ai si tu o chestie cu ana are mere...exceptional argument ! e vorba si de ceva ironia sau, mai bine zis autoironie.
eu cred ca acele expresii se sustin prin ele insele. pot sa scriu despre gaze si despre Dumnezeu. sau nu pot de fapt. e o insiruire. m-am facut inteles ?
inseamna "I wish that she endures, even if we separate beyond the limits of this world". elfii, cu limba lor de elfi. se vede ca nu v-a plcut lord of the rings. si nici nu e obligatoriu... era doar un intertext care ar fi trebuit sa-mi foloseasca in poem. n-a iesit, n-a iesit. mai incercam:) alina, o parte din "voi" sunteti cu dragobetele, o alta parte din "voi" si cu dragobetele, si o alta parte cu valentin. pe 24 fac si urarea de dragobete. le iau pe rand. daca ma intrebati si ce inseamna "popotica", m-am ars!:) stie cineva?! aleluia ...
eu nu pot sa trec fara sa spun cateva cuvinte, desi am observat foarte putin feedback la tot ce s-a scris pana acum despre schimbarea aceasta; ma bucur ca am ajuns aici desi am pierdut ani buni, am ajuns mergand pe urmele unor critici destul de nefondate, am vrut sa ma conving pe pielea mea ce fel de loc e hermeneia si bine am facut ca nu m-am luat dupa gura lumii; ma bucur de schimbare si las un semn de apreciere pentru acest proiect cu toate perspectivele sale.
confuzi "gluma" cu lipsa de bun simt.cat despre facut public da-i bice. Vad ca esti ok cu spalatul in public. daca esti "unul mai batran" e si mai trist. Inseamna ca varsta ti-e degeaba.Hai sanatate si te rog let it go already.Bravo pt cenaclu si antologie dar ce jenant restul.
Batori
da, editorii sunt buni nimeni nu le-a contestat asta. Multam de vorbele tale.
Cristina
nu stiam de acest mail.Ar fi fost altceva. Acum e o informatie venita tarziu. oricum multumesc.
as fi vrut să văd cum este citit poemul, inainte de a arăta bucătăritul. speram să zici orice altceva.
dacă te deranjează încadrarea, schimb.
zis şi făcut
Scrisoare Dragul meu Gorun, Mie mi-a placut textul acesta de la inceput si pana la sfarsit. La inceput n-am fost eu prezent din motive independente de vointa mea, iar la sfarsit ai lipsit tu cu gratie ca deobicei. Insa cu aceasta ocazie vreau sa-ti spun ca eu sunt bine si te citesc, insa acum cu niste ochelari de vedere. Concluzia citirii mele este ca obiectul comunicarii a fost atins dar timbrul nu a fost platit din motive care imi scapa. Mai apoi alte probleme au aparut pe drum cand Ideea (ti-o amintesti ca doar am facut dragoste cu ea pe vremea holerei) ne-a parasit pe amandoi si ne-am trezit in dimineata aia cetoasa ca suntem ingrozitor de destepti si de singuri. Altfel vreau sa-ti spun ca mama e bine si imi spune bancuri si in ziua de azi. Din pacate toate au un umor teribil de negru. Andu
am modificat ici colo, chiar si amanuntele pe care ezitam sa le lucrez (cele din ultima strofa). i hope it's better now. as schimba si "de dupa intaia moarte", dar nu gasesc o solutie, as vrea sa sugereze intocmai aceasta idee - ea face puntea cu plath. ma poti ajuta?
sancho panza, putini ar face gestul pe care l ai facut tu. multumesc aalizei, ai dreptate. acolo am gresit, vorbind despre dar. imi cer scuze insa, in rest, nu sunt convins ca ai dreptate. imi spui de o arta si de goblene electronice... si? o sa fac temenele de acu oricarui curent trecut prezent sau viitor? eu merg pe drumul meu, cum o fi el. si nu cred sa fie de lepadat. tot ce incerc e sa reprezint "poetic" corpurile geometrice. mi se pare un lucru bun. sixtus, m am uitat. nu e ce fac eu. cand voi termina cu ac experimente, voi termina. argumentele mele sunt ale mele. macar sunt. nu pot fi genial in fiecare zi...
personal, citind poemul, am simtit ca mintea imi este serios pusa pe bigudiuri. Am mai observat in textele tale, o aglomerare de imagini fara adresa, care nu se leaga, si in plus mereu impiedicate de taieri ale versului bruste, dar asta nu ar fi o problema mare, daca, fara nici o taiere, ar fi un vers lung din care sa se inteleaga ceva.
un ex. aici/
fiorul nu mai are preocupări
ne-am împodobit cu indiferenţă
de trecători
imi pare rau , dar eu nu am reusit sa inteleg mai nimic din textul tau, Ottilia. nu sunt eu prea aproape de poezie , sa zicem, si stiu ca si eu o dau uneori in bara , am si eu fix-uri, incercand sa transmit ceva, ma ia valul , cum se zice, dar totusi cred ca ar trebui un pic mai multa coerenta in scrierea ta.
coerenta despre care vorbesc este prezenta ceva mai bine, in poemul / cale de iesire/ , adica acolo e cat de cat, un flash, al carui mesaj mai ajunge la cititor, avand o idee pe care sunt pliate imaginile. in poemul de fata, nu. - pentru mine. strofele tale nu se leaga, ca sa dea un intreg. nu stiu, asa vad eu, sper sa nu deranjez prea tare.
1. ok, am însă o precizare: este doar a 7-a zi, poate să fie a 7-a zi de când s-a întâmplat ceva important pentru mine, poate să fie duminică sau poate fi joi, sau orice altă zi, doar că este a 7-a. so, n-am căutat metafore, nu-mi place să am un text chinuit și fără ritm, iar că nu se înțelege cine a insistat să mă cunoască, iarta-mă dar nu cred. Sunt poezii pe acest site mult mai puțin explicite decât asta. 2. viața este plină de clișee, nu comentez asta, ce vreau să spun este că într-adevăr există o linie de marcaj invizibilă între NOI și EU, e important să fie invizibilă (de aici și inexistența unui spațiu) pentru ca să puna mințile noastre, ale tuturor, la contribuție. Așa am gândit eu atunci și poate NU am dreptate. vă mulțumesc pentru critică, aș fi preferat să vă și placă ceva:)
da, este o aparitie pe care o salutam pe Hermeneia. cu ani in urma cind am inceput sa citesc poezie online imi aduc aminte ca ii admiram evolutia de scriitor. acum putem sa ii sarbatorim un nou volum si pe Hermeneia. felicitari. am insa si eu o intrebare: ce sint alea "canoanele fiorului poetic românesc"?
am sentimentul ca nu aveti de cina rade in seara asta si m/ati ales pe mine. sunt dezolata de atitudinea dumneavoastra, de modul pervers si batjocoritor in care ati intrerpins acest demers. consider ca m/ati jignit prin afirmatiile si prin lumina murdara pe care ati aruncat/o asupra unui text ce pentru mine e ca o azima evreiasca, sincer eu pun punct discutiei, nu raspund comentariilor ulterioare, a fost o lunga colaborare pe hermeneia unde am cunoscut cativa oameni realmente minunati, de mizerii m/am cam saturat aici si pe alte siteuri... va urez succes, daca ati vrut sa stircati ceva va spun..da, ati reusit, de ce ati facut/o nu ma intereseaza... punct
Nu vreau să pară că intervin doar pentru a aduce o notă de varietate în acest cor de laude feminine (deși cred că ar fi meritat o intervenție chiar și doar pentru un astfel de motiv) dar mie scrierea mi se pare prea explicită și prea lacrimogenă pentru gustul meu.
Este un text așa, ca de 'la pașopt' iar alăturarea la remarcate a acestui poem imediat după absolut remarcabila și inovatoarea poezie multilateral dezvoltată mi se pare în detrimentul autorului. Sincer, nu cred că Vlad Turburea a scris chestia asta (atașând și o poză cât se poate de chicioasă pentru pretențiile lui de deviantist) gândindu-se că va da atât de tare pe spate publicul feminin de pe Hermeneia de se va trezi iar la remarcate cu n-șpe penițe și consective pe deasupra, una, dacă nu mă înșel, chemându-se chiar simplu 'O'... regret dacă intervenția mea un pic barbară a întrerupt vreo altă admiratoare a textului să scrie un comentariu care să completeze corul interjecțiilor cu un binemeritat 'aaahh!'
Nici pe departe un text remarcabil în opinia mea, îl văd mai degrabă ca pe un experiment nu prea reușit.
Andu
Vă foarte mulţumesc pentru comentarii. Într-adevăr, e minunat când simplitatea semnifică. Mă bucur că am reuşit aici. În ceea ce priveşte rozul, trebuie spus că înainte era şi mai mult: era "roz şi sclipicioşi". Nota de ironie trebuie să rămână, chiar dacă foarte puţin, cum e acum. Vă mulţumesc şi vă mai aştept!
Un poem foarte echilibrat. Expresii de mare efect abundă: "cocorii limpeziți", "mai porți al nopții naos drept povară...?", "fântâna ce-n suflet coboară", "valul frânt se-nduplecă-n amurg". Primele trei strofe sunt magnifice în construcție și expresie, iar imaginea poetică ce le încheie sălășluiește un sentiment de pace în cititor: "îndepărtat de ape / uiți să mori". Aceasta și încheie partea contemplativă a poeziei, urmând una retorică. E partea poeziei care începe să "urce" dinspre contemplație înspre o trezire a unei revolte nenumite, ce se reflectă în simțirea autoarei destul de întunecat și tragic. Finalul mă lasă nelămurit. Am impresia că ar trebui să "urce", în schimb el "coboară". Dar asta-i toamna!
nu ai fost alambicată și te-am înțeles imediat, cât și viziunea ta asupra unui poem, însă acesta nu e genul ăla de poem. nu știu câtă tangență ai avut tu cu salinger, mie mi-au plăcut mult cele 9 povestiri. nu îl citez decât pentru a argumenta genul acesta de scriere, cea în care nu ți se cere nimic, nu trebuie să îți pui întrebări, nu trebuie să găsești răspunsuri, nu te duce în extaz, nu îți spune decât ceea ce este, este ca să te citez: o știre poetică.
cred că nu m-ai înțeles tu, dar asta este exact ceea ce vroiam de la poem. să prezinte un fapt destul de șters, destul de neutru, destul de comun, ca să zic așa, și care să se termine ca o povestire de salinger. îți înțeleg bunele intenții, dar trebuie să înțelegi și tu că știu ce vreau de la un text. totul este asumat. chiar lipsa temei. e ca și cum ai intra pe o autostradă și nu ai ști de unde vii și unde te duci, tot ce ar conta e drumul. iar drumul e bun. și nu e vb despre nici un accident. aici ți-a fost sugerat acest fapt, dar nimic din poem nu indică precis aceasta. titlul poate induce în eroare.
poemul este acesta: intri în viața mea exact 10 minute cât durează tot ce spune poemul. este vb despre o pauză la o benzinărie. trebuie să interpretezi metaforic textul. urmele de cauciuc pe asfalt simbolizează de fapt urmele mai accentuate dintr-o viață. oricum ai observat, desigur, că nimic nu induce spre un accident rutier. deci:ramane o "stire" poetica bine scrisa (dpdv al limbajului) a unui accident nu își are rostul.
sper să înțelegi, acum, și să mă înțelegi că avem divergențe de opinie. nu spuneam degeaba acest lucru.
pot să spun că mă încântă logica ta, George. deci după tine când un om își dă seama că poate să evolueze singur își deschide un site literar uinde postează cot la cot cu membrii acelui site și ține cont de părerile lor când este cazul modificând în textele proprii, cam așa vezi tu lucrurile?:)) asta ca să mă refer doar la unul din aspectele șubrede ale argumentației tale. nu sunt convins că Virgil, Dorin, Vlad sau alți membri văd Hermeneia ca pe un club literar select, ci, probabil, doar ca pe un site literar, societate e- zine... pentru că au modestia necesară și bunul simț de a nu se lăuda pe sine și munca lor, muncă observată chiar și de tine. eu însă, am dreptul de a avea o opinie de outsider ce nu poate fi demontată cu aserțiuni copilărești gen "lene de aur" , când e binecunoscut faptul că graba strică și creația nu e producție la bucată pe bandă rulantă. și ar mai fi de spus, George... oricum, fiindcă unii se abțin din prudență, alții din bun simț, alții din pragmatism (nu e treaba altora să se știe ce este pentru ei acest site), am pariat că nu va scrie nimeni în subsolul acestui text și mă bucur că am pierdut, pentru că, deși invariabil cu o logică găunoasă (în acest caz), mi-ai demonstrat că ești ceea ce pretinzi că ești... :)
Marina, felicitări pentru acest experiment, un colaj inedit în care fotografia urnește alte sensuri, adaugă alte straturi de trăire stocată în alt timp pe lîngă citatele, expresiile multilingve și zonele de poezie bună, biografistă: "parcă se aude lătratul câinelui prin curte să îi dau și lui un covrig vara învățam să desenez cât de convins privea liniile: erau perfecte ore întregi stătea nemișcat lângă bancă să nu greșesc paginile nu suporta să-mi fie rupte mon pauvre Piflechien" Sau: "nu există nicio tundră în care să fugi niciun oraș cât o pădure înlăuntrul meu e o mină de sare noaptea se aud bulgării rostogoliți în gol poartă chipul tău-sau-al-meu" M-aș bucura dacă ai mi-ai spune mai multe despre această fotografie deosebită, în care ziduri invechite sunt "deranjate" de un timp tînăr așa jucăuș!
am și eu rude și mulți prieteni în dorohoi, gura humorului, suceava, județul neamț multe sate și comune... ceea ce s-a petrecut este o mare nenorocire iar cei care ne conduc acum dau dovadă de o imensă nepăsare, cum altfel? mai încape vreo îndoială că va trebui să învățăm să ne descurcăm singuri în țara asta? singuri adică fără EI?
Alături de tine Emile,
Andu
Până să citesc acest poem nu am crezut că se poate scrie poezie cu afgani și cu soldați britanici. Însă autoarea un talent reportericesc, poemul e și o relatare de la fața locului.
Foarte interesant, recunosc, zic și eu că merită continuată această linie, pentru că e proaspătă, sinceră și se simte de ambele părți ale 'baricadei'.
Margas.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
ai si tu o chestie cu ana are mere...exceptional argument ! e vorba si de ceva ironia sau, mai bine zis autoironie.
pentru textul : sunt liber deeu cred ca acele expresii se sustin prin ele insele. pot sa scriu despre gaze si despre Dumnezeu. sau nu pot de fapt. e o insiruire. m-am facut inteles ?
inseamna "I wish that she endures, even if we separate beyond the limits of this world". elfii, cu limba lor de elfi. se vede ca nu v-a plcut lord of the rings. si nici nu e obligatoriu... era doar un intertext care ar fi trebuit sa-mi foloseasca in poem. n-a iesit, n-a iesit. mai incercam:) alina, o parte din "voi" sunteti cu dragobetele, o alta parte din "voi" si cu dragobetele, si o alta parte cu valentin. pe 24 fac si urarea de dragobete. le iau pe rand. daca ma intrebati si ce inseamna "popotica", m-am ars!:) stie cineva?! aleluia ...
pentru textul : Aníron i e círatha na Valannor deeu nu pot sa trec fara sa spun cateva cuvinte, desi am observat foarte putin feedback la tot ce s-a scris pana acum despre schimbarea aceasta; ma bucur ca am ajuns aici desi am pierdut ani buni, am ajuns mergand pe urmele unor critici destul de nefondate, am vrut sa ma conving pe pielea mea ce fel de loc e hermeneia si bine am facut ca nu m-am luat dupa gura lumii; ma bucur de schimbare si las un semn de apreciere pentru acest proiect cu toate perspectivele sale.
pentru textul : Rămas bun Hermeneia... deminunat
pentru textul : pogonici love story dede fapt, este chiar o parabolă... și mi-a plăcut
pentru textul : Sentiment de septembrie dealma
confuzi "gluma" cu lipsa de bun simt.cat despre facut public da-i bice. Vad ca esti ok cu spalatul in public. daca esti "unul mai batran" e si mai trist. Inseamna ca varsta ti-e degeaba.Hai sanatate si te rog let it go already.Bravo pt cenaclu si antologie dar ce jenant restul.
Batori
da, editorii sunt buni nimeni nu le-a contestat asta. Multam de vorbele tale.
Cristina
pentru textul : Virtualia XIII - mulţumiri, mirări şi poezie la Iaşi denu stiam de acest mail.Ar fi fost altceva. Acum e o informatie venita tarziu. oricum multumesc.
as fi vrut să văd cum este citit poemul, inainte de a arăta bucătăritul. speram să zici orice altceva.
pentru textul : încape şi-un evantai dedacă te deranjează încadrarea, schimb.
zis şi făcut
Scrisoare Dragul meu Gorun, Mie mi-a placut textul acesta de la inceput si pana la sfarsit. La inceput n-am fost eu prezent din motive independente de vointa mea, iar la sfarsit ai lipsit tu cu gratie ca deobicei. Insa cu aceasta ocazie vreau sa-ti spun ca eu sunt bine si te citesc, insa acum cu niste ochelari de vedere. Concluzia citirii mele este ca obiectul comunicarii a fost atins dar timbrul nu a fost platit din motive care imi scapa. Mai apoi alte probleme au aparut pe drum cand Ideea (ti-o amintesti ca doar am facut dragoste cu ea pe vremea holerei) ne-a parasit pe amandoi si ne-am trezit in dimineata aia cetoasa ca suntem ingrozitor de destepti si de singuri. Altfel vreau sa-ti spun ca mama e bine si imi spune bancuri si in ziua de azi. Din pacate toate au un umor teribil de negru. Andu
pentru textul : Bufonul deŢi s-a mai spus, repet: un text pe zi, diacritice.
pentru textul : Haiku deam modificat ici colo, chiar si amanuntele pe care ezitam sa le lucrez (cele din ultima strofa). i hope it's better now. as schimba si "de dupa intaia moarte", dar nu gasesc o solutie, as vrea sa sugereze intocmai aceasta idee - ea face puntea cu plath. ma poti ajuta?
pentru textul : somn deIertare ! Așa se întâmplă când faci copy/paste și nu ești atent... Voi incerca sa rezolv problema imediat...
pentru textul : Același joc de„zvonuri pline”, ai dreptate, probabil că am pierdut un cuvânt la tastare.
pentru textul : poem pentru dobrogea desancho panza, putini ar face gestul pe care l ai facut tu. multumesc aalizei, ai dreptate. acolo am gresit, vorbind despre dar. imi cer scuze insa, in rest, nu sunt convins ca ai dreptate. imi spui de o arta si de goblene electronice... si? o sa fac temenele de acu oricarui curent trecut prezent sau viitor? eu merg pe drumul meu, cum o fi el. si nu cred sa fie de lepadat. tot ce incerc e sa reprezint "poetic" corpurile geometrice. mi se pare un lucru bun. sixtus, m am uitat. nu e ce fac eu. cand voi termina cu ac experimente, voi termina. argumentele mele sunt ale mele. macar sunt. nu pot fi genial in fiecare zi...
pentru textul : linia decu multă plăcere Alina. dacă aveţi un webcam care să stream video plus microfon pentru audio v-am putea găzdui şi live online Virtualia.
pentru textul : Poezie şi pişcoturi în târgul Ieşilor, înainte de solstiţiu depersonal, citind poemul, am simtit ca mintea imi este serios pusa pe bigudiuri. Am mai observat in textele tale, o aglomerare de imagini fara adresa, care nu se leaga, si in plus mereu impiedicate de taieri ale versului bruste, dar asta nu ar fi o problema mare, daca, fara nici o taiere, ar fi un vers lung din care sa se inteleaga ceva.
un ex. aici/
fiorul nu mai are preocupări
ne-am împodobit cu indiferenţă
de trecători
imi pare rau , dar eu nu am reusit sa inteleg mai nimic din textul tau, Ottilia. nu sunt eu prea aproape de poezie , sa zicem, si stiu ca si eu o dau uneori in bara , am si eu fix-uri, incercand sa transmit ceva, ma ia valul , cum se zice, dar totusi cred ca ar trebui un pic mai multa coerenta in scrierea ta.
pentru textul : one way ticket decoerenta despre care vorbesc este prezenta ceva mai bine, in poemul / cale de iesire/ , adica acolo e cat de cat, un flash, al carui mesaj mai ajunge la cititor, avand o idee pe care sunt pliate imaginile. in poemul de fata, nu. - pentru mine. strofele tale nu se leaga, ca sa dea un intreg. nu stiu, asa vad eu, sper sa nu deranjez prea tare.
1. ok, am însă o precizare: este doar a 7-a zi, poate să fie a 7-a zi de când s-a întâmplat ceva important pentru mine, poate să fie duminică sau poate fi joi, sau orice altă zi, doar că este a 7-a. so, n-am căutat metafore, nu-mi place să am un text chinuit și fără ritm, iar că nu se înțelege cine a insistat să mă cunoască, iarta-mă dar nu cred. Sunt poezii pe acest site mult mai puțin explicite decât asta. 2. viața este plină de clișee, nu comentez asta, ce vreau să spun este că într-adevăr există o linie de marcaj invizibilă între NOI și EU, e important să fie invizibilă (de aici și inexistența unui spațiu) pentru ca să puna mințile noastre, ale tuturor, la contribuție. Așa am gândit eu atunci și poate NU am dreptate. vă mulțumesc pentru critică, aș fi preferat să vă și placă ceva:)
pentru textul : A 7-a zi deda, este o aparitie pe care o salutam pe Hermeneia. cu ani in urma cind am inceput sa citesc poezie online imi aduc aminte ca ii admiram evolutia de scriitor. acum putem sa ii sarbatorim un nou volum si pe Hermeneia. felicitari. am insa si eu o intrebare: ce sint alea "canoanele fiorului poetic românesc"?
pentru textul : Apariție editorială - Bioglife - Luminița Suse deam sentimentul ca nu aveti de cina rade in seara asta si m/ati ales pe mine. sunt dezolata de atitudinea dumneavoastra, de modul pervers si batjocoritor in care ati intrerpins acest demers. consider ca m/ati jignit prin afirmatiile si prin lumina murdara pe care ati aruncat/o asupra unui text ce pentru mine e ca o azima evreiasca, sincer eu pun punct discutiei, nu raspund comentariilor ulterioare, a fost o lunga colaborare pe hermeneia unde am cunoscut cativa oameni realmente minunati, de mizerii m/am cam saturat aici si pe alte siteuri... va urez succes, daca ati vrut sa stircati ceva va spun..da, ati reusit, de ce ati facut/o nu ma intereseaza... punct
pentru textul : bunica mea a fost o lebădă neagră deam și eu o întrebare: de ce preferi să spui mail în loc de mesaj? ouăle de diozaur pică taman aiurea
pentru textul : Te caut pe google mai des dePS. Textul acesta a fost publicat pe site-ul care trebuie? Sau doar în Tecuciul cultural?
pentru textul : Boierismul - necenzurat ludic deNu vreau să pară că intervin doar pentru a aduce o notă de varietate în acest cor de laude feminine (deși cred că ar fi meritat o intervenție chiar și doar pentru un astfel de motiv) dar mie scrierea mi se pare prea explicită și prea lacrimogenă pentru gustul meu.
pentru textul : drumul spre Okinawa deEste un text așa, ca de 'la pașopt' iar alăturarea la remarcate a acestui poem imediat după absolut remarcabila și inovatoarea poezie multilateral dezvoltată mi se pare în detrimentul autorului. Sincer, nu cred că Vlad Turburea a scris chestia asta (atașând și o poză cât se poate de chicioasă pentru pretențiile lui de deviantist) gândindu-se că va da atât de tare pe spate publicul feminin de pe Hermeneia de se va trezi iar la remarcate cu n-șpe penițe și consective pe deasupra, una, dacă nu mă înșel, chemându-se chiar simplu 'O'... regret dacă intervenția mea un pic barbară a întrerupt vreo altă admiratoare a textului să scrie un comentariu care să completeze corul interjecțiilor cu un binemeritat 'aaahh!'
Nici pe departe un text remarcabil în opinia mea, îl văd mai degrabă ca pe un experiment nu prea reușit.
Andu
Vă foarte mulţumesc pentru comentarii. Într-adevăr, e minunat când simplitatea semnifică. Mă bucur că am reuşit aici. În ceea ce priveşte rozul, trebuie spus că înainte era şi mai mult: era "roz şi sclipicioşi". Nota de ironie trebuie să rămână, chiar dacă foarte puţin, cum e acum. Vă mulţumesc şi vă mai aştept!
pentru textul : de fapt tot un scenariu prost deUn poem foarte echilibrat. Expresii de mare efect abundă: "cocorii limpeziți", "mai porți al nopții naos drept povară...?", "fântâna ce-n suflet coboară", "valul frânt se-nduplecă-n amurg". Primele trei strofe sunt magnifice în construcție și expresie, iar imaginea poetică ce le încheie sălășluiește un sentiment de pace în cititor: "îndepărtat de ape / uiți să mori". Aceasta și încheie partea contemplativă a poeziei, urmând una retorică. E partea poeziei care începe să "urce" dinspre contemplație înspre o trezire a unei revolte nenumite, ce se reflectă în simțirea autoarei destul de întunecat și tragic. Finalul mă lasă nelămurit. Am impresia că ar trebui să "urce", în schimb el "coboară". Dar asta-i toamna!
pentru textul : de-a valma-i toamna... denu ai fost alambicată și te-am înțeles imediat, cât și viziunea ta asupra unui poem, însă acesta nu e genul ăla de poem. nu știu câtă tangență ai avut tu cu salinger, mie mi-au plăcut mult cele 9 povestiri. nu îl citez decât pentru a argumenta genul acesta de scriere, cea în care nu ți se cere nimic, nu trebuie să îți pui întrebări, nu trebuie să găsești răspunsuri, nu te duce în extaz, nu îți spune decât ceea ce este, este ca să te citez: o știre poetică.
pentru textul : doar urme de cauciuc pe asfalt decred că nu m-ai înțeles tu, dar asta este exact ceea ce vroiam de la poem. să prezinte un fapt destul de șters, destul de neutru, destul de comun, ca să zic așa, și care să se termine ca o povestire de salinger. îți înțeleg bunele intenții, dar trebuie să înțelegi și tu că știu ce vreau de la un text. totul este asumat. chiar lipsa temei. e ca și cum ai intra pe o autostradă și nu ai ști de unde vii și unde te duci, tot ce ar conta e drumul. iar drumul e bun. și nu e vb despre nici un accident. aici ți-a fost sugerat acest fapt, dar nimic din poem nu indică precis aceasta. titlul poate induce în eroare.
poemul este acesta: intri în viața mea exact 10 minute cât durează tot ce spune poemul. este vb despre o pauză la o benzinărie. trebuie să interpretezi metaforic textul. urmele de cauciuc pe asfalt simbolizează de fapt urmele mai accentuate dintr-o viață. oricum ai observat, desigur, că nimic nu induce spre un accident rutier. deci:ramane o "stire" poetica bine scrisa (dpdv al limbajului) a unui accident nu își are rostul.
sper să înțelegi, acum, și să mă înțelegi că avem divergențe de opinie. nu spuneam degeaba acest lucru.
curaj, sir, curaj! in santier se intaresc muschii:)
pentru textul : fara titlu deAșa-i Virgile, moții trebuia să scriu acolo. Ca și în cazul observației Biancăi, nu schimb ca să se vadă obiectul comm-ului. Thanks, Andu
pentru textul : la un pahar de vorbă depot să spun că mă încântă logica ta, George. deci după tine când un om își dă seama că poate să evolueze singur își deschide un site literar uinde postează cot la cot cu membrii acelui site și ține cont de părerile lor când este cazul modificând în textele proprii, cam așa vezi tu lucrurile?:)) asta ca să mă refer doar la unul din aspectele șubrede ale argumentației tale. nu sunt convins că Virgil, Dorin, Vlad sau alți membri văd Hermeneia ca pe un club literar select, ci, probabil, doar ca pe un site literar, societate e- zine... pentru că au modestia necesară și bunul simț de a nu se lăuda pe sine și munca lor, muncă observată chiar și de tine. eu însă, am dreptul de a avea o opinie de outsider ce nu poate fi demontată cu aserțiuni copilărești gen "lene de aur" , când e binecunoscut faptul că graba strică și creația nu e producție la bucată pe bandă rulantă. și ar mai fi de spus, George... oricum, fiindcă unii se abțin din prudență, alții din bun simț, alții din pragmatism (nu e treaba altora să se știe ce este pentru ei acest site), am pariat că nu va scrie nimeni în subsolul acestui text și mă bucur că am pierdut, pentru că, deși invariabil cu o logică găunoasă (în acest caz), mi-ai demonstrat că ești ceea ce pretinzi că ești... :)
pentru textul : Ce este pentru voi Hermeneia? deMarina, felicitări pentru acest experiment, un colaj inedit în care fotografia urnește alte sensuri, adaugă alte straturi de trăire stocată în alt timp pe lîngă citatele, expresiile multilingve și zonele de poezie bună, biografistă: "parcă se aude lătratul câinelui prin curte să îi dau și lui un covrig vara învățam să desenez cât de convins privea liniile: erau perfecte ore întregi stătea nemișcat lângă bancă să nu greșesc paginile nu suporta să-mi fie rupte mon pauvre Piflechien" Sau: "nu există nicio tundră în care să fugi niciun oraș cât o pădure înlăuntrul meu e o mină de sare noaptea se aud bulgării rostogoliți în gol poartă chipul tău-sau-al-meu" M-aș bucura dacă ai mi-ai spune mai multe despre această fotografie deosebită, în care ziduri invechite sunt "deranjate" de un timp tînăr așa jucăuș!
pentru textul : despre altă călătorie II deam și eu rude și mulți prieteni în dorohoi, gura humorului, suceava, județul neamț multe sate și comune... ceea ce s-a petrecut este o mare nenorocire iar cei care ne conduc acum dau dovadă de o imensă nepăsare, cum altfel? mai încape vreo îndoială că va trebui să învățăm să ne descurcăm singuri în țara asta? singuri adică fără EI?
pentru textul : despre inundaţii. altfel deAlături de tine Emile,
Andu
Până să citesc acest poem nu am crezut că se poate scrie poezie cu afgani și cu soldați britanici. Însă autoarea un talent reportericesc, poemul e și o relatare de la fața locului.
pentru textul : 322 deFoarte interesant, recunosc, zic și eu că merită continuată această linie, pentru că e proaspătă, sinceră și se simte de ambele părți ale 'baricadei'.
Margas.
Pagini