îmi trebuie un trepied
să rămână doar războiul surd cu timpul
kiai-ul ar dărâma pereţii tuturor inimilor
pojghiţa lui ar rezista
doar culoarea ar mai înainta cu o zi spre toamnă

pe titanic lumea încă dansează
suntem doi îndrăgostiţi dansând în tâmpla lui cehov
spălându-ne de oameni
cojile de seminţe ne rămân pe tălpi
aş vrea să-ţi cumpăr flori dintr-un sex-shop
undeva în hawaii există unul
plin de fructe ciudate şi ghirlande
în care te pot legăna ca într-un hamac

bordurile sunt dinţi
oraşul are cerul gurii vânăt
ai grijă
orice iubire poate fi folosită
împotriva ta
dar tu poţi duce orice gând al meu
pâna la ultima consecinţă

pe wallstreet un bancher citeşte că somonii
îmbătrânesc într-o singură noapte
şi renunţă să planeze de la etajul o sută

un snapshot pe zi
mărul se descompune fără contorsiuni
plantele sunt într-un fel mai aproape de dumnezeu
seminţele se ţin de mână cu ochii închişi
aşteptând o nouă împărăţie

mâine va fi un flash-mob în central park
vor să dezgroape un copac
şi să-l planteze cu rădăcinile în sus