moartea nu cred ca e relativa. cel putin pana la un nou big-bang intern. ma gandeam daca ar fi bine sa inlocuiesc cu "inalti", "lungi" din: "ne vom îmbăta ne vom întinde pe ea cât suntem de lungi". particula
Poezia este un termen foarte greu de definit ca și fericirea.Granița între proză și poezie este asemenea unui râu care își schimbă cursul de-a lungul timpului. Creațiile noastre, pe care le intitulăm poeme azi, acum o sută de ani ar fi fost considerate inepții, elucubrații.Există proză care mustește de poezie sau poeme fără metaforă în care ni se povestește ce a făcut autorul când a găsit chiuveta înfundată. Virgil, ideea este următoarea: dacă nu definim termenii unei discuții, totul este în zadar. Mulțumesc pentru lectură și păreri, cu stimă
"de călătorie" cu propria dorinţă care îşi face loc la linia întâi a vieţii, până în "triaj". bine surprinsă actualitatea prin filtrul personal al unui anume sentiment. ironie fină la final şi nu numai:
"și domnul x și doamna y
până la faliment".
mi-a adus aminte de un film frumos, cu un aventurier in cautare de traditii mistice. imi place stilul poeziei, am avut chiar senzatia ca sunt intr/o jungla vis a vis de un templu hindus ( nu stiu de ce hindus ). poezia combina imaginile, de care abuzeaza putin, cu o ambiguitate fortata. in alte doze cred ca ar fi mers mai bine. e chestie de calibrare seara buna
Mda, un fel de delir pe care, personal nu prea il pot numi poezie. Un amalgam de imagini fortate, care culmineaza cu un final extrem de fals. Si ca o curiozitate(referindu-ma la titlul), e cumva o incercare de raspuns la adresa comentariilor critice pe textele tale?
Îți dau intru totul dreptate, Andu. E important, desigur, cum sunt receptate textele noastre și de aceea scriem aici. Și, Dorine, să faci bine să nu taci, și să lași gura să-ți agrăiască. Dinozaurii au dispărut demult, așa că urechiușele tale vor scăpa nevătămate.
lalin, corect ați remarcat rolul "balanței" și blîndețea întregului. Banalitatea începutului mi-o asum pentru că astfel mi-am împlinit dacă nu un moft, atunci vocea interioară. Vă mulțumesc pentru comentariul constructiv.
Textul nu se vede clar, iar nuanța de maro nu e tocmai cea potrivită estetic. Încearcă o nuanță deschisă, scrisul mai mic, alt font. E ceva în neregulă, aranjarea scrisului în pagină nu ajută la susținerea nici a ideii, nici a axelor de simetrie. Titlul este dulceag și nepotrivit. Fii sigură că am fost sinceră cu părerea mea. Sper să îți folosească și să nu te supere prea tare. Nu îmi mulțumi.
"fricile mele", "camera-mi", "pieptănându-mi" etc... orice este in exces nu face bine insa aici poti repara foarte usor modificand textul fara a afecta sensul.
Mi-a placut ideea cu antropomorfizarea spaimelor insa cred ca poti sustine ideea printr-un text putin mai aerisit... probabil ai vrut sa spui foarte multe deodata insa uneori e bine sa esentializezi si chiar sa stii sa tai dintr-un construct poetic.
"retez piciorul stâng
rostogolindu-l peste fricile mele
care îngenunchează" ... daca poti construi poezia la fel cum ai facut cu fragmentul acesta exista premise suficiente pentru o varianta superioara valoric celei de fata.
Am uitat... parca si in ceea ce priveste titlul se poate mai bine... as pune ceva "mistic" dar fara sa-i spun musai pe nume.
"strivind-mi vertebrele" "isi deschide larg cataractele" "meduze țîșnesc prin orbitele mari" "alge-nflorite mi-atîrnă din trup" "ghioc de stele..." .... cred ca e cam ofensata muza pentru atatea imagini furate din cosul ei de inspiratii. pentru versiunea franceza, esti sigura... qu'il s'agit de : "tes doigts vieux... indécents"? pentru contextul semantic merge ("gangrène tacite élevée dans ma chair") dar fata de versiunea de origine se schimba totul. in versiunea romaneasca mi se pare mai potrivit; pentru ca subzista un oximoron pe undeva...
autorul scrie un text rotund (sau oval), adica unul care reuseste oarecum sa ramina coagulat dar se pierde in expresii categorii lipsite de sens. sau, o alta varianta de interpretare a textului ar fi ca autorul foloseste (si nu e prima data) chei pe care nu ni le impartaseste niciodata si risca sa ramina neinteligibil. expresia square di san marco suna aiurea in eclecticismul ei lingvistic. parerea mea. exista insa si imagini remarcabile in text. mentionez: "căutându-ne printr-o împreunare a palmelor ...", "oameni a căror violentă pătrundere ne alterează carnea inocenței", "inima a curs lavă/ născând un deșert de icoane cu ochii plecați". remarc si ideea "arhitecturala" din textura poemului, "camari", "curti", "acoperisuri". personal mi-a creeat senzatia unui tablou de Dali.
"mi-a cumpărat o pelerină fermecată mi-o aruncă pe umeri și brusc devin invizibilă. când îmi aduc aminte de mine" = proză "mă pescuiesc din oglinzi." = au mai zis și alții așa "în năvod doar un pantof de copil și-o seceră." = nu mă pot abține să nu mă gândesc, și ciocanu' ?
felicitari adrian si raluca, e bine ca n-am sa fiu vreodata in vreun juriu, v-as recunoaste si premia tot timpul. si nu-s sunt biased, am dreptate. :o)
eu sînt destul de îngăduitor cu expresiile fără perdea atunci cînd aduc un plus de savoare textului şi conturează personajul. dar ele trebuie să vină firesc să treci peste ele fără să-ţi pui întrebarea de ce aşa ci să accepţi că da e de acolo din peisaj. Crin are dreptate, aici nu e, e doar o găselniţă care nu aduce niciun aport. dacă spuneai de pildă "cu degetele mirosindu-i încă a ţigară şi a pizdă" poate îmi sugerai o stare abia consumată şi un anumit profil erotic al personajului.
găseşte o alternativă altfel vom trece textul în şantier.
dragul meu, dacă nu aș fi avut în familie ziariști adevărul, gândul, jurnalul național and such (deci chiar centrali) mai mai că m-ai fi impresionat cu aplombul tău jurnalistic, jeu-mam-fișistic și ușor pup-în-curistic. Însă așa sorry că nu mă mișcă deloc părerea ta mai ieftină decât textul meu ieftin, la fel ca ziarul la care probabil scrii pentru un salariu probabil încă și mai ieftin.
poezia însă cere mai multă demnitate și mai mult respect decât ești tu, cel puțin deocamdată, capabil să îmi arăți.
însă eu te voi citi în continuare și când voi avea impresia că ai ieșit din tiparul unui ziarist care crede despre el însuși că are vezi-doamne talent... te voi comenta, însă în orice caz nu la fel de lipsit de respect cum ai făcut-o tu aici.
dar nu m-am supărat să știi, ți-am zis că am familia plină de alde ca tine și cred că înțeleg fenomenul.
cu atit mai mult cu cit revistele au tiraje maricele si au o traditie in promovarea poeziei rominesti (anul asta, la premiile "niram art", printre nominalizati au fost varujan vosganian, alexandru musina, dan coman, ion alexandru, elena vladareanu, razvan tupa!); e o onoare aparitia in paginile lor si va felicit pentru asta
eu ma gindeam la The Birds...ca o continuare. ca o revenge of nature...sa asteptam ca si ceilalti impasibili: "toți oamenii și-au ales o groapă și și-au pus morții acolo uneori vin noaptea și privesc sfioși așteptînd învierea păsărilor" well, e doar ceva care a inspirat regizorul si care s-a intimplat in 18 August 1961 la Santa Cruz, California, aproape de tine. Ha nadie le gusta Alfred Hitchcook?....
... într-adevăr, cine știe cum vin întrebările, de ce rămân și de ce sunt corozive?! însă plin de înțeles e faptul că suntem fraze, cu semne de punctuație greșite uneori, ilizibile alteori, pentru cei apropiați, pentru cei cărora vrem a le transmite ceea ce suntem, frumoasă ideea ta cami....
Pai Adriana regula e simpla, nu folosesti cuvinte cu mai multe intelesuri atunci cand nu intentionezi asta. In cazul de fata cuvantul "vanticel" derivat diminutiv din "vant" are dublul inteles de "partz" sau licentios de "basina" care in contextul acelor versuri deturneaza semnificatia lirica inspre ilaritate (cu "batranul oprit in mijlocul curtii", imaginea e tulburatoare :-)). Eu as folosi acolo "o adiere", sincer asta ar bloca orice bobadil din toate neamurile bobadilice sa mai carcoteasca Cu drag, Andu
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
moartea nu cred ca e relativa. cel putin pana la un nou big-bang intern. ma gandeam daca ar fi bine sa inlocuiesc cu "inalti", "lungi" din: "ne vom îmbăta ne vom întinde pe ea cât suntem de lungi". particula
pentru textul : vine iarna, bătrâne ! deE fain, dar multitudinea comparaţiilor (!) face textul să fie puţin plat, să-i lipsească dinamica stilistică.
pentru textul : laudanum dePoezia este un termen foarte greu de definit ca și fericirea.Granița între proză și poezie este asemenea unui râu care își schimbă cursul de-a lungul timpului. Creațiile noastre, pe care le intitulăm poeme azi, acum o sută de ani ar fi fost considerate inepții, elucubrații.Există proză care mustește de poezie sau poeme fără metaforă în care ni se povestește ce a făcut autorul când a găsit chiuveta înfundată. Virgil, ideea este următoarea: dacă nu definim termenii unei discuții, totul este în zadar. Mulțumesc pentru lectură și păreri, cu stimă
pentru textul : glissando de"de călătorie" cu propria dorinţă care îşi face loc la linia întâi a vieţii, până în "triaj". bine surprinsă actualitatea prin filtrul personal al unui anume sentiment. ironie fină la final şi nu numai:
"și domnul x și doamna y
până la faliment".
mi-a plăcut!
pentru textul : Poem demi-a adus aminte de un film frumos, cu un aventurier in cautare de traditii mistice. imi place stilul poeziei, am avut chiar senzatia ca sunt intr/o jungla vis a vis de un templu hindus ( nu stiu de ce hindus ). poezia combina imaginile, de care abuzeaza putin, cu o ambiguitate fortata. in alte doze cred ca ar fi mers mai bine. e chestie de calibrare seara buna
pentru textul : murmur deMda, un fel de delir pe care, personal nu prea il pot numi poezie. Un amalgam de imagini fortate, care culmineaza cu un final extrem de fals. Si ca o curiozitate(referindu-ma la titlul), e cumva o incercare de raspuns la adresa comentariilor critice pe textele tale?
pentru textul : Poem perfect previzibil cu multe conjuncții deÎți dau intru totul dreptate, Andu. E important, desigur, cum sunt receptate textele noastre și de aceea scriem aici. Și, Dorine, să faci bine să nu taci, și să lași gura să-ți agrăiască. Dinozaurii au dispărut demult, așa că urechiușele tale vor scăpa nevătămate.
pentru textul : Furt calificat delalin, corect ați remarcat rolul "balanței" și blîndețea întregului. Banalitatea începutului mi-o asum pentru că astfel mi-am împlinit dacă nu un moft, atunci vocea interioară. Vă mulțumesc pentru comentariul constructiv.
pentru textul : risipita deTextul nu se vede clar, iar nuanța de maro nu e tocmai cea potrivită estetic. Încearcă o nuanță deschisă, scrisul mai mic, alt font. E ceva în neregulă, aranjarea scrisului în pagină nu ajută la susținerea nici a ideii, nici a axelor de simetrie. Titlul este dulceag și nepotrivit. Fii sigură că am fost sinceră cu părerea mea. Sper să îți folosească și să nu te supere prea tare. Nu îmi mulțumi.
pentru textul : Urme de dor de"fricile mele", "camera-mi", "pieptănându-mi" etc... orice este in exces nu face bine insa aici poti repara foarte usor modificand textul fara a afecta sensul.
pentru textul : mistică deMi-a placut ideea cu antropomorfizarea spaimelor insa cred ca poti sustine ideea printr-un text putin mai aerisit... probabil ai vrut sa spui foarte multe deodata insa uneori e bine sa esentializezi si chiar sa stii sa tai dintr-un construct poetic.
"retez piciorul stâng
rostogolindu-l peste fricile mele
care îngenunchează" ... daca poti construi poezia la fel cum ai facut cu fragmentul acesta exista premise suficiente pentru o varianta superioara valoric celei de fata.
Am uitat... parca si in ceea ce priveste titlul se poate mai bine... as pune ceva "mistic" dar fara sa-i spun musai pe nume.
"strivind-mi vertebrele" "isi deschide larg cataractele" "meduze țîșnesc prin orbitele mari" "alge-nflorite mi-atîrnă din trup" "ghioc de stele..." .... cred ca e cam ofensata muza pentru atatea imagini furate din cosul ei de inspiratii. pentru versiunea franceza, esti sigura... qu'il s'agit de : "tes doigts vieux... indécents"? pentru contextul semantic merge ("gangrène tacite élevée dans ma chair") dar fata de versiunea de origine se schimba totul. in versiunea romaneasca mi se pare mai potrivit; pentru ca subzista un oximoron pe undeva...
pentru textul : doar marea o mai aud, iubite… deIoana ceea ce salveaza textul acesta este doar talentul tau de a reda... altfel poezia este foarte putin interesanta.
pentru textul : multumim din inima deautorul scrie un text rotund (sau oval), adica unul care reuseste oarecum sa ramina coagulat dar se pierde in expresii categorii lipsite de sens. sau, o alta varianta de interpretare a textului ar fi ca autorul foloseste (si nu e prima data) chei pe care nu ni le impartaseste niciodata si risca sa ramina neinteligibil. expresia square di san marco suna aiurea in eclecticismul ei lingvistic. parerea mea. exista insa si imagini remarcabile in text. mentionez: "căutându-ne printr-o împreunare a palmelor ...", "oameni a căror violentă pătrundere ne alterează carnea inocenței", "inima a curs lavă/ născând un deșert de icoane cu ochii plecați". remarc si ideea "arhitecturala" din textura poemului, "camari", "curti", "acoperisuri". personal mi-a creeat senzatia unui tablou de Dali.
pentru textul : oamenii pe care i-am iubit deiti multumesc de trecere si pentru apreciere ica. cu stima
pentru textul : Paharul deatunci e bine
pentru textul : Athosul de"mi-a cumpărat o pelerină fermecată mi-o aruncă pe umeri și brusc devin invizibilă. când îmi aduc aminte de mine" = proză "mă pescuiesc din oglinzi." = au mai zis și alții așa "în năvod doar un pantof de copil și-o seceră." = nu mă pot abține să nu mă gândesc, și ciocanu' ?
pentru textul : năvod deElena,
pentru textul : ,,Femeia-Mac" de Elena Albu Istrati, lansare de carte la Brăila demă bucur să te revăd mai ales în această ipostază. felicitări și la mai multe.
felicitari adrian si raluca, e bine ca n-am sa fiu vreodata in vreun juriu, v-as recunoaste si premia tot timpul. si nu-s sunt biased, am dreptate. :o)
pentru textul : Rezultatele concursului Naţional de Poezie Tradem 2011 decu siguranta iar-ul face aglomerarea. scos, rezolva pluralul mai clar
perfectiunea. ma ia frica gandindu-ma:)
pentru textul : athelophobia demultumesc, Cristina
eu sînt destul de îngăduitor cu expresiile fără perdea atunci cînd aduc un plus de savoare textului şi conturează personajul. dar ele trebuie să vină firesc să treci peste ele fără să-ţi pui întrebarea de ce aşa ci să accepţi că da e de acolo din peisaj. Crin are dreptate, aici nu e, e doar o găselniţă care nu aduce niciun aport. dacă spuneai de pildă "cu degetele mirosindu-i încă a ţigară şi a pizdă" poate îmi sugerai o stare abia consumată şi un anumit profil erotic al personajului.
pentru textul : Incienso degăseşte o alternativă altfel vom trece textul în şantier.
dragul meu, dacă nu aș fi avut în familie ziariști adevărul, gândul, jurnalul național and such (deci chiar centrali) mai mai că m-ai fi impresionat cu aplombul tău jurnalistic, jeu-mam-fișistic și ușor pup-în-curistic. Însă așa sorry că nu mă mișcă deloc părerea ta mai ieftină decât textul meu ieftin, la fel ca ziarul la care probabil scrii pentru un salariu probabil încă și mai ieftin.
pentru textul : poem de 70 de cenți depoezia însă cere mai multă demnitate și mai mult respect decât ești tu, cel puțin deocamdată, capabil să îmi arăți.
însă eu te voi citi în continuare și când voi avea impresia că ai ieșit din tiparul unui ziarist care crede despre el însuși că are vezi-doamne talent... te voi comenta, însă în orice caz nu la fel de lipsit de respect cum ai făcut-o tu aici.
dar nu m-am supărat să știi, ți-am zis că am familia plină de alde ca tine și cred că înțeleg fenomenul.
cu atit mai mult cu cit revistele au tiraje maricele si au o traditie in promovarea poeziei rominesti (anul asta, la premiile "niram art", printre nominalizati au fost varujan vosganian, alexandru musina, dan coman, ion alexandru, elena vladareanu, razvan tupa!); e o onoare aparitia in paginile lor si va felicit pentru asta
pentru textul : Premiile "RefleXos" deştiu că mai trebuie lucrat pe ici pe colo, în punctele esenţiale, mulţumesc iarăşi Otilia, calea de ieşire se opreşte aici.
pentru textul : restul ar fi spus prematur deeu ma gindeam la The Birds...ca o continuare. ca o revenge of nature...sa asteptam ca si ceilalti impasibili: "toți oamenii și-au ales o groapă și și-au pus morții acolo uneori vin noaptea și privesc sfioși așteptînd învierea păsărilor" well, e doar ceva care a inspirat regizorul si care s-a intimplat in 18 August 1961 la Santa Cruz, California, aproape de tine. Ha nadie le gusta Alfred Hitchcook?....
pentru textul : învierea păsărilor dede la un timp tot sar un anotimp cu gândul:) mulțumesc frumos, Mariana! ești pe cât de amabilă pe atât de generoasă!
pentru textul : un februarie doi făurari deprea multă rimă în versurile
pentru textul : în dimineața asta mi-am ars poeziile de'foc mic sub ibric
păzit și hrănit'
ok, nicodem, vad că îți place să fii obraznic și să o iei pe calea lui bobadil. călătorie sprîncenată.
pentru textul : la Văratec mă ajunge toamna de... într-adevăr, cine știe cum vin întrebările, de ce rămân și de ce sunt corozive?! însă plin de înțeles e faptul că suntem fraze, cu semne de punctuație greșite uneori, ilizibile alteori, pentru cei apropiați, pentru cei cărora vrem a le transmite ceea ce suntem, frumoasă ideea ta cami....
pentru textul : semne dePai Adriana regula e simpla, nu folosesti cuvinte cu mai multe intelesuri atunci cand nu intentionezi asta. In cazul de fata cuvantul "vanticel" derivat diminutiv din "vant" are dublul inteles de "partz" sau licentios de "basina" care in contextul acelor versuri deturneaza semnificatia lirica inspre ilaritate (cu "batranul oprit in mijlocul curtii", imaginea e tulburatoare :-)). Eu as folosi acolo "o adiere", sincer asta ar bloca orice bobadil din toate neamurile bobadilice sa mai carcoteasca Cu drag, Andu
pentru textul : fotografii în alb și gerunziu deMaria, Adrian, Dorina, va multumesc pentru citire si comentarii. nu va ascund faptul ca toate sint motive in plus sa mai incerc.
pentru textul : din dialogurile misogine ale lui Fane și Costi - partea a treia dePagini