mulțumesc, am modificat! din păcate Aranca, n-am fost pro gramatică și sunt conștientă că nu este o scuză dar de străduit un pic m-am străduit. ai dreptate să zâmbești "într-un fel anume"...mie mi-e - nu știu dacă rușine nu este exagerat spus, dar cam pe-acolo mă situez, chiar nu credeam că am atâtea greșeli... și da Ioana, este un pic prea tristă povestea, patetică...n-am privit-o așa, dar acum dacă mă uit...
nu știu de ce (poate pentru că așa sunt construit eu) aici te apropii de Virgil cel pe care îl știu. sau de stilul cu care m-ai obișnuit. mi-a plăcut poemul, dar m-aș fi oprit undeva ori aș fi schimbat sfârșitul pentru că merită un final în forță!
cele mai frumoase versuri sunt acestea, în opinia mea:
ți-aduci aminte vremea cînd duminicile erau
un cozonac mare cu fața rumenă
arsă de soare
pe-atunci nu ne născusem încă
nu ne izbise încă în față
cu palma ei rece
nedreptatea de a nu ști
regulile jocului
nevoia de a pierde în favoarea
unei eventuale bătătoriri
a palmelor și a cărării algoritmului cîștigător
întipărit în carne
primul tremur prima emoția spartă
primele cioburi atingerea lumina orbitoare
duduind ritmul inimii
corectie in loc de: " tȃnjurea contrariul/lipsei" se va citi "tȃnjurea dupa contrariul/lipsa" Nu stiu cum s-a intamplat, dar com-ul meu anterior a aparut de doua ori. Rog pe un editor sa faca corectia decesara, cerandu-mi, in aclas timp, scuze daca cumva incidentul a fost provocat de mine. Multumesc
Am reținut și punctul Dumneavoastră de vedere domnule Titarenco. Nu de comentarii îmi fac griji, ci de modul în care se încearcă încorsetarea sau deturnarea aprecierilor sau punctelor de vedere ale altora (a se vedea prima mea postare și reacțiile stârnite de ea). Despre calitatea textelor mele, așa cum ați spus, este vreme să discutăm pe măsură ce vor fi postate, iar termenul ”elitism” nu se referea nicidecum la ele. Despre motto, am spus deja: eu consider că poezia face parte din viață și viața e plină de poezie. Nu vă faceți probleme, n-o să cad de la prima clătinare! Asta pentru că eu cred în bunul simț. Al meu în primul rând.
Apreciez ironia dumitale subtila, de bun simt. Dar ma enerveaza infatuarea, inclusiv a mea (cand o scap de sub control). Cat despre iesirea din binarism si solutia propusa (pondere la patternul buddhist) sper sa mai discutam. In alta ordine de idei caracterizarea pe care o faci "postmodernitatea actioneaza pe 2 linii mari de forta: una centrifuga (epicentrul fiind gloit de putere, aceasta va fi propagata spre periferie) respectiv centripeta ( dinspre consumismul marginal se imprima o forta inspre epicentru, acela ramanand prea mult static)" se potriveste, dupa parerea mea, "postmodernismului" si nu postmodernitatii (in care am intrat si in care se pot decela si alte tendinte in afara "PoMo" care va fi, cred, curand depasita). Mi-ar face placere sa mai stam de vorba pe tema asta pe marginea unor texte ce vor mai apare pe aici si, de ce nu si postate de dumneata sau subsemnatul.
Da, un text excelent, de apreciat si multimea rafinată a punctelor de suspensie, incepand chiar din titlu. Este o tehnica pe care o intalnim la toti marii poeti care stiu sa-si lase cititorii sa completeze lectura cu imaginatia lor vivace. As sugera introducerea unor puncte de suspensie atat in subtitlu (deocamdată nefolosit) cat si la finele versurilor 3, 4 si 8. As mai accentua si mesajul cu controlorul schimband cu "naș" care e mai aproape de cititorul blatist, o sugestie doar, desigur. Este cred cel mai bun text pe care l-am citit în ultima vreme pe Hermeneia. Puncte puncte Andu
Pe cȃnd? Pe cȃnd…s-o putea. Deocamdată sunt într-o criză de potențial psihic. Numai bun de scris poezie. Pentru cine e în stare. Nu sunt sigur dacă și pentru mine. Cred că știi: treaba asta cu „admirația” în ceea ce privește poezia, între noi ierarhia e inversă. Mulțam pentru semn.
am vrut sa fac asta (sa-i dau o penita) cu zile in urma, n-am gasit timpul sa ma loghez, citesc pe apucate.
e fantastica, in simplitatea ei.
si e exact cum trebuie, n-as modifica nimic.
e uimitor cum sunt oameni care stiu sa descopere poezia in fiecare moment. si n-are nicio urma de dalta, numai pentru asta si tot m-as inclina in fata ei.
este foarte interesant cum cineva face pe polițaiul pe două site-uri. mai interesant însă găsesc faptul că, se dau și exemple cât și informații greșite. despre exemplul dat în comentariul anterior este vorba cu siguranță despre un poem al meu la care am dat explicația la momentul respectiv. repet și aici, nu a fost ceva intenționat cum se continuă să se înțeleagă, a fost o alegere a mea și o înțelegere greșită a condițiilor de postare. revin la problema informațiilor greșite. Ioana, are doar trei texte postate pe acest site. nu o cunosc personal dar sunt convinsă că dacă ar fi știut că există o regulă nu și-ar fi permis să o încalce. de altfel, nu este tocmai o regulă, este de fapt, o rugăminte al lui Virgil Titarenco, propietarul acestui site. probabil că această rugăminte va fi inclusă cât de curând și în regulamentul site-lui și, numai atunci vom avea dreptul să afirmăm că cineva a încălcat regulamentul site-lui, până atunci însă, eu zic să ne ferim să arătăm cu degetul, atunci când nu e cazul. cred că este mai înțelept să aflăm cauza, apoi să înțelegem. cam atât! consider că suntem persoane mature și avem cu toții capacitatea de a înțelege și nu doar pe aceea de a condamna. p.s. - Ioana, ca să înțelegi despe ce este vorba, caută în pagina lui Virgil textul - "Jurnal de nesomn III". Madim
mi a placut strofa a II a in special. plus ideea finala: atingerea miracolului echivaleaza cu moartea lui, desi, dpv meteorologic (sic!) e bulversant sa ploua si sa ninga in acelasi spatiu hyperboreean
Revin ca sa repar, daca mai pot, o greseala comisa fara intentie. Revin deci ca sa precizez cu mana pe inima: cand am scris despre Aranca Stima Lacurilor si Karenina, nu m-am gandit nici o clipa la cineva anume de pe acest site, nu am facut nici o aluzie rautacioasa, m-am referit la tipologii de femei si eroine ce m-au impresionat la vremea citirii romanelor respective, despre care cred acum cu amaraciune ca reprezinta femei superbe ce nu mai sensibilizeaza cititorul contemporan. Mai mult de atat nu pot spune si nici face ca sa repar ceea ce mi se reproseaza ca am stricat cu intentie.
yea, muzicalitate... si eu care ma gindeam ca nu o sa imi iasa shansoneta si yea, dex-ul... ce ne-am face fara el... probabil ca am descoperi limba romana...
dom'le, un progres se vede. ceva ceva. dar textul este inca stufos, cu explicatii, cu de "care", cu dulcegarii de adolescenta. ce sa spun... "la unii" le place. dar daca autorul textului chiar vrea sa scrie poezie trebuie sa fie mult mai exigent si mai ales sa citeasca poezie scrisa de clasici, contemporani si, evident, de unii care publica pe aici
Sunt idei bune, mi-a placut in mod special ideea nervilor domestici. Strofa a doua mi se pare ca trebuie prelucrata, in special ultimul vers din strofa doi ce reprezinta un stereotip foarte banal. Acel "plus" inteleg modernism, dar cred ca se exegereaza. (spune-mi "conservator", dar totusi ). Se forteaza mult modernismul prin citadin si tehnica. Un text destul de bun... Ialin
Cailean ai dreptate, voi incerca sa mai lucrez pe text. Da-mi voie sa contarzic afirmatia "Probabil din cauza forțării rimei." - Ultimul vers din strofa a doua are o idee la care tin mult, e gandit exact in forma aia, si nu, nu e fortat nimic. Vladimir multumesc pentru sugestie ! Ialin
Sapphire... ssst... adevarurile mari se spun la ureche, sruti cum ar zice orientalul, ori deloc... nu stiu ce iti veni sa strigi in gura mare pe aici :)
Excelent textul. Foarte bine scris, are idee, are cursivitate, are și typos, dar le rezolvi tu. Mi-a zis și mie un bărbat adevărat la fel, numai că nu am pus crucea în nici o basculantă adevărată ci într-una de jucărie / a mea era roșie / am pus capul păpușii de porțelan și o căram așa prin casă de mi-a zis tata unde duci tu capul păpușii îl plimbi așa de colo colo prin cameră de parcă l-ai plimba prin viață și cred că de acolo mi se trag mie paralele și paralelele, de la sfoara aceea paralelă cu linia orizontului cu care duceam după mine capul deșurubat al unei păpuși de porțelan pe care de fapt nu am avut-o niciodată ci mi-au dat-o pentru câteva clipe să o țin în brațe ca pe primul meu nenăscut, într-o fotografie cu zimți și lipsită de importanță.
Primele cinci versuri sunt banale, iar ultimele trei salvează poemul cu o metaforă superbă. Aș încerca un alt verb pentru amfora din versul 5 pentru că ne-ai atenționt din titlu că e vorba de un desen și ai accentuat acest aspect în primul vers.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
mulțumesc, am modificat! din păcate Aranca, n-am fost pro gramatică și sunt conștientă că nu este o scuză dar de străduit un pic m-am străduit. ai dreptate să zâmbești "într-un fel anume"...mie mi-e - nu știu dacă rușine nu este exagerat spus, dar cam pe-acolo mă situez, chiar nu credeam că am atâtea greșeli... și da Ioana, este un pic prea tristă povestea, patetică...n-am privit-o așa, dar acum dacă mă uit...
pentru textul : Alt fel de iubire deMijloacele de exprimare... evident. Mi-e greu sa inteleg cum subiectul unui text poate fi epatant.
pentru textul : Lumea ca tablă de şah denu știu de ce (poate pentru că așa sunt construit eu) aici te apropii de Virgil cel pe care îl știu. sau de stilul cu care m-ai obișnuit. mi-a plăcut poemul, dar m-aș fi oprit undeva ori aș fi schimbat sfârșitul pentru că merită un final în forță!
cele mai frumoase versuri sunt acestea, în opinia mea:
ți-aduci aminte vremea cînd duminicile erau
pentru textul : ca și cum ai hrăni un mort cu bucăți de moarte deun cozonac mare cu fața rumenă
arsă de soare
pe-atunci nu ne născusem încă
nu ne izbise încă în față
cu palma ei rece
nedreptatea de a nu ști
regulile jocului
nevoia de a pierde în favoarea
unei eventuale bătătoriri
a palmelor și a cărării algoritmului cîștigător
întipărit în carne
primul tremur prima emoția spartă
primele cioburi atingerea lumina orbitoare
duduind ritmul inimii
corectie in loc de: " tȃnjurea contrariul/lipsei" se va citi "tȃnjurea dupa contrariul/lipsa" Nu stiu cum s-a intamplat, dar com-ul meu anterior a aparut de doua ori. Rog pe un editor sa faca corectia decesara, cerandu-mi, in aclas timp, scuze daca cumva incidentul a fost provocat de mine. Multumesc
pentru textul : Răvașe către întuneric deAm reținut și punctul Dumneavoastră de vedere domnule Titarenco. Nu de comentarii îmi fac griji, ci de modul în care se încearcă încorsetarea sau deturnarea aprecierilor sau punctelor de vedere ale altora (a se vedea prima mea postare și reacțiile stârnite de ea). Despre calitatea textelor mele, așa cum ați spus, este vreme să discutăm pe măsură ce vor fi postate, iar termenul ”elitism” nu se referea nicidecum la ele. Despre motto, am spus deja: eu consider că poezia face parte din viață și viața e plină de poezie. Nu vă faceți probleme, n-o să cad de la prima clătinare! Asta pentru că eu cred în bunul simț. Al meu în primul rând.
pentru textul : a catedralei grea singurătate deApreciez ironia dumitale subtila, de bun simt. Dar ma enerveaza infatuarea, inclusiv a mea (cand o scap de sub control). Cat despre iesirea din binarism si solutia propusa (pondere la patternul buddhist) sper sa mai discutam. In alta ordine de idei caracterizarea pe care o faci "postmodernitatea actioneaza pe 2 linii mari de forta: una centrifuga (epicentrul fiind gloit de putere, aceasta va fi propagata spre periferie) respectiv centripeta ( dinspre consumismul marginal se imprima o forta inspre epicentru, acela ramanand prea mult static)" se potriveste, dupa parerea mea, "postmodernismului" si nu postmodernitatii (in care am intrat si in care se pot decela si alte tendinte in afara "PoMo" care va fi, cred, curand depasita). Mi-ar face placere sa mai stam de vorba pe tema asta pe marginea unor texte ce vor mai apare pe aici si, de ce nu si postate de dumneata sau subsemnatul.
pentru textul : Binaritate & PoMo deam înțeles: toate acele lucruri care - t.a.l.c.
pentru textul : t. a. l. c. depai nu stiu cum facem. imi propui sa introduc o noua subsectiune la "poezie" sau la "proza"? mi-o poti defini sau teoretiza? ce mai zic si altii?
pentru textul : pescarii din nashville deyak! nu merită comentarii.
pentru textul : Isus vs. Radet deinteresante si placute aceste panse-uri. mie mi-au placut cel mai mult "tacerea" si "regretul".
pentru textul : Stări de un vers deDa, un text excelent, de apreciat si multimea rafinată a punctelor de suspensie, incepand chiar din titlu. Este o tehnica pe care o intalnim la toti marii poeti care stiu sa-si lase cititorii sa completeze lectura cu imaginatia lor vivace. As sugera introducerea unor puncte de suspensie atat in subtitlu (deocamdată nefolosit) cat si la finele versurilor 3, 4 si 8. As mai accentua si mesajul cu controlorul schimband cu "naș" care e mai aproape de cititorul blatist, o sugestie doar, desigur. Este cred cel mai bun text pe care l-am citit în ultima vreme pe Hermeneia. Puncte puncte Andu
pentru textul : ...istoria scrumului deo să mă înregistrez și-o să vă arăt cum se citește un poem
pentru textul : vintage collection -audio dePe cȃnd? Pe cȃnd…s-o putea. Deocamdată sunt într-o criză de potențial psihic. Numai bun de scris poezie. Pentru cine e în stare. Nu sunt sigur dacă și pentru mine. Cred că știi: treaba asta cu „admirația” în ceea ce privește poezia, între noi ierarhia e inversă. Mulțam pentru semn.
pentru textul : Viol consimțit deam vrut sa fac asta (sa-i dau o penita) cu zile in urma, n-am gasit timpul sa ma loghez, citesc pe apucate.
pentru textul : de dimineaţă dee fantastica, in simplitatea ei.
si e exact cum trebuie, n-as modifica nimic.
e uimitor cum sunt oameni care stiu sa descopere poezia in fiecare moment. si n-are nicio urma de dalta, numai pentru asta si tot m-as inclina in fata ei.
Cozane Cozane trebuia tu musai să mai pui ultimele şase versuri, nu?
pentru textul : Inscripție pe o frunte deeste foarte interesant cum cineva face pe polițaiul pe două site-uri. mai interesant însă găsesc faptul că, se dau și exemple cât și informații greșite. despre exemplul dat în comentariul anterior este vorba cu siguranță despre un poem al meu la care am dat explicația la momentul respectiv. repet și aici, nu a fost ceva intenționat cum se continuă să se înțeleagă, a fost o alegere a mea și o înțelegere greșită a condițiilor de postare. revin la problema informațiilor greșite. Ioana, are doar trei texte postate pe acest site. nu o cunosc personal dar sunt convinsă că dacă ar fi știut că există o regulă nu și-ar fi permis să o încalce. de altfel, nu este tocmai o regulă, este de fapt, o rugăminte al lui Virgil Titarenco, propietarul acestui site. probabil că această rugăminte va fi inclusă cât de curând și în regulamentul site-lui și, numai atunci vom avea dreptul să afirmăm că cineva a încălcat regulamentul site-lui, până atunci însă, eu zic să ne ferim să arătăm cu degetul, atunci când nu e cazul. cred că este mai înțelept să aflăm cauza, apoi să înțelegem. cam atât! consider că suntem persoane mature și avem cu toții capacitatea de a înțelege și nu doar pe aceea de a condamna. p.s. - Ioana, ca să înțelegi despe ce este vorba, caută în pagina lui Virgil textul - "Jurnal de nesomn III". Madim
pentru textul : portarul de la spital descuze pentru sublinierea exagerata. doar "cerusem" trebuia sa fie...
pentru textul : emanație demi a placut strofa a II a in special. plus ideea finala: atingerea miracolului echivaleaza cu moartea lui, desi, dpv meteorologic (sic!) e bulversant sa ploua si sa ninga in acelasi spatiu hyperboreean
pentru textul : ferocidad depoemul "născut dintr-o mamă tristă"
pentru textul : Podul Grant deRevin ca sa repar, daca mai pot, o greseala comisa fara intentie. Revin deci ca sa precizez cu mana pe inima: cand am scris despre Aranca Stima Lacurilor si Karenina, nu m-am gandit nici o clipa la cineva anume de pe acest site, nu am facut nici o aluzie rautacioasa, m-am referit la tipologii de femei si eroine ce m-au impresionat la vremea citirii romanelor respective, despre care cred acum cu amaraciune ca reprezinta femei superbe ce nu mai sensibilizeaza cititorul contemporan. Mai mult de atat nu pot spune si nici face ca sa repar ceea ce mi se reproseaza ca am stricat cu intentie.
pentru textul : Femei mici deyea, muzicalitate... si eu care ma gindeam ca nu o sa imi iasa shansoneta si yea, dex-ul... ce ne-am face fara el... probabil ca am descoperi limba romana...
pentru textul : noi propovăduim un hristos nenăscut dedom'le, un progres se vede. ceva ceva. dar textul este inca stufos, cu explicatii, cu de "care", cu dulcegarii de adolescenta. ce sa spun... "la unii" le place. dar daca autorul textului chiar vrea sa scrie poezie trebuie sa fie mult mai exigent si mai ales sa citeasca poezie scrisa de clasici, contemporani si, evident, de unii care publica pe aici
pentru textul : alb gustul de miere al ierbii deteribil acest text. si nu stiu ce ar mai fi de spus in plus.
pentru textul : from blade runners deSunt idei bune, mi-a placut in mod special ideea nervilor domestici. Strofa a doua mi se pare ca trebuie prelucrata, in special ultimul vers din strofa doi ce reprezinta un stereotip foarte banal. Acel "plus" inteleg modernism, dar cred ca se exegereaza. (spune-mi "conservator", dar totusi ). Se forteaza mult modernismul prin citadin si tehnica. Un text destul de bun... Ialin
pentru textul : pe ruta lu' 365 deCailean ai dreptate, voi incerca sa mai lucrez pe text. Da-mi voie sa contarzic afirmatia "Probabil din cauza forțării rimei." - Ultimul vers din strofa a doua are o idee la care tin mult, e gandit exact in forma aia, si nu, nu e fortat nimic. Vladimir multumesc pentru sugestie ! Ialin
pentru textul : Contuzii desigur voi reveni, Alina. și da... cum trece vremea de când m-ai luat "în coarne"?:))
pentru textul : pentru prima dată deSapphire... ssst... adevarurile mari se spun la ureche, sruti cum ar zice orientalul, ori deloc... nu stiu ce iti veni sa strigi in gura mare pe aici :)
pentru textul : Pământul de mijloc derima ghiduşă
pentru textul : joacă de rime dejucăuşă
de omăt eschimos
ceruminos
"cum taie zăbala gura de cal"
un semn madrigal
într-o minune
de genune.
Excelent textul. Foarte bine scris, are idee, are cursivitate, are și typos, dar le rezolvi tu. Mi-a zis și mie un bărbat adevărat la fel, numai că nu am pus crucea în nici o basculantă adevărată ci într-una de jucărie / a mea era roșie / am pus capul păpușii de porțelan și o căram așa prin casă de mi-a zis tata unde duci tu capul păpușii îl plimbi așa de colo colo prin cameră de parcă l-ai plimba prin viață și cred că de acolo mi se trag mie paralele și paralelele, de la sfoara aceea paralelă cu linia orizontului cu care duceam după mine capul deșurubat al unei păpuși de porțelan pe care de fapt nu am avut-o niciodată ci mi-au dat-o pentru câteva clipe să o țin în brațe ca pe primul meu nenăscut, într-o fotografie cu zimți și lipsită de importanță.
pentru textul : paraleli barbat/femeie la propunerea lui virgil dePrimele cinci versuri sunt banale, iar ultimele trei salvează poemul cu o metaforă superbă. Aș încerca un alt verb pentru amfora din versul 5 pentru că ne-ai atenționt din titlu că e vorba de un desen și ai accentuat acest aspect în primul vers.
pentru textul : Desen dePagini