felicitari Marlena Braester pentru "La lumière et ses ombres"! este o onoare sa te cunosc! din pacate, in aglomeratia aceea de la Marché de la Poésie nu ne-am vazut...si regret. poate fi anuntata cartea ta si aici?
da, Lucian, încep și sfîrșesc de foarte multe ori cu aceleași versuri. mă caracterizează în scriere acest lucru... ai văzut foarte bine această cochilie în care încerc să mă ascund... îți mulțumesc pentru apreciere. Madim
mi-a trecut de tangaj naţional, amestecul iluziilor perpetuee
reţin revolta, pseudo-manifestul, dar poezia nu e manifest !
emoţia apatridă, semi-apatridă, dihotomia naţionalitate-cetăţenie,
pentru poezie, mană cerească.
322? O indicaţie ? Oricum, nu prea sună a titlu de poezie. De ce nu 555, de exemplu?
ce frumos spui tu, Luminița: un poem al gesturilor simple, suspecte de frumusețe interioară, ce să mai zic? mulțumesc frumos!
Adrian, mulțam fain om bun! Să auzim de bine!
gânduri bune, vouă!
Văzând aprecierile binemeritate plus recomandarea textului (și ea binemeritată) m-am tot aținut de la cârcoteală... însă nu vreau să o las chiar așa. Adică al doilea vers mi se pare sinistru de în plus. Și cel puțin mie mi-a dat cu un par în cap de-a trebuit să-l ignor la a doua lectură pentru a putea savura cu adevărat acest frumos poem. Adică domnule poet, chiar era necesar să specificați acolo? Nimeni, nici măcar eu nu trece prin orașul care sunt? Ce facem aici, proceduri recursive? Iar inginerim, mai mult sau mai puțin soft?
Însă e doar părerea mea.
Poemul în rest este excepțional.
Margas
frumoasa si plina de viata aceasta asteptare a lucrurilor a timpului inauntrul si in afara noastra. deosebite mi se par versurile acestea prin crearea unei atmosfere nu neaparat fantastice, dar cu atribute aproape onirice: "Je dis que c’est un excès de fierté Qui pousse l’homme à s’installer dans cette attente Comme une fillette assise sur son lit attendant Que ses jambes grandissent touchent le plancher" multumim Rahel Khalfi! multumim Marlena Braester!
Cristina, mulţumesc pentru impresii. Sugestia ta nu-i rea, dar poemul trebuie reconstruit din temelie dacă schimbi timpurile.
Te felicit şi eu la rându-mi pentru că ai descoperit cheia din final. Asta da atenţie. Şi nu numai...:)
Îmi pare rău că ţi-am creat falsa impresie că aş fi irascibil dacă mi se fac observaţii întemeiate. Te asigur că primesc întotdeauna cu atenţie şi respect orice observaţie onestă şi interesantă.
Emilian,
cred că poţi evita cu lejeritate monotonia indusă de această tehnică xeroxată a comparaţiei: "ca o bandantă"/"ca pe un cec"/"ca pe niște copii ".
Corina, știi, a fost o vreme cînd eram atît de stupid încît nici nu știam cine a fost Bukowsky. Probabil nu sînt mai puțin stupid acum. Dar acum știu cine e. Detest lenea din mine care m-a împiedicat să mă duc să-i văd bungalow-ul pe De Longpre Ave. în LA. Shame to me. Ah, și despre aprecierea ta... ce să spun. „Don't try!”. If you... you know. Anyway, I don't deserve it. But it makes me keep going.
am şi eu acest volum. este citit din scoarţă în scoarţă. vreau să zic: merită să fie citit!. imaginea grafică, realizată de colegul nostru, vlad turburea, este de excepţie, pe măsura poetei. tudor cristea, un critic de excepţie. o muncă extraordinară!
paul blaj, mulţumim pentru resetarea memoriei vii!
Oriana, am încercat eu ceva cu 'nesimţirea' aia, dar se pare că mai mult strică decât ajută. E, pe undeva, vorba despre raportul pe care îl am uneori cu 'orfanii' mei literari, caz în care merit ceva mai 'tare' decât o fină ironie. Rămâne de văzut cum îl lucrez, ca să nu mai pară chiar o 'ne-simţire'.
Scoatem 'ca'-ul fără alte comentarii. Foarte bună sugestia.
În rest... ai dreptate, 'sângeros', ca mai toate războaiele.
Adrian, bineinteles ca toti avem muzica noastra interioara. Ma bucur ca ti- a atras atentia finalul. Pentru mine este doar consecinta celor scrise mai sus de el, ca stare si cand nu-mi va mai pasa de cum suna poeziile mele le voi da unui cenzor care sa le " cenzureze"
Masha, poate ai dreptate, cert e ca mie imi place lalaiala, asa sunt eu un pic mai lalaita. Dar de asemeni ma bucur ca ai gasit ceva care ti - a placut. Nu prea am inteles chestia asta cu gradualul si bazaconia, dar o sa ma mai gandesc, banuiesc ca nu e ceva foarte profund :))
Virgil, poate pentru că nu ai apucat să lecturezi şi alţi poeţi care folosesc aceleaşi repereţii "deranjante", cum spui tu, ai această părere. uite de exemplu în poezia lui Paul Celan se repetă pe alocuri chiar mai abitir decât mine unele cuvinte sau grupuri de cuvinte. şi te rog, chiar te rog să nu îmi spui apoi poate că plagiez stilul de a scrie a lui Paul Celan. pur şi simplu aşa este acest poem, şi dacă nu a plăcut, sper să placă altele, poate, pe viitor! :)
mulţumesc mult pentru lectură!
/Nu te-am întâlnit la ultima înmormântare Se pare că erai plecată cu un secol lumină Mai târziu decât primele cuvinte rostite tainic De șarpe Evei și de Eva lui Adam în surdină./ frumos *poate fi un poem in sine
dacă am ajuns să citesc așa ceva pe Hermeneia chiar că e trist. e o manea jenantă. de obicei nu fac asta dar eu ți-aș recomanda să nu mai postezi așa ceva aici.
sau cunoşteam restricţiile celor din categoria corespondent. cazul lui Marian Ghilea e cel mai concludent. nu activase pe site de peste 3 ani până acum câteva zile. dar Silviu Someşanu e activ, postează destul de des, are problemele sale cu, virgulă, comunicarea, cu bunul simţ de a raspunde la comentarii, când i se fac. ştiu că AAA i-a reproşat acelaşi lucru cu ceva timp în urmă. tehnic vorbind, Someşanu poate fi activat la nivelul colaborator sau autor, dacă conducerea site-ului consideră că merită. nu ştiu dacă domnul acesta a cerut personal să fie trecut la corespondent. regulile, regulamentul, le cunosc, nu e nevoie să mai batem apa în piuă. eu mă uit, citesc, când am timp şi văd că unii care n-au activat de un an sau poate doi, sînt categorisiţi ca autor, colaborator, pe când alţii care activează cât de cât sînt corespondenţi şi nu pot astfel comenta sau răspunde la comentarii. por favor.
îmi ajunge cât aţi bălăcărit pe aici. adrian şi raluca, aţi depăşit demult limita bunului simţ. rămâneţi cu bine.
unde trimit mail să şterg contul de pe hermeneia?
o senzație pe care nu o simți în orice zi sau perioadă și care trece destul de repede, oricît de intensă ar fi (din păcate sau din fericire, cine știe...)
Iată un text bine dezvoltat, fără edulcorări (minus panseul din final, observat foarte bine şi de Virgil). Aş zice chiar că e un text substanţial, plin de o anume vigoare (mai ales a rostirii).
O singură observaţie: "vidul din noi este o statuie/ îl auzim cum ne devoră într-o progresie riguros paralelă" ; metafora din primul vers nu e potrivită cu ce urmează, dat fiind că statuia simbolizează încremenirea; nu e viaţă, deci nu poate devora. Trebuia altceva, nu ştiu ce - himeră, fantasmă etc.
comentariul nu s-a salvat integral. Aș încheia doar: Cazurile cele mai grave sunt acelea în care aspectele colective ale umbrei invadează conștiința, un deget arătător care cu greu mai poate fi tăiat.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
felicitari Marlena Braester pentru "La lumière et ses ombres"! este o onoare sa te cunosc! din pacate, in aglomeratia aceea de la Marché de la Poésie nu ne-am vazut...si regret. poate fi anuntata cartea ta si aici?
pentru textul : Al zecelea val deda, Lucian, încep și sfîrșesc de foarte multe ori cu aceleași versuri. mă caracterizează în scriere acest lucru... ai văzut foarte bine această cochilie în care încerc să mă ascund... îți mulțumesc pentru apreciere. Madim
pentru textul : Pur și simplu deromâne, uite ce mişto e afară !
mi-a trecut de tangaj naţional, amestecul iluziilor perpetuee
pentru textul : 322 dereţin revolta, pseudo-manifestul, dar poezia nu e manifest !
emoţia apatridă, semi-apatridă, dihotomia naţionalitate-cetăţenie,
pentru poezie, mană cerească.
322? O indicaţie ? Oricum, nu prea sună a titlu de poezie. De ce nu 555, de exemplu?
Multumesc, e o profetie binevenita
pentru textul : Hotarul circular dece frumos spui tu, Luminița: un poem al gesturilor simple, suspecte de frumusețe interioară, ce să mai zic? mulțumesc frumos!
pentru textul : dj remember II deAdrian, mulțam fain om bun! Să auzim de bine!
gânduri bune, vouă!
Văzând aprecierile binemeritate plus recomandarea textului (și ea binemeritată) m-am tot aținut de la cârcoteală... însă nu vreau să o las chiar așa. Adică al doilea vers mi se pare sinistru de în plus. Și cel puțin mie mi-a dat cu un par în cap de-a trebuit să-l ignor la a doua lectură pentru a putea savura cu adevărat acest frumos poem. Adică domnule poet, chiar era necesar să specificați acolo? Nimeni, nici măcar eu nu trece prin orașul care sunt? Ce facem aici, proceduri recursive? Iar inginerim, mai mult sau mai puțin soft?
pentru textul : sînt un oraș prin care nu mai trece nimeni deÎnsă e doar părerea mea.
Poemul în rest este excepțional.
Margas
frumoasa si plina de viata aceasta asteptare a lucrurilor a timpului inauntrul si in afara noastra. deosebite mi se par versurile acestea prin crearea unei atmosfere nu neaparat fantastice, dar cu atribute aproape onirice: "Je dis que c’est un excès de fierté Qui pousse l’homme à s’installer dans cette attente Comme une fillette assise sur son lit attendant Que ses jambes grandissent touchent le plancher" multumim Rahel Khalfi! multumim Marlena Braester!
pentru textul : Attente deCristina, mulţumesc pentru impresii. Sugestia ta nu-i rea, dar poemul trebuie reconstruit din temelie dacă schimbi timpurile.
Te felicit şi eu la rându-mi pentru că ai descoperit cheia din final. Asta da atenţie. Şi nu numai...:)
Îmi pare rău că ţi-am creat falsa impresie că aş fi irascibil dacă mi se fac observaţii întemeiate. Te asigur că primesc întotdeauna cu atenţie şi respect orice observaţie onestă şi interesantă.
Cu stimă
pentru textul : angelo-mahie deEmilian,
pentru textul : fade out hotel decred că poţi evita cu lejeritate monotonia indusă de această tehnică xeroxată a comparaţiei: "ca o bandantă"/"ca pe un cec"/"ca pe niște copii ".
mi se pare un poem învechit, prăfuit, din alt secol. metrica nefericit aleasă. ultimul vers, banal. e timpul să faci un exerciţiu "outside the box".
pentru textul : Boală dede doua ori: in primul rand pt. ca am uitat "Penita" si, in al doilea rand, pt. ca am postat com-ul de doua ori dand de lucru editorilor.
pentru textul : Conștiința morală într-o etică postmodernă deCorina, știi, a fost o vreme cînd eram atît de stupid încît nici nu știam cine a fost Bukowsky. Probabil nu sînt mai puțin stupid acum. Dar acum știu cine e. Detest lenea din mine care m-a împiedicat să mă duc să-i văd bungalow-ul pe De Longpre Ave. în LA. Shame to me. Ah, și despre aprecierea ta... ce să spun. „Don't try!”. If you... you know. Anyway, I don't deserve it. But it makes me keep going.
pentru textul : depression deam şi eu acest volum. este citit din scoarţă în scoarţă. vreau să zic: merită să fie citit!. imaginea grafică, realizată de colegul nostru, vlad turburea, este de excepţie, pe măsura poetei. tudor cristea, un critic de excepţie. o muncă extraordinară!
pentru textul : Adriana Lisandru - despre ea, niciodată depaul blaj, mulţumim pentru resetarea memoriei vii!
Oriana, am încercat eu ceva cu 'nesimţirea' aia, dar se pare că mai mult strică decât ajută. E, pe undeva, vorba despre raportul pe care îl am uneori cu 'orfanii' mei literari, caz în care merit ceva mai 'tare' decât o fină ironie. Rămâne de văzut cum îl lucrez, ca să nu mai pară chiar o 'ne-simţire'.
Scoatem 'ca'-ul fără alte comentarii. Foarte bună sugestia.
În rest... ai dreptate, 'sângeros', ca mai toate războaiele.
pentru textul : Obsesii deAdrian, bineinteles ca toti avem muzica noastra interioara. Ma bucur ca ti- a atras atentia finalul. Pentru mine este doar consecinta celor scrise mai sus de el, ca stare si cand nu-mi va mai pasa de cum suna poeziile mele le voi da unui cenzor care sa le " cenzureze"
pentru textul : long et douloureux deMasha, poate ai dreptate, cert e ca mie imi place lalaiala, asa sunt eu un pic mai lalaita. Dar de asemeni ma bucur ca ai gasit ceva care ti - a placut. Nu prea am inteles chestia asta cu gradualul si bazaconia, dar o sa ma mai gandesc, banuiesc ca nu e ceva foarte profund :))
erată "a-mi fi"
pentru textul : gloanțele adevărate vorbeau cu gloanțele oarbe deești simpatic!
pentru textul : iarna întârzie la un film deLa mulți ani!
Virgil, poate pentru că nu ai apucat să lecturezi şi alţi poeţi care folosesc aceleaşi repereţii "deranjante", cum spui tu, ai această părere. uite de exemplu în poezia lui Paul Celan se repetă pe alocuri chiar mai abitir decât mine unele cuvinte sau grupuri de cuvinte. şi te rog, chiar te rog să nu îmi spui apoi poate că plagiez stilul de a scrie a lui Paul Celan. pur şi simplu aşa este acest poem, şi dacă nu a plăcut, sper să placă altele, poate, pe viitor! :)
pentru textul : să am în grijă o lacrimă demulţumesc mult pentru lectură!
/Nu te-am întâlnit la ultima înmormântare Se pare că erai plecată cu un secol lumină Mai târziu decât primele cuvinte rostite tainic De șarpe Evei și de Eva lui Adam în surdină./ frumos *poate fi un poem in sine
pentru textul : Desfătare amănunțită decred ca ai niste typos. interesanta idee, insa as umbla la haina ei.
pentru textul : primăvara domnului meu dedacă am ajuns să citesc așa ceva pe Hermeneia chiar că e trist. e o manea jenantă. de obicei nu fac asta dar eu ți-aș recomanda să nu mai postezi așa ceva aici.
pentru textul : poftiți la marea târguială desau cunoşteam restricţiile celor din categoria corespondent. cazul lui Marian Ghilea e cel mai concludent. nu activase pe site de peste 3 ani până acum câteva zile. dar Silviu Someşanu e activ, postează destul de des, are problemele sale cu, virgulă, comunicarea, cu bunul simţ de a raspunde la comentarii, când i se fac. ştiu că AAA i-a reproşat acelaşi lucru cu ceva timp în urmă. tehnic vorbind, Someşanu poate fi activat la nivelul colaborator sau autor, dacă conducerea site-ului consideră că merită. nu ştiu dacă domnul acesta a cerut personal să fie trecut la corespondent. regulile, regulamentul, le cunosc, nu e nevoie să mai batem apa în piuă. eu mă uit, citesc, când am timp şi văd că unii care n-au activat de un an sau poate doi, sînt categorisiţi ca autor, colaborator, pe când alţii care activează cât de cât sînt corespondenţi şi nu pot astfel comenta sau răspunde la comentarii. por favor.
pentru textul : numai umbra deok you have a point. am să fac o excepție.
pentru textul : domnule Labiș deîmi ajunge cât aţi bălăcărit pe aici. adrian şi raluca, aţi depăşit demult limita bunului simţ. rămâneţi cu bine.
pentru textul : Alb şi roşu deunde trimit mail să şterg contul de pe hermeneia?
Ionel, studiem posibilitatea promovării contului tău ca și autor Hermeneia dar îți recomandăm deocamdată să respecți prevederile regulamentului.
pentru textul : Moș Ghiță, Veteranul deo senzație pe care nu o simți în orice zi sau perioadă și care trece destul de repede, oricît de intensă ar fi (din păcate sau din fericire, cine știe...)
pentru textul : pîine îmbibată cu cerneală deIată un text bine dezvoltat, fără edulcorări (minus panseul din final, observat foarte bine şi de Virgil). Aş zice chiar că e un text substanţial, plin de o anume vigoare (mai ales a rostirii).
pentru textul : progresie paralelă şi inversă deO singură observaţie: "vidul din noi este o statuie/ îl auzim cum ne devoră într-o progresie riguros paralelă" ; metafora din primul vers nu e potrivită cu ce urmează, dat fiind că statuia simbolizează încremenirea; nu e viaţă, deci nu poate devora. Trebuia altceva, nu ştiu ce - himeră, fantasmă etc.
Sau...
Geamul odăii
pentru textul : Evadare delovit cu privirea...
din aşchii
lacrimi se preling
Cred ca motto acela nu prea are ce cauta aici in poezie, ca iese manea asa cu totul. Mai trec cu penita, sa vad daca ai schimbat, intai.
pentru textul : copiii erau fericiți decomentariul nu s-a salvat integral. Aș încheia doar: Cazurile cele mai grave sunt acelea în care aspectele colective ale umbrei invadează conștiința, un deget arătător care cu greu mai poate fi tăiat.
pentru textul : dinte pentru dinte... dePagini