Dar uite că revin, Vlad, pentru că, recitind comentariul tau, am ajuns la asta: "primul exemplu e doar un joc de cuvinte fără profunzime.", pe care o sărisem cu ochii. Dacă cu "artificialul" mă pot împăca, în virtutea diferenţelor dintre percepţiile expresive, cu "jocul de cuvinte fără profunzime" nu mă prea. Pentru că de ce din ce cauză, cum ar spune cineva:
"apropia golul de gol,
larva de cutremur,
haosul perfect de ordinea haotică," - dacă ai fost vreodată departe de persoana ta dragă, cea mai dragă, sigur ai fi simţit golul. Şi ea la fel. Apoi, când depărtarea se termina, carnea ar apropia golurile. Şi toată lumea ar părea diferită, şi parcă din voi a început lumea să fie diferită, de unde "efectul fluturelui" - "larva de cutremur". Şi aici mă opresc din explicat.
Ce vreau eu a spune, mai clar, e cert că textul ăsta poate avea multe tuşe negative, care se pot discuta, dar că ar fi lipsit de substanţă , chiar şi segmentar, e o judecată greşită.
e ok textul, desi oarecum putin prea multe referinte...geografice. nu stiu daca e un alt fel de dragoste. poate mai mult o cautare continua a dragostei. dar apreciez (ca si in dragoste) inceputul si sfarsitul.
ai condei de romanciera, roxana. va trebui sa te disciplinezi putin la proza scurta, daca vei simti nevoia sa scrii asta. deseori este greu sa concentrezi, sa reduci, sa tai. placerea si incantarea scrisului sunt mari. imi amintesc din facultate ca cele mai grele exercitii erau acelea de a transforma un scenariu de lm intr-unul de sm, sau cele in care trebuia sa concentrezi toata actiunea si semnificatia scenariului intr-o singura propozitie. asta inainte de a te lauda...:) textul este bun.
Cu scuzele de rigoare domnule, dar ca să nu am vreo suspiciune doamne feri că mă faceți proasta, așa, subtil, cum doar Dvs. știți să o faceți, vă rog din suflet să mă luminați și pe mine care ar fi mesajul, sau veți decide să lăsați în noaptea necunoașterii prezența mea... pe care sincer, aș dori să o simțiți candva pe viu ca să puteți decide atunci cu adevărat cât este ea de fermecătoare.
Margas
Reusita grafica, plina de expresie. Totusi, daca decidem sa folosim limba engleza (aici e potrivit zic eu, deoarece "femei de afaceri" ar suna aiurea) sa o si scriem corect, deci "business women" :-) Bobadil.
Dan... poezie este o forma de exprimare a ideii/starii/sentimentului etc... judecata ta este corecta din punct de vedere strict formal dar pacatuieste tocmai prin ceea ce reproseaza aici... formal este un vers dar daca autoarea ar fi insiruit cuvintele cate unul pe rand ar fi fost altceva? Sunt modalitati diferite de expresie dar ceea ce este cu adevarat important in acest caz este tocmai cugetarea in sine, exprimata poetic, esentializarea pana la stilizare a unei trairi.
eu asa zic: eu nu fac decat sa mosesc textul. el are o Mama si un Tata, eu ii port de grija apoi. si numai scos in lume, creste si devine ceea ce este. dar sunt ca si ai mei, cum ar spune orice exilat devotat pe meleguri romanice... astfel, ca un zburator, ma bantuie uneori, sau ca un daimon care ma tine in laț. atunci, waza devine un imperativ categoric, in fata caruia stau cu inima cat un purice. si astept analiza, si mi rod unghiile s ar zice ca bat campii, la vanatoarea de nimfe, din muntii carpati, ca marele labiș. dar si hatisurile mintii si inimii sunt imprevizibile. si aici se fac revolutii, se rastoarna lumea, se cauta waza. despre dragoste, nu spun nimic. habar nu am de comert. si tac, mai mult sau mai putin dramatic. si ea e convertibila. nu mi pasa, eu asa zic
interesant articol. intotdeauna m-a bucurat sa citesc texte din care sa invat ceva nou sau care sa ma ajute in explorarile mele de fotoliu. cu atat mai mult cu cat explorezi personalitatea un artist, ca ion danu, despre care nu stiam absolut nimic pana acum ceva timp, cand l-am intalnit la tine. ma bucur ca ai rearanjat si forma, pentru a fi mai atractiva, ca ai si imagini. iti mai spusesem asta odata si am avut impresia ca te-ai suparat putin, dar, in astfel de situatii chiar conteaza si segmentarea in paragrafe si paginarea si unde sunt asezate pozele, etc.. un articol bine facut este un spectacol, iar la un spectacol pana si masina de conffetti trebuie sa functioneze bine. m-a interesat atunci si acum mi-a placut. salutari artistului.
acum in ajun de craciun, citesc poema aceasta calda si răsar din gânduri (de ce se zice mereu: cad pe ganduri?...). poate mi se pare mie, dar de la un timp vad ca faci niste pasi importanti in plan metafizic...nu mari, dar siguri... ma bucura acest parcurs neasteptat al tau. iar aceasta prima scrisoare catre Diogene este o bijuterie deschisa la interpretari de ordin filosofic, literar, teologic (am pus la urma ceea ce e intâi, ca sa fiu evanghelic :). deunăzi am trimis pe mess unei amici tohu vabohu. l-a citit si a zis (ea nu-i "profesionista"...deci mai limpede la minte; s-o ierti) ca simte in poem o ingratitudine majora fata de frumusetea creatiei divine. nu acestea au fost cuvintele ei...a spus mai simplu, eu doar traduc pt noi...complicatii. dar intuitia ei feminina mi s-a parut sublima in simplitatea si precizia ei. asadar..."despre dumnezeu…numai de bine". noi in schimb ne mai auzim la o polemica, o discutie, un suc/vodka. pt ca "sunt oameni care înțeleg iubind, lucruri pe care noi nu le putem iubi nici măcar atunci când le-am înțeles". nu-ti dau condei. las altora placerea.
da, alma. la asta mă refeream cînd am spus "feedback". am umblat la taguri, alina. nu înțeleg exact obiecția ta referitoare la "căușul palmelor". în contextul acela nu îmi pare că ar fi vreun clișeu. poate voiai să fie "căușurile palmelor". pot, de asemenea, să las numai "în palme". crezi că ar fi mai bine? virgil, nici nu intră în discuție "dușmănia". am semnat un contract social atunci cînd am intrat pe hermeneia; un contract pe care intenționez să îl "onorez". :)) sd
Interesant experiment atat din punct de vedere structural cat si ca modalitate de accedere la imaginarul lectorului... o poezie ca o nada... ca o oglinda :)
Virgil un pomelnic simbolist urmat de un happening suprarealist-oniric. bine punctată alegerea. din fiecare se poate ciuguli ceva bun. pînă şi viermele flutură un vis de mătase aşa meşter minier cum e în paradisul lui fructifer...:)
Multumesc pentru atentie, Sapphire, a fost o greseala de culegere, desi uneori folosesc aceasta separare intre mine si lumea inconjuratoare. Cat despre "mania sfanta" de care zici - nu sunt un credincios tremurator, gata sa ia de bune tot ce balmajesc studentii de la teologie. De aceea imi permit afirmatii de genul celei la care te referi. Am destule experiente cu acestia pentru a mai crede ca orice facultate produce numai varfuri. Desigur, exista si exceptii; din pacate, devin din ce in ce mai putini. Oricum, inca o data multumesc pentru atentie, Stefan Doru dancus
ieri s-au postat trei texte, al meu fiind primul, apoi a apărut textul lui Laurenţiu Belizan (căruia bobadil i-a trimis imediat un com) apoi, la aproximativ 35 de minute a apărut poemul acesta de 70 de cenţi al autorului în discuţie. eram pe line când a apărut, l-am citit şi mi-am dat seama că am primit un "jab" cu mâna stângă, căci dreapta lui boba era ocupată. bolboroseala asta, pt. că nu-l pot considera poem conţine câteva blesteme:
"...mai bine
te-ai fi născut mut
și nici mâna pe carte să n-o fi pus
ever
și orb să fii ar ajuta..."
bobadil n-a avut curajul să scrie un comentariu miştocar, cum o face el, dedesubtul textului meu şi s-a decis să lovească pe la spate. a publicat, scăpându-se pe el, acest text îmbibat de scăparea lui în ideea că bătând şaua va înţelege măgarul. altfel nu înţeleg publicarea acestui text, care e total negândit, total aliterar, total lipsit de consideraţie, scris dintr-un impuls şmecheros, necolegial şi parşiv care pe mine mă lasă rece. disgusting.
Mulţumesc, Cristina, pentru lectură, înţelegere şi observaţie. Voi lăsa, totuşi, forma aşa cum este, populară şi regională (izvorâtă din simpatia seculară pe care o avem noi pentru bulgari - în limba lor, o ştiu dinainte de 89, când urmăream meciuri de fotbal pe postul lor TV, există o serie de cuvinte precum gleva /cap/, krăk /picior/, cărora noi le-am dat un înţeles peiorativ). Cuvântul (popular şi regional) face parte dintr-o serie sinonimică bogată, pe care - cum cu amabilitate aţi observat - o folosesc în text: "cap-căpăţână-dovleac-tărtăcuţă-gleavă-ţeastă-bostan-diblă".
Dar vă mulţumesc pentru semnalare, pentru că prin ea am băgat de seamă că "gleavă" apare şi în alte două texte ale mele de această factură, aşa că am să-l înlocuiesc numaidecât, aici, cu "diblă".
Iar te joci virtual. De cateva zile, ma gandesc sa iau unui copilas cadou o papusa din carpe. Imi place jocul de culori si intersectarea lumilor copilariei de atunci si acum. Era mai bine atunci: aveam timp pentru toate, vorba maestrului.
Mie dedalule... si e adevarat ca mi-a luat prea mult timp de care nici macar nu sunt raspunzator pe de-a intregul, dar va veni... ca maine iti zic va veni. Pana de Pasti adica... apoi vom folosi alte tonuri, mai familiare. Multumesc Deocamdata o penita de la mine pentru constructia acestui poem, de fapt arhitectul e mereu de vina :-) cel care manuieste vocabularul in context. C U Andu
Cami, te asigur că aici poți să îți exprimi orice părere, pozitivă sau negativă, cu privire la textele care se publică pe hermeneia, atâta vreme cât comentariul tău se va încadra în prevederile regulamentului. Așa te și rog să faci și de acum în continuare, fără a îți exprima astfel de îndoieli care nu își află locul. Prin urmare, revino și lasă un comentariu pe text.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Spun ce aş face eu :).
pentru textul : Ultima zi din martie deŞi cred că te vei descurca.
Succes!
Dar uite că revin, Vlad, pentru că, recitind comentariul tau, am ajuns la asta: "primul exemplu e doar un joc de cuvinte fără profunzime.", pe care o sărisem cu ochii. Dacă cu "artificialul" mă pot împăca, în virtutea diferenţelor dintre percepţiile expresive, cu "jocul de cuvinte fără profunzime" nu mă prea. Pentru că de ce din ce cauză, cum ar spune cineva:
"apropia golul de gol,
pentru textul : În urna aceasta până şi timpul delarva de cutremur,
haosul perfect de ordinea haotică," - dacă ai fost vreodată departe de persoana ta dragă, cea mai dragă, sigur ai fi simţit golul. Şi ea la fel. Apoi, când depărtarea se termina, carnea ar apropia golurile. Şi toată lumea ar părea diferită, şi parcă din voi a început lumea să fie diferită, de unde "efectul fluturelui" - "larva de cutremur". Şi aici mă opresc din explicat.
Ce vreau eu a spune, mai clar, e cert că textul ăsta poate avea multe tuşe negative, care se pot discuta, dar că ar fi lipsit de substanţă , chiar şi segmentar, e o judecată greşită.
e ok textul, desi oarecum putin prea multe referinte...geografice. nu stiu daca e un alt fel de dragoste. poate mai mult o cautare continua a dragostei. dar apreciez (ca si in dragoste) inceputul si sfarsitul.
pentru textul : despre un alt fel de dragoste deai condei de romanciera, roxana. va trebui sa te disciplinezi putin la proza scurta, daca vei simti nevoia sa scrii asta. deseori este greu sa concentrezi, sa reduci, sa tai. placerea si incantarea scrisului sunt mari. imi amintesc din facultate ca cele mai grele exercitii erau acelea de a transforma un scenariu de lm intr-unul de sm, sau cele in care trebuia sa concentrezi toata actiunea si semnificatia scenariului intr-o singura propozitie. asta inainte de a te lauda...:) textul este bun.
pentru textul : Odată un indian iubea o americancă deFoarte nimerită sceneta, Silvia! Eu mă gândisem la personaj şi la situaţia respectivă de la bun început, dar n-am îndrăznit s-o spun...
pentru textul : Între Orfeu şi Euridice deCu scuzele de rigoare domnule, dar ca să nu am vreo suspiciune doamne feri că mă faceți proasta, așa, subtil, cum doar Dvs. știți să o faceți, vă rog din suflet să mă luminați și pe mine care ar fi mesajul, sau veți decide să lăsați în noaptea necunoașterii prezența mea... pe care sincer, aș dori să o simțiți candva pe viu ca să puteți decide atunci cu adevărat cât este ea de fermecătoare.
pentru textul : mic tratat de poezie deMargas
Te-am rugat să fii rațională și să-ți ceri scuze, nu-mi mai răstălmăci cuvintele. Dacă nu-ți ceri scuze, părăsesc Hermeneia. Definitiv.
pentru textul : e bună tipa deȘi acest text încalcă același punct din regulament. Te rog să remediezi. Este o abatere repetată.
pentru textul : nu ne mărturiseam niciodată deReusita grafica, plina de expresie. Totusi, daca decidem sa folosim limba engleza (aici e potrivit zic eu, deoarece "femei de afaceri" ar suna aiurea) sa o si scriem corect, deci "business women" :-) Bobadil.
pentru textul : business women demultumesc Alina, am mai modificat cite ceva, am mai adaugat ceva. long time, no see...
pentru textul : lodenul alb deDan... poezie este o forma de exprimare a ideii/starii/sentimentului etc... judecata ta este corecta din punct de vedere strict formal dar pacatuieste tocmai prin ceea ce reproseaza aici... formal este un vers dar daca autoarea ar fi insiruit cuvintele cate unul pe rand ar fi fost altceva? Sunt modalitati diferite de expresie dar ceea ce este cu adevarat important in acest caz este tocmai cugetarea in sine, exprimata poetic, esentializarea pana la stilizare a unei trairi.
pentru textul : Umbra deeu asa zic: eu nu fac decat sa mosesc textul. el are o Mama si un Tata, eu ii port de grija apoi. si numai scos in lume, creste si devine ceea ce este. dar sunt ca si ai mei, cum ar spune orice exilat devotat pe meleguri romanice... astfel, ca un zburator, ma bantuie uneori, sau ca un daimon care ma tine in laț. atunci, waza devine un imperativ categoric, in fata caruia stau cu inima cat un purice. si astept analiza, si mi rod unghiile s ar zice ca bat campii, la vanatoarea de nimfe, din muntii carpati, ca marele labiș. dar si hatisurile mintii si inimii sunt imprevizibile. si aici se fac revolutii, se rastoarna lumea, se cauta waza. despre dragoste, nu spun nimic. habar nu am de comert. si tac, mai mult sau mai putin dramatic. si ea e convertibila. nu mi pasa, eu asa zic
pentru textul : cu inima cât un purice de diamant deinteresant articol. intotdeauna m-a bucurat sa citesc texte din care sa invat ceva nou sau care sa ma ajute in explorarile mele de fotoliu. cu atat mai mult cu cat explorezi personalitatea un artist, ca ion danu, despre care nu stiam absolut nimic pana acum ceva timp, cand l-am intalnit la tine. ma bucur ca ai rearanjat si forma, pentru a fi mai atractiva, ca ai si imagini. iti mai spusesem asta odata si am avut impresia ca te-ai suparat putin, dar, in astfel de situatii chiar conteaza si segmentarea in paragrafe si paginarea si unde sunt asezate pozele, etc.. un articol bine facut este un spectacol, iar la un spectacol pana si masina de conffetti trebuie sa functioneze bine. m-a interesat atunci si acum mi-a placut. salutari artistului.
pentru textul : Interviu cu pictorul Ion Danu deacum in ajun de craciun, citesc poema aceasta calda si răsar din gânduri (de ce se zice mereu: cad pe ganduri?...). poate mi se pare mie, dar de la un timp vad ca faci niste pasi importanti in plan metafizic...nu mari, dar siguri... ma bucura acest parcurs neasteptat al tau. iar aceasta prima scrisoare catre Diogene este o bijuterie deschisa la interpretari de ordin filosofic, literar, teologic (am pus la urma ceea ce e intâi, ca sa fiu evanghelic :). deunăzi am trimis pe mess unei amici tohu vabohu. l-a citit si a zis (ea nu-i "profesionista"...deci mai limpede la minte; s-o ierti) ca simte in poem o ingratitudine majora fata de frumusetea creatiei divine. nu acestea au fost cuvintele ei...a spus mai simplu, eu doar traduc pt noi...complicatii. dar intuitia ei feminina mi s-a parut sublima in simplitatea si precizia ei. asadar..."despre dumnezeu…numai de bine". noi in schimb ne mai auzim la o polemica, o discutie, un suc/vodka. pt ca "sunt oameni care înțeleg iubind, lucruri pe care noi nu le putem iubi nici măcar atunci când le-am înțeles". nu-ti dau condei. las altora placerea.
pentru textul : Scrisori către Diogene (I) deda, alma. la asta mă refeream cînd am spus "feedback". am umblat la taguri, alina. nu înțeleg exact obiecția ta referitoare la "căușul palmelor". în contextul acela nu îmi pare că ar fi vreun clișeu. poate voiai să fie "căușurile palmelor". pot, de asemenea, să las numai "în palme". crezi că ar fi mai bine? virgil, nici nu intră în discuție "dușmănia". am semnat un contract social atunci cînd am intrat pe hermeneia; un contract pe care intenționez să îl "onorez". :)) sd
pentru textul : poemul cornet de semințe dewell, am sa ma mai gindesc
pentru textul : despre falsele principii ale mecanismelor iubirii II deInteresant experiment atat din punct de vedere structural cat si ca modalitate de accedere la imaginarul lectorului... o poezie ca o nada... ca o oglinda :)
pentru textul : contingență demultumesc de apreciere, an bun!
pentru textul : de mers cu bicicleta deVeșnic să trăiești și tu! Om bun!
pentru textul : pentru că zilele nu se cunosc între ele deMersi, Raluca. Ai o bere din partea mea :)
pentru textul : poemele mele deDomnule Vlad Turburea, eu sunt dislexic, asa ca nu vad astfel de greseli. Ati fi asteptat mult si bine!
Virgil un pomelnic simbolist urmat de un happening suprarealist-oniric. bine punctată alegerea. din fiecare se poate ciuguli ceva bun. pînă şi viermele flutură un vis de mătase aşa meşter minier cum e în paradisul lui fructifer...:)
pentru textul : metamorpoesis deMultumesc pentru atentie, Sapphire, a fost o greseala de culegere, desi uneori folosesc aceasta separare intre mine si lumea inconjuratoare. Cat despre "mania sfanta" de care zici - nu sunt un credincios tremurator, gata sa ia de bune tot ce balmajesc studentii de la teologie. De aceea imi permit afirmatii de genul celei la care te referi. Am destule experiente cu acestia pentru a mai crede ca orice facultate produce numai varfuri. Desigur, exista si exceptii; din pacate, devin din ce in ce mai putini. Oricum, inca o data multumesc pentru atentie, Stefan Doru dancus
pentru textul : Durerea până la capăt deEcaterina, mulțumesc. Sper să fie la înălțimea așteptărilor și celelalte. Am rezolvat și cu italicele.
pentru textul : pictograme (1) deMultumțumesc Camelia de semn. Da, Marina, totul dinainte trebuie să fie banal și amorf ca să vedem bine strada aceea.
pentru textul : Orașul deieri s-au postat trei texte, al meu fiind primul, apoi a apărut textul lui Laurenţiu Belizan (căruia bobadil i-a trimis imediat un com) apoi, la aproximativ 35 de minute a apărut poemul acesta de 70 de cenţi al autorului în discuţie. eram pe line când a apărut, l-am citit şi mi-am dat seama că am primit un "jab" cu mâna stângă, căci dreapta lui boba era ocupată. bolboroseala asta, pt. că nu-l pot considera poem conţine câteva blesteme:
"...mai bine
te-ai fi născut mut
și nici mâna pe carte să n-o fi pus
ever
și orb să fii ar ajuta..."
bobadil n-a avut curajul să scrie un comentariu miştocar, cum o face el, dedesubtul textului meu şi s-a decis să lovească pe la spate. a publicat, scăpându-se pe el, acest text îmbibat de scăparea lui în ideea că bătând şaua va înţelege măgarul. altfel nu înţeleg publicarea acestui text, care e total negândit, total aliterar, total lipsit de consideraţie, scris dintr-un impuls şmecheros, necolegial şi parşiv care pe mine mă lasă rece. disgusting.
pentru textul : poem de 70 de cenți deMulţumesc, Cristina, pentru lectură, înţelegere şi observaţie. Voi lăsa, totuşi, forma aşa cum este, populară şi regională (izvorâtă din simpatia seculară pe care o avem noi pentru bulgari - în limba lor, o ştiu dinainte de 89, când urmăream meciuri de fotbal pe postul lor TV, există o serie de cuvinte precum gleva /cap/, krăk /picior/, cărora noi le-am dat un înţeles peiorativ). Cuvântul (popular şi regional) face parte dintr-o serie sinonimică bogată, pe care - cum cu amabilitate aţi observat - o folosesc în text: "cap-căpăţână-dovleac-tărtăcuţă-gleavă-ţeastă-bostan-diblă".
pentru textul : De-a tura-vura deDar vă mulţumesc pentru semnalare, pentru că prin ea am băgat de seamă că "gleavă" apare şi în alte două texte ale mele de această factură, aşa că am să-l înlocuiesc numaidecât, aici, cu "diblă".
toate au o limită (numai cei doi n-au avut şi uite :) ). îţi mulţumesc pentru vizita în acest nou an.
La mulţi ani şi ţie şi inspiraţie!
pentru textul : fado deIar te joci virtual. De cateva zile, ma gandesc sa iau unui copilas cadou o papusa din carpe. Imi place jocul de culori si intersectarea lumilor copilariei de atunci si acum. Era mai bine atunci: aveam timp pentru toate, vorba maestrului.
pentru textul : start and play deMie dedalule... si e adevarat ca mi-a luat prea mult timp de care nici macar nu sunt raspunzator pe de-a intregul, dar va veni... ca maine iti zic va veni. Pana de Pasti adica... apoi vom folosi alte tonuri, mai familiare. Multumesc Deocamdata o penita de la mine pentru constructia acestui poem, de fapt arhitectul e mereu de vina :-) cel care manuieste vocabularul in context. C U Andu
pentru textul : cui prodest? deCami, te asigur că aici poți să îți exprimi orice părere, pozitivă sau negativă, cu privire la textele care se publică pe hermeneia, atâta vreme cât comentariul tău se va încadra în prevederile regulamentului. Așa te și rog să faci și de acum în continuare, fără a îți exprima astfel de îndoieli care nu își află locul. Prin urmare, revino și lasă un comentariu pe text.
pentru textul : Gând de vecernie dePagini