nu spunem tot din simplul fapt ca s-ar goli insusi inefabilul, felia cotidiana de mister. pentru ca exista un loc in noi, acea camera de umbre ce nu se dezvaluie niciodata fara a fi raniti: "nu spunem tot pentru că avem atît de des osînda scrisă pe cruci pe care nu le-am purtat niciodata" nici un om nu e o insula, cum spunea un poem norvegian, dar e perfect adevarat ca: "nu spunem tot pentru că celălalt e atît de departe atît de singur în căușul cuvîntului împreună"...
Starea pe care mi-o transmite textul, atmosfera... sunt destul de apăsătoare, ceea ce, din pedeveul meu, e ok. Însă aş atrage atenţia asupra genitivelor. "vâful cerului/ ritualul după-amiezii/ luciul oamenilor/ firul spinării - prea multe.
Îmi place mult titlul.
Am perceput poezia ta ca un popas inainte de inceputuri... atatea posibile inceputuri si pe umeri si crucea, in suflet corabia, dar care cumva trage a greu sufletului obisnuit poate prea mult cu "lumina laptoasa a zilei". Cateva simboluri m-au trimis departe cu gandul, si asa m-am intors si eu invariabil la "ziua de luni", adica la inceputul poeziei tale, regasind sensurile: "o calatorie singulara/etimologica prin subtilitati". Construita cu delicatete si dibacie, asa imi pare poezia ta, Virgil. Numai ... numai de apele s-ar "tulbura" cu un vant prielnic. Nu mi se pare insa reusita comparatia "parfumul locului gol / ... ca o gaura perfecta".
Scuze, am atins cumva tastatura și nu am terminat ce aveam de spus. Vorbeam despre cele două lumi, despre cele două culturi. Fiecare din ele are ceva al ei, Monica. A încerca să le modifici este o mare eroare. Arabii și efemeritatea...O civilizație veche de mii de ani de la care mai avem totuși cîte ceva de învățat. Nu trebuie să ne fie teamă că deveni siripoși atunci cînd încercăm să exprimăm într-un fel ceea ce simțim. Altfel ne transformăm în cinici, stresați, ne facem urîți Monica și noi am fost creați după chipul și asemănarea și nu avem voie. Cît despre posibilitatea crearării uni forum, tocmai voiam să-i sugerez aceasta dlui. Titarenco. Mi- a luat vorba.Acest forum ar degaja textele de comentarii offtopic
aștept acest extraterestru
vreau să văd arșița după mine în ochii lui
ca o cădere de fructe bătute cu parul
acele gânduri
mă vor fascina o eternitate
mi se va ridica părul pe brațe
poate voi întinde mâna stângaci
aștept acest extraterestru
cum așteaptă o fântână prima ploaie
sau un copil prima lui zi de școală
fâstâcit poate și devorat de prezent
mă voi împiedica spre el
conștient că vin dintr-o lume
de care cu greu nu mai îmi este rușine
iar dacă îmi va zâmbi
acest extraterestru așa cum îi zâmbește
tatălui său
povara mea se va ridica
precum flacăra lumânării ori oile la munte
îl voi numi domnul meu drag
rămâi dumnezeul meu preasfânt
hai să ne plimbăm puțin
fie ca aceste rânduri, scrise azi, să își găsească rostul aici, în subsolul acestei postări.
Multumesc Emanuel pentru ca uite tocul asteapta, calimara asijderea...deci bucurie ca suna... sa spunem Dorine ca si-a uitat cascheta prin vreun alcov altfer nu se mai vedea si pace...multumesc...
E atâta plinătate în poem, că am senzaţia că nici nu îi mai trebuie titlu...E o ciudăţenie de a mea, nu o lua în seamă...m-am simţit liberă să o împărtăşesc.
"mă bucur Elena că ai citit texte mult mai bune la mine, oricum nu ţin minte care";
nu tii minte daca am citit sau daca erau bune? pentru ca in primul caz, nu aveai cum sa stii, doar le-am citit, in cel de-al doilea, eu cred ca autostima ta ca poet e la alt nivel, mult mai ridicat, sau asa ar trebui sa fie;
un text mai aproape de suflet te face in acelasi timp mai subiectiv, ceea ce nu conteaza foarte mult pentru lector; si cred ,da, in voci sensibile si in auzuri asemenea; o zi buna si imi cer scuze daca am revenit poate nu tocmai necesar.
"...Acest text mi se pare unul dintre cele mai bune citite la tine."...la fraza asta, crede-ma, am facut niste ochi maari si rotunzi ca de bufnita. :) eu m-am amuzat scriindu-l...sincer vorbind, mi-e greu sa il iau in serios.
dar, daca ti-a placut, nu pot decat sa ma bucur, inseamna ca n-am insirat chiar degeaba atatea cuvinte.
Anna, ce să spun, mă bucur de prezența ta aici. Doar imperativul forma negativă se scrie cu un singur "i". Deci e corect "nu știi". Repetiția pronumelui "noi" accentuează ideea, așa cred eu, dar mă voi mai gândi. Cât despre "zile", e un laitmotiv. Eu mă bucur că a ieșit stufoasă. Trecând peste toate astea, mulțumesc pentru lectură și pentru bunăvoința de a lăsa un semn...după atâta vreme...:) Important pentru mine e că ți-a plăcut.
Țin să atrag atenția că s-a alunecat foarte, foarte aproape de limita avertismentelor. Să ne rezumăm la comentarii pe text.
Despre punctuație: dacă în text se folosesc semnele de punctuație, atunci să se folosească toate conform regulilor limbii române. Spre exemplu: virgulă după „zăpadă” (sunt două complemente circumstanțiale de loc, al doilea cu rol explicativ pentru primul); virgulă înainte și după cuvântul „linișteo” (substantiv în vocativ); virgulă după „jur” (construcție incidentă).
Semn diacritic la „cearcane”. Formularea „cearcăne gri sub ochi” este o formulare pleonastică (de două ori).
În formularea „te-aștept mai o lună” se folosește greșit cuvântul „mai”. Corect - „te-aștept înc-o lună”.
Despre „anularea vizibilității” - pentru a-și proteja imaginea, Hermeneia are un spațiu, altul decât „șantierul”, în care sunt trimise unele texte care nu vor putea fi vizibile decât pentru autor, pentru directorul site-ului și pentru ceilalți membri ai consiliului, respectiv editorii și moderatorii.
Vreau să te asigur că nu are nimeni nimic cu tine, ci doar încercăm să păstrăm un anumit standard, spre binele tuturor.
Pentru Ela : 1-" S-a scris atât de mult încât, fatal, tot ce se mai scrie pare că s-a mai spus. Se repetă, conștient sau inconștient, aproape fond și formă, de condeiele de meserie și de acei de bună-credință care au curajul să creadă că sunt cu totul originali." (George Bacovia) 2- Cinstit si sincer sunt uimit de haosul literar, TOTI scriu, toti publica, e o efervescenta cum numai la Renastere am cunoscut . Crezi ca mai avem ceva de inventat? De zis?
Nuța, cu toate bunele tale intenții, ești depășită de problemă. Eu îi dau dreptate lui Adrian. Și nu mă simt obligat să explic pe larg de ce. Voi spune doar că un om nu trebuie să se lase călcat în picioare de nulități! De nimeni de fapt. Atât am spus! Restul e mai sus:)
E ciudat ca sub textul cu titlul Starea Hermeneia - 2013 - invitație la dialog să se discute despre alte platforme, chiar și sub forma asta lapidară (fapt nepermis de regulament sub orice fel de text). Iar invitația la dialog nu era pentru dialoguri care nu au nicio legătură cu Hermeneia, dimpotrivă. Nu strică să mai recitim Regulamentul H din când în când.
Uneori pornim noi înșine niște bulgări de zăpadă care se rostogolesc necontrolat... deci, mai multă atenție!
Succesiunea rapidă din mijloc, în expresii scurte, e o precipitare a simțirii. Un glissando al iubirii "din mine spre tine" bine susținut de text. Finalul e o încrengătură de mici capcane... un foc nevăzut anunțat în subtitlu care arde, continuu parcă, ... unde puncte de suspensie (nu) încheie poemul.
șugubeață, of, îmi fusese teamă că o să zici că sunt ironică și chiar șugubeață mi-am dorit să fiu (sau pe undeva prin acea zonă). mă bucur că am fost percepută corect. din păcate chiar nu am o școală a literelor, altă facultate a fost terminată, așa că, dacă mă prindeți cu greșeli, vă rog să mă încondeiați cu roșu. vă mulțumesc de trecere și vă mai aștept!
Otilia, când spuneam "a învăţa", la nivel (meta)liric, a început să fie cel puţin un reflex şi cel mult un clişeu" (a învăţa din iubire/ a învăţa iubirea/ a învăţa din suferinţă, a învăţa că, a învăţa de la, a învăţa prin... şi tot aşa) mă refeream la un fenomen pe care l-am observat de vreo 2-3 ani încoace, la foarte mulţi autori, nu doar la tine. Mi-e greu să văd cum ai putea tu, de una singură, să creezi clişee.
Mulţumesc domnule Călin Sămărghiţan, pentru bunele aprecieri asupra modului cum am surprins o parte din semnificaţiile operei sculptorului.
Ultima strofă vrea sa spună ceva despre masa căreia unii îi zic fie: Brîncuşi, ultimă, festivă, rebut şi care este de dimensiuni mai mici, a fost până la o vreme(2003) plasată lângă Coloana Infinitului iar acum se deteriorează, lăsată în părăsire, lânga casa Gănescu de pe strada Eroilor din Târgu Jiu. Aprecierile asupra ei sunt contradictorii şi discutabile.
O Dumnezeule...dragostea din tei? clar am o problema. hai ca ma reapuc...inca o data sa-l corectez desi daca tot e vorba de dragostea din tei nu stiu daca mai are rost:)
Katya, este deja un fapt de notorietate ca eu te iubesc (este deja pe hermegal) dar nu-mi cere te rog sa-ti povestesc aici, in public, despre fanteziile mele :-) Oricum ar fi insa, texul are legatura cu Longshanks, un rege victorios la vremea lui. Eu nu. Bobadil.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
nu spunem tot din simplul fapt ca s-ar goli insusi inefabilul, felia cotidiana de mister. pentru ca exista un loc in noi, acea camera de umbre ce nu se dezvaluie niciodata fara a fi raniti: "nu spunem tot pentru că avem atît de des osînda scrisă pe cruci pe care nu le-am purtat niciodata" nici un om nu e o insula, cum spunea un poem norvegian, dar e perfect adevarat ca: "nu spunem tot pentru că celălalt e atît de departe atît de singur în căușul cuvîntului împreună"...
pentru textul : de ce nu spunem tot... ▒ deStarea pe care mi-o transmite textul, atmosfera... sunt destul de apăsătoare, ceea ce, din pedeveul meu, e ok. Însă aş atrage atenţia asupra genitivelor. "vâful cerului/ ritualul după-amiezii/ luciul oamenilor/ firul spinării - prea multe.
pentru textul : icoane pe asfalt deÎmi place mult titlul.
Am perceput poezia ta ca un popas inainte de inceputuri... atatea posibile inceputuri si pe umeri si crucea, in suflet corabia, dar care cumva trage a greu sufletului obisnuit poate prea mult cu "lumina laptoasa a zilei". Cateva simboluri m-au trimis departe cu gandul, si asa m-am intors si eu invariabil la "ziua de luni", adica la inceputul poeziei tale, regasind sensurile: "o calatorie singulara/etimologica prin subtilitati". Construita cu delicatete si dibacie, asa imi pare poezia ta, Virgil. Numai ... numai de apele s-ar "tulbura" cu un vant prielnic. Nu mi se pare insa reusita comparatia "parfumul locului gol / ... ca o gaura perfecta".
pentru textul : netulburarea apelor deScuze, am atins cumva tastatura și nu am terminat ce aveam de spus. Vorbeam despre cele două lumi, despre cele două culturi. Fiecare din ele are ceva al ei, Monica. A încerca să le modifici este o mare eroare. Arabii și efemeritatea...O civilizație veche de mii de ani de la care mai avem totuși cîte ceva de învățat. Nu trebuie să ne fie teamă că deveni siripoși atunci cînd încercăm să exprimăm într-un fel ceea ce simțim. Altfel ne transformăm în cinici, stresați, ne facem urîți Monica și noi am fost creați după chipul și asemănarea și nu avem voie. Cît despre posibilitatea crearării uni forum, tocmai voiam să-i sugerez aceasta dlui. Titarenco. Mi- a luat vorba.Acest forum ar degaja textele de comentarii offtopic
pentru textul : poveste de dragoste între fiica văcarului și prințul deșertului deaștept acest extraterestru
vreau să văd arșița după mine în ochii lui
ca o cădere de fructe bătute cu parul
acele gânduri
mă vor fascina o eternitate
mi se va ridica părul pe brațe
poate voi întinde mâna stângaci
aștept acest extraterestru
cum așteaptă o fântână prima ploaie
sau un copil prima lui zi de școală
fâstâcit poate și devorat de prezent
mă voi împiedica spre el
conștient că vin dintr-o lume
de care cu greu nu mai îmi este rușine
iar dacă îmi va zâmbi
acest extraterestru așa cum îi zâmbește
tatălui său
povara mea se va ridica
precum flacăra lumânării ori oile la munte
îl voi numi domnul meu drag
rămâi dumnezeul meu preasfânt
hai să ne plimbăm puțin
fie ca aceste rânduri, scrise azi, să își găsească rostul aici, în subsolul acestei postări.
pentru textul : perpetuum mobile (II) deCalin, am simtit nevoia sa-l recitesc.
si spun multumesc.
"Într-o zi va prefera
să nu mai meargă la lucru,
ori să nu mai iubească,
să nu mai mănânce.
Să nu mai deschidă umbrela deloc.
Într-o zi voi putea să spun:
Astăzi prefer să nu mai fac nimic
din toate acestea."
fac o reverenta domnului B. si ma duc.
pentru textul : O, domnule Bartleby! deTeo, de dragul cititorilor, revino asupra textului - sunt foarte multe typo. si ceva diacritice lipsa. multumesc.
pentru textul : O zi din viața unui ucigaș deMultumesc Emanuel pentru ca uite tocul asteapta, calimara asijderea...deci bucurie ca suna... sa spunem Dorine ca si-a uitat cascheta prin vreun alcov altfer nu se mai vedea si pace...multumesc...
pentru textul : cârduri, stoluri, regretele deE atâta plinătate în poem, că am senzaţia că nici nu îi mai trebuie titlu...E o ciudăţenie de a mea, nu o lua în seamă...m-am simţit liberă să o împărtăşesc.
pentru textul : fruct de"mă bucur Elena că ai citit texte mult mai bune la mine, oricum nu ţin minte care";
nu tii minte daca am citit sau daca erau bune? pentru ca in primul caz, nu aveai cum sa stii, doar le-am citit, in cel de-al doilea, eu cred ca autostima ta ca poet e la alt nivel, mult mai ridicat, sau asa ar trebui sa fie;
un text mai aproape de suflet te face in acelasi timp mai subiectiv, ceea ce nu conteaza foarte mult pentru lector; si cred ,da, in voci sensibile si in auzuri asemenea; o zi buna si imi cer scuze daca am revenit poate nu tocmai necesar.
pentru textul : strada mântuleasa desa-ti raspuns...!
"...Acest text mi se pare unul dintre cele mai bune citite la tine."...la fraza asta, crede-ma, am facut niste ochi maari si rotunzi ca de bufnita. :) eu m-am amuzat scriindu-l...sincer vorbind, mi-e greu sa il iau in serios.
dar, daca ti-a placut, nu pot decat sa ma bucur, inseamna ca n-am insirat chiar degeaba atatea cuvinte.
multumesc.
pentru textul : Disertaţie despre inorogi, praf de copt şi alte minuni muiereşti deAnna, ce să spun, mă bucur de prezența ta aici. Doar imperativul forma negativă se scrie cu un singur "i". Deci e corect "nu știi". Repetiția pronumelui "noi" accentuează ideea, așa cred eu, dar mă voi mai gândi. Cât despre "zile", e un laitmotiv. Eu mă bucur că a ieșit stufoasă. Trecând peste toate astea, mulțumesc pentru lectură și pentru bunăvoința de a lăsa un semn...după atâta vreme...:) Important pentru mine e că ți-a plăcut.
pentru textul : despre zile ce sunt deȚin să atrag atenția că s-a alunecat foarte, foarte aproape de limita avertismentelor. Să ne rezumăm la comentarii pe text.
Despre punctuație: dacă în text se folosesc semnele de punctuație, atunci să se folosească toate conform regulilor limbii române. Spre exemplu: virgulă după „zăpadă” (sunt două complemente circumstanțiale de loc, al doilea cu rol explicativ pentru primul); virgulă înainte și după cuvântul „linișteo” (substantiv în vocativ); virgulă după „jur” (construcție incidentă).
Semn diacritic la „cearcane”. Formularea „cearcăne gri sub ochi” este o formulare pleonastică (de două ori).
În formularea „te-aștept mai o lună” se folosește greșit cuvântul „mai”. Corect - „te-aștept înc-o lună”.
Despre „anularea vizibilității” - pentru a-și proteja imaginea, Hermeneia are un spațiu, altul decât „șantierul”, în care sunt trimise unele texte care nu vor putea fi vizibile decât pentru autor, pentru directorul site-ului și pentru ceilalți membri ai consiliului, respectiv editorii și moderatorii.
Vreau să te asigur că nu are nimeni nimic cu tine, ci doar încercăm să păstrăm un anumit standard, spre binele tuturor.
Toate cele bune!
pentru textul : joacă de rime dePentru Ela : 1-" S-a scris atât de mult încât, fatal, tot ce se mai scrie pare că s-a mai spus. Se repetă, conștient sau inconștient, aproape fond și formă, de condeiele de meserie și de acei de bună-credință care au curajul să creadă că sunt cu totul originali." (George Bacovia) 2- Cinstit si sincer sunt uimit de haosul literar, TOTI scriu, toti publica, e o efervescenta cum numai la Renastere am cunoscut . Crezi ca mai avem ceva de inventat? De zis?
pentru textul : Fractalism deNuța, cu toate bunele tale intenții, ești depășită de problemă. Eu îi dau dreptate lui Adrian. Și nu mă simt obligat să explic pe larg de ce. Voi spune doar că un om nu trebuie să se lase călcat în picioare de nulități! De nimeni de fapt. Atât am spus! Restul e mai sus:)
pentru textul : Viraj mult prea strâns dealb până în zări –
o sanie roşie
doar pe derdeluș
un element concret ar ajută la sublinierea misterului.
îmi plac micile poeme troienite.
pentru textul : Haiku ( 8 ) - poeme troienite deE ciudat ca sub textul cu titlul Starea Hermeneia - 2013 - invitație la dialog să se discute despre alte platforme, chiar și sub forma asta lapidară (fapt nepermis de regulament sub orice fel de text). Iar invitația la dialog nu era pentru dialoguri care nu au nicio legătură cu Hermeneia, dimpotrivă. Nu strică să mai recitim Regulamentul H din când în când.
pentru textul : Starea Hermeneia - 2013 deUneori pornim noi înșine niște bulgări de zăpadă care se rostogolesc necontrolat... deci, mai multă atenție!
Succesiunea rapidă din mijloc, în expresii scurte, e o precipitare a simțirii. Un glissando al iubirii "din mine spre tine" bine susținut de text. Finalul e o încrengătură de mici capcane... un foc nevăzut anunțat în subtitlu care arde, continuu parcă, ... unde puncte de suspensie (nu) încheie poemul.
pentru textul : Eva și Diavolul ▒ deimpresionat si eu de "daltile ochilor tai" foarte reusit versul chiar de-ar fi fost doar atat.
pentru textul : dălțile ochilor tăi ▒ deșugubeață, of, îmi fusese teamă că o să zici că sunt ironică și chiar șugubeață mi-am dorit să fiu (sau pe undeva prin acea zonă). mă bucur că am fost percepută corect. din păcate chiar nu am o școală a literelor, altă facultate a fost terminată, așa că, dacă mă prindeți cu greșeli, vă rog să mă încondeiați cu roșu. vă mulțumesc de trecere și vă mai aștept!
pentru textul : Alt fel de iubire deOtilia, când spuneam "a învăţa", la nivel (meta)liric, a început să fie cel puţin un reflex şi cel mult un clişeu" (a învăţa din iubire/ a învăţa iubirea/ a învăţa din suferinţă, a învăţa că, a învăţa de la, a învăţa prin... şi tot aşa) mă refeream la un fenomen pe care l-am observat de vreo 2-3 ani încoace, la foarte mulţi autori, nu doar la tine. Mi-e greu să văd cum ai putea tu, de una singură, să creezi clişee.
pentru textul : caută-mă în omul acela deMulţumesc domnule Călin Sămărghiţan, pentru bunele aprecieri asupra modului cum am surprins o parte din semnificaţiile operei sculptorului.
pentru textul : Sculptorul deUltima strofă vrea sa spună ceva despre masa căreia unii îi zic fie: Brîncuşi, ultimă, festivă, rebut şi care este de dimensiuni mai mici, a fost până la o vreme(2003) plasată lângă Coloana Infinitului iar acum se deteriorează, lăsată în părăsire, lânga casa Gănescu de pe strada Eroilor din Târgu Jiu. Aprecierile asupra ei sunt contradictorii şi discutabile.
de gustibus non est disputandum andule
pentru textul : defunctis amor dem-am jucat. din cuvinte poţi face multe combinaţii (de n luate câte m). mă bucur că ai trecut şi ai spus. mulţumesc. eşti binevenit.
pentru textul : secundă tactilă deO Dumnezeule...dragostea din tei? clar am o problema. hai ca ma reapuc...inca o data sa-l corectez desi daca tot e vorba de dragostea din tei nu stiu daca mai are rost:)
pentru textul : Mâncând ciocolată la masă cu Chirurgul de"eu?
pentru textul : crescătorie de oameni deeu am un proiect cu fonduri europene
o să-mi deschid o crescătorie de oameni" - excelente aceste versuri!
Katya, este deja un fapt de notorietate ca eu te iubesc (este deja pe hermegal) dar nu-mi cere te rog sa-ti povestesc aici, in public, despre fanteziile mele :-) Oricum ar fi insa, texul are legatura cu Longshanks, un rege victorios la vremea lui. Eu nu. Bobadil.
pentru textul : îl iubesc pe grigore deam rezerve mari fata de folosirea substantivului flamingo in loc de flamenco in titlu. mi se pare mai degraba o gafa decit un oarecare gen de licenta.
pentru textul : Am obosit să dansăm flamenco deChiar dacă versul "când zumzetul interminabil al zilei" e cam rudimentar, ultima unitate este reuşită. Transmite pe mai multe paliere.
pentru textul : atunci debineinteles
pentru textul : Ad dePagini