Titlul nu e tocmai potrivit.
Poemul e bun.
Versul
"ai trecut de labirintul îngust al neliniștii"
m-a facut sa revin si sa las aici un comentariu, in speranta ca il vor aprecia si alti cititori trecatori.
"labirintul îngust al neliniștii" - poate fi si titlu de volum.
Nu știi la ce să te oprești, aluneci dintr-un vers în altul sfârșind în acele brațe de apă. Și "sămânța înfiorată ce pâlpâie", dar "vata febrilă și somnolentă" m-a fermecat cel mai mult.
Îmi place. Cu toate astea, primele două versuri și ultimul vers nu... sunt prea puerile în raport cu restul. Recitește-ți textul fără ele și vezi cum ți se pare. P.S. Cred că merită să-i dai un titlu.
Ma bucur ca a ajuns la tine fix mesajul pe care vroiam sa-l transmit. Chiar daca pe multi deranjeaza genul asta de poeme, important este sa incercam sa privim dincolo de tabu-urile ce ne limiteaza. Asta daca vom gasi ceva dincolo de ele, nu doar exprimarea sterila a unor senzatii.
Incepeam com-ul anterior cu P.S. (pe care l-am uitat acolo) pentru ca incepusem sa-l sctiu fara sa-mi inchipui ca raspunsul dumitale va veni atat de rapid.
"fiecare anotimp își are palma sa de miracole și floare", "eu la o masă/ cu umeri de sticlă/sunt capricorn", "pipăi viața cu coarne de melc", "iubirea nu vine.../când te așezi în genunchi să bei rouă din streșini", "ești pasărea care-mi arcuiește brațele a fântână" Versuri fantastice!!!!!!!!!!!!!!!, care merita cu prisosinta o penita... dar ai mai pus si ceva in plus in text. probabil avantul inspiratiei. dar merita, zic eu. cand vei reveni asupra textului, sunt convins ca va iesi minunea, vor ramane diamantele. si totusi, draga doamna, traiesti intr-un muzeu, de ai o asa imaginatie? rog, iartata sa-mi fie intrebarea! a!!!! de ce iti stergi textele? de ce nu le lasi sa ne mai bucuram de ele?
Katya, ai de la mine o penita! Poezia pleaca de la un titlu superb, ales foarte bine si continua cu un discurs complex, ritmic, foarte puternic, care are potentialul de a impresiona multi cititori, iar asta este foarte bine! Pe scurt, am perceput aceasta poezie ca fiind foarte bun, iar titlul este fascinant! Allahu Akbar! si felicitari petre
uite, nu e literă de lege, dar eu așa am citit poemul tău:
în buncăr au pierit de epuizare multe fantezii
te voi simţi acolo ca în butoiul
cinic
tu nu aspiri la diogene
nu-mi strica cercurile spun
au trecut peste ele mişcări tectonice
și niciun vultur rătăcit pe străzi
nu mi-a ajuns
până la ficat
poate aș sfredeli amurgul
căci e momentul să lăsăm în urmă oraşul plăpând
construit din gelatina
unor maci putreziți
apoi să părăsim parcul copertat vişiniu
să ne vindem pe o gură de oxigen
pentru că am pe mâini
urmele adeneului tău
te invit împotriva lumii și buncărul începe
de la vârful unghiei tale
când ne vom întoarce va fi apărut un cais
un altfel de umăr pe care să ne căţărăm până când
nu vom mai vedea tălpile celui de dinainte
cu speranța că nu sunt interpretat greșit, salutări de seară din burgul meu provincial.
gând bun!
Urez din toata inima suflet adevarat iesean, emulatie si multa POEZIE acestei editii a Virtualiei. eu raman cu regretele mele de data asta, e randul regretelor se pare pentru mine. SUCCES dragilor! Si sa rupeti gura targurilor literare! Iasiul e fruntea! Asa zic eu si mai si semnez pe deasupra, Andu cel inca bobadil
Nu-mi place să-mi apăr textele, doar mă întreb cum de a fost publicat un text atât de slab în revista România literară, și iar mă întreb cum a reușit să obțin cu textul acesta premiul literar «Simfoniiile primăverii» la concursul de poezie din Vișeu de Sus, un premiu care consta și într-o sumă de bani destul de mărișoară, ce o fi fost în capul juriului format din scriitori renumiți ai USR.
Desigur și dumneavoastră sunteți un nume în lit. Dar dacă mai mulți scriitori au avut altă părere despre acest text vă rog respectuos să-l scoateți din șantier (cuvântul sună a epocă de aur) sau dacă nu ștergeți-mi contul de Hermeneia.
Adrian, multumesc pentru indemn, voi merge - candva - sa vad expozitia. De fiecare data cand ma gandesc la Paris, imi amintesc de fotografii de la tine.
Mihaela, nu pot decat sa-ti multumesc pentru sinceritatea si profesionalismul cu care ai abordat lectura volumului meu memorialistic si spiritual. Unii oameni ma citesc si ma apreciaza, altii mai putin, fiecare cu libertatea de a-si exprima gusturile. Am vazut ca aceasta recenzie a fost publicata, chiar azi, si in Luceafarul de Botosani, ceea ce demonstreaza ca textul tau este foarte bine scris. Te felicit si iti multumesc pentru rabdarea de a ma fi citit.
ce înseamnă a schelăCăi?
Iar în rest, subscriu, un poem plin de aiureli, un fel de sex ratat pe acoperisul încins de canicula al unui bloc reparat recent cu smoală din fonduri UE.
P.S. Laure, şi asta e chiar pe bune, dacă mai citesc o chestie din asta lipsită de orice valoare sub semnătura ta aici pe site voi considera că traversezi o perioadă de încercări nefaste (nu-i nimic, ni se întâmplă tuturor) şi nu te voi mai citi până nu-mi vei da tu un semn în particular. Nu am nici timp şi nici nervi pentru aşa ceva. Am câţiva autori preferaţi, tu eşti printre ei, dar la o adică scurtez lista că nu am nervi pentru aşa ceva.
Cu drag,
Andu
Ioana, Virgil multumesc pentru pareri desi poate ca tonalitatea prea colocviala a unor fragmente m-a mirat. P.S. Virgil... zeul este cel care se retrage pe insula fericitilor, un soi de deus otiotus si drept urmare e vorba de fatalitate... el nu va raspunde niciodata rugilor.
am retinut unele aspecte, am aplicat. nu renunt la "bolnava de moarte", pentru ca asta e. acest arbore de piper exista, tamaduitor undeva. ma asteapta. astept sa il reintilnesc. acum sau la sfirsitul verii. acolo mi se descretesc toate ridurile melancoliilor. apreciez trecerea ta pe sub coroana lui.
Tot zambesc de cand am comentariul, da, e o litanie impotriva romanismului, un of general intr-un pachet de nervi. Poate odata o sa scriu si despre ce vreau, si cum vreau. Ma bucur ca ti-a placut si te mai astept.
Emil, îți mulțumesc pentru aprecieri. Ai dreptate că sunt multe planuri aici, unele suprapuse, altele nu, într-o dezordine ordonată precum haosul. Un fel de geneză...
Aleksandr, e mai frumos cum asculți tu povestea decît cum o spun eu. Da, în timpul dinastiei Tang, poezia era gravată pe stele de piatră, sub forma unor sunete muzicale, inițial 7 la număr, ulterior 12. Paleta cromatică cuprindea trei culori fundamentale: galben și verde pe fond alb, fiecare cu o multitudine de semnificații și de simboluri. Îți mulțumesc pentru vizită și mai ales pentru versurile recitate, mi-au plăcut timbrul, cantabilitatea...
.......de la un titlu mai incitant, continuand cu o structurare mai clara a planului de idei, pana la -in special - finisarea limbajului.... incearca sa eviti retorismul intrebarilor si schimba finalul. astept :)
Mie imi place aproape tot poemul, spre final sunt unele fortari, se descrie prea mult o stare si nu prea agreez gerunziul in poezie. Poemul este "excelent" pana la "uneori odihnindu-ma". Se intra minunat cu "am privit la copii"... si nu stiu ce anume ma face sa aproprii prima strofa de minunatele versete psalmice sau ecleziastice. E o parere pur subiectiva si care tine de emotia traita la lectura. O singura obiectie: "as fi vrut" mai putini de "as fi vrut" Pentru sinceritatea, sensibilitatea si mesajul spiritual al acestui poem ofer un mic simbol de lumina - o penita galbena! Deasemenea, si pentru introspectie.
imi place, dar parca stelutele acelea rup prea tare discursul. cred ca ar trebui aranjat in asa fel incat sa se simta ca e spus cu voce tare, cu putere, asumat. Pentru ca asa cred ca se doreste. Sigur, poate gresesc.
Mi-a placut pentru ca fiecare strofa are si valoare de aforism, pe langa faptul ca are nuanta personala.
Cu stima,
Kalipeto, lasă, că nu-i minunăție. Video, nu cred, dar măcar câteva poze, de amintire. Raul, bine c-ai văzut, vreau să bifez și întâlnirea cu tine. Hai, hai, Adriana, măcar la povestea de după. Dacă nu la coniacul dinainte. (Pentru siguranță adu și un fier de călcat. Știi tu de ce) Laurențiu îți spun ce i-am spus și mistărului George a lui Asztalos. Să fi văzut tu decolarea de la Predeal: audiență zero, de pe o stâncă de unde am ”lansat-o” în pădure. Da' știu io că era un lup care trăgea cu ochiul.
În "valea iernii", frumos spus, Dana, iarna ca vârstă a iubirilor, de aproape sau înalt, atunci când albul ochilor pândește închiderea pruncilor de lumină sub pleoape, ca fulgi sau urme de sare, mulțumesc, Sărbători fericite!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
ma bucur sa aud ca-l pomenesti pe Eugen Evu, a fost si unul din mentorii mei!
pentru textul : Pact deTitlul nu e tocmai potrivit.
pentru textul : de la dreapta la stânga dePoemul e bun.
Versul
"ai trecut de labirintul îngust al neliniștii"
m-a facut sa revin si sa las aici un comentariu, in speranta ca il vor aprecia si alti cititori trecatori.
"labirintul îngust al neliniștii" - poate fi si titlu de volum.
Nu știi la ce să te oprești, aluneci dintr-un vers în altul sfârșind în acele brațe de apă. Și "sămânța înfiorată ce pâlpâie", dar "vata febrilă și somnolentă" m-a fermecat cel mai mult.
pentru textul : Ea deÎmi place. Cu toate astea, primele două versuri și ultimul vers nu... sunt prea puerile în raport cu restul. Recitește-ți textul fără ele și vezi cum ți se pare. P.S. Cred că merită să-i dai un titlu.
pentru textul : confesión deMa bucur ca a ajuns la tine fix mesajul pe care vroiam sa-l transmit. Chiar daca pe multi deranjeaza genul asta de poeme, important este sa incercam sa privim dincolo de tabu-urile ce ne limiteaza. Asta daca vom gasi ceva dincolo de ele, nu doar exprimarea sterila a unor senzatii.
pentru textul : atelier de vechituri deIncepeam com-ul anterior cu P.S. (pe care l-am uitat acolo) pentru ca incepusem sa-l sctiu fara sa-mi inchipui ca raspunsul dumitale va veni atat de rapid.
pentru textul : (2)Cȃte ceva despre Cantor, Aristotel și Dan Puric. Azi, Aristotel (doar ca pre-text) de"fiecare anotimp își are palma sa de miracole și floare", "eu la o masă/ cu umeri de sticlă/sunt capricorn", "pipăi viața cu coarne de melc", "iubirea nu vine.../când te așezi în genunchi să bei rouă din streșini", "ești pasărea care-mi arcuiește brațele a fântână" Versuri fantastice!!!!!!!!!!!!!!!, care merita cu prisosinta o penita... dar ai mai pus si ceva in plus in text. probabil avantul inspiratiei. dar merita, zic eu. cand vei reveni asupra textului, sunt convins ca va iesi minunea, vor ramane diamantele. si totusi, draga doamna, traiesti intr-un muzeu, de ai o asa imaginatie? rog, iartata sa-mi fie intrebarea! a!!!! de ce iti stergi textele? de ce nu le lasi sa ne mai bucuram de ele?
pentru textul : interviu deam sa mai urmaresc textele tale.
pentru textul : dragostea un fel de aracet doar pentru suflet depoate nu ar fi rau sa iti completezi profilul
Katya, ai de la mine o penita! Poezia pleaca de la un titlu superb, ales foarte bine si continua cu un discurs complex, ritmic, foarte puternic, care are potentialul de a impresiona multi cititori, iar asta este foarte bine! Pe scurt, am perceput aceasta poezie ca fiind foarte bun, iar titlul este fascinant! Allahu Akbar! si felicitari petre
pentru textul : Höre Israel deuite, nu e literă de lege, dar eu așa am citit poemul tău:
în buncăr au pierit de epuizare multe fantezii
te voi simţi acolo ca în butoiul
cinic
tu nu aspiri la diogene
nu-mi strica cercurile spun
au trecut peste ele mişcări tectonice
și niciun vultur rătăcit pe străzi
nu mi-a ajuns
până la ficat
poate aș sfredeli amurgul
căci e momentul să lăsăm în urmă oraşul plăpând
construit din gelatina
unor maci putreziți
apoi să părăsim parcul copertat vişiniu
să ne vindem pe o gură de oxigen
pentru că am pe mâini
urmele adeneului tău
te invit împotriva lumii și buncărul începe
de la vârful unghiei tale
când ne vom întoarce va fi apărut un cais
un altfel de umăr pe care să ne căţărăm până când
nu vom mai vedea tălpile celui de dinainte
cu speranța că nu sunt interpretat greșit, salutări de seară din burgul meu provincial.
pentru textul : poveste din mărul pierdut ( II) degând bun!
nu banal, dragule, prea multe scene rurale, sau mi se pare mie...
pentru textul : vor turna peste mine, în loc de asfalt, o placă de cer deCorectat. multumiri. Sunt in continuare devastat de porumbei, Sa vedeti cum arata masina mea dimineata ...
pentru textul : Cinema, Cinema deUrez din toata inima suflet adevarat iesean, emulatie si multa POEZIE acestei editii a Virtualiei. eu raman cu regretele mele de data asta, e randul regretelor se pare pentru mine. SUCCES dragilor! Si sa rupeti gura targurilor literare! Iasiul e fruntea! Asa zic eu si mai si semnez pe deasupra, Andu cel inca bobadil
pentru textul : Virtualia Zece dePărerea unui cititor avizat este foarte importantă pentru mine. Multumesc, Aranca.
pentru textul : În umbra privirii albastre defrancisc - multumesc
pentru textul : Lansare carte - SONETE 2 de Adrian Munteanu deNu-mi place să-mi apăr textele, doar mă întreb cum de a fost publicat un text atât de slab în revista România literară, și iar mă întreb cum a reușit să obțin cu textul acesta premiul literar «Simfoniiile primăverii» la concursul de poezie din Vișeu de Sus, un premiu care consta și într-o sumă de bani destul de mărișoară, ce o fi fost în capul juriului format din scriitori renumiți ai USR.
pentru textul : În ajun de ziua crucii deDesigur și dumneavoastră sunteți un nume în lit. Dar dacă mai mulți scriitori au avut altă părere despre acest text vă rog respectuos să-l scoateți din șantier (cuvântul sună a epocă de aur) sau dacă nu ștergeți-mi contul de Hermeneia.
Adrian, multumesc pentru indemn, voi merge - candva - sa vad expozitia. De fiecare data cand ma gandesc la Paris, imi amintesc de fotografii de la tine.
pentru textul : și eu te iubesc deMihaela, nu pot decat sa-ti multumesc pentru sinceritatea si profesionalismul cu care ai abordat lectura volumului meu memorialistic si spiritual. Unii oameni ma citesc si ma apreciaza, altii mai putin, fiecare cu libertatea de a-si exprima gusturile. Am vazut ca aceasta recenzie a fost publicata, chiar azi, si in Luceafarul de Botosani, ceea ce demonstreaza ca textul tau este foarte bine scris. Te felicit si iti multumesc pentru rabdarea de a ma fi citit.
pentru textul : Impresii de lectură: "Gîndul meu. Cum am devenit poet." - Ionuţ Caragea dece înseamnă a schelăCăi?
pentru textul : fahrenheit game deIar în rest, subscriu, un poem plin de aiureli, un fel de sex ratat pe acoperisul încins de canicula al unui bloc reparat recent cu smoală din fonduri UE.
P.S. Laure, şi asta e chiar pe bune, dacă mai citesc o chestie din asta lipsită de orice valoare sub semnătura ta aici pe site voi considera că traversezi o perioadă de încercări nefaste (nu-i nimic, ni se întâmplă tuturor) şi nu te voi mai citi până nu-mi vei da tu un semn în particular. Nu am nici timp şi nici nervi pentru aşa ceva. Am câţiva autori preferaţi, tu eşti printre ei, dar la o adică scurtez lista că nu am nervi pentru aşa ceva.
Cu drag,
Andu
Ioana, Virgil multumesc pentru pareri desi poate ca tonalitatea prea colocviala a unor fragmente m-a mirat. P.S. Virgil... zeul este cel care se retrage pe insula fericitilor, un soi de deus otiotus si drept urmare e vorba de fatalitate... el nu va raspunde niciodata rugilor.
pentru textul : Crepuscul deam retinut unele aspecte, am aplicat. nu renunt la "bolnava de moarte", pentru ca asta e. acest arbore de piper exista, tamaduitor undeva. ma asteapta. astept sa il reintilnesc. acum sau la sfirsitul verii. acolo mi se descretesc toate ridurile melancoliilor. apreciez trecerea ta pe sub coroana lui.
pentru textul : arborele de piper deTot zambesc de cand am comentariul, da, e o litanie impotriva romanismului, un of general intr-un pachet de nervi. Poate odata o sa scriu si despre ce vreau, si cum vreau. Ma bucur ca ti-a placut si te mai astept.
pentru textul : Ce-mi place/ nu-mi place la România deEmil, îți mulțumesc pentru aprecieri. Ai dreptate că sunt multe planuri aici, unele suprapuse, altele nu, într-o dezordine ordonată precum haosul. Un fel de geneză...
pentru textul : despre albul cămășilor bărbătești deAleksandr, e mai frumos cum asculți tu povestea decît cum o spun eu. Da, în timpul dinastiei Tang, poezia era gravată pe stele de piatră, sub forma unor sunete muzicale, inițial 7 la număr, ulterior 12. Paleta cromatică cuprindea trei culori fundamentale: galben și verde pe fond alb, fiecare cu o multitudine de semnificații și de simboluri. Îți mulțumesc pentru vizită și mai ales pentru versurile recitate, mi-au plăcut timbrul, cantabilitatea...
pentru textul : Copilul Li - Bo de.......de la un titlu mai incitant, continuand cu o structurare mai clara a planului de idei, pana la -in special - finisarea limbajului.... incearca sa eviti retorismul intrebarilor si schimba finalul. astept :)
pentru textul : Cunosc, deci pot iubi. Iubesc, deci pot cunoaște. Hm! decred ca am raspuns simultan, Virgil.
pentru textul : *** deMie imi place aproape tot poemul, spre final sunt unele fortari, se descrie prea mult o stare si nu prea agreez gerunziul in poezie. Poemul este "excelent" pana la "uneori odihnindu-ma". Se intra minunat cu "am privit la copii"... si nu stiu ce anume ma face sa aproprii prima strofa de minunatele versete psalmice sau ecleziastice. E o parere pur subiectiva si care tine de emotia traita la lectura. O singura obiectie: "as fi vrut" mai putini de "as fi vrut" Pentru sinceritatea, sensibilitatea si mesajul spiritual al acestui poem ofer un mic simbol de lumina - o penita galbena! Deasemenea, si pentru introspectie.
pentru textul : futility I deimi place, dar parca stelutele acelea rup prea tare discursul. cred ca ar trebui aranjat in asa fel incat sa se simta ca e spus cu voce tare, cu putere, asumat. Pentru ca asa cred ca se doreste. Sigur, poate gresesc.
Mi-a placut pentru ca fiecare strofa are si valoare de aforism, pe langa faptul ca are nuanta personala.
Cu stima,
Raul.
pentru textul : jurnal pentru zile şi cuvinte II deKalipeto, lasă, că nu-i minunăție. Video, nu cred, dar măcar câteva poze, de amintire. Raul, bine c-ai văzut, vreau să bifez și întâlnirea cu tine. Hai, hai, Adriana, măcar la povestea de după. Dacă nu la coniacul dinainte. (Pentru siguranță adu și un fier de călcat. Știi tu de ce) Laurențiu îți spun ce i-am spus și mistărului George a lui Asztalos. Să fi văzut tu decolarea de la Predeal: audiență zero, de pe o stâncă de unde am ”lansat-o” în pădure. Da' știu io că era un lup care trăgea cu ochiul.
pentru textul : George Precup şi Călin Sămărghiţan vin pentru o seară de poezie la Braşov deÎn "valea iernii", frumos spus, Dana, iarna ca vârstă a iubirilor, de aproape sau înalt, atunci când albul ochilor pândește închiderea pruncilor de lumină sub pleoape, ca fulgi sau urme de sare, mulțumesc, Sărbători fericite!
pentru textul : Prunci de lumină dePagini