Şi eu consider că publicaţiile pe hârtie (a nu se înţelege însă că orice publicaţie) prevalează încă în literatură. Şi e firesc. Oferă o oarecare garanţie axiologică. Este, dacă vreţi, un argument autoritar. Deplasându-mă scurt, la obiect, conchid: literatura e în bibliotecă. Şi va fi. Internetul ramâne un instrument capital către bibliotecă. O uriaşă sită valorică. Avem nevoie de mai mulţi sitari, aşa ca d-l Cristea.
Pentru că aţi spus că aşteptaţi propuneri pentru LITERE, îmi permit să fac două, ori măcar să vă invit, d-le Cristea, sa urmariţi autoarele Mădălina Căuneac (Masha Căuneac) şi Cristina Sirion (caminante).
virgil, am priceput subtilitatea ironică a comentariului tău. răspuns: dacă e să mă apuc de ceva, o fac fără a recurge la sapiențe de împrumut. dacă vrei să fiu la fel de subtil ironic, va trebui să remarc imparțialitatea ta mult prea evidentă, pentru a te felicita din toată inima mea de prozator de ocazie!
ultimele 2 strofe sunt miezul poemului...
/un fulger
te face să tresari
cum pianistul apasă o clapă umedă
greșită
în povestea aceasta am rămas eu
răsturnând lumea pe umăr
culorile semafoarelor se schimbă
cameleonic
simt viața mea pulsând în ele
și e o noapte ca prima noapte a lui
adam/
finalul foarte puternic ...
expresia ,,parul ca o cafea prajita''mi se pare usor fortata in intentia de a gasi ceva inedit...nu stiu, e doar o parere
gongu, este foarte neinspirat să postezi atîtea texte într-o zi. cu siguranță vor trece neobservate. vo fi nevoit de asemenea să îți restricționez numărul de texte pe care îl poți posta într-o zi.
interesant text și mărturisesc că îl așteptam. în același timp m-aș fi așteptat să fie mai „literar”. îmi pare relativ nelucrat. dar îți poartă amprenta. și îmi va face întotdeauna plăcere să îți citesc textele în ciuda antipatiei pe care mi-o porți. una din încercările mele de a separa opera de autor.
iar repetitia din ultima strofa e unul din plusurile textului, indiferent de ce povețe primesti cerul se întinde peste lume ca sacul de plastic peste cadavru oamenii se întind peste oameni ca sacul de plastic peste cadavru
Ba mie mi se pare ca acel "cuvantul musteste a vorba" este atat de mishto, ca merita doar el o penita de la maria sa franciscanus philosophus kozanus. Intr-adevar "scriem poeme, suntem huliti cu drag" este cam cheap, dar intra totusi in atmosfera. "artificii fara de nori cerul cu nouri" iarasi e o imagine buna, eu unul tocmai am vazut un tablou de genul asta prin Tirol, si.. ce chestie! am gandit ceva similar. Nu sunt adeptul folosirii temenului "blog" asa direct in poezie (desi se practica), mi se pare sinistru de nashpa. Organele sexuale, actele sexuale, orice mi se par mult mai artistice decat acest cuvant "blog" suna ca dracu, cine l-a inventat in niciun caz nu se gandea la poezie... suna a "drog" combinat cu "bleg". Recomand eliminarea lui de indata din acest poem frumos. In rest, un poem care ma face sa ma bucur ca, reintorcandu-ma pe hermeneia dupa o vacanta omeneasca, gasesc ceva de citit din a treia incercare. Inchegat, rotund, dual, ironic si umoristic atat cat ii sta bine unui text totusi sobru (prin final) eu il semnez cu aprecierea mea. Pazea! Andu
Vina e a mea, Mirela! Dar şi a ta, fiindcă eu cred că tu ştii cine sunt organizatorii concursului şi mi se părea firesc să adresezi acolo întrebări. Şi mai e o mică vină, aceea că întrebarea ta nu e deloc asertivă ( are mai mult de 50 % acuză ). Citez:
"Lucrările care au mai fost publicate au fost depunctate." as vrea sa stiu si eu unde anume, in regulament, este specificat acest lucru? :) "
O formă asertivă, enunţiativă, ar fi fost cam aşa: ,,Sunt nemulţumită, (dezamăgită, contrariată, nedumerită) că în regulament nu s-a specificat că vor fi depunctate lucrările publicate... sau poate nu am observat eu. Aş putea afla mai multe despre acest aspect?"
Am discutat aceasta doar ca principii şi aş vrea să încheiem într-o atitudine elegantă.
imaginea cu taranul in troleu, e frumoasa de tot, felicitari!
de fapt tot poemul descifreaza o filozofie interesanta, "natasa-femeia cuisoara", e un detaliu surprinzator si plin de fantezie care dirijeaza lirismul spre o lume autentica, de fapt folosirea numelor propri in general, apropie de real si face versul firesc si confortabil.
imi place deasemenea mestesugul cu care treci de la un plan poetic la altul, fara sa fragmentezi discursul, de fapt asta mereu admir la scrisul tau... armonia aceasta dintre planuri aparent diferite, care leaga subtil.
mie strofa a treia, cel putin primele 2 versuri imi par pretioase, usor panseiste si parca rupte de corpul textului,
dar e doar parerea mea.
cele bune!
dupa ce am citit cam un sfert din text am o prima observatie: te rog editeaza textul si respecta regulile consacrate de tiparire (spatiu dupa semne de punctuatie, etc)
Bobadil, eu cred ca undeva tot in regulament scrie ca in comentarii trebuie sa te abtii de la opinii despre alti autori. asta se refera si la opinia ta cu privire la daca eu sint crestin sau nu. nu am sa ma lansez in astfel de polemici cu tine pentru ca personal cred ca daca esti sau nu crestin este un lucru pe care il decizi tu si Hristos, si in cea mai mare masura nu este treaba altuia. dar simplul fapt ca tu te lansezi in astfel de judecati si aprecieri imi spune mie ca desi cruciadele si inchizitia au incetat in trup ele sint bine si sanatoase in spirit-ul tau de vreme ce ai aroganta de a te aseza pe scaunul celui care da astfel de verdicte. ai reusit sa ma dezamagesti inca o data. dar asa este cind ai pareri mult prea inalte despre oameni. invatatura mea de minte.
"îmi rămân zilele care vor veni un fel de pariu între ieri și azi" - iată un mod inedit de-a descrie prezentul. Interesant text, poate doar finalul ușor desuet să-l umbrească...
Poem al apelor interioare, trecute prin cuvinte cu mâinile arcuind între noroc și nebunie, balansând talerele într-un liric feminin, descătușat din șuierul vinei. Autoportret în guașă de-albastru cobalt, al inimii poetei spre miezul poemului: "eu nu port gena aceasta/nu știu să îți smulg inima din încălceala de vise/nu port bocanci nu fac focul nu am nici un cântec/și nici mări adormite în piept". Despre naștere, reflectarea iubirilor și doiul cel făcut pod peste lumi, despre re-cunoaștere de sine în sine ("atunci când mă uit la mine iubind") și despre sfâșierea de a fi. Limpede scriere. Ușoare disonanțe între unele versuri, care păstrează totuși firul cuvintelor.
superb. putine texte pe care le-am citit m-au facut sa rezonez atit de puternic. cred ca emilian pal are o problema cu sinceritatea: e moldovean un text care poate intra in orice volum de referinta.
offff... ma gandeam sa-ti propun acelasi lucru. nici tu nu mi se pare ca o iei normal. fie vorba intre noi, ar fi anormal oricum ai lua-o, dar nu mai conteaza. si cum polemica noastra pare sa se transforme in chat, lucru pe care nu mi l-am dorit, si cum nu vad pe nimeni sa intervina si nu vad nici ca tu sa fi facut vreo modificare la text, propun sa incheiem aici. mi-a facut placere, sincer.
foarte pertinente observaţiile tale. La acel "emo" am ezitat de prima dată. Cu finalul, e posibil să ai dreptate, dar eu am simţit altfel aici, însă mă voi gândi.
observ din partea ta si a altora o rautate si o aciditate carora eu ne le vad rostul, daca pun un comentariu la textele altora nu fac asta pentru a critica ci pentru a ajuta.
Eh, ce sa mai spun acum? Ca omului ii este dat, cateodata in aceasta viata sa se si bucure? Ar fi inutil... Multumesc voua, prieteni de pe Hermeneia pentru "gand"... traiesc cu convingerea ca poezia este sora buna cu "gandul" (nu cu ziarul :-) si asa-i, Profetule, Bianca, finalul este acolo ca sa "strice vraja", cred ca intelegeti cat mi-ar fi fost de "usor" sa o pastrez "birds of a feather flock together" sunt satul de asta.... si imi place aceasta neimacare cu sinele poetic, pentruca mereu ne trezim dimineata si dupa ce facem dragoste ne ducem la baie sa facem un dus. Stiu ca poate suna vulgar, iertare... Multumesc cu osebire pentru prima mea recomandare pe Hermeneia. Astept si alte opinii, eventual devastatoare, ca sa ma trezeasca si sa ma duc sa fac un dus :-) Andu
Un poem extrem de reușit în opinia mea, până și acea 'haită de câini aliniați' este o metaforă excelentă pentru acele vremuri când, uite, pănă și haitele stăteau 'aliniate în drepți'.
Versul trei are însă un typo 'dicatorii' iar dacă mă întrebi îți voi răspunde cât se poate de sincer că versurile 3 și 4 pot lipsi fără ca poemul să sufere, ba dimpotrivă.
Felicitări!
Margas
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Şi eu consider că publicaţiile pe hârtie (a nu se înţelege însă că orice publicaţie) prevalează încă în literatură. Şi e firesc. Oferă o oarecare garanţie axiologică. Este, dacă vreţi, un argument autoritar. Deplasându-mă scurt, la obiect, conchid: literatura e în bibliotecă. Şi va fi. Internetul ramâne un instrument capital către bibliotecă. O uriaşă sită valorică. Avem nevoie de mai mulţi sitari, aşa ca d-l Cristea.
Pentru că aţi spus că aşteptaţi propuneri pentru LITERE, îmi permit să fac două, ori măcar să vă invit, d-le Cristea, sa urmariţi autoarele Mădălina Căuneac (Masha Căuneac) şi Cristina Sirion (caminante).
pentru textul : Revista LITERE, nr. 2 (143), februarie 2012 devirgil, am priceput subtilitatea ironică a comentariului tău. răspuns: dacă e să mă apuc de ceva, o fac fără a recurge la sapiențe de împrumut. dacă vrei să fiu la fel de subtil ironic, va trebui să remarc imparțialitatea ta mult prea evidentă, pentru a te felicita din toată inima mea de prozator de ocazie!
pentru textul : Cel mai, Cea mai deultimele 2 strofe sunt miezul poemului...
/un fulger
te face să tresari
cum pianistul apasă o clapă umedă
greșită
în povestea aceasta am rămas eu
pentru textul : poem cu geamuri fumurii derăsturnând lumea pe umăr
culorile semafoarelor se schimbă
cameleonic
simt viața mea pulsând în ele
și e o noapte ca prima noapte a lui
adam/
finalul foarte puternic ...
expresia ,,parul ca o cafea prajita''mi se pare usor fortata in intentia de a gasi ceva inedit...nu stiu, e doar o parere
"Prin ochiul atelierului, în ceață." - in versul asta nu e o abatere de la prozodie, Cristi? a-te-li-er... sau ma insel?
pentru textul : Sonet XXIV de William Shakespeare dee ok să punem în ramă trivialităţi, dar chiar fiecare băşină s-o poetizăm?
pacea să fie între zidurile tale! (asta e, cred că ştii, o expresie biblică)
pentru textul : Martell XO deeu aștept și un volum de poezie. pînă ce.... felicitări!
pentru textul : De la Vaslui citire degongu, este foarte neinspirat să postezi atîtea texte într-o zi. cu siguranță vor trece neobservate. vo fi nevoit de asemenea să îți restricționez numărul de texte pe care îl poți posta într-o zi.
pentru textul : sonet bacovian deinteresant text și mărturisesc că îl așteptam. în același timp m-aș fi așteptat să fie mai „literar”. îmi pare relativ nelucrat. dar îți poartă amprenta. și îmi va face întotdeauna plăcere să îți citesc textele în ciuda antipatiei pe care mi-o porți. una din încercările mele de a separa opera de autor.
pentru textul : london here i come deiar repetitia din ultima strofa e unul din plusurile textului, indiferent de ce povețe primesti cerul se întinde peste lume ca sacul de plastic peste cadavru oamenii se întind peste oameni ca sacul de plastic peste cadavru
pentru textul : the kill deBa mie mi se pare ca acel "cuvantul musteste a vorba" este atat de mishto, ca merita doar el o penita de la maria sa franciscanus philosophus kozanus. Intr-adevar "scriem poeme, suntem huliti cu drag" este cam cheap, dar intra totusi in atmosfera. "artificii fara de nori cerul cu nouri" iarasi e o imagine buna, eu unul tocmai am vazut un tablou de genul asta prin Tirol, si.. ce chestie! am gandit ceva similar. Nu sunt adeptul folosirii temenului "blog" asa direct in poezie (desi se practica), mi se pare sinistru de nashpa. Organele sexuale, actele sexuale, orice mi se par mult mai artistice decat acest cuvant "blog" suna ca dracu, cine l-a inventat in niciun caz nu se gandea la poezie... suna a "drog" combinat cu "bleg". Recomand eliminarea lui de indata din acest poem frumos. In rest, un poem care ma face sa ma bucur ca, reintorcandu-ma pe hermeneia dupa o vacanta omeneasca, gasesc ceva de citit din a treia incercare. Inchegat, rotund, dual, ironic si umoristic atat cat ii sta bine unui text totusi sobru (prin final) eu il semnez cu aprecierea mea. Pazea! Andu
pentru textul : Odinioară aproape desau poate merge undeva sa facă pipi. ... sorry, I'm just saying...
pentru textul : Pisica neagră deMădălina, înţeleg c-ai zis de bine...
pentru textul : Ultima întâlnire cu sinele deMultumesc Adriana!
pentru textul : corespondență de septembrie demă așteptam să fie în latină! yester
pentru textul : gloanțele adevărate vorbeau cu gloanțele oarbe deVina e a mea, Mirela! Dar şi a ta, fiindcă eu cred că tu ştii cine sunt organizatorii concursului şi mi se părea firesc să adresezi acolo întrebări. Şi mai e o mică vină, aceea că întrebarea ta nu e deloc asertivă ( are mai mult de 50 % acuză ). Citez:
pentru textul : Premiile Concursului Naţional de Literatură „Agatha Grigorescu Bacovia” - Mizil - 2012 de"Lucrările care au mai fost publicate au fost depunctate." as vrea sa stiu si eu unde anume, in regulament, este specificat acest lucru? :) "
O formă asertivă, enunţiativă, ar fi fost cam aşa: ,,Sunt nemulţumită, (dezamăgită, contrariată, nedumerită) că în regulament nu s-a specificat că vor fi depunctate lucrările publicate... sau poate nu am observat eu. Aş putea afla mai multe despre acest aspect?"
Am discutat aceasta doar ca principii şi aş vrea să încheiem într-o atitudine elegantă.
Şi aş scrie "cutie de chibrituri..." - n-aduce nimic nou formatul actual, poate doar zâmbete sau sprâncene ridicate.
pentru textul : Un elefant într-o cutie de chibrit deimaginea cu taranul in troleu, e frumoasa de tot, felicitari!
pentru textul : corupt de bătrânețea unei idei dede fapt tot poemul descifreaza o filozofie interesanta, "natasa-femeia cuisoara", e un detaliu surprinzator si plin de fantezie care dirijeaza lirismul spre o lume autentica, de fapt folosirea numelor propri in general, apropie de real si face versul firesc si confortabil.
imi place deasemenea mestesugul cu care treci de la un plan poetic la altul, fara sa fragmentezi discursul, de fapt asta mereu admir la scrisul tau... armonia aceasta dintre planuri aparent diferite, care leaga subtil.
mie strofa a treia, cel putin primele 2 versuri imi par pretioase, usor panseiste si parca rupte de corpul textului,
dar e doar parerea mea.
cele bune!
dupa ce am citit cam un sfert din text am o prima observatie: te rog editeaza textul si respecta regulile consacrate de tiparire (spatiu dupa semne de punctuatie, etc)
pentru textul : Avortul din punct de vedere creștin și din punct de vedere medical (I) deBobadil, eu cred ca undeva tot in regulament scrie ca in comentarii trebuie sa te abtii de la opinii despre alti autori. asta se refera si la opinia ta cu privire la daca eu sint crestin sau nu. nu am sa ma lansez in astfel de polemici cu tine pentru ca personal cred ca daca esti sau nu crestin este un lucru pe care il decizi tu si Hristos, si in cea mai mare masura nu este treaba altuia. dar simplul fapt ca tu te lansezi in astfel de judecati si aprecieri imi spune mie ca desi cruciadele si inchizitia au incetat in trup ele sint bine si sanatoase in spirit-ul tau de vreme ce ai aroganta de a te aseza pe scaunul celui care da astfel de verdicte. ai reusit sa ma dezamagesti inca o data. dar asa este cind ai pareri mult prea inalte despre oameni. invatatura mea de minte.
pentru textul : Pe drum cu Iosif și Maria de"îmi rămân zilele care vor veni un fel de pariu între ieri și azi" - iată un mod inedit de-a descrie prezentul. Interesant text, poate doar finalul ușor desuet să-l umbrească...
pentru textul : '80-'08 deHa! De ce tocmai lui Claudiu Banu? A venit cumva si si-a cerut iertare pentru tradarea de altadata?
pentru textul : fără titlu dePoem al apelor interioare, trecute prin cuvinte cu mâinile arcuind între noroc și nebunie, balansând talerele într-un liric feminin, descătușat din șuierul vinei. Autoportret în guașă de-albastru cobalt, al inimii poetei spre miezul poemului: "eu nu port gena aceasta/nu știu să îți smulg inima din încălceala de vise/nu port bocanci nu fac focul nu am nici un cântec/și nici mări adormite în piept". Despre naștere, reflectarea iubirilor și doiul cel făcut pod peste lumi, despre re-cunoaștere de sine în sine ("atunci când mă uit la mine iubind") și despre sfâșierea de a fi. Limpede scriere. Ușoare disonanțe între unele versuri, care păstrează totuși firul cuvintelor.
pentru textul : Gena balanței desuperb. putine texte pe care le-am citit m-au facut sa rezonez atit de puternic. cred ca emilian pal are o problema cu sinceritatea: e moldovean un text care poate intra in orice volum de referinta.
pentru textul : în fond e totul lavabil denicodem, adresa de email cu care esti inscris pe site nu functioneaza. te rog sa o inlocuiesti cu una valida.
pentru textul : zugrăveală pe clipă deoffff... ma gandeam sa-ti propun acelasi lucru. nici tu nu mi se pare ca o iei normal. fie vorba intre noi, ar fi anormal oricum ai lua-o, dar nu mai conteaza. si cum polemica noastra pare sa se transforme in chat, lucru pe care nu mi l-am dorit, si cum nu vad pe nimeni sa intervina si nu vad nici ca tu sa fi facut vreo modificare la text, propun sa incheiem aici. mi-a facut placere, sincer.
pentru textul : blogbadil defoarte pertinente observaţiile tale. La acel "emo" am ezitat de prima dată. Cu finalul, e posibil să ai dreptate, dar eu am simţit altfel aici, însă mă voi gândi.
Mulţumesc. Numai bine!
pentru textul : pe aici nu se întâmplă nimic deobserv din partea ta si a altora o rautate si o aciditate carora eu ne le vad rostul, daca pun un comentariu la textele altora nu fac asta pentru a critica ci pentru a ajuta.
pentru textul : A cappella deEh, ce sa mai spun acum? Ca omului ii este dat, cateodata in aceasta viata sa se si bucure? Ar fi inutil... Multumesc voua, prieteni de pe Hermeneia pentru "gand"... traiesc cu convingerea ca poezia este sora buna cu "gandul" (nu cu ziarul :-) si asa-i, Profetule, Bianca, finalul este acolo ca sa "strice vraja", cred ca intelegeti cat mi-ar fi fost de "usor" sa o pastrez "birds of a feather flock together" sunt satul de asta.... si imi place aceasta neimacare cu sinele poetic, pentruca mereu ne trezim dimineata si dupa ce facem dragoste ne ducem la baie sa facem un dus. Stiu ca poate suna vulgar, iertare... Multumesc cu osebire pentru prima mea recomandare pe Hermeneia. Astept si alte opinii, eventual devastatoare, ca sa ma trezeasca si sa ma duc sa fac un dus :-) Andu
pentru textul : excalibur deAm facut o scurta calatorie interesanta.
"dorinţă a unicului fiu a lui George Bacovia" - ti-a scapat un acord.
pentru textul : Amintiri despre Gabriel Bacovia deUn poem extrem de reușit în opinia mea, până și acea 'haită de câini aliniați' este o metaforă excelentă pentru acele vremuri când, uite, pănă și haitele stăteau 'aliniate în drepți'.
pentru textul : Frizerul, dictatorul și lasoul deVersul trei are însă un typo 'dicatorii' iar dacă mă întrebi îți voi răspunde cât se poate de sincer că versurile 3 și 4 pot lipsi fără ca poemul să sufere, ba dimpotrivă.
Felicitări!
Margas
Pagini