Un sonet cu grave rezonante avand o dedicatie mai putin obisnuita. Prima strofa mi se pare foarte reusita: "Când orele hidrei din piele erup Spre ochiul luminii, tu moarte rămâi Săgeata uitării trecând prin călcâi Și calea tăiată de urme de lup!;" undeva, prin text, utilizarea lui " în" este redundanta.
Ingaduit sa-mi fie doar atat sa replic deocamdata ultimei afirmatii ale tale Virgil... tu nu esti un neica-nimeni ("continui sa exist fara sa atrag nicio atentie"), iar afirmand asta faci un efort demn de o cauza mai buna decat disimularea unei realitati
Katya, te necajesti degeaba si abordezi aceeasi atitudine tipic feminina de care, crede-ma, m-am cam saturat (no ofense). In loc sa vezi ce ti-am zis acolo referitor la text te legi de poanta din final care, se vede, te pisca :-) Imi pare rau, dar esti aa de previzibila. Bobadil. P.S. Salutari "domnului Djamal" din partea mea
ok. mai mult pentru ei am scris comentariul ăsta. mă simt oarecum împăcat. scuze, dar începe să te sîcîie cînd ești lovit repetat în același loc. seara bună
"am vrut să te dor şi eu o dată
cum copita cerbului
afundată în uter"
Doamne-Dumnezeule, am încremenit , pur si simplu, de spaima când am citit formularea.Ca si când cineva mi-ar fi strigat pe neasteptate în ureche! Chiar,ce vrea sa zica?
Imi cer scuze ca trebuie sa repet acest lucru, dar sunteti pe un site literar si este oarecum firesc ca unor persoane sa le placa, altora nu. E o chestie de gust. De aceea exista si sectiunea de comentarii, ca sa ne dam cu parerea. Imi cer scuze daca a deranjat comentariul si va reamintesc faptul ca in cazul in care nu doriti comentarii puteti dezactiva optiunea care permite acest lucru. Multumesc , Ialin
Un poem extrem de reușit în opinia mea, până și acea 'haită de câini aliniați' este o metaforă excelentă pentru acele vremuri când, uite, pănă și haitele stăteau 'aliniate în drepți'.
Versul trei are însă un typo 'dicatorii' iar dacă mă întrebi îți voi răspunde cât se poate de sincer că versurile 3 și 4 pot lipsi fără ca poemul să sufere, ba dimpotrivă.
Felicitări!
Margas
Boba, Mai du-te si tu pe Agonia aia, daca esti curios, (chiar la ultimul meu text, acelasi cu cel de aici) la http://www.agonia.ro/index.php/essay/1803612/(2)_C%C8%83te_ceva_despre_Cantor,_Aristotel_%C5%9Fi_Dan_Puric._Azi,_Aristotel_(doar_ca_pre-text). Pentru care (dar asta a fost numai picatura care a umplut "cenzorului" paharul) am fost retrogradat la nivelul "zero". Lucru care pe mine ma incanta pentru ca ma duce cu gandul la "multimea vida" (dar a "vidului plin"). Si te vei lamuri ce-i si cu Potra. Care fluiera-n biserica, mai de curdand, pe acolo. Dar din motive diferite si de ale tale dar, int-rn fel si de ale mele. Si a trecut si el prin "cenzura". Insa, culmea, "cenzura" a fost "obligata" sa-l reconsidere (din niste motive oculte). Daca, chiar esti curios, la com-urile textului meu, te poti duce pe respectivul Potra (la pagina lui) si ai sa te distrezi. Revenind acum la chestiune, adica la textul meu. El nu este (si nici nu si-a propus sa fie) un studiu. Este, pretentios spus, un "eseu". Care a avut drept scop principal unul personal: sa-mi ordonez niste idei si, in acelasi timp, sa provoace discutii (dar nu de genul celor de pe Agonia in care, recunosc, m-am lasat, la un moment dat, angrenat. Ceea ce dovedeste ca inca, chiar si la varsta mea, pot fi manipulat). Din fericire, aici, pe H., s-a gasit Adriana Lisandru cu care se poate purta un dialog civilizat, fara ca, dupa parerea mea, sa devina anost si cu ptetentii "academice". Ci asa numai, ca de la om la om, fiecare respectandu-si preopimemtul, fara a cadea in ridicolul pierderii simtului umorului. Sper sa se mai iveasca si altii. Cu
categoric, așa cum ți-am spus, de la ultimele mele citiri, adică acum aproximativ vreun an, ai mai crescut. alt discurs, altă abordare, ușor-ușor, balastul se duce pe cele căi lacustre...
în textul de față, însă,recidivezi. scoți iar la iveală vechile clișee, încărcări inutile, prozaice total gratuit.
exemplu: ”ca şi când nu m-aş înţelege/ pe de altă parte e singurul mod de a mă face dus de vorbe”. ca și când nici eu nu înțeleg ce ai vrut să spui. pe de altă parte, ai tot frământat textul până poeticul și-a luat zborul. sunt sigur că-ți va trece răceala și vei fi chiar la volan ca să vezi oamenii care par că vin din sens opus.
Luminita, m-am speriat doar la prima citire si eu nu ma sperii prea usor. Dar daca tu spui ca si asta ar trebui sa fie reactie, atunci cred ca sunt în regula. Primeste un zâmbet.
Pana la alarmant abecdar suna bine. Dupa... "Doamne Doamne" cu mila. Ritmul se schimba, tenta simpluta care ar dori sa ascunda o idee profunda. Personal as incerca sa reformulez partea aceea. Contextual imbinari de termeni care nu se prea "inghit". Folositi elemnte naturale cu "ramane strict pe zero " si... "poate" . Pai ori e strict ori e poate... Cam confuz... Ialin
poemului tău cu placere îi aduc laude. prima strofă, construită impecabil, pare, pentru mine, a fi cloputul ce anunță ritmul ineterior al următoareleor versuri, care se sprijină pe o construcție poetică impecabilă. în acest poem, se pare, stăpânești perfect tehnica pietrei din capul unghiului.
Francisc, A discuta despre calitatea darurilor –și aceasta în public- pe care musafirii ți le aduc în semn de prețuire, ține de o anumită atitudine; din delicatețe față de gazdă, nu vreau să o definesc. În continuare, fac un scurt istoric și din gentilețe ocolesc comparația între cina oferită de autor și cadoul primit de la comentator. Așadar, ne încearcă melancolia vremurilor cînd făceam eforturi pentru a genera imagini prin înșiruirea unor fonturi, dar aveam o nouă jucărie, goblenul electronic. În perioada unor interfețe facile și a shell-urilor bazate pe caractere, a fost inventat ceea ce este cunoscut sub denumirea de artă –cu rezerve- ASCII. Astăzi, o simplă trasare a unei căi și comanda Fit Text To Path aplicată unui text banal ne dă iluzia că putem sugera trăiri adînci. Și totuși, creionarea de grafică din litere, este încă un lucru distractiv și atît. Dacă experimentul nu este susținut de elemente care să aibă și însușiri cu adevărat artistice, el rămîne doar o nostalgie a împătimiților de tușe în zig-zag. Autorul are libertatea de a alege calea. Eu aștept să văd soarele răsărind în reluare.
învăț singurătatea pe degete
când o scarpin la ureche își lasă capul
pe genunchi până la os - asta mi-a ramas in creieri:) altfel, trista... ca o poezie de vineri seara. stiu ca e mai mult aici, da' nu m-am priceput eu. multam, mare multam!
pe aceleasi considerente, desi nu agreez stilul asta de comentariu va arat
sangeriu -sangerieaza (poate fi evitat)
multe rime involuntare, pot fi evitate.
dar eu nu comentez asa, si spun cum ca:
as scoate vorbitul despre arta. gheara e gheara. vorbitul despre arta, hodoronc - tonc arata, scuze, snobism.
părerea mea despre text o găsiți aici: http://www.hermeneia.com/poezie/6786 după cum se poate vedea, autorul este atât de mândru de această realizare... literară, încât a considerat că o singură postare nu era suficientă.
Nu ma refeream la clisee... tu stii mai bine ca nu prea cred in clisee daca observ ca autorul nu dintr-o facila lene le utilizeaza ci mai degraba vrea sa le recupereze... era o constatare doar.
Dacă mai era cazul, avem aici o bătaie de joc în direct și o pereche de palme aplicată pe Regulamentul Hermeneia de însuși întemeietorul site-ului.
Deci, citez 'mie mi-a placut extrem de mult titlul. si textul, desi l-as fi vrut mai incisiv si poate mai putin topîrcenist' am încheiat citatul... cometariu însoțit de peniță de aur.
Acum. mă întorc la Regulamentul site-ului unde găsesc
26. Membrii Hermeneia au posibilitatea
evidenţierii unui text prin acordarea unei „peniţe de aur”. Acest lucru va
trebui să fie însoţit întotdeauna de un comentariu care să explice motivaţia
celui care o oferă. Orice abuz va fi sancţionat de către editori/moderatori.
Și cum orice membru al site-ului poate spune 'mie mi-a placut extrem de mult titlul. si textul' atunci haideți să umplem textele de pe site cu penițe!
Light them up!
Regret, d-le Titarenco, că aşa aţi înţeles (sau nu) cele scrise de mine, a mă exprima "bombastic" este ultima mea intenţie.
Dar dacă nici această ultimă frază
"locul
unde ar fi trebuit să am două inimi
sau niciuna"
nu are sens...
Adriana, nu cred ca Mircea e irascibil degeaba, el are un motiv destul de intemeiat. El mai nou nu stiu ce se intampla dar posteaza niste texte slabe (ok, ni se intampla tuturor) apoi primeste unul sau doua comentarii (normal) nefavorabile de la unul ca mine sau una ca tine (oameni care tin la el si ii respecta eforturile literare) iar el se supara ca vacarul pe sat pe lumea care ii spune simplu ca in povestea cu hainele imparatului "imparatul e gol !" Mircea, eu iti recomand sa te linistesti, sa reiei un fir epic al credintei tale puternice de acolo de unde ea (credinta) nu avea nevoie de cuvinte si sa reincepi din acel punct folosind mai putine cuvinte mari. Sa stii, cuvintele mari ca "infinit" "pretutindeni" "stihiile noptii" "plutele ce duceau mortii" etc etc nu au intotdeauna darul sa transmita forta simbolurilor pe care le poarta. "Preotii deziluziilor" "duceau mortii dinspre pamant inspre cer" (bine ca nu ii faceau cale intoarsa) Mircea, nu te supara frate, semnez cu strangere de inima, Andu
Vă mulţumesc pentru citire, domnule Virgil Titarenco!
Este un poem scris cu ceva timp în urmă. Dacă gândurile mele plac, nu poate decât să mă bucure acest lucru, accept sugestii dar nu-mi permit să iau de la nimeni nimic, încerc să fiu pur şi simplu eu în tot ceea ce scriu, cu bune şi cu rele. Toate cele bune!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Frumos poem. Poate că e prea târziu (sau prea devreme) în România, pentru un comentariu pertinent. Am vrut doar să las un semn pentru că mi-a plăcut.
pentru textul : Stare existențială deUn sonet cu grave rezonante avand o dedicatie mai putin obisnuita. Prima strofa mi se pare foarte reusita: "Când orele hidrei din piele erup Spre ochiul luminii, tu moarte rămâi Săgeata uitării trecând prin călcâi Și calea tăiată de urme de lup!;" undeva, prin text, utilizarea lui " în" este redundanta.
pentru textul : Sonet 132 deIngaduit sa-mi fie doar atat sa replic deocamdata ultimei afirmatii ale tale Virgil... tu nu esti un neica-nimeni ("continui sa exist fara sa atrag nicio atentie"), iar afirmand asta faci un efort demn de o cauza mai buna decat disimularea unei realitati
pentru textul : some rule rules some rules deKatya, te necajesti degeaba si abordezi aceeasi atitudine tipic feminina de care, crede-ma, m-am cam saturat (no ofense). In loc sa vezi ce ti-am zis acolo referitor la text te legi de poanta din final care, se vede, te pisca :-) Imi pare rau, dar esti aa de previzibila. Bobadil. P.S. Salutari "domnului Djamal" din partea mea
pentru textul : المرأه في الحب deok. mai mult pentru ei am scris comentariul ăsta. mă simt oarecum împăcat. scuze, dar începe să te sîcîie cînd ești lovit repetat în același loc. seara bună
pentru textul : starea hermeneia deCu intarziere vin si eu cu felicitarile mele! Ma bucur sincer!
pentru textul : Karumi de"am vrut să te dor şi eu o dată
pentru textul : Poem penibil decum copita cerbului
afundată în uter"
Doamne-Dumnezeule, am încremenit , pur si simplu, de spaima când am citit formularea.Ca si când cineva mi-ar fi strigat pe neasteptate în ureche! Chiar,ce vrea sa zica?
Imi cer scuze ca trebuie sa repet acest lucru, dar sunteti pe un site literar si este oarecum firesc ca unor persoane sa le placa, altora nu. E o chestie de gust. De aceea exista si sectiunea de comentarii, ca sa ne dam cu parerea. Imi cer scuze daca a deranjat comentariul si va reamintesc faptul ca in cazul in care nu doriti comentarii puteti dezactiva optiunea care permite acest lucru. Multumesc , Ialin
pentru textul : În loc de aplauze deUn poem extrem de reușit în opinia mea, până și acea 'haită de câini aliniați' este o metaforă excelentă pentru acele vremuri când, uite, pănă și haitele stăteau 'aliniate în drepți'.
pentru textul : Frizerul, dictatorul și lasoul deVersul trei are însă un typo 'dicatorii' iar dacă mă întrebi îți voi răspunde cât se poate de sincer că versurile 3 și 4 pot lipsi fără ca poemul să sufere, ba dimpotrivă.
Felicitări!
Margas
Boba, Mai du-te si tu pe Agonia aia, daca esti curios, (chiar la ultimul meu text, acelasi cu cel de aici) la http://www.agonia.ro/index.php/essay/1803612/(2)_C%C8%83te_ceva_despre_Cantor,_Aristotel_%C5%9Fi_Dan_Puric._Azi,_Aristotel_(doar_ca_pre-text). Pentru care (dar asta a fost numai picatura care a umplut "cenzorului" paharul) am fost retrogradat la nivelul "zero". Lucru care pe mine ma incanta pentru ca ma duce cu gandul la "multimea vida" (dar a "vidului plin"). Si te vei lamuri ce-i si cu Potra. Care fluiera-n biserica, mai de curdand, pe acolo. Dar din motive diferite si de ale tale dar, int-rn fel si de ale mele. Si a trecut si el prin "cenzura". Insa, culmea, "cenzura" a fost "obligata" sa-l reconsidere (din niste motive oculte). Daca, chiar esti curios, la com-urile textului meu, te poti duce pe respectivul Potra (la pagina lui) si ai sa te distrezi. Revenind acum la chestiune, adica la textul meu. El nu este (si nici nu si-a propus sa fie) un studiu. Este, pretentios spus, un "eseu". Care a avut drept scop principal unul personal: sa-mi ordonez niste idei si, in acelasi timp, sa provoace discutii (dar nu de genul celor de pe Agonia in care, recunosc, m-am lasat, la un moment dat, angrenat. Ceea ce dovedeste ca inca, chiar si la varsta mea, pot fi manipulat). Din fericire, aici, pe H., s-a gasit Adriana Lisandru cu care se poate purta un dialog civilizat, fara ca, dupa parerea mea, sa devina anost si cu ptetentii "academice". Ci asa numai, ca de la om la om, fiecare respectandu-si preopimemtul, fara a cadea in ridicolul pierderii simtului umorului. Sper sa se mai iveasca si altii. Cu
pentru textul : (2)Cȃte ceva despre Cantor, Aristotel și Dan Puric. Azi, Aristotel (doar ca pre-text) decategoric, așa cum ți-am spus, de la ultimele mele citiri, adică acum aproximativ vreun an, ai mai crescut. alt discurs, altă abordare, ușor-ușor, balastul se duce pe cele căi lacustre...
pentru textul : Galben dezgustător deîn textul de față, însă,recidivezi. scoți iar la iveală vechile clișee, încărcări inutile, prozaice total gratuit.
exemplu: ”ca şi când nu m-aş înţelege/ pe de altă parte e singurul mod de a mă face dus de vorbe”. ca și când nici eu nu înțeleg ce ai vrut să spui. pe de altă parte, ai tot frământat textul până poeticul și-a luat zborul. sunt sigur că-ți va trece răceala și vei fi chiar la volan ca să vezi oamenii care par că vin din sens opus.
„îmi aduce de rigiditatea” - „îmi aduce aminte de rigiditatea...”
Eugen
pentru textul : Singurătate în doi; cu luna în piața romană. deExcelentă prezentarea şi ideea, felicitări!
pentru textul : paul blaj - poetul miazănoapte - ed. Napoca Star - Cluj - 2010 deDar cum ai făcut să apară aşa ceva pe site, vreau şi eu!
Luminita, m-am speriat doar la prima citire si eu nu ma sperii prea usor. Dar daca tu spui ca si asta ar trebui sa fie reactie, atunci cred ca sunt în regula. Primeste un zâmbet.
pentru textul : Poem penibil dePana la alarmant abecdar suna bine. Dupa... "Doamne Doamne" cu mila. Ritmul se schimba, tenta simpluta care ar dori sa ascunda o idee profunda. Personal as incerca sa reformulez partea aceea. Contextual imbinari de termeni care nu se prea "inghit". Folositi elemnte naturale cu "ramane strict pe zero " si... "poate" . Pai ori e strict ori e poate... Cam confuz... Ialin
pentru textul : Poesie desensibil și frumos. touching e puțin spus.
versurile acestea sunt cu imagine puternică:
în cimitirul ce-mi creşte în locul măduvei
nici un vaier
nici un oftat nu mişcă vântul
doar clopotele astea înfiorate
îmi agaţă de trup
sunt de acord cu Adriana. a pus un cuvânt plin "vaier" și a tăiat versul ultim pentru a da putere imaginii agățării...
și mă repet, Nuța: mi-a ajuns drag să te citesc acum în nou an.
pentru textul : dând bice nimicului depoemului tău cu placere îi aduc laude. prima strofă, construită impecabil, pare, pentru mine, a fi cloputul ce anunță ritmul ineterior al următoareleor versuri, care se sprijină pe o construcție poetică impecabilă. în acest poem, se pare, stăpânești perfect tehnica pietrei din capul unghiului.
pentru textul : Scrum (II) deFrancisc, A discuta despre calitatea darurilor –și aceasta în public- pe care musafirii ți le aduc în semn de prețuire, ține de o anumită atitudine; din delicatețe față de gazdă, nu vreau să o definesc. În continuare, fac un scurt istoric și din gentilețe ocolesc comparația între cina oferită de autor și cadoul primit de la comentator. Așadar, ne încearcă melancolia vremurilor cînd făceam eforturi pentru a genera imagini prin înșiruirea unor fonturi, dar aveam o nouă jucărie, goblenul electronic. În perioada unor interfețe facile și a shell-urilor bazate pe caractere, a fost inventat ceea ce este cunoscut sub denumirea de artă –cu rezerve- ASCII. Astăzi, o simplă trasare a unei căi și comanda Fit Text To Path aplicată unui text banal ne dă iluzia că putem sugera trăiri adînci. Și totuși, creionarea de grafică din litere, este încă un lucru distractiv și atît. Dacă experimentul nu este susținut de elemente care să aibă și însușiri cu adevărat artistice, el rămîne doar o nostalgie a împătimiților de tușe în zig-zag. Autorul are libertatea de a alege calea. Eu aștept să văd soarele răsărind în reluare.
pentru textul : linia deînvăț singurătatea pe degete
pentru textul : suntem trei decând o scarpin la ureche își lasă capul
pe genunchi până la os - asta mi-a ramas in creieri:) altfel, trista... ca o poezie de vineri seara. stiu ca e mai mult aici, da' nu m-am priceput eu. multam, mare multam!
da, mi au placut in mod deosebit aceste versuri. le voi tine minte felicitari
pentru textul : mai departe decât tristețea dece e rau cu "indecent"?
pentru textul : doar eu și clipocitul ploii depe aceleasi considerente, desi nu agreez stilul asta de comentariu va arat
sangeriu -sangerieaza (poate fi evitat)
multe rime involuntare, pot fi evitate.
dar eu nu comentez asa, si spun cum ca:
as scoate vorbitul despre arta. gheara e gheara. vorbitul despre arta, hodoronc - tonc arata, scuze, snobism.
in rest o poezie aparte, cu aer deosebit.
pentru textul : Gheara demulţumesc pentru îndemn. sunt lucruri în viaţă care merită continuate. pentru că, la rândul lor, dau continuitate vieţii.
pentru textul : pe unde-o mai umbla depărerea mea despre text o găsiți aici: http://www.hermeneia.com/poezie/6786 după cum se poate vedea, autorul este atât de mândru de această realizare... literară, încât a considerat că o singură postare nu era suficientă.
pentru textul : Eu am lăsat acolo casa mea străbună deNu ma refeream la clisee... tu stii mai bine ca nu prea cred in clisee daca observ ca autorul nu dintr-o facila lene le utilizeaza ci mai degraba vrea sa le recupereze... era o constatare doar.
pentru textul : adevăr de o noapte deDacă mai era cazul, avem aici o bătaie de joc în direct și o pereche de palme aplicată pe Regulamentul Hermeneia de însuși întemeietorul site-ului.
Deci, citez 'mie mi-a placut extrem de mult titlul. si textul, desi l-as fi vrut mai incisiv si poate mai putin topîrcenist' am încheiat citatul... cometariu însoțit de peniță de aur.
Acum. mă întorc la Regulamentul site-ului unde găsesc
26. Membrii Hermeneia au posibilitatea
evidenţierii unui text prin acordarea unei „peniţe de aur”. Acest lucru va
trebui să fie însoţit întotdeauna de un comentariu care să explice motivaţia
celui care o oferă. Orice abuz va fi sancţionat de către editori/moderatori.
Și cum orice membru al site-ului poate spune 'mie mi-a placut extrem de mult titlul. si textul' atunci haideți să umplem textele de pe site cu penițe!
pentru textul : Îndobivărare deLight them up!
Regret, d-le Titarenco, că aşa aţi înţeles (sau nu) cele scrise de mine, a mă exprima "bombastic" este ultima mea intenţie.
pentru textul : în casa îngerilor nu se fumează deDar dacă nici această ultimă frază
"locul
unde ar fi trebuit să am două inimi
sau niciuna"
nu are sens...
Adriana, nu cred ca Mircea e irascibil degeaba, el are un motiv destul de intemeiat. El mai nou nu stiu ce se intampla dar posteaza niste texte slabe (ok, ni se intampla tuturor) apoi primeste unul sau doua comentarii (normal) nefavorabile de la unul ca mine sau una ca tine (oameni care tin la el si ii respecta eforturile literare) iar el se supara ca vacarul pe sat pe lumea care ii spune simplu ca in povestea cu hainele imparatului "imparatul e gol !" Mircea, eu iti recomand sa te linistesti, sa reiei un fir epic al credintei tale puternice de acolo de unde ea (credinta) nu avea nevoie de cuvinte si sa reincepi din acel punct folosind mai putine cuvinte mari. Sa stii, cuvintele mari ca "infinit" "pretutindeni" "stihiile noptii" "plutele ce duceau mortii" etc etc nu au intotdeauna darul sa transmita forta simbolurilor pe care le poarta. "Preotii deziluziilor" "duceau mortii dinspre pamant inspre cer" (bine ca nu ii faceau cale intoarsa) Mircea, nu te supara frate, semnez cu strangere de inima, Andu
pentru textul : Într-o clipă ambiguă de nedescris dedacă deranjez, atunci vă rog frumos să-mi anulați statutul de membru al site-ului hermeneia! nu țin neapărat să postez texte, sincer!
pentru textul : I have a dream deVă mulţumesc pentru citire, domnule Virgil Titarenco!
pentru textul : Karenină în piele de cameleon deEste un poem scris cu ceva timp în urmă. Dacă gândurile mele plac, nu poate decât să mă bucure acest lucru, accept sugestii dar nu-mi permit să iau de la nimeni nimic, încerc să fiu pur şi simplu eu în tot ceea ce scriu, cu bune şi cu rele. Toate cele bune!
Pagini