nu știu cum a fost original textul (și nici nu știu dacă a fost schimbat) dar mi-ar fi plăcut mai mult dacă (așa cum este acum) primul vers ar fi fost titlul iar titlul ar fi luat locul primului vers
Virgil, eu cred că tu nu ai înțeles nimic din comentariile mele. Sfatul meu e să le recitești atent. Când ai timp, pe toate. Citatul se referea la părerea ta despre comentariile mele, eu așa am înțeles. Dar e ok. Îți doresc mult succes.
Un discurs închegat, cursiv, care nu se abate nici stilistic şi nici ideatic de la traiectoria sa confesivă; e matur, autentic şi, cel mai important, conectează cititorul. Avem aici simplitatea gândurilor/ ideilor/ fenomenelor complexe. Poate că ar mai fi de curăţat pe ici-colo, dar chiar şi aşa, rămâne ce e: o poezie intrinsecă. Nu mai fac alte incursiuni.
well, then we agree to disagree. parerea mea este ca aici pe hermeneia asa cum te poti remarca prin ceea ce publici, tot asa te poti descalifica sau remarca prin cum comentezi. dar eu sint adeptul libertatii in limitele regulamentului. desi e amuzant, pentru ca tu ma acuzi ca nu as fi mai exigent cu permisivitatea in timp ce altii ma acuza ca as fi dictator pentru ca in acceptiunea lor nu exista "libertate in limitele unui regulament". deci, modul cum vezi sau cum sugerezi tu ca ar trebui sa se petreaca lucrurile mie mi se pare oarecum old-school. desi nu inteleg unde nu lucram noi "cu rabdare". dimpotriva, daca tot veni vorba, cred ca am rabdare zilnic cu o gramada de chestii pe hermeneia. dar, evident, depinde de perspectiva din care privesti. in orice caz eu, si oricine din consiliul hermeneia, nu ne consideram nici profesori, nici corifei si nici indrumatori pentru neinitiati. de aceea toata lumea are dreptul egal de a comenta.
si... inca ceva, nu, marea literatura a fost facuta numai de sufletele puternice. si sint dezamagit ca nu poti observa asta. cit despre recunoastere, asta nu are absolut nici o relevanta in contextul acesta.
alegerea de a nu participa iti apartine. riscul este ca implicit lumea te va ignora si nu vei mai avea o voce in discutie. iar daca ai cumva vreo anumita valoare literara (lucru cu privire la care eu nu ma pot pronunta), cineva a spus ca singurul lucru de care este nevoie ca raul sa invinga sau perpeueze este ca oamenii buni sa taca. eu cred ca oamenii tac sau vorbesc din ratiuni si frici foarte intime. dar ma opresc aici cu alunecarea asta in psihanaliza. esti libera sa faci asa cum alegi.
Infinge-o dom’le (lopata, ca să nu se înieleagă altceva) din versul acela al lui Boba (de care eu nu am habar) decȃte ori și cȃt mai adȃnc sau superficial vrei. Si nici măcar nu mă întreb: ce vină avem noi?
E o senzatie pe cat de stranie, pe atat de frumoasa aceasta pierdere de material a launtricului nostru, iar uneori, aceasta pierdere de contur ne face sa parem mai frumosi, calatorind inainte doar cu inima, cu sufletul, cu gandul spre vibratiile sferei. Renasterea din nisip, ca o proba care a trebuit trecuta, este poate sacrificiul necesar de a fi indeplinit pentru aceasta miscare. Imi place, redai intr-un singur vers o intreaga paleta de trairi, chiar si in alb-negru.
Ecaterina, între tine și Andu, (cred că majoritatea) îl vom alege pe Andu întotdeauna. El e la graniță de multe ori și îi șade bine, dar atitudinea ta e neprincipială. Nu te supăra.
virgil, imi pare rau ca nu ai simtul umorului. am inteles ce-i cu licenta poetica. domnule king, mi-am permis sa va tutuiesc din simplul motiv ca ati reactionat relativ politicos la comentariul pe care vi l-am facut o zi sau doua in urma, si pentru ca ma adresez astfel tuturor -colegilor- de pe siteurile literare, indiferent de varsta. voi fi mai prudenta in viitor in ceea ce va priveste. iertati-mi indrazneala.
a arunca cu vorbe. asa mi suna textul. ia o idee, una singura, si dezvolta. apoi, daca vrei sa spui ceva, propriu, autentic, spune-o cu vorbele tale, nu cu acest pseudo-limbaj poetic. spune-o firesc, din adancul tau.
eu nu pot aprecia aici nici macar un vers...
Nu doar poetic, dar schimba mult perspectiva si detensioneaza parca spatiul acela...Multumesc mult de sugestie, imi place si am sa tin cont de ea; realitatea e ca am inceput subiectiv tare, adica exact de acolo de unde erau crucile, in suflet:(
Tare te-ai mai jucat tu pe aici Bobadile de-a ritmul si rima, presarand pe ici pe colo, ca un hatru ce-mi esti, cateva idei filosofice si ceva hedone:) Mi-a ramas pe retina balana ceea a ursului...
lol Vlad, aș vrea eu...
mulțumesc frumos marga! ai o expresie: "una peste alta" care îmi evocă un defunct personaj, sinistru în felul lui, cei mai vechi colegi de site știu...
Ca sa te dezdumnezeiesti trebuie mai intai sa ajungi la Theosis. "Aceasta unire (Theosis) se infaptuieste atunci cand omul a ajuns la asemanarea cu Dumnezeu si ea este totodata cunoastere si iubire". (Parintele Dumitru Staniloaie) In rest, nimeni in nicio credinta, nu poate fi mantuitorul celuilalt. Pentru ca fiecare moare Singur. Gheena si Paradisul sunt aici pe pamant. Textul are o calitate: expresivitatea. Pentru aceasta, o penita.
o confesiune tandră în preajma magică a șemineului și bradului tradițional, pigmentată cu o poveste din lumea celor care nu cuvîntă. stil inconfundabil katia kelaro. la mulți ani contempoRana mea visătoare ! să fi iubită de să nu te vezi!
editorul sitului isi etaleaza veleitatile de mare inchizitor. iata aici, pentru tine, o declaratie, doua, din poeziile mele, pe care, voi, sinedriul site-ului le considerati drept insuficient nivel de poezie pentru voi, elita: "M-aș răfui cu cei ce m-au scuipat De n-aș avea iubirea suferință. Așa că mi-am făcut veninul pat Și ploaia-ngăduințelor velință." si din alta: "Acest poet nu poare fi ucis De gelozii sau jocuri la ruletă, De vreun orgoliu hâd, un gând narcis… În vene-mi curge sânge de cometă! Am învățat să nu mă compromit Și nici să-nfig cuțitul pe la spate. Voi fi același simplu om. Promit! Eu n-am mătăsuri moi, infatuate. Pe osia cuvântului voi sta Cum orizontul stă pe tâmpla mării Și orice fișă ce-o voi colora O voi păstra în cufărul uitării. Îmi cer iertare veacului ateu Mărturisindu-i care-mi este vina: Sunt ancorat cu totu-n Dumnezeu Și peste-ACEASTA, n-am să trag cortina. Și n-am să mă ascund ca apostații Ori ca inchizitorii, prin biserici! Genomul meu nu-i cuib pentru tentații Nici sadic eșafod pentru nemernici…" Stai linistit si nu te mai chinui a defaimare. Mai bine uita-te in ciorba ta si fa-o poezie.
mi se pare mai apropiat de felul meu de a fi. Alteori am scris poezii de tip narativ, de fapt am oscilat între mai multe forme de exprimare. Dar acest lucru nu e important. Lea, îţi mulţumesc pentru selecţia făcută, înseamnă că versurile acelea au reuşit să îţi transmită o parte din emoţiile şi ideile mele.
buna ziua! am ales doua texte si am copiat numerele lor, respectiv cele care corespund adreselor de URL in cele doua campuri noi; probabil aparitia lor in pagina personala nu se face imediat, sau nu am facut ceva bine, v-as ruga daca puteti sa ma lamuriti ? si inca o intrebare: ce se intelege prin "profil completat in mod adecvat" ? sunt suficiente cateva date biografice, cateva repere, sau este obligatoriu de respectat un anume cadru mai amplu care sa cuprinda toate datele biografice ?
Bun, acum e limpede, acolo am dorit să fac o erată. Voi ține seama și voi avea grijă să postez un comentariu corect editat. Aș dori să reanalizezi și comentariul Ancăi Florian. Nu neapărat să răspunzi, ci aș dori să se comenteze pe text. În orice circumstanță. Eu cel puțin așa am procedat pe textele autorilor, indiferent de nume.
Atrăgător dar care nu reușește să comunice poetic nimic, îmi sună ca o zi de Paște fără Înviere. Ar trebui să șterg numaidecît acest text, așa aș face dacă nu aș ști că greșelile sînt trepte ale devenirii și perfecționării noastre și că înțelepciunea stă în străduința de a le înțelege și a le îndrepta. Textul însuși evocă un episod, o treaptă din istoria tracilor. Credința lor în nemurire, o credință a oamenilor simpli, o credință a oamenilor liberi, dar și a sclavilor și a stăpînilor de sclavi. Adică un om poate suporta mai ușor sclavia fără să se revolte dacă speră că sufletul său este etern. Stăpînul sclavilor cunoaște aceasta și trage folos din ea. Ceea ce lipsește acestor credințe cum sînt Lycantropos și ritualul cabirilor este omenia și înțelepciunea de a trage învățămîntul suprem, acela că omul este stăpînul propriului destin.
mi-a placut ce am gasit aici. e un text extrem de placut, mi-a placut foarte mult./ piata cu pasari adormitoare /. intr- adevar, la final parca se simte o mica frustrare .. ca se termina atat de repede. dar e un sentiment frumos exprimat, dupa parerea mea.
Poate e chiar un poem bun, dar se lasă greu receptat, Cristian. Ai cîteva imagini și versuri pe care mă așteptam să le dezvolți altfel. Spre exemplu primele 3 versuri mi se par în plus. La fel și strofa a doua are balast. Cu prietenie taraborez
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
iti multumesc pentru ajutor
pentru textul : zaruri denu știu cum a fost original textul (și nici nu știu dacă a fost schimbat) dar mi-ar fi plăcut mai mult dacă (așa cum este acum) primul vers ar fi fost titlul iar titlul ar fi luat locul primului vers
pentru textul : în loc de braţe cresc atunci valuri în care naufragiază trupul cald şi gol al firescului deam sa ma gindesc, poate pun. interesanta propunerea
pentru textul : crăciun fără nume deVirgil, eu cred că tu nu ai înțeles nimic din comentariile mele. Sfatul meu e să le recitești atent. Când ai timp, pe toate. Citatul se referea la părerea ta despre comentariile mele, eu așa am înțeles. Dar e ok. Îți doresc mult succes.
pentru textul : dana point I deUn discurs închegat, cursiv, care nu se abate nici stilistic şi nici ideatic de la traiectoria sa confesivă; e matur, autentic şi, cel mai important, conectează cititorul. Avem aici simplitatea gândurilor/ ideilor/ fenomenelor complexe. Poate că ar mai fi de curăţat pe ici-colo, dar chiar şi aşa, rămâne ce e: o poezie intrinsecă. Nu mai fac alte incursiuni.
Felicitări!
pentru textul : consiliere cu freud dewell, then we agree to disagree. parerea mea este ca aici pe hermeneia asa cum te poti remarca prin ceea ce publici, tot asa te poti descalifica sau remarca prin cum comentezi. dar eu sint adeptul libertatii in limitele regulamentului. desi e amuzant, pentru ca tu ma acuzi ca nu as fi mai exigent cu permisivitatea in timp ce altii ma acuza ca as fi dictator pentru ca in acceptiunea lor nu exista "libertate in limitele unui regulament". deci, modul cum vezi sau cum sugerezi tu ca ar trebui sa se petreaca lucrurile mie mi se pare oarecum old-school. desi nu inteleg unde nu lucram noi "cu rabdare". dimpotriva, daca tot veni vorba, cred ca am rabdare zilnic cu o gramada de chestii pe hermeneia. dar, evident, depinde de perspectiva din care privesti. in orice caz eu, si oricine din consiliul hermeneia, nu ne consideram nici profesori, nici corifei si nici indrumatori pentru neinitiati. de aceea toata lumea are dreptul egal de a comenta.
pentru textul : văd cireși de smoală desi... inca ceva, nu, marea literatura a fost facuta numai de sufletele puternice. si sint dezamagit ca nu poti observa asta. cit despre recunoastere, asta nu are absolut nici o relevanta in contextul acesta.
alegerea de a nu participa iti apartine. riscul este ca implicit lumea te va ignora si nu vei mai avea o voce in discutie. iar daca ai cumva vreo anumita valoare literara (lucru cu privire la care eu nu ma pot pronunta), cineva a spus ca singurul lucru de care este nevoie ca raul sa invinga sau perpeueze este ca oamenii buni sa taca. eu cred ca oamenii tac sau vorbesc din ratiuni si frici foarte intime. dar ma opresc aici cu alunecarea asta in psihanaliza. esti libera sa faci asa cum alegi.
sigur, Vlad. m-ar bucura!
pentru textul : perpetuum mobile (II) deInfinge-o dom’le (lopata, ca să nu se înieleagă altceva) din versul acela al lui Boba (de care eu nu am habar) decȃte ori și cȃt mai adȃnc sau superficial vrei. Si nici măcar nu mă întreb: ce vină avem noi?
pentru textul : Stare de extaz defrancisc, imi pare bine ca ai trecut.
pentru textul : respira deE o senzatie pe cat de stranie, pe atat de frumoasa aceasta pierdere de material a launtricului nostru, iar uneori, aceasta pierdere de contur ne face sa parem mai frumosi, calatorind inainte doar cu inima, cu sufletul, cu gandul spre vibratiile sferei. Renasterea din nisip, ca o proba care a trebuit trecuta, este poate sacrificiul necesar de a fi indeplinit pentru aceasta miscare. Imi place, redai intr-un singur vers o intreaga paleta de trairi, chiar si in alb-negru.
pentru textul : Flash deEcaterina, între tine și Andu, (cred că majoritatea) îl vom alege pe Andu întotdeauna. El e la graniță de multe ori și îi șade bine, dar atitudinea ta e neprincipială. Nu te supăra.
pentru textul : poetul I devirgil, imi pare rau ca nu ai simtul umorului. am inteles ce-i cu licenta poetica. domnule king, mi-am permis sa va tutuiesc din simplul motiv ca ati reactionat relativ politicos la comentariul pe care vi l-am facut o zi sau doua in urma, si pentru ca ma adresez astfel tuturor -colegilor- de pe siteurile literare, indiferent de varsta. voi fi mai prudenta in viitor in ceea ce va priveste. iertati-mi indrazneala.
pentru textul : cîntec pentru ploaie dea arunca cu vorbe. asa mi suna textul. ia o idee, una singura, si dezvolta. apoi, daca vrei sa spui ceva, propriu, autentic, spune-o cu vorbele tale, nu cu acest pseudo-limbaj poetic. spune-o firesc, din adancul tau.
pentru textul : Gânduri pe aceeași limbă deeu nu pot aprecia aici nici macar un vers...
ai dreptate apropo de titlu.
multam de trecere. imi pare bine ca ti-a placut.
pentru textul : Still Haven't Found deNu doar poetic, dar schimba mult perspectiva si detensioneaza parca spatiul acela...Multumesc mult de sugestie, imi place si am sa tin cont de ea; realitatea e ca am inceput subiectiv tare, adica exact de acolo de unde erau crucile, in suflet:(
pentru textul : cine deTare te-ai mai jucat tu pe aici Bobadile de-a ritmul si rima, presarand pe ici pe colo, ca un hatru ce-mi esti, cateva idei filosofice si ceva hedone:) Mi-a ramas pe retina balana ceea a ursului...
pentru textul : epic ur delol Vlad, aș vrea eu...
pentru textul : covrigi calzi demulțumesc frumos marga! ai o expresie: "una peste alta" care îmi evocă un defunct personaj, sinistru în felul lui, cei mai vechi colegi de site știu...
Ca sa te dezdumnezeiesti trebuie mai intai sa ajungi la Theosis. "Aceasta unire (Theosis) se infaptuieste atunci cand omul a ajuns la asemanarea cu Dumnezeu si ea este totodata cunoastere si iubire". (Parintele Dumitru Staniloaie) In rest, nimeni in nicio credinta, nu poate fi mantuitorul celuilalt. Pentru ca fiecare moare Singur. Gheena si Paradisul sunt aici pe pamant. Textul are o calitate: expresivitatea. Pentru aceasta, o penita.
pentru textul : rece liniște deErata Manolescu
pentru textul : Singur dece să spun? mulțumesc frumos, Daniela, semnul tău contează pentru mine cât și lectura ta.
pentru textul : sunt fluierele picioarelor Lui desărbătoare plăcută ție și celor dragi!
o confesiune tandră în preajma magică a șemineului și bradului tradițional, pigmentată cu o poveste din lumea celor care nu cuvîntă. stil inconfundabil katia kelaro. la mulți ani contempoRana mea visătoare ! să fi iubită de să nu te vezi!
pentru textul : Film mut deeditorul sitului isi etaleaza veleitatile de mare inchizitor. iata aici, pentru tine, o declaratie, doua, din poeziile mele, pe care, voi, sinedriul site-ului le considerati drept insuficient nivel de poezie pentru voi, elita: "M-aș răfui cu cei ce m-au scuipat De n-aș avea iubirea suferință. Așa că mi-am făcut veninul pat Și ploaia-ngăduințelor velință." si din alta: "Acest poet nu poare fi ucis De gelozii sau jocuri la ruletă, De vreun orgoliu hâd, un gând narcis… În vene-mi curge sânge de cometă! Am învățat să nu mă compromit Și nici să-nfig cuțitul pe la spate. Voi fi același simplu om. Promit! Eu n-am mătăsuri moi, infatuate. Pe osia cuvântului voi sta Cum orizontul stă pe tâmpla mării Și orice fișă ce-o voi colora O voi păstra în cufărul uitării. Îmi cer iertare veacului ateu Mărturisindu-i care-mi este vina: Sunt ancorat cu totu-n Dumnezeu Și peste-ACEASTA, n-am să trag cortina. Și n-am să mă ascund ca apostații Ori ca inchizitorii, prin biserici! Genomul meu nu-i cuib pentru tentații Nici sadic eșafod pentru nemernici…" Stai linistit si nu te mai chinui a defaimare. Mai bine uita-te in ciorba ta si fa-o poezie.
pentru textul : tăceri denu stiu daca expresia "cumintea oră" nu ar fi fost mai bine scrisa "ora cuminte"
pentru textul : Poema del Piccolo Principe demi se pare mai apropiat de felul meu de a fi. Alteori am scris poezii de tip narativ, de fapt am oscilat între mai multe forme de exprimare. Dar acest lucru nu e important. Lea, îţi mulţumesc pentru selecţia făcută, înseamnă că versurile acelea au reuşit să îţi transmită o parte din emoţiile şi ideile mele.
pentru textul : Lacăt greu oxidabil debuna ziua! am ales doua texte si am copiat numerele lor, respectiv cele care corespund adreselor de URL in cele doua campuri noi; probabil aparitia lor in pagina personala nu se face imediat, sau nu am facut ceva bine, v-as ruga daca puteti sa ma lamuriti ? si inca o intrebare: ce se intelege prin "profil completat in mod adecvat" ? sunt suficiente cateva date biografice, cateva repere, sau este obligatoriu de respectat un anume cadru mai amplu care sa cuprinda toate datele biografice ?
pentru textul : Noutăți în pagina de profil demulțumesc.
pentru textul : iubirea noastră are întârziere deBun, acum e limpede, acolo am dorit să fac o erată. Voi ține seama și voi avea grijă să postez un comentariu corect editat. Aș dori să reanalizezi și comentariul Ancăi Florian. Nu neapărat să răspunzi, ci aș dori să se comenteze pe text. În orice circumstanță. Eu cel puțin așa am procedat pe textele autorilor, indiferent de nume.
pentru textul : nu suport vara asta verde-gălbui deAtrăgător dar care nu reușește să comunice poetic nimic, îmi sună ca o zi de Paște fără Înviere. Ar trebui să șterg numaidecît acest text, așa aș face dacă nu aș ști că greșelile sînt trepte ale devenirii și perfecționării noastre și că înțelepciunea stă în străduința de a le înțelege și a le îndrepta. Textul însuși evocă un episod, o treaptă din istoria tracilor. Credința lor în nemurire, o credință a oamenilor simpli, o credință a oamenilor liberi, dar și a sclavilor și a stăpînilor de sclavi. Adică un om poate suporta mai ușor sclavia fără să se revolte dacă speră că sufletul său este etern. Stăpînul sclavilor cunoaște aceasta și trage folos din ea. Ceea ce lipsește acestor credințe cum sînt Lycantropos și ritualul cabirilor este omenia și înțelepciunea de a trage învățămîntul suprem, acela că omul este stăpînul propriului destin.
pentru textul : Fantomele din Balcani demi-a placut ce am gasit aici. e un text extrem de placut, mi-a placut foarte mult./ piata cu pasari adormitoare /. intr- adevar, la final parca se simte o mica frustrare .. ca se termina atat de repede. dar e un sentiment frumos exprimat, dupa parerea mea.
pentru textul : shutting stars dePoate e chiar un poem bun, dar se lasă greu receptat, Cristian. Ai cîteva imagini și versuri pe care mă așteptam să le dezvolți altfel. Spre exemplu primele 3 versuri mi se par în plus. La fel și strofa a doua are balast. Cu prietenie taraborez
pentru textul : coase-mi buzele pleoapele nările dePagini