nu cred ca exista pod, dar evident ca parerea mea personala nu are neaparat legatura cu eul poetic din textul de mai sus. cu riscul de a parea malitios, cred ca destul de multe din textele pe care le scriu vor sa spuna ceva. probabil ca vraja sta mai mult in a ascunde decit in a dezvalui. altfel am ajunge sa invatam poezia in scoli, nu?
in prima strofa m-ai adus pe mine cititor prea repede de la inaltimea acoperisurilor sub fusta de in. eu cred ca versurile de inceput ar sta bine la finalul strofei.
Dorin, Wikipedia este un website creat prin munca donata de multi voluntari si ca orice efort comun mai are si erori. Ce ai gasit tu este o banala eroare pe internet. Mai exista milioane. Daca tu crezi ca este o gaselnita inteligenta, eu nu te pot impiedica. Dar nu te astepta sa te credem. In ce priveste autocomentariul tau as mentiona ca nu inteleg care ar fi diferenta intre simbol si simbol fundamental (in afara de intentia unei retorici inutile). Personal nici nu cred ca crestinismul are simboluri dar asta e parerea mea.
Luminita Petrovici, tu scrii in acelasi comentariu "mă caracterizează bunul simţ în orice postură" dar si "îţi sugerez duşuri scrotale" sau "doar aşa pare că vi se ridică testosteronul". Cu toate ca nu imi amintesc sa fi pomenit nici macar in treacat organele tale genitale sau hormonii tai sexuali. Deci, Luminita Petrovici, a spune ca "te caracterizeaza bunul simt", si mai ales "in orice postura", ramine pentru mine una dintre cele mai mari timpenii pe care mi-a fost dat sa o citesc. De fapt o minciuna trista. Si te asigur ca mi-a fost dat sa citesc multe. Pentru ca, draga mea Luminita Petrovici, facind acum abstractie de persoana ta (care oricum, mi-a dovedit ca nu isi doreste prea mult respect), daca cineva, oricine, ar scrie ce ai scris tu la adresa oricarei alte persoane, eu as considera ca nu are nici o bruma de bun simt. Imi pare rau sa iti spun dar asa vad eu lucrurile. Si ceva imi spune ca nu iti va pasa de parerea mea. Si te asigur ca nu ma vei surprinde. M-ar surprinde daca ti-ar pasa. Pentru ca asta ar insemna ca ai avea bun simt. Iar eu de obicei nu ma insel cu privire la oameni.
Te asigur de asemeni ca in comentariul meu nu m-a interesat persoana nimanui. Nici a lui Belizan si nici a ta. M-a dezamagit textul. Incapacitatea ta de a primi critica textului pe care il scrii este jenanta si te asigur ca te dezavantajeaza numai pe tine. Esti libera sa te inconjori cu aplaudaci daca asta iti doresti. Iti promit ca voi evita sa mai comentez sub textele tale de acum incolo.
In ce priveste modul in care scriu eu nu stiu ce crezi tu ca imi lipseste. Cred ca ar fi mai inteligent sa nu mai maimutaresti formulari din acestea patronizatoare de genul „stii tu ce”. Pentru ca e ridicol. Eu personal nu cred ca lipseste nimic scriiturii mele. Asta in general. Asa ca nu mai pretinde ca imi auzi gindurile fiindca nu le auzi. Si in orice caz nu sintem asa de initimi incit sa impartasim telepatie aritstica.
Ceea ce este interesant este ca in final scrii cu propria ta mina „că-ţi place să provoci şi să scormoni în "gunoi"”. Este interesant datorita faptului ca in comentariul meu singurul lucru l-a care m-am referit, deci in acceptiunea ta „l-am scormonit” a fost textul tau de mai sus. Atit si nimic mai mult. Deci daca tu afirmi in aceste conditii ca eu „scormon in „gunoi”” asta inseamna ca tu cu propria ta mina iti definesti textul scris de tine ca fiind un astfel de „gunoi”. Eu nu am gindit niciodata asa despre ce ai scris tu. Dar daca tu vrei sa ne spui ca ce scrii este un „gunoi”, este dreptul tau.
De ce este "falsă competiție"? Pentru că am inițiat-o eu? Dacă ai fi inițiat-o altcineva ar fi fost "adevărată"'? Mă jignești afirmând că această clasificare a mea sau lansarea unei competiții ar fi falsă.
Virgil, mi-ai facut aici doua complimente frumoase: ai numit textul poezie (fie, o parte din el!) si m-ai numit si 'poheta'. Multumesc!:)
Important pina la urma e sa iubim mai frumos decit scriem.
Masha, ma bucur ca izul de Craciun din poem a fost pe gustul tau. Multumesc pentru semnul de apreciere si pentru urari! Sper sa ne citim cu bine si drag si in anul care vine.
Tie si tuturor de pe hermeneia , un sincer " Feliz navidad!" :)
Ani, sufletul feminin esențializează intuitiv; el nu are nevoie de argumente docte sau demonstrații; răspunde la cuvânt prin vibrație; și asta muzică se cheamă și rezonanță și empatie, dar, mai presus de toate, sensibilitate. Mulțumesc, Vasile Munteanu (reține, te rog, Vasile, iară nu "Domnul" Vasile; ai curajul numirii :) )
Critica buna, multumesc. Pana la urma, cred ca ai mare dreptate. Not one of my best ones. Am incercat o idee, n-a iesit. Mai incercam. Iar daca te mai plistiseste un text de-al meu, lasa-l fix acolo unde te plictiseste (mi-ar fi de ajutor si daca ai lasa un comentariu ca sa stiu :) ), si nu te chinui sa-l citesti pana la final.. caci exact asta NU vreau sa fac prin textele mele. Pana la urma un text te cucereste el pe tine si nu tu pe el. Asa ca-ti multumesc pentru rabdare, dar sa n-o mai ai. :)
adriana, sugestiile mele vizau maniera conformista in care este utilizat limbajul si implicit ideile pe care le poarta. mi s a parut, mi s a parut ca mustrarea, formularea pe care ai ales o, deserveste ideii de mutenie pe care, cred, ca ai vrut s o exprimi. fireste, creatorul alege limbajul si lumea pe care o contureaza, in cel mai frumos si bun mod posibil. personal, m am gandit la mana care priveste mana care o priveste, conturandu se reciproc ps: nu proclamasem recent balcanismul meu iremediabil? ;))
fiecare trebuie să îşi găsească propriul mod de exprimare Elena; şi eu am mai scris texte în care am folosit asociaţii libere, dar m-am străduit să le mai cizelez şi să evit repetiţii de idei fără rost...uneori cuvintele pot să se repete, dar nu şi imagini întregi cu acelaşi sens, aşa simt eu. Eu de pildă am folosit cuvântul "şi" repetat dintr-un anumit motiv...voi mai citi din ce vei mai scrie, fiecare poet are drumul lui.
revin cu o precizare. "Facere" este un verb care utilizat ca atare, mai ales în forma infinitivului lung, duce cu gândul la femeia care naşte, ceea ce nu are loc în poemul meu, mai ales fiindcă sunt femeie. Repet, cred că e mai bine cum am scris eu. E ca un poem-poveste.
Erika, ai privit bine pe fereastră... poate că așa este, uneori, începutul și sfârșitul fură câte o lacrimă... aici este un început de vis... o invitație la vis... mulțumesc Madim. Madim
am urmarit "fabrica" ta de sonete de urgenta. am apreciat primul sonet, dar nu am lasat semn. aici remarc cursivitatea discursului si finalul. initial, citind titlul -intalnit si in alte contexte- ma gandeam ca ar merge schimbat. citind textul, cred ca functioneaza inca. fiind "de urgenta", ma gandesc ca nu sunt scrise totusi in graba, asa ca iti sugerez sa dansezi in continuare
e probabil caraghios modul tau de a te comporta si nici nu cred ca am replica. adica nu cred ca pot sau sint obligat sa raspund cuiva care 1. ne anunta ca pleaca 2. imi spune sa nu ii raspunsd 3. imi cere sa ii sterg contul. Nu am sa fac decit ceea ce fac de obicei din bunavointa. Pentru ca am oroare sa tot fac si desfac conturi inchise din capriciu. Desi pot accepta ca artistii (sau cei ce se pretind) pot avea o astfel de meteahna. Deci, inainte de a-ti inchide contul am sa te mai intreb inca o singura data, pentru ca te vad oarecum suparat pe sat. Asta si pentru ca pina acum nu imi aduc aminte sa fi primit aceasta cerere de la tine in mod direct. Deci il inchid sau nu?
am citit de cateva ori poemul ca sa inteleg ce nu merge la el, pentru ca ceva nu merge, si am priceput, cred. adancul simbolic, miezul lui se descompune la ultimul vers prea deschis, prea explicit, mai bine zis la ultimul cuvant "murim". poemului ii lipseste "nespusul".
Mă bucur, Silviu. Cert e că eu nu prea pot să separ fructul de ramul care l-a rodit. Mă încăpăţânez să mai cred încă în existenţa acelui fluid, seva, care curge liber în ambele sensuri între poet şi poem. Cred în sinceritatea rostirilor, a mobilului acestora, a modului personal de a le spune mai răspicat sau mai voalat. Cred şi în altoire :)
Apropo de v-uri: am recitit poemul la prezent şi la pers I. Rezonarea e perfectă.
Numai bine!
poate, într-un registru poetic, moartea este o îndepărtare riscantă și o eroare intensă. sunt multe de spus despre această ultimă absență. unii ar dori să știe, bolnavi fiind, dacă sunt pe moarte sau nu. din nefericire pentru ei nu li se spune întotdeauna. se crede că e mai safe să fie păstrat "secretul"... teorii.
îmi place acest tip de diarium, poate vei introduce și note de lectură în el... ar fi interesant.
cât despre adevăratul registru al răspunsului la ce este moartea... biblia spune că e un somn. Iisus fiind chemat să o vindece pe fiica lui Iair (aceasta murind până a ajunge el) spune: nu vă speriați, fetița nu a murit ci doarme. eu prefer, din multele alte explicații ale pasajului, pe aceasta. pentru mine moartea este precum un somn. dar aceasta este versiunea religioasă a răspunsului. cu toate acestea, îmi place să privesc această calamitate (moartea) prin ochii lui Dumnezeu... poate greșesc... dar așa îmi place...
E interesant, imaginile sunt pe registre diferite de fiecare dată, cocorii inventează, bătrânii se joacă de-a îngerii, drăguț. "Migrația" "cale de o secundă" e o bună găselniță. Dar găsește altceva în loc de "zborul". Moartea ca zbor e prea fumată.
alma, comentariul dumneavoastră este concis și deosebit de pertinent. Ati sesizat imediat că lucrurilor li se poate aplica o grilă asemănătoare celei dupa care există și simte ființa umană. Am admirat următoarea judecată pe care o faceti: "Sunt lucruri de gen masculin și lucruri de gen feminin. Poate lucrurile sunt mai mult decât sunt oamenii". În altă ordine de idei, știm că o parte din poezia modernă si aproape integral cea postmoderna desfide orice punctuatie. Dar de aici și până la a spune că lectura poeziei mele v-a fost dificilă pentru că versurile mele încep cu majusculă și că respectă o brumă de punctuație e cale lunga. Vă aflați, cred, sub tirania "canonului" de pe poezie.ro și riscați să nu vedeți pădurea din cauza copacilor. Oricum, va mulțumesc mult pentru comentariu, Mircea Florin Sandru
matale ai necazuri cu banca sau cu singuratatea? cica lumea se imparte in doua: unii fara bani si altii foarte saraci. Pe mine ma preocupa duhul, adica saracia lui. Entropia textelor de pilda . Ce am scris acum un an e bun de pus la gunoi. Chiar vreau sa dau faliment ca sa pot pleca linistit la pescuit. In canalul deltaic desigur.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
nu cred ca exista pod, dar evident ca parerea mea personala nu are neaparat legatura cu eul poetic din textul de mai sus. cu riscul de a parea malitios, cred ca destul de multe din textele pe care le scriu vor sa spuna ceva. probabil ca vraja sta mai mult in a ascunde decit in a dezvalui. altfel am ajunge sa invatam poezia in scoli, nu?
pentru textul : îmi este teamă de femeie dein prima strofa m-ai adus pe mine cititor prea repede de la inaltimea acoperisurilor sub fusta de in. eu cred ca versurile de inceput ar sta bine la finalul strofei.
pentru textul : fata care scrie pe boabe de orez deDorin, Wikipedia este un website creat prin munca donata de multi voluntari si ca orice efort comun mai are si erori. Ce ai gasit tu este o banala eroare pe internet. Mai exista milioane. Daca tu crezi ca este o gaselnita inteligenta, eu nu te pot impiedica. Dar nu te astepta sa te credem. In ce priveste autocomentariul tau as mentiona ca nu inteleg care ar fi diferenta intre simbol si simbol fundamental (in afara de intentia unei retorici inutile). Personal nici nu cred ca crestinismul are simboluri dar asta e parerea mea.
pentru textul : rosario deLuminita Petrovici, tu scrii in acelasi comentariu "mă caracterizează bunul simţ în orice postură" dar si "îţi sugerez duşuri scrotale" sau "doar aşa pare că vi se ridică testosteronul". Cu toate ca nu imi amintesc sa fi pomenit nici macar in treacat organele tale genitale sau hormonii tai sexuali. Deci, Luminita Petrovici, a spune ca "te caracterizeaza bunul simt", si mai ales "in orice postura", ramine pentru mine una dintre cele mai mari timpenii pe care mi-a fost dat sa o citesc. De fapt o minciuna trista. Si te asigur ca mi-a fost dat sa citesc multe. Pentru ca, draga mea Luminita Petrovici, facind acum abstractie de persoana ta (care oricum, mi-a dovedit ca nu isi doreste prea mult respect), daca cineva, oricine, ar scrie ce ai scris tu la adresa oricarei alte persoane, eu as considera ca nu are nici o bruma de bun simt. Imi pare rau sa iti spun dar asa vad eu lucrurile. Si ceva imi spune ca nu iti va pasa de parerea mea. Si te asigur ca nu ma vei surprinde. M-ar surprinde daca ti-ar pasa. Pentru ca asta ar insemna ca ai avea bun simt. Iar eu de obicei nu ma insel cu privire la oameni.
pentru textul : make-up atras în spirala ADN-ului deTe asigur de asemeni ca in comentariul meu nu m-a interesat persoana nimanui. Nici a lui Belizan si nici a ta. M-a dezamagit textul. Incapacitatea ta de a primi critica textului pe care il scrii este jenanta si te asigur ca te dezavantajeaza numai pe tine. Esti libera sa te inconjori cu aplaudaci daca asta iti doresti. Iti promit ca voi evita sa mai comentez sub textele tale de acum incolo.
In ce priveste modul in care scriu eu nu stiu ce crezi tu ca imi lipseste. Cred ca ar fi mai inteligent sa nu mai maimutaresti formulari din acestea patronizatoare de genul „stii tu ce”. Pentru ca e ridicol. Eu personal nu cred ca lipseste nimic scriiturii mele. Asta in general. Asa ca nu mai pretinde ca imi auzi gindurile fiindca nu le auzi. Si in orice caz nu sintem asa de initimi incit sa impartasim telepatie aritstica.
Ceea ce este interesant este ca in final scrii cu propria ta mina „că-ţi place să provoci şi să scormoni în "gunoi"”. Este interesant datorita faptului ca in comentariul meu singurul lucru l-a care m-am referit, deci in acceptiunea ta „l-am scormonit” a fost textul tau de mai sus. Atit si nimic mai mult. Deci daca tu afirmi in aceste conditii ca eu „scormon in „gunoi”” asta inseamna ca tu cu propria ta mina iti definesti textul scris de tine ca fiind un astfel de „gunoi”. Eu nu am gindit niciodata asa despre ce ai scris tu. Dar daca tu vrei sa ne spui ca ce scrii este un „gunoi”, este dreptul tau.
De ce este "falsă competiție"? Pentru că am inițiat-o eu? Dacă ai fi inițiat-o altcineva ar fi fost "adevărată"'? Mă jignești afirmând că această clasificare a mea sau lansarea unei competiții ar fi falsă.
pentru textul : Cel mai, Cea mai deVirgil, mi-ai facut aici doua complimente frumoase: ai numit textul poezie (fie, o parte din el!) si m-ai numit si 'poheta'. Multumesc!:)
Important pina la urma e sa iubim mai frumos decit scriem.
parerea mea :p
pentru textul : Astăzi deMasha, ma bucur ca izul de Craciun din poem a fost pe gustul tau. Multumesc pentru semnul de apreciere si pentru urari! Sper sa ne citim cu bine si drag si in anul care vine.
pentru textul : feliz navidad deTie si tuturor de pe hermeneia , un sincer " Feliz navidad!" :)
Paul, d-le Manolescu, vă mulţumesc pentru trecere şi semne!
pentru textul : Andante deSixtus: Se prea poate, nu spun nu. Virgil: "Fiorii" rămân "nedezinfectați". De acord cu restul. "Nicicui" era chiar inventat, my bad.
pentru textul : Poem pe coajă de săpun. Basta deAni, sufletul feminin esențializează intuitiv; el nu are nevoie de argumente docte sau demonstrații; răspunde la cuvânt prin vibrație; și asta muzică se cheamă și rezonanță și empatie, dar, mai presus de toate, sensibilitate. Mulțumesc, Vasile Munteanu (reține, te rog, Vasile, iară nu "Domnul" Vasile; ai curajul numirii :) )
pentru textul : dor de vis de mamă deAdriana, sper ca intr-un alt poem ne vei spune si CUM sa ne ferim de acest cumplit blestem. Deocamdata, am citit si am scuipat in san :-) Bobadil.
pentru textul : ferește-te de blestemul poetului deși dacă nu ați fost atentă, eu am sărit în apărarea lui cezar viziniuc și nu am pomenit nimic despre cum scriu sau nu scriu eu
pentru textul : iarna deCritica buna, multumesc. Pana la urma, cred ca ai mare dreptate. Not one of my best ones. Am incercat o idee, n-a iesit. Mai incercam. Iar daca te mai plistiseste un text de-al meu, lasa-l fix acolo unde te plictiseste (mi-ar fi de ajutor si daca ai lasa un comentariu ca sa stiu :) ), si nu te chinui sa-l citesti pana la final.. caci exact asta NU vreau sa fac prin textele mele. Pana la urma un text te cucereste el pe tine si nu tu pe el. Asa ca-ti multumesc pentru rabdare, dar sa n-o mai ai. :)
pentru textul : unhappily ever after deMi-a placut mult sa citesc textul prin 'ochii ' tai. Multumesc de lectura!
pentru textul : conjuncturi demult Sebi! Si scuze pentru intarzierea cu care raspund. Nu prea am conditii (de comunicare) p-aci, prin... exil.
pentru textul : Tu, el... den-am inteles care e problema cu prima regula a siteului cailean, poate imi explici
pentru textul : Cel mai, Cea mai deadriana, sugestiile mele vizau maniera conformista in care este utilizat limbajul si implicit ideile pe care le poarta. mi s a parut, mi s a parut ca mustrarea, formularea pe care ai ales o, deserveste ideii de mutenie pe care, cred, ca ai vrut s o exprimi. fireste, creatorul alege limbajul si lumea pe care o contureaza, in cel mai frumos si bun mod posibil. personal, m am gandit la mana care priveste mana care o priveste, conturandu se reciproc ps: nu proclamasem recent balcanismul meu iremediabil? ;))
pentru textul : apoi lumina a-nceput să cânte deVirgil, scuze, am citit ce ai spus tu după ce eu am răspuns acestei cereri. îmi cer scuze pentru că nu voiam să aglomerez spațiul site-ului.
pentru textul : felie crocantă defiecare trebuie să îşi găsească propriul mod de exprimare Elena; şi eu am mai scris texte în care am folosit asociaţii libere, dar m-am străduit să le mai cizelez şi să evit repetiţii de idei fără rost...uneori cuvintele pot să se repete, dar nu şi imagini întregi cu acelaşi sens, aşa simt eu. Eu de pildă am folosit cuvântul "şi" repetat dintr-un anumit motiv...voi mai citi din ce vei mai scrie, fiecare poet are drumul lui.
pentru textul : deviațiiart derevin cu o precizare. "Facere" este un verb care utilizat ca atare, mai ales în forma infinitivului lung, duce cu gândul la femeia care naşte, ceea ce nu are loc în poemul meu, mai ales fiindcă sunt femeie. Repet, cred că e mai bine cum am scris eu. E ca un poem-poveste.
pentru textul : ie de zi lucrătoare deErika, ai privit bine pe fereastră... poate că așa este, uneori, începutul și sfârșitul fură câte o lacrimă... aici este un început de vis... o invitație la vis... mulțumesc Madim. Madim
pentru textul : La fereastra asta Dumnezeu plânge deam urmarit "fabrica" ta de sonete de urgenta. am apreciat primul sonet, dar nu am lasat semn. aici remarc cursivitatea discursului si finalul. initial, citind titlul -intalnit si in alte contexte- ma gandeam ca ar merge schimbat. citind textul, cred ca functioneaza inca. fiind "de urgenta", ma gandesc ca nu sunt scrise totusi in graba, asa ca iti sugerez sa dansezi in continuare
pentru textul : Fabrica de îngeri demda, d-le Virgil. Dumneata trebuie sa ai ultimul cuvant. My simple mind is not to be compared with your sofisticated and superior mind.
pentru textul : IE 9 și Firefox 4 dee probabil caraghios modul tau de a te comporta si nici nu cred ca am replica. adica nu cred ca pot sau sint obligat sa raspund cuiva care 1. ne anunta ca pleaca 2. imi spune sa nu ii raspunsd 3. imi cere sa ii sterg contul. Nu am sa fac decit ceea ce fac de obicei din bunavointa. Pentru ca am oroare sa tot fac si desfac conturi inchise din capriciu. Desi pot accepta ca artistii (sau cei ce se pretind) pot avea o astfel de meteahna. Deci, inainte de a-ti inchide contul am sa te mai intreb inca o singura data, pentru ca te vad oarecum suparat pe sat. Asta si pentru ca pina acum nu imi aduc aminte sa fi primit aceasta cerere de la tine in mod direct. Deci il inchid sau nu?
pentru textul : hermeneia 2.0 deam citit de cateva ori poemul ca sa inteleg ce nu merge la el, pentru ca ceva nu merge, si am priceput, cred. adancul simbolic, miezul lui se descompune la ultimul vers prea deschis, prea explicit, mai bine zis la ultimul cuvant "murim". poemului ii lipseste "nespusul".
pentru textul : dragoste deMă bucur, Silviu. Cert e că eu nu prea pot să separ fructul de ramul care l-a rodit. Mă încăpăţânez să mai cred încă în existenţa acelui fluid, seva, care curge liber în ambele sensuri între poet şi poem. Cred în sinceritatea rostirilor, a mobilului acestora, a modului personal de a le spune mai răspicat sau mai voalat. Cred şi în altoire :)
pentru textul : poem rezemat de ultima vocală deApropo de v-uri: am recitit poemul la prezent şi la pers I. Rezonarea e perfectă.
Numai bine!
poate, într-un registru poetic, moartea este o îndepărtare riscantă și o eroare intensă. sunt multe de spus despre această ultimă absență. unii ar dori să știe, bolnavi fiind, dacă sunt pe moarte sau nu. din nefericire pentru ei nu li se spune întotdeauna. se crede că e mai safe să fie păstrat "secretul"... teorii.
pentru textul : jurnal pentru zile și cuvinte I deîmi place acest tip de diarium, poate vei introduce și note de lectură în el... ar fi interesant.
cât despre adevăratul registru al răspunsului la ce este moartea... biblia spune că e un somn. Iisus fiind chemat să o vindece pe fiica lui Iair (aceasta murind până a ajunge el) spune: nu vă speriați, fetița nu a murit ci doarme. eu prefer, din multele alte explicații ale pasajului, pe aceasta. pentru mine moartea este precum un somn. dar aceasta este versiunea religioasă a răspunsului. cu toate acestea, îmi place să privesc această calamitate (moartea) prin ochii lui Dumnezeu... poate greșesc... dar așa îmi place...
E interesant, imaginile sunt pe registre diferite de fiecare dată, cocorii inventează, bătrânii se joacă de-a îngerii, drăguț. "Migrația" "cale de o secundă" e o bună găselniță. Dar găsește altceva în loc de "zborul". Moartea ca zbor e prea fumată.
pentru textul : înspre liniști dealma, comentariul dumneavoastră este concis și deosebit de pertinent. Ati sesizat imediat că lucrurilor li se poate aplica o grilă asemănătoare celei dupa care există și simte ființa umană. Am admirat următoarea judecată pe care o faceti: "Sunt lucruri de gen masculin și lucruri de gen feminin. Poate lucrurile sunt mai mult decât sunt oamenii". În altă ordine de idei, știm că o parte din poezia modernă si aproape integral cea postmoderna desfide orice punctuatie. Dar de aici și până la a spune că lectura poeziei mele v-a fost dificilă pentru că versurile mele încep cu majusculă și că respectă o brumă de punctuație e cale lunga. Vă aflați, cred, sub tirania "canonului" de pe poezie.ro și riscați să nu vedeți pădurea din cauza copacilor. Oricum, va mulțumesc mult pentru comentariu, Mircea Florin Sandru
pentru textul : Lucrurile ne privesc cu o ură infinită dematale ai necazuri cu banca sau cu singuratatea? cica lumea se imparte in doua: unii fara bani si altii foarte saraci. Pe mine ma preocupa duhul, adica saracia lui. Entropia textelor de pilda . Ce am scris acum un an e bun de pus la gunoi. Chiar vreau sa dau faliment ca sa pot pleca linistit la pescuit. In canalul deltaic desigur.
pentru textul : imaginea rememorată dePagini