acuma vin dee la lansarea lui siliseanu. a fost fain. f a sunt initialele unui nume. tre sa pun si punctele de rigoare. ce mai faci dorin, e buna soarta, nu scirtaie?
Un efort deosebit pentru a promova fapte și acte de cultură la un nivel cît mai înalt și care merită a fi salutat. În privința recidivei aș avea unele obiecțiuni: - în primul rînd, aș face o distincție între personjul malefic Aranca și distinsa doamnă Marina Nicolaev; - în al doilea rînd, aș avea în vedere faptul că atunci cînd sînt supuși unui efort prelungit terminațiile nervoase ale unui artist se întîmplă să se lungească, și artiștii au fibre mai sensibile decît orice altă categorie, să zicem așa, socială; - în al treilea rînd, aș avea o obiecțiune de natură absolută subiectivă (acuma nu că Aranca ar fi prietena mea cea mai bună) dar fără dumneaei, n-are niciun farmec!
Si eu cred ca poemul acesta ar trebuie incadrat ca experiment. E interesant ca lectura, insa la idee mai e de lucru. De exemplu la cadrare a lecturii, persoana intai plural e prea vaga, determinantii par aruncati din tramvai, "senzatia ACEASTA de echilibru" care senzatie de echilibru? Daca denumesti, trebuie sa si referi ceva, etc. Un poem scris la repezeala, parerea mea, Andu
Ioana, ce-i drept, nu pot să păstrez o linie și îmi place să forțez cititorul în anumite direcții, lăsându-i doar o aparentă libertate. Pentru aceasta simt nevoia de dramatizare, ai sesizat bine. De fapt, orice început de poveste e cam plictisitor, sunt conștientă; îți mulțumesc de indulgență și încurajări. Și, ai să râzi, indirect mi-ai dat idei. Sper că ai citit și prima parte.
mulțumesc pentru comentariul pe text! original! "și în colț petreci în tine" Glossă și... parcă nu se permiteau micterisme pe aici! cu sympatheia, yester
bv, mergi inainte, totul, ptr virsta ta, e sa scri, mai diluate, mai concentrate, e ok, ai de la mine o "penita de aur" ptr cele 6-7 poezi postate in ultimele 6-8 zile
Ioana, mulțam mult, am urmat îndrumările tale, am dat leyer+satin; am tras text dar mai alteral nu se vede prea bine, am bolduit textul, am incercat multe nuante de galben-auriu-lumina, dar se vad foarte sters. Acesta e rezultatul, cel din varianta 2. cred ca tot 1 merge mai bine. am eliminat acel "de" (din "fără de care"). Voi mai lucra mâine, nu sunt mulțumită. Voi reuși cumva. E diferență între cum îmi apare pe desktop și cum apare aici.
Mulţumesc şi mă bucur ca ţi-a plăcut. Despre lejeritate... cred că e din cauza faptului că în ultima vreme văd lucrurile puţin altfel. Şi asta e de bine.
Adriana Lisandru bine ai venit! aduci cu tine un nou suflu în poezie și acest fapt te limpezește în locul meritat ce te așteaptă în Marele Labirint. am subliniat câteva metafore deosebite: "și auzeam auzeam auzeam repetat aceiași batere ritmică simultană roțile spuneau mai toți nu îmi ziceam sunt inimi toți călătorii aceștia iubesc" "(îndrăgostită, firește, abia desfăcută din mângâierile lui ca dintr-o a doua placentă)" textul are un final sensibil, de mare forță lirică: "sunt ceva ani de când nu mai pot asculta alte trenuri aud în schimb tot mai clar cum îmi vorbesc bunicii prin iarbă și frunze prin ploi și tot plec și nu se găsește nimeni să spună opriți odată vagoanele astea aici e o gară o haltă sau măcar un macaz nu trage nimeni semnalul de alarmă în câmp." așa cum stai prin gările Sufletului, așteptând mereu alte trenuri, ai ceva dintr-o altă nostalgie, altă reverberație. te voi mai citi.
Depresie citadina. Pesimism metropolitan. Si Mircea Vintila ne canta "...nu ai unde sa pleci, e secolulul XX" desi contextul era altul acolo, o fata frumoasa intr-un han vechi. Exista deci intotdeauna un loc unde ne putem refugia pentru o doza de puritate.
Am comentat chiar textul - am precizat că nu aduce nimic nou. De ce e așa - cred că suntem destul de maturi poetic să știm asta. E un text cu tălpi, mir, îngeri. Mai lipsea albastrul.
Albul aparţine imaculatului care a mai rămas în suflete...în opinia mea tăcerea este adevărul nerostit cu voce tare. Vă citesc de multă vreme. Sufletul meu este încântat de imagini.
Cu înţelegere
mari draci aveam pe mine cand am scris poemul, iar acum iar mi-au sarit in cap (dracii, zic). de la o varsta nu mi i-am mai imaginat cu infatisare de faun. ma rog... ma bucur ca nu m-ai uitat. onorata, andu.
Dl Paul, eu nu sunt critic literar, eu îmi spun părerea personală despre text, așa cum nu m-a învățat nimeni și așa cum văd eu lucrurile. Există alți critici de specialitate care o pot face cu profesionalism și competență. Îmi cer scuze pentru deranj.
da, interesant textul (mai putin chestia aia cu dragonul fermecat - eu as fi scos total expresia "călare pe un dragon fermecat") dar destul de previzibil. m-a dus cu gindul la kamasutra sau tantra yoga. totusi asa cum spuneam destul de previzibil. cunosc tema asta la katya si ii spun ca exista deja un risc la textele ei ca, daca nu gaseste mai mult farmec sau inedit (sau straniu) in poezia erotica, sa devina oarecum redundanta si sa nu mai reuseasca sa comunice mare lucru. uneori am senzatia ca s-a blocat intr-o imagine, intr-o ipostaza (oricit de orgasmica ar fi ea) si nu mai poate iesi de acolo. cum ar fi daca ar scrie poate mai mult despre preludiu sau postludiu, sau poate despre cruzime, tradare, dezamagire, gustul banalului, imposibilitate, etc. doar o parere
marina, asa cum se apune prin "unele colturi", proverbiala mea ignoranta in ce priveste limba franceza a facut deja ocolul lumii. in ciuda aceste enorme lacune (pe linga multe altele) am reusit sa dibuiesc si eu ca in comentariul tau nu exista nici o justificare pentru steluta. fa-ne si noua (incultii astia de anglofoni) o favoare si pune o justificare in limba romana pentru steluta pe care ai acordat-o acestui text. cred ca vei face o favoare si autorului lui cit si intregii comunitati.
Alexander, eu nu am nevoie de penite, in orice caz nu la modul infantil si patimas pe care il manifesti tu. Crede-ma, stau si ma gindesc ca ori "penitele de aur" pe Hermeneia au devenit asa de valoroase incit unii autori fac crize histrionice dupa ele, ori tu esti extrem de imatur in abordarea acestui lucru. Sincer, nu stiu ce sa cred. Nu imi vine sa cred neaparat prima versiune desi, evident, as fi incintat sa fie asta explicatia. Ce-a de-a doua versiune m-ar dezamagi si te-ar pune intr-o lumina foarte proasta pe tine insa. Habar n-am cum sa interpretez reactia ta. Numai literara nu e...
atmosfera generala inspirata are impact abigail este doar un pretext o prelungire a orasului scufundat sub algele albastre "într-o nadă de lumină plouă flămând acoperind orașul de alge" o scenografie aparte realizata de corimbele acestea stranii in lumea cetaceelor si noi anonimi transfigurandu-ne treptat sub inflorescenta fericirii nepamantene intr-o "imensa coloana a oamenilor-delfin". un poem rotund dintr-o singura respiratie.
iarta-mă doamnă, margo, dacă ţi-am produs vreo migrenă. n-a fost cu nici o intenţie. păcat că ai tras cu praştia într-un om nevinovat. se zice că dacă ştii să faci un bine şi nu-l faci, săvârşeşti un păcat. comentariul d-tale e absolut pe langă text. am putea să agreem că e un fel de comentariu la comentariu? drept să-ţi spun în săptămâna în care am părăsit România, acum 33 de ani, mi s-a anulat dreptul de a fi român, şi din 84 încoa' sînt american. vrei să-ţi trimit copii de pe acte?
sînt un pic dezamăgit de atacul d-tale, mai cu seamă că n-am îndrăznit să păşesc prin urechile acului dvs. eşti tu Christosul? a fost întrebat Mântuitorul odată. Da sînt! a răspuns El. ei bine şi eu o spun pe şleau: sînt american. cât despre text, atât cuprinde!
poem al traectoriilor și al eroziunii de sine, o imagine reușită a timpului care mușcă din noi. interesant cum traiectoria timpului lasă urme (siajul, despicarea, concavitatea, scorbura) iar mișcarea este una de alunecare până la întâlnirea cu trupul. finalul simplifică frumos.
Așteptarea a fost pe măsură. Sau invers. Cineva ar spune: ar trebui să te apuci să scrii o carte. Numai că la Dorin cartea e scrisă gata. Nu mai fac aprecieri, căci ar însemna să mă repet, și nici nu vreau să și-o ia în cap. O să-ți spun când ceva nu-mi place, doar știi că am făcut-o. Dar cam demult, hm?
În graba redactării am mâncat nişte litere la "somnambul" şi "înnebunit". Dar ce e cu "apriorică"? Cred că ai dat-o în bară aici. Şi asta dovedeşte ceva. Nu vreau să spun ce...
Ştiu că eşti foarte frustrat şi fiind deconspirat ca PLAGIATOR îţi doreşti măcar să faci pe editorul deşi nu ţi-a cerut nimeni.
Pentru cei mai noi pe site las un link despre cazul grav de plagiat al lui Bobadil pentru a lămuri lucrurile : http://www.hermeneia.com/content/incident_de_plagiat_pe_hermeneiacom_0
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
acuma vin dee la lansarea lui siliseanu. a fost fain. f a sunt initialele unui nume. tre sa pun si punctele de rigoare. ce mai faci dorin, e buna soarta, nu scirtaie?
pentru textul : opi deUn efort deosebit pentru a promova fapte și acte de cultură la un nivel cît mai înalt și care merită a fi salutat. În privința recidivei aș avea unele obiecțiuni: - în primul rînd, aș face o distincție între personjul malefic Aranca și distinsa doamnă Marina Nicolaev; - în al doilea rînd, aș avea în vedere faptul că atunci cînd sînt supuși unui efort prelungit terminațiile nervoase ale unui artist se întîmplă să se lungească, și artiștii au fibre mai sensibile decît orice altă categorie, să zicem așa, socială; - în al treilea rînd, aș avea o obiecțiune de natură absolută subiectivă (acuma nu că Aranca ar fi prietena mea cea mai bună) dar fără dumneaei, n-are niciun farmec!
pentru textul : Apariție editorială 2007 – „În vizită la Ussais” de Adrian Graunfels dehey dorin, long time no see... stelaru era din turnu-magurele, ca si mine. pe acolo, asa ne ziceam: turneanule, turneanco...
pentru textul : barba iubitului meu deSi eu cred ca poemul acesta ar trebuie incadrat ca experiment. E interesant ca lectura, insa la idee mai e de lucru. De exemplu la cadrare a lecturii, persoana intai plural e prea vaga, determinantii par aruncati din tramvai, "senzatia ACEASTA de echilibru" care senzatie de echilibru? Daca denumesti, trebuie sa si referi ceva, etc. Un poem scris la repezeala, parerea mea, Andu
pentru textul : ars poetica I deIoana, ce-i drept, nu pot să păstrez o linie și îmi place să forțez cititorul în anumite direcții, lăsându-i doar o aparentă libertate. Pentru aceasta simt nevoia de dramatizare, ai sesizat bine. De fapt, orice început de poveste e cam plictisitor, sunt conștientă; îți mulțumesc de indulgență și încurajări. Și, ai să râzi, indirect mi-ai dat idei. Sper că ai citit și prima parte.
pentru textul : Ultima Carte demulțumesc pentru comentariul pe text! original! "și în colț petreci în tine" Glossă și... parcă nu se permiteau micterisme pe aici! cu sympatheia, yester
pentru textul : Ca sunetul în fluier debv, mergi inainte, totul, ptr virsta ta, e sa scri, mai diluate, mai concentrate, e ok, ai de la mine o "penita de aur" ptr cele 6-7 poezi postate in ultimele 6-8 zile
pentru textul : strada cu nume de bere deIoana, mulțam mult, am urmat îndrumările tale, am dat leyer+satin; am tras text dar mai alteral nu se vede prea bine, am bolduit textul, am incercat multe nuante de galben-auriu-lumina, dar se vad foarte sters. Acesta e rezultatul, cel din varianta 2. cred ca tot 1 merge mai bine. am eliminat acel "de" (din "fără de care"). Voi mai lucra mâine, nu sunt mulțumită. Voi reuși cumva. E diferență între cum îmi apare pe desktop și cum apare aici.
pentru textul : roca din care mă nasc deMulţumesc şi mă bucur ca ţi-a plăcut. Despre lejeritate... cred că e din cauza faptului că în ultima vreme văd lucrurile puţin altfel. Şi asta e de bine.
pentru textul : Poate mâine... deAdriana Lisandru bine ai venit! aduci cu tine un nou suflu în poezie și acest fapt te limpezește în locul meritat ce te așteaptă în Marele Labirint. am subliniat câteva metafore deosebite: "și auzeam auzeam auzeam repetat aceiași batere ritmică simultană roțile spuneau mai toți nu îmi ziceam sunt inimi toți călătorii aceștia iubesc" "(îndrăgostită, firește, abia desfăcută din mângâierile lui ca dintr-o a doua placentă)" textul are un final sensibil, de mare forță lirică: "sunt ceva ani de când nu mai pot asculta alte trenuri aud în schimb tot mai clar cum îmi vorbesc bunicii prin iarbă și frunze prin ploi și tot plec și nu se găsește nimeni să spună opriți odată vagoanele astea aici e o gară o haltă sau măcar un macaz nu trage nimeni semnalul de alarmă în câmp." așa cum stai prin gările Sufletului, așteptând mereu alte trenuri, ai ceva dintr-o altă nostalgie, altă reverberație. te voi mai citi.
pentru textul : Neînsemnat jurnal feroviar deDepresie citadina. Pesimism metropolitan. Si Mircea Vintila ne canta "...nu ai unde sa pleci, e secolulul XX" desi contextul era altul acolo, o fata frumoasa intr-un han vechi. Exista deci intotdeauna un loc unde ne putem refugia pentru o doza de puritate.
pentru textul : Nu mai ai unde să fugi deAm comentat chiar textul - am precizat că nu aduce nimic nou. De ce e așa - cred că suntem destul de maturi poetic să știm asta. E un text cu tălpi, mir, îngeri. Mai lipsea albastrul.
pentru textul : downtown deAlbul aparţine imaculatului care a mai rămas în suflete...în opinia mea tăcerea este adevărul nerostit cu voce tare. Vă citesc de multă vreme. Sufletul meu este încântat de imagini.
pentru textul : alb deCu înţelegere
dar e frumos, nu?
pentru textul : I live in a yellow water-lily deAici, expresia pare mai personală. "O pace mai lungă decât moartea" - nice :)
pentru textul : S-a întâmplat să cânt demi-am dat seama de asta Ioan, spuneam doar ca e cam lung si deci cam greu de receptat :)
pentru textul : despre poem demari draci aveam pe mine cand am scris poemul, iar acum iar mi-au sarit in cap (dracii, zic). de la o varsta nu mi i-am mai imaginat cu infatisare de faun. ma rog... ma bucur ca nu m-ai uitat. onorata, andu.
pentru textul : multumim din inima demarea i-a fost lui Ovidiu cel mai larg și inutil orizont din care se țeseau chinuitoarele răsărituri spre niciun mâine
pentru textul : Ovidiu mi-a zis depaul, mulțumesc de atenția ta constantă. acest lucru mă obligă cumva să fiu mai bun. mereu mai bun. încântat de peniță numai bine ștefan
pentru textul : așa a fost deDl Paul, eu nu sunt critic literar, eu îmi spun părerea personală despre text, așa cum nu m-a învățat nimeni și așa cum văd eu lucrurile. Există alți critici de specialitate care o pot face cu profesionalism și competență. Îmi cer scuze pentru deranj.
pentru textul : poem cu palmele fine deîmi este doar milă de tine Vio_B. ca de un clown trist care nu mai are nici un truc. atît.
pentru textul : prin absurd, caii oanei pellea deda, interesant textul (mai putin chestia aia cu dragonul fermecat - eu as fi scos total expresia "călare pe un dragon fermecat") dar destul de previzibil. m-a dus cu gindul la kamasutra sau tantra yoga. totusi asa cum spuneam destul de previzibil. cunosc tema asta la katya si ii spun ca exista deja un risc la textele ei ca, daca nu gaseste mai mult farmec sau inedit (sau straniu) in poezia erotica, sa devina oarecum redundanta si sa nu mai reuseasca sa comunice mare lucru. uneori am senzatia ca s-a blocat intr-o imagine, intr-o ipostaza (oricit de orgasmica ar fi ea) si nu mai poate iesi de acolo. cum ar fi daca ar scrie poate mai mult despre preludiu sau postludiu, sau poate despre cruzime, tradare, dezamagire, gustul banalului, imposibilitate, etc. doar o parere
pentru textul : Lauryannus's Land demarina, asa cum se apune prin "unele colturi", proverbiala mea ignoranta in ce priveste limba franceza a facut deja ocolul lumii. in ciuda aceste enorme lacune (pe linga multe altele) am reusit sa dibuiesc si eu ca in comentariul tau nu exista nici o justificare pentru steluta. fa-ne si noua (incultii astia de anglofoni) o favoare si pune o justificare in limba romana pentru steluta pe care ai acordat-o acestui text. cred ca vei face o favoare si autorului lui cit si intregii comunitati.
pentru textul : Enroulement du continu deLuminita, ca intotdeauna ma bucura trecera ta. da, chiar este o tara vegetativa. :)
pentru textul : Mesaj din Țara Blajinilor deAlexander, eu nu am nevoie de penite, in orice caz nu la modul infantil si patimas pe care il manifesti tu. Crede-ma, stau si ma gindesc ca ori "penitele de aur" pe Hermeneia au devenit asa de valoroase incit unii autori fac crize histrionice dupa ele, ori tu esti extrem de imatur in abordarea acestui lucru. Sincer, nu stiu ce sa cred. Nu imi vine sa cred neaparat prima versiune desi, evident, as fi incintat sa fie asta explicatia. Ce-a de-a doua versiune m-ar dezamagi si te-ar pune intr-o lumina foarte proasta pe tine insa. Habar n-am cum sa interpretez reactia ta. Numai literara nu e...
pentru textul : toaca este acum în perioada sistolă deatmosfera generala inspirata are impact abigail este doar un pretext o prelungire a orasului scufundat sub algele albastre "într-o nadă de lumină plouă flămând acoperind orașul de alge" o scenografie aparte realizata de corimbele acestea stranii in lumea cetaceelor si noi anonimi transfigurandu-ne treptat sub inflorescenta fericirii nepamantene intr-o "imensa coloana a oamenilor-delfin". un poem rotund dintr-o singura respiratie.
pentru textul : cântecul lui Abigail deiarta-mă doamnă, margo, dacă ţi-am produs vreo migrenă. n-a fost cu nici o intenţie. păcat că ai tras cu praştia într-un om nevinovat. se zice că dacă ştii să faci un bine şi nu-l faci, săvârşeşti un păcat. comentariul d-tale e absolut pe langă text. am putea să agreem că e un fel de comentariu la comentariu? drept să-ţi spun în săptămâna în care am părăsit România, acum 33 de ani, mi s-a anulat dreptul de a fi român, şi din 84 încoa' sînt american. vrei să-ţi trimit copii de pe acte?
pentru textul : semper idem desînt un pic dezamăgit de atacul d-tale, mai cu seamă că n-am îndrăznit să păşesc prin urechile acului dvs. eşti tu Christosul? a fost întrebat Mântuitorul odată. Da sînt! a răspuns El. ei bine şi eu o spun pe şleau: sînt american. cât despre text, atât cuprinde!
poem al traectoriilor și al eroziunii de sine, o imagine reușită a timpului care mușcă din noi. interesant cum traiectoria timpului lasă urme (siajul, despicarea, concavitatea, scorbura) iar mișcarea este una de alunecare până la întâlnirea cu trupul. finalul simplifică frumos.
pentru textul : delirice IV deAșteptarea a fost pe măsură. Sau invers. Cineva ar spune: ar trebui să te apuci să scrii o carte. Numai că la Dorin cartea e scrisă gata. Nu mai fac aprecieri, căci ar însemna să mă repet, și nici nu vreau să și-o ia în cap. O să-ți spun când ceva nu-mi place, doar știi că am făcut-o. Dar cam demult, hm?
pentru textul : cheile denu vei ajunge aşa nicăieri.
În graba redactării am mâncat nişte litere la "somnambul" şi "înnebunit". Dar ce e cu "apriorică"? Cred că ai dat-o în bară aici. Şi asta dovedeşte ceva. Nu vreau să spun ce...
Ştiu că eşti foarte frustrat şi fiind deconspirat ca PLAGIATOR îţi doreşti măcar să faci pe editorul deşi nu ţi-a cerut nimeni.
pentru textul : încă o zi perfectă dePentru cei mai noi pe site las un link despre cazul grav de plagiat al lui Bobadil pentru a lămuri lucrurile : http://www.hermeneia.com/content/incident_de_plagiat_pe_hermeneiacom_0
Pagini