Virgil -
urme de sare
îmi sorb yerba mate încet
aștept dimineața
pe eșafodul de mahon
al acestei insomnii albastre
adînc în deșertul așternutului
mereu neaceeași
îți dansezi fantasmele visurilor
ca o sirenă răscolind
adîncuri confuze
în conturul amintirilor mele
umbrele orelor palimpsest
peste urmele noastre
de sare
Poezie:
Comentarii
alma -
Ehei, pentru reintoarcerea la matca yerba mate. Ai putea scrie un nou ciclu: mate blues. Frumos. Iata stilul!
bobadil -
Nu inteleg "adînc în desertul asternului" (si de data asta am luat cu copy-paste)... poate o fi "asternutului"? Si nici "conturul amintirilor mele dispare urmele orelor lasă pe noi umbre de sare" - oare pentru a evita o rima (care oricum apare la citiriea cu voce tare)acel "dispare" e trecut pe versul cu "urmele orelor" de parca suna a dezacord... nu stiu ce sa zic, ti se limba plimba-n gura daca citesti versurile cu pauza corspunzatoare asa cum sunt scrise acum... "neaceeasi" cum adica? "insomnii albastre" - un loc comun in care se poate sta comod si eventual sorbi yerba mate. In rest, un poem interesant, de atmosfera. Andu
Virgil -
vezi bobadil cit de departe ajungi daca citezi corect? reusesti sa ma convingi. probabil ma gindeam la altceva mai important atunci si am pierdut o silaba. se mai intimpla. a doua observatie este si ea valida. si pe mine m-a deranjat. ba chiar m-a infuriat. exista insa un spirit yerba mate care pina si pe mine ma fura. e mai greu sa iti explic fara sa par "condenscendent". voi modifica. textele acestea mi se par intotdeauna ca un "mold" cu inepuizabile resurse. "de atmosfera"? ce inseamna aceasta? e ceva peiorativ, inferior?
Virgil -
Alina, multumesc pentru apreciere. A spune ca o consider subiectiva suna evident cu doua intelesuri si nici nu poate fi altfel. Da, si eu m-am gindit la asta dar va trebui sa lucrez cu mai multa atentie. As face o mare greseala daca nu as recunoaste ca sint printre textele la care lucrez cu cea mai mare placere.
bobadil -
Nicidecum Virgil pentru mine "de atmosfera" este ceva superior (asa, ca insasi atmosfera :-), ceva in genul muzicii lui Barry White de exemplu. Andu
aalizeei -
“urmbrele”?! versurile:"mereu neaceeași" și "urmbrele(?) orelor palimpsest/peste urmele noastre" ne amintesc de expresia înțeleaptă - ajunge o măciucă la un car de oale! Să mizăm însă pe faptul că autorul e mînat de frenezie, îi îngăduim două măciuci, dar mai zicem: Ore palimpsest? Hmm, fie. Oscilez între logica rațională și logica sentimentelor și cu toată aplecarea mea spre înțelegere, expresia “umbrele orelor palimpsest/peste urmele noastre" nu e spînzurată de picioare? O întorc pentru cîteva clipe să nu îi vină sîngele la cap-peste umbrele orelor palimsest/urmele noastre.
Virgil -
Da, dragul meu aalizeei, am sa ma dau si eu poet acum si am sa iti spun ca nu e dat oricui sa imi poata intelege si cu atit mai putin simti textele. In ce priveste maciucile, ce sa iti spun... Banuiesc ca fiecare cu perspectiva lui. Daca tie incertul "neaceeasi" sau "umbrele" sau "palimpsest" iti sugereaza ideea de maciuci ma gindesc ca esti un tip voinic caruia ii plac maciucile. Pina de curind nu am reusit sa mi te imaginez asa dar uite ca omul se mai schimba. Maciuci zici... hmm p.s. a se citi cam asa: "umbrele orelor reprezinta un palimpsest peste urmele noastre de sare"
bobadil -
Desi usor pretentios acest "palimpsest" imi place. Da o consistenta asa, de tip gustativ (cu sarea)pe final poemului, foarte sugestiva. De bun augur. Ce nu-mi place insa este cum spui in comentariu "nu e dat oricui sa imi poata intelege si cu atit mai putin simti textele"... asta ce dracu (Doamne iarta-ma) mai e? Andu
bobadil -
P.S. "urmbrele" alea sunt un typo nu? :-)
Virgil -
bobadil, iar cazi in acelasi pacat. citezi INCOMPLET. iata ce am scris: "am sa ma dau si eu poet acum si am sa iti spun ca nu e dat oricui sa imi poata intelege si cu atit mai putin simti textele." acum ai priceput ca era un misto sau cum spun americanii un fel de "selfdeprecation"...?
aalizeei -
Zicerile populare au farmecul și tîlcul lor și definesc prin cuvinte simple o gamă largă de stări. Resping afirmația autorului – „incertul neaceeasi sau umbrele sau palimpsest iti sugereaza ideea de maciuci”, firea mea nu e predispusă la astfel de asocieri. Cu siguranță Virgil Titarenco a înțeles, însă abordînd o manieră aparent ludică, caută interpretări de alcov. Avînd în vizor versurile din comentariul meu anterior, schimb registrul folcloric cu unul pretențios, iată - redundanță! Chiar dacă se abat de la regulament, aprecierile autorului mă onorează. Mulțumesc, Onoare muncii!
bobadil -
De data asta zic eu Virgile ca nu citatul incomplet mi-a daunat grav sanatatii ci necunoasterea unui context de care nu as putea fi acuzat pe deplin. Insa ai dreptate, formularea ta era destul de sugestiva si in mod normal trebuia sa ma faca sa gandesc mai departe. Insa niste ghilimele, ceva, acolo, m-ar fi ajutat :-)) Scuze de interventie, Andu