Finalul mi se pare tautologic. Mi se pare evident ca daca dam noi nopatea... nu pentru a iesi din intuneric in intuneric. Astfel ultimul vers devine inutil. Legat de "ne frangem aripile" ...un foarte mare stereotip care pentru a impresiona cumva trebuie imbracat mult mai bine. Legat de "lupii isi ascut dintii" mai departe de "Capra cu trei iezi" nu pot trece (no offence !). Cred ca se poate mai bine de atat... Ialin
nevroza tu aduci plaja femeia și un corb rătăcit eu oglinda să momim soarele pe urmele noastre un alt fel de zbor privește-mi ochii amulete sfărâmate îndărătul pleoapelor fântână ce ascunde lumina în conturul unei palme săpată în piatră femeie mă adulmeci cu toate fructele africii stoarse între sâni încolăcită nebunia ne descoperă goi și isterici urcand scari orizontale
La fel cum Luna poate bate în fereastră, la fel cum o piatră poate sta în lacrimă etc., metaforic vorbind şi Luna poate sta agăţată. Dacă ar fi scris un un poet consacrat acest vers, nu cred că comentariu ar fi la fel. Sunt sătul de comentarii ce se leagă mereu de cei ca mine (mici). Eu glumesc, poate, dar alţii mai serioşi şi-au scris datele de pe legitimaţia de membru al US (Şi ce poezie măreaţă a ieşit!) Fiecare avem stilul nostru. Oricum părăsesc saitu nu pentrucă sunt criticat, ci pentrucă e bătaie de joc. Cezar
aici părerile noastre sunt divergente. poemul, aşa cum o fi el de super, e încheiat. e drept că în varianta finală au mai mers ceva retuşări, dar minore.
Bun program, ne vedem la Iasi. Nu ma pricep la poezie, dar patroana de la magazinul din cartierul meu are vreo suta de kilograme de piscoturi expirate si nu stie ce sa faca cu ele.
draga Alma, ca raspuns la intrebarile tale, inaintea sarbatorilor pascale, te rog frumos sa recitesti comentariile de la http://www.hermeneia.com/proza/1824. Sarbatori fericite!
"deschidea brusc fereastra lăsând să-l inunde stelele le gusta de parcă ar fi fost bucăți de turtă dulce nu mai simțea covorul de cioburi ci o mână albă care împletea din sufletul lui minuni"... una dintre formularile reusite ale acestui text.
S-ar părea că ai dreptate! Cel puțin cu folosirea genitivului. În rest nu văd de ce imaginile sunt " forțate abuziv". Sună a pleonasm.Ce zici ? Ce înțelegi tu prin "veridic literar" ? " Sărutul tău ascunde otrava întâiului sărut" nu-mi spune nimic. Poezie de liceu. Nimic mai mult.
tesct fain. imi place. mai putin posibila origine extraterestra a iubirii, pe care o stiu de aici dragostea este un virus extraterestru care ne protejează de noi înșine eu mișc în fiecare zi degetele pe tastele a r i t m încercând să mut în tine toate luptele inimii mele
Călin, Roxana, cred eu că în proză se întâmplă altfel decât în poezie: personajele prind uneori propriul drum, independent de mecanica dorită de autor. Am să mă repet: o singură frază referitoare la lipsa reală a dorinței nu schimbă ceea ce, din restul textului, nu transpare. Poate că tu, Roxana, ai avut un fel de "plan", ai știut cum vrei să fie cei doi, dar mie când mi-ai spus "O sună mereu în ultimul moment, entuziasmat ca în fața unui cadou. O face sigur că ea va fi acolo. Și e. Când l-a refuzat prima dată, a fost șocat. De atunci o caută mereu, iar ea îl respinge mereu. De fapt asta caută, să-și dorească ceva ce nu poate avea. Trăiesc amândoi pe baza aceluiași sistem care le oferă o culme, pe care nu-și doresc să o atingă, pentru că și-ar pierde rațiunea de a trăi. ", am eșuat în a vedea prietenia, afinitatea (și textul curge mai departe, și eu ziceam că bine, pe aceeași pantă a construcțiilor artificiale a unei relații, în lipsa realului, melodia, semnele căutate, fabricate, "coincidențele" lipsa comunicării reale etc etc etc. Greșesc eu? Nu am un scenariu când citesc, ci lucrez cu ceea ce-mi oferă autorul. Am spus că eu aș fi avut curaj să exploatez, ajunsă la punctul cu pricina (pe care eu îl consider unul de forță pentru textul tău), o altă latură a titlului, aș fi renunțat la ce-mi dorisem inițial de la personaje și aș fi mers pe ceea ce au devenit ele, de bună voie și nesilite de nimeni. Pe scurt, nu aș fi scris chestia cu lipsa dorinței, și proza ar fi curs altfel. Desigur că ți se pare absurd, că una ai vrut tu să spui, și alta îți sugerez eu, dar eu ți-am oferit argumentele textului, așa cum l-am citit eu, repet. Nu mă pot transpune în locul autorului când citesc proză, asta se face mai mult la poezie, cred eu. Restul obiecțiilor au fost și ele atât cât am considerat de argumentate, nu mai aglomerez subsolul... :-) Pe mine mă interesează mai binele în ceea ce scrii, pe tine? (ei, știu că-i retorică întrebarea mea... ) La bună citire.
Textul tau dovedeste sensibilitate poetica. Esti adolescenta si te afli la inceput de drum in poezie. O sa-ti fac cateva recomandari pe care cu siguranta ti le-au mai facut si altii dar un sfat in plus nu strica: citeste multa poezie buna si f buna, in niciun caz nu te limita numai la lecturile de pe internet. Mai intai citeste-i pe poetii romani si in acest sens iti recomand ca ghid de orientare antologia realizata de Laurentiu Ulici, intitulata "1001 de poezii românești". Pentru poezia moderna, Marin Mincu are o antologie f buna - " Poezia română actuală, antologie comentată". Pentru poezia douamiista, cartile de la Editura Cartea Romaneasca. Nu neglija nici poezia universala care a excelat (in opinia mea) in prima jumatate a secolului XX. Sper sa ai posibiltatea sa citesti "Panorama poeziei universale contemporane" de A. E. Baconsky. Cauta aceste carti prin biblioteci. Spor la lecturi! Iti urez inspiratie bogata si sa nu uiti niciodata frumusetea Poeziei! Violeta
Calm, liniște, melancolie. Toate într-un poem grizonat pe alocuri, acolo unde amintirile nu uită să tacă încuviințând gerului. Mi-e dor de cicoare cu miere și lapte.
Dear Hannibal L ma bucur ca te-au atras mieii mei care nu pot fi redusi tacerii si cum mi te inchipui acum fredonind Goldberg Variations nu-mi ramine decit sa spun: "you go, girlfriend!" si sa-ti torn un pahar de Chianti! :p
cheers, A!
promit că e ultima oară când ajung pe pagina unui debutant cu iz de fosilă. și ca de obicei, argumentez: poala tâmplelor... pasărea timpului... streașina pământului...lacrimi albastre... etc. mai lipseau farul speranței, portul iubirii, flamura neamului... nicodem, Emilian Pal e un nume care va fi alături de scriitorii consacrați. Dar tu nici nu l-ai citit și nici nu știi ce e poezia. Tu bolborosești ceva pe hârtie... mai citește, mai lasă-te de scris o vreme... două... trei. De Iustin Panța ai auzit? E mai lucid acolo unde e decât tine. adio!
Foarte interesantă ideea cu "opera de unică folosință ". Ar merita un întreg colocviu pe tema asta. Ai înțeles, desigur, unde bate textul. Nu-mi place și nu mă pricep la stilul "butonat", ideea cred că iese și din ciocnirae stilurilor, fără trivialitate. De fapt, am încercat doar să epicizez niște idei care ar ar suna insuportabil de didactic. Mulțumesc pentru înțelerea textului.
"valsul orașului când trenurile se înfundă în noapte și
toti oamenii dorm/ în gări rămân hainele și țipetele noastre
iar trupurile pleacă mai departe" - mi-a plăcut partea asta.
1. despre discutiile noastre despre critica mai putin iti pot spune pentru ca aveau si au caracter particular. 2. cel de-al treilea a postat textele uneia dintre noi (in momentul in care acela era in imposibilitatea sa o faca, si atit). nu ne-am comentat propriile creatii nici aici nici altundeva. nu as putea spune ca au fost colaje. ci altceva. "persoanele cu pricina" s-au succedat la postare 3-4. experimentul in fapt ne-a ajutat pe noi in primul rind sa intelegem anumite lucruri, care in baza doar teoretica nu ar fi avut acelasi impact. iar rezultanta obtinuta ne-a ajutat in primul rind pe noi. nu a avut ca scop atragerea de cobai. nici macar cei care se ofereau voluntar. 5. au fost persoane care au stiut cine este Anca F. le multumim pentru discretie. daca altii au intuit, ma bucur. Nu cred ca e nimerit termenul de regasire. Nu m-am "pierdut"; ca sa parafrazez pe cineva drag: eu m-am oprit undeva si v-astept.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Finalul mi se pare tautologic. Mi se pare evident ca daca dam noi nopatea... nu pentru a iesi din intuneric in intuneric. Astfel ultimul vers devine inutil. Legat de "ne frangem aripile" ...un foarte mare stereotip care pentru a impresiona cumva trebuie imbracat mult mai bine. Legat de "lupii isi ascut dintii" mai departe de "Capra cu trei iezi" nu pot trece (no offence !). Cred ca se poate mai bine de atat... Ialin
pentru textul : Ieșire denevroza tu aduci plaja femeia și un corb rătăcit eu oglinda să momim soarele pe urmele noastre un alt fel de zbor privește-mi ochii amulete sfărâmate îndărătul pleoapelor fântână ce ascunde lumina în conturul unei palme săpată în piatră femeie mă adulmeci cu toate fructele africii stoarse între sâni încolăcită nebunia ne descoperă goi și isterici urcand scari orizontale
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 17 deLa fel cum Luna poate bate în fereastră, la fel cum o piatră poate sta în lacrimă etc., metaforic vorbind şi Luna poate sta agăţată. Dacă ar fi scris un un poet consacrat acest vers, nu cred că comentariu ar fi la fel. Sunt sătul de comentarii ce se leagă mereu de cei ca mine (mici). Eu glumesc, poate, dar alţii mai serioşi şi-au scris datele de pe legitimaţia de membru al US (Şi ce poezie măreaţă a ieşit!) Fiecare avem stilul nostru. Oricum părăsesc saitu nu pentrucă sunt criticat, ci pentrucă e bătaie de joc. Cezar
pentru textul : Luna deSau la plug.
pentru textul : pastel de iarnă deaici părerile noastre sunt divergente. poemul, aşa cum o fi el de super, e încheiat. e drept că în varianta finală au mai mers ceva retuşări, dar minore.
pentru textul : doar urme de cauciuc pe asfalt deBun program, ne vedem la Iasi. Nu ma pricep la poezie, dar patroana de la magazinul din cartierul meu are vreo suta de kilograme de piscoturi expirate si nu stie ce sa faca cu ele.
pentru textul : Virtualia Zece deof, uitasem sa bifez
pentru textul : Cojocul (Cujuh) dearanca, da si eu astept... beniamin, da, uneori as vrea sa mai pot scrie asa. dar e, asa cum probabil oricine stie, chestie de stare..
pentru textul : în ochii tăi negri ▒ dedraga Alma, ca raspuns la intrebarile tale, inaintea sarbatorilor pascale, te rog frumos sa recitesti comentariile de la http://www.hermeneia.com/proza/1824. Sarbatori fericite!
pentru textul : migrația, editorii și fotografiile de"deschidea brusc fereastra lăsând să-l inunde stelele le gusta de parcă ar fi fost bucăți de turtă dulce nu mai simțea covorul de cioburi ci o mână albă care împletea din sufletul lui minuni"... una dintre formularile reusite ale acestui text.
pentru textul : poeme pentru tooraj delas un semn de apreciere pentru
pentru textul : postludiu de”șoapta hohotea cu lungi ecouri
ca într-o catedrală
părăsită.”-poate ar fi mai bine fără iar :)
cu prietenie, M.
interesant text desi parerea mea este ca ar mai trebui lucrat la el
pentru textul : totdeauna al doilea întuneric deS-ar părea că ai dreptate! Cel puțin cu folosirea genitivului. În rest nu văd de ce imaginile sunt " forțate abuziv". Sună a pleonasm.Ce zici ? Ce înțelegi tu prin "veridic literar" ? " Sărutul tău ascunde otrava întâiului sărut" nu-mi spune nimic. Poezie de liceu. Nimic mai mult.
pentru textul : Vrăjitorie detesct fain. imi place. mai putin posibila origine extraterestra a iubirii, pe care o stiu de aici dragostea este un virus extraterestru care ne protejează de noi înșine eu mișc în fiecare zi degetele pe tastele a r i t m încercând să mut în tine toate luptele inimii mele
pentru textul : despre falsele principii ale mecanismelor iubirii dedomnule Gongu, mă gândesc că, totuși, poezia asta ar merita un titlu mai expresiv. și mai generos. :)
pentru textul : de ce? de...sau exagerez eu și e iarnă și tu vrei să emigrezi?:)
pentru textul : liniștea din vamă demie mi se pare finalul remarcabil, iti ramine in memorie
pentru textul : la nave del olvido de...perfect corect, Ștefan. mulțumesc pentru empatie corectă:)!
pentru textul : Dansează! deCălin, Roxana, cred eu că în proză se întâmplă altfel decât în poezie: personajele prind uneori propriul drum, independent de mecanica dorită de autor. Am să mă repet: o singură frază referitoare la lipsa reală a dorinței nu schimbă ceea ce, din restul textului, nu transpare. Poate că tu, Roxana, ai avut un fel de "plan", ai știut cum vrei să fie cei doi, dar mie când mi-ai spus "O sună mereu în ultimul moment, entuziasmat ca în fața unui cadou. O face sigur că ea va fi acolo. Și e. Când l-a refuzat prima dată, a fost șocat. De atunci o caută mereu, iar ea îl respinge mereu. De fapt asta caută, să-și dorească ceva ce nu poate avea. Trăiesc amândoi pe baza aceluiași sistem care le oferă o culme, pe care nu-și doresc să o atingă, pentru că și-ar pierde rațiunea de a trăi. ", am eșuat în a vedea prietenia, afinitatea (și textul curge mai departe, și eu ziceam că bine, pe aceeași pantă a construcțiilor artificiale a unei relații, în lipsa realului, melodia, semnele căutate, fabricate, "coincidențele" lipsa comunicării reale etc etc etc. Greșesc eu? Nu am un scenariu când citesc, ci lucrez cu ceea ce-mi oferă autorul. Am spus că eu aș fi avut curaj să exploatez, ajunsă la punctul cu pricina (pe care eu îl consider unul de forță pentru textul tău), o altă latură a titlului, aș fi renunțat la ce-mi dorisem inițial de la personaje și aș fi mers pe ceea ce au devenit ele, de bună voie și nesilite de nimeni. Pe scurt, nu aș fi scris chestia cu lipsa dorinței, și proza ar fi curs altfel. Desigur că ți se pare absurd, că una ai vrut tu să spui, și alta îți sugerez eu, dar eu ți-am oferit argumentele textului, așa cum l-am citit eu, repet. Nu mă pot transpune în locul autorului când citesc proză, asta se face mai mult la poezie, cred eu. Restul obiecțiilor au fost și ele atât cât am considerat de argumentate, nu mai aglomerez subsolul... :-) Pe mine mă interesează mai binele în ceea ce scrii, pe tine? (ei, știu că-i retorică întrebarea mea... ) La bună citire.
pentru textul : Amantă spirituală deTextul tau dovedeste sensibilitate poetica. Esti adolescenta si te afli la inceput de drum in poezie. O sa-ti fac cateva recomandari pe care cu siguranta ti le-au mai facut si altii dar un sfat in plus nu strica: citeste multa poezie buna si f buna, in niciun caz nu te limita numai la lecturile de pe internet. Mai intai citeste-i pe poetii romani si in acest sens iti recomand ca ghid de orientare antologia realizata de Laurentiu Ulici, intitulata "1001 de poezii românești". Pentru poezia moderna, Marin Mincu are o antologie f buna - " Poezia română actuală, antologie comentată". Pentru poezia douamiista, cartile de la Editura Cartea Romaneasca. Nu neglija nici poezia universala care a excelat (in opinia mea) in prima jumatate a secolului XX. Sper sa ai posibiltatea sa citesti "Panorama poeziei universale contemporane" de A. E. Baconsky. Cauta aceste carti prin biblioteci. Spor la lecturi! Iti urez inspiratie bogata si sa nu uiti niciodata frumusetea Poeziei! Violeta
pentru textul : Teenage angst deCalm, liniște, melancolie. Toate într-un poem grizonat pe alocuri, acolo unde amintirile nu uită să tacă încuviințând gerului. Mi-e dor de cicoare cu miere și lapte.
pentru textul : simetrii deLaurentiu,
pentru textul : abso(lut) desi mie mi-a lasat impresia de eclectic la prima lectura.
iar acum, dupa explicatiile tale, parca si mai si.
S-a spus ce trebuia spus despre acest poem. De aceea las şi eu un semn de apreciere.
pentru textul : eşti cea mai aproape depărtare deacordate!
Multumesc, Mariana
Dear Hannibal L ma bucur ca te-au atras mieii mei care nu pot fi redusi tacerii si cum mi te inchipui acum fredonind Goldberg Variations nu-mi ramine decit sa spun: "you go, girlfriend!" si sa-ti torn un pahar de Chianti! :p
pentru textul : Well... decheers, A!
ușor analgezic și indigest..."ha ha ha și ce mișto ne-ar fi fost în două!"...ei și?
pentru textul : iubita mea demersi,matei.am corectat, intr-adevar suna mai bine
pentru textul : Poem cu mult balast depromit că e ultima oară când ajung pe pagina unui debutant cu iz de fosilă. și ca de obicei, argumentez: poala tâmplelor... pasărea timpului... streașina pământului...lacrimi albastre... etc. mai lipseau farul speranței, portul iubirii, flamura neamului... nicodem, Emilian Pal e un nume care va fi alături de scriitorii consacrați. Dar tu nici nu l-ai citit și nici nu știi ce e poezia. Tu bolborosești ceva pe hârtie... mai citește, mai lasă-te de scris o vreme... două... trei. De Iustin Panța ai auzit? E mai lucid acolo unde e decât tine. adio!
pentru textul : prag între ani deFoarte interesantă ideea cu "opera de unică folosință ". Ar merita un întreg colocviu pe tema asta. Ai înțeles, desigur, unde bate textul. Nu-mi place și nu mă pricep la stilul "butonat", ideea cred că iese și din ciocnirae stilurilor, fără trivialitate. De fapt, am încercat doar să epicizez niște idei care ar ar suna insuportabil de didactic. Mulțumesc pentru înțelerea textului.
pentru textul : RE de"valsul orașului când trenurile se înfundă în noapte și
pentru textul : esp detoti oamenii dorm/ în gări rămân hainele și țipetele noastre
iar trupurile pleacă mai departe" - mi-a plăcut partea asta.
1. despre discutiile noastre despre critica mai putin iti pot spune pentru ca aveau si au caracter particular. 2. cel de-al treilea a postat textele uneia dintre noi (in momentul in care acela era in imposibilitatea sa o faca, si atit). nu ne-am comentat propriile creatii nici aici nici altundeva. nu as putea spune ca au fost colaje. ci altceva. "persoanele cu pricina" s-au succedat la postare 3-4. experimentul in fapt ne-a ajutat pe noi in primul rind sa intelegem anumite lucruri, care in baza doar teoretica nu ar fi avut acelasi impact. iar rezultanta obtinuta ne-a ajutat in primul rind pe noi. nu a avut ca scop atragerea de cobai. nici macar cei care se ofereau voluntar. 5. au fost persoane care au stiut cine este Anca F. le multumim pentru discretie. daca altii au intuit, ma bucur. Nu cred ca e nimerit termenul de regasire. Nu m-am "pierdut"; ca sa parafrazez pe cineva drag: eu m-am oprit undeva si v-astept.
pentru textul : Despre noi și Anca Florian dePagini