mă sufocă, însă lăsați lucrurile să vină la mine, zic… să aud râsul lor de ultimă generație, venise și moartea… și da, mă obosea și ea, tușea discret ca să îmi atragă atenția, nu semăna deloc cu cea din fotografia pe care ne-o făcusem anul trecut, îmbătrânise moartea mea, se mai și îngrășase moartea mea, așa că am băgat-o în seamă: ești veșnică măi moarte? am zis" în rest, există o inconsecvență în compoziție; pare alcătuită din colaje aleatorii...sau e doar un coșmar...însă îmi amintește de o replică din Macbeth unde se spune că somnul și visele sunt "bucătarii-șefi în marele festin al vieții"... In final, totul se dovedește că dezvoltă concepte multidimensionale și reflexele acestora... "și dacă de un minut gândești și dacă de un minut îți spui : alt poem de dragoste, te înșeli, eu descriam nebunul obosit cu o sticlă de Cola, rătăcit la maternitatea dintr-o metropolă"... Dar asta e doar o opinie...
pentru textul : Fabrica de bolduri deFrumoasă idee, câteva imagini proaspete 'fată speriată cu picioare murdare' 'când s-a întors soarele jumătate murise în somn' însă mai e de lucru pe aici, de renunțat părerea mea la stângăcii voite sau nevoite 'aproape nudă' 'privirile reprobabile' 'liniștea mesei goale' ca să numesc doar pe cele mai disonante. Oricum, bottom line un poem cu o idee și câteva imagini proaspete pe care l-am citit cu multă plăcere.
pentru textul : cînd s-a întors soarele deAndu
Adriana,
îţi doresc o lansare frumoasă pe orbita consacrării. O meriţi cu prisosinţă.
Cu preţuire
pentru textul : Lansare de carte: Adriana Lisandru - "Despre ea, niciodată" deVa felicit si va multumesc!
pentru textul : Șapte ani deda yester. probabil ai dreptate.
pentru textul : Refuz cu dor deFrumoasa reluare, adevarul este ca aceste versuri nu inceteaza sa ma impresioneze... cu acel magnific final "si cornul suna, insa foarte putin". Presupun ca te-a inspirat rechinul de care vorbeai, nu? Si cum dom'le? Chiar l-ai scapat? Bobadil.
pentru textul : rechinul cu colți de argint dela fel de evident pentru mine e ca "anotimpul papusilor" o fost cea mai buna din concurs. tre sa accepti ca fiecare o avut topul lui si ca mina aia de scrieri care au iesit in evidenta s-au combinat in fel si chip in topurile personale. asa ca nu vad de ce fiecare hermeneist vrea sa-si impuna topul ca unicul adevarat, intocmai unui dictator. cit de copilarosi si ofticosi mai putem fi? nici un text din primele clasate nu s-a ridicat cu mult deasupra celorlalte. popularitatea si votul juriului puteau avea atitea alte configuratii, asa ca de ce n-o putem accepta pe cea care s-a impus?
pentru textul : Premiul de popularitate al concursului de poezie „Astenie de primăvară Hermeneia 2010” depărere:
"mi-a rămas tot/să mă caut printre oameni" - este un vers des întâlnit (nu neapărat scris ca aici, dar înţelegi, tu, ideea) şi, de aceea, cred că nu are suficientă forţă în prima strofă ca să susţină partea de sus, şi anume: "mă usuc ca un copil vinovat în colţul", acesta fiind un vers destul de expresiv în economia poeziei.
ce mi-a plăcut foarte mult şi găsesc de efect în poem, este construcţia următoare pe versurile:
pentru textul : totul e în noi de"în sticla geamului cineva răsuflă greu încercând/să-mi găsească cerul închis sub piele"
Eu n-am întâlnit niciodată o gogomănie mai mare decât asta. Îmi repugnă să aduc explicații la așa ceva, dar mă prea tem că voi fi nevoit să o fac.
pentru textul : Cosmologia: ultima fenomenologie a procesului creaţiei literare deRegret ca uite, anul acesta e pe undeva o nepotrivire cu Regulamentul. Parerea mea este ca Virtualia a reusit sa ramana in tot acest tumult al schimbarilor din ultimii ani (priviti ce a ajuns agonia de exemplu, un site comercial, plin de briz-briz-uri pe web 2.0) un bastion al literaturii romane care, nu intamplator, rezista acolo, in cetatea Iasiului. Eu unul de cate ori ma voi bucura de privilegiul de a fi acceptat ma voi duce acolo ca la o Mecca de-a noastra romaneasca. Si incurajez pe oricine are posibilitatea de a ajunge acolo sa o faca, rasplata sufletului de poet nu va intarzia sa apara. Felicitari pentru initiativa si nu mor caii, Alina, nu mor caii. Andu
pentru textul : Cenaclul Virtualia - editia a X-a decred că, într-o zi, am vrut să fac aceeași precizare. sau observație. dorin cozan mi-a amintit. dar poate nu acesta e locul unde ar trebui să spun asta. totuși...?!
pentru textul : Hermeneia.com la o lună de existență dele-am si notat pentru premiul de popularitate, neincercind sa ghicesc care al cui este (ar fi fost si in zadar, mi-am dat seama dupa ce au aparut numele autorilor); singurul 10 l-am dat pentru "anotimpul papusilor", insa m-au impresionat si alte citeva scrieri, nu degeaba clasate intre primele si de juriu, mi-am zis azi; mi-a fost jena sa pariez pe propriul text, insa nu am facut-o intimplator, si am luat in considerare si potentialul de succes la public al scrierilor (pariul a fost pariu, nu inseamna ca pentru mine asta a fost si "top 3"); oricum, una peste alta, concursul a inviorat serios comunitatea "hermeneia", si in afara lui - apar mult mai multe si mult mai des texte pe prima pagina, se citeste si se comenteaza mai mult; fiind prima chestie de genu` pe aici, o consider o reusita!
pentru textul : Rezultatul "Bursei câştigătorilor" deda, da, apa din sâmbure de măr pare a fi „sâmburele” poeziei... Ultimele 3 versuri parcă prea îmbânzesc, omenesc, cumințesc textul, zic eu că. vremuri bune!
pentru textul : Pilda omului care a tăcut dedacă mă uit mai atent ai și "oameni cum se îngrămădesc", apoi comparația "ca un vânzător ambulant de aspiratoare" îmi pare forțată, plus că "ambulant" nu sună prea bine și aș mai avea de spus, dar nu cred că este cazul. păstrează ultima parte, e deosebit de faină. cu licențele e ok, când sună logic. mie îmi pare acel "nerăspunse" oarecum fără sens. se vrea un sinonim la neglijate, refuzate. iar adevărurile nu scuză esteticul. în rest tu știi că mă opresc doar la poemele care îmi transmit ceva din mine.
pentru textul : zăpadă și soare demultumesc de feedback Virgil. Partida de sah aici este simbolistica relatiei ce este in curs de desfasurare, daca as fi spus 'checkmate' ar fi fost prea contrastant cu restul care este 'mellow' [*regele este ultima piesa care cade, deci este si ultimul 'luat']...
pentru textul : Note deultima parte este probabil putin mai dramatica - asa mi-a iesit..:p
oricum multumesc pentru com si intentie!
Conte, nu cert pe nimeni. Mă bucur că ți-a plăcut și că-i spui unduire. Și mie îmi place tare mult.
pentru textul : Scrisoare către un prieten de"Ea
e femeia de miercuri
ce face, din ziua în care-şi scoate pantofii pe covorul din camera de gardă, Miercurea Mare.
Ea duce pe umeri pletele tristeţii celorlalte femei de miercuri,
Care îţi tac la apus neiubirea."
Ceea ce îi atribui personajului tău liric aici nu prea ar fi în acord cu condiţia de Lolită pe care i-o alipeşti în finalul textului.
pentru textul : Femeia de miercuri deChiar ştii ce e o Lolită?
cu tot respectul unui dialog,Dorel, cred că dvs. nu ați citit atent ceea ce constituia preambulul acestui simplu comentariu. spuneați recent și sunt de acord: Conceptele sunt utilizabile (pentru moment). Chestiunea e să nu facem (cum se mai face) din ele un criteriu de valoare: optzecismul e bun sau e rău(...) vi se pare că am sublimat vreun curent literar? eh, retoric și eu. și revin, eu constatam doar raportându-mă echidistant la aceste "concepte", că poemul e șubred pentru că are clișee de construcție ale curentelor enumerate,iar mai apoi din motivele ulterior înșiruite, fapt ce se vede clar, dacă plecați de la premiza că nu e decât o opinie atendențioasă, a mea, sub acest text, pe care dacă l-ați postat vi-l asumați. cât despre prejudecăți, nu le am eu, chiar nu mă interesează probabilitățile pe care vi le puneți, cu atât mai puțin ghicitorile. însă le trec sub semnul ludicului. Cu împărțirea timpului stau și eu prost, nu însă când e vb. să vă citesc aici și să vă cunosc reperele literare evaluative. Am revenit în speranța că mă voi face înțeles. Dar acest fapt nu mai depinde de mine.
pentru textul : Scrisoare dePagini