Da. Un anumit rece, altfel nu ar fi luciditate. Tu știi că știu ce spun. Și mă bucură să îmi trimiți Delta. Oriunde încadrezi acest poem, amintește-ți: nu la cutia cu nisip. :)
poate ar fi bine sa renunti la contextualizari textul are, dupa parerea mea, portiuni reusite de exemplu: "te sărut cu gândul la alta, dacă ai rămâne așa, cu ziua în brațe, pe canapea, precum o haină uscată de respirația mea,"
probabil linkul meu va deranja editorii site-ului, de aceea imi cer scuze - dar e bine sa fim oameni si sa vedem uneori si ce e in spate, desi fapta e de condamnat si ramane la fel de rusinoasa si intolerabila
Unul din acele poeme în prezența căruia îți stă respirația pe loc. Apnee recesivă, trece încet dar plăcut. Nu mă deranja prezența țigării, aprinsesem deja bricheta. S-a văzut sper peste mări și țări licuriciul roșu oscilând între buze și inimă... Nici păsări-scrum și fluturi-scrum nu mi-au sunat rău, de unele clișee nu ne săturăm ușor. Let them be. Construcția, stilul și imaginile poemului circumscrise simplității, conciziunii, ineditului, reprezintă formula de succes a unui poem bun. Simt nevoia să mulțumesc, sper să nu se zaharisească ecranul.
poate finalul pare puţin prea metaforizat faţă de corpul anterior al textului.
poem bun, poveste care lasă senzaţia unui deja-vu. şi totuşi, construcţia atractivă a autorului surprinde printr-un ton propriu, proaspăt.
felicitări!
dorine m-ai băgat în ceață de tot. poemul e o Anumită stare de la un capăt la altul. nu pricep. sunt bătut în cap. ce e aia genialitate? luminozitate? masturbare poetică? ai tu definițiile? cine le are? naiba probabil. sunt prea lunecoase conceptele ca să le definim noi. îmi place divagația ta. n-ai răspuns comentariului meu, o ții pe a ta cu ăncăpățînare. așa să fie dorine. cum vrei tu. mi-e lehamite să te mai contrazic. reține atîta că tot ce n-ai înțeles e fix problema ta. iar eu nu sunt un iluminist să te luminez și nici un telenovelist să te ung la corazon. astea sunt altundeva, nu le căuta aici.să-ți gîdile alții urechile dorine. la mine cînd e vorba de suflet...sufletu'. sunt sărac și jegos. nici nu pricep de ce mă bagă în seamă unii doctoranzi în philosofie. e un mister blagian aici. so gudbai adică tutalăr sau hastalavistă...:)
Aş înlocui regionalismul "lubeniţă" cu pepe din cauză de "creozot", formulările poetice: Şi-am murit geamăt/în răstignirea rotundă/Şi-am înviat plâns/în gara fără peron" le-aş scoate în totalitate pentru că vin dintr-un alt registru poetic, nu se încadrează întregului din acest poem. La versul: Am făcut din trenuri puf de păpădii. Fără "puf", pur şi simplu ai făcut păpădii. "Puf" e prea dulce, aici. Şi fără ultima strofă.
Poemul este destul de puternic şi îmi place foarte mult partea asta: "Am desfiinţat creozotul şi
toate regionalele cfr
am coborât în bernă toate barierele
Am făcut din trenuri puf de păpădii
şi din liniile ferate mânere pentru stropitorile de tablă
iar din oasele sternului meu
faşă pentru nou născuţi
Am lăsat o fereastră mică, mică
asemeni sicrielor cu morţii aduşi din vest
ca să le pot da linişte şi iubire
necontaminată de egoisme malefice"
Citeşte textul acesta cu cele sugerate de mine. De fapt, fără strofele citate de mine şi vezi că forţa acestui poem stă în piloanele puternice ale versurilor tari în esenţă. Celelalte strofe sunt bune dar, repet, în contextul în care tot textul ar curge în ritmul acela.:)
"cu parul nins cu aur" - formulare nu foarte fericita "sa inchinam... catargul" - o expresie cel putin ciudata. de obicei se inchina steagul. daca inchini... catargul ma tem ca rastorni corabia. o fi si asta o idee... romantica.
apropo de psihiatru Alina, cred că trebuie să fie tare depresant să ajungi să nu mai poți să ai nici o altă preocupare decît dimensiunea literelor. asta este tot ceea ce faci toată ziua? mai ia o pauză, mai privește și la altceva. E Crăciun la urma urmei, for goodness sake..
Text bun, scris in forta, o palma peste falca destinului. Nu sunt de acord insa cu exprimarea "orice armistitii", are in ea o fortare combinatorie si o limba peltica zic eu inutila, "oricare armistitiu" cred ca are mai multa putere de expresie. Niciun erou pentru vreun mausoleu, doar un leu (nou) pentru orice atheneu :-) Bobadil.
un text putin diferit (prin naturalete si naivitate) de ceea ce ne-a obisnuit Vladimir pina acum. intr-un fel este un text simplu, fara pretentii, poate "imbunatatibil" pe alocuri dar ceea ce m-a interesat este sa vad daca poate capta si pastra tonusul acesta de poveste-vis-neimplinire pina la capat. si da, tonusul de iluzie,.. daca iluzia poate avea vitalitate.
Dacă aş comenta acest poem am senzaţia că aş strica ceva. Oricum, te transpune într-o atmosferă ireală cu multă, foarte multă, poezie. Tot cu multă consideraţie, felicitări pentru bucuria poeziei.
Chris, și atunci ce facem? Venim toți în cutia cu nisip? O să-ți luăm toate jucăriile. E ca o imagine făcută din bucăți, "formând un singur obiect", din îngeri aduși de pe pereții, unde, ce frumoase urme au lăsat. De netrecere. Mai scrie, vrem să te citim.
Dragă Ovidiu, discuțiile astea le-am mai avut și cu alții și îmi cer scuze dacă sînt nevoit să îți spun că au ajuns să mă plictisească. Te asigur că am răspuns la toate nedumeririle tale dar nu mai cred că sînt obligat să ți le ofer. Ai depășit de mult bordura bunului simț. Așa, principial vorbind tu ai (în umila mea părere) probleme mari cu conviețiurea într-un spațiu civilizat. Nu îți contest posibilele valențe literare sau alte „finețuri”. Dar astea sînt bune într-o carte sau la o șuetă. Cînd însă ești într-un context în care există și alți oameni dacă ești civilizat respecți un anumit gen de convenție socială. Mă tem că tu faci o confuzie regretabilă între libertate și anarhie. De fapt tu nu faci decît să promovezi un fel de dictatură de tip iacobin în care viziunea ta (și numai a ta) asupra artelor, moralei, educației, literaturii, etc, etc, etc, este singura valabilă și trebuie musai implemetată. Tu chiar nu observi că prin brutalitatea și violența limbajului cît și prin atitudinea ta în general ești chiar mai tiranic decît mă acuzi pe mine că aș fi. La urma urmei în ciuda acestei „tiranii” de care mă acuzi pe mine sînt oameni care continuă să ceară să fie acceptați pe Hermeneia. Și adevărul este că datorită acelor principii de elitism pe care tu le înjuri mai mult de 60% din ei tot nu reușesc să fie acceptați. Iar site-ul continuă să fie apreciat de mulți cititori. Evident însă că pe tine nu te interesează asta. Tu ai inflamația ta care te doare tot mai supurează din cînd în cînd și te simți nevoit să înjuri și să batjocorești pe aici. Probabil că ești un individ nefericit care nu are pe unde să își deverseze amarul. Sincer îmi pare rău pentru tine fiindcă nu pari băiat prost. Doar prost crescut. Păcat. Chiar ar fi fost interesenată o polemică împreună cu tine. Nu polemizez însă cu oameni care atunci cînd nu mai au argumente se apleacă să arunce cu noroi. Nu are rost. Nu cred că trebuie să devin porc de dragul de a promova o biată încercare literară.
Posibil sa fie asa, pare profetic finalul. Insa nu te pot contrazice. Nu stiu daca e poezie, doar curiozitatea m-a facut sa citesc textul in intregime. Vad ca e si un mic / mare scandal la comentarii, am citit in diagonala. E vorba de sublimarea spiritului aici. Metafizic vorbind, ai considerat ca e necesara o distrugere "in masa", cel putin utopica, pentru o renastere spirituala. Literar, e destul de bine scris textul. Legendele nu dispar niciodata.
... ca balada unei metropole, lin deschizând ușa figurilor de stil, un poem aerisit, plăcut și intens, cu expresii necăutate, ca o despărțire pe un peron, ca viața în aspectele ei de trecere în șoaptă. ce e mai simplu și mai frumos... astăzi e ziua ta/ și-aș vrea să rămână a ta. pentru că, nu-i așa, cel drag este un cadou suficient sieși. deosebită scrierea aceasta... astfel, iată și condeiul. n.b. e o dulceață de cireșe amare, când simțim cum lucrurile se întâmplă fără noi, de la sine, doar ne privim viața... gata, că mai revin eu:)!
Foarte frumos finalul despre "începuturi neterminate" și "cicatrizate". Mă întreb dacă cicatricea se vede sau e doar o umbră gri undeva pe pielea sufletului. Poate ar mai fi de lucrat la sunet aici: "cu capul în jos".
Multumesc, Alma. Nu stiu ce sa iti raspund. Prima carticica e gata, in sertar.:) Acum lucrez la a doua.:) Dorin, multumesc. Nici tu nu stii cat de mult mi-a placut azura li. Dar, poate, daca ma grabesc nitel, ajung sa-ti las un comentariu inainte sa dispara din pagina.:) Va mai astept.
The rhythmical but non-metrical, non-rhyming lines does not impede the reader's ability to understand the expression of your soul. For Julia and for you: "can God hear them? I guess He can"
Incearca sa nu abuzezi de culori: ruginiu, alb, verde, bruna. Iar la verbe precum - contureaza - care suna foarte nepoetic, incearca asa:oglinzile conturul ultimei gene. Nici nu ai nevoie de atat de multe verbe in poezie pentru a scoate in evidenta un cadru. Trebuie doar un rafinemant lingvistitc obtinut prin deduceri. Remarc primul vers cu timpul care se descalta.
mulţumesc pentru lecturare şi semn.
Între noi fie vorba,nu cred că parlamentarul nostru are chiar atât tupeu să spună în campanie, că nu se mai regăseşte în partidul (tată sau mamă) care l-a născut şi la făcut mare "om"
Îmi place livrescul. Chiar cred că pe linia asta a livrescului, trebuie mers mai mult acum, în poezie. Îmi mai place la Doru Lubov că persiflează cu delicatețe, dar persiflează! Apreciez imaginile create prin contrast, și jocul de cuvinte: "ce mă intrigă și acum/ nonșalanța din poza ei de avatar/ picior peste picior metric". Și ineditul "interbelic", evidențiat prin banalul epitet "frumoasă".
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Da. Un anumit rece, altfel nu ar fi luciditate. Tu știi că știu ce spun. Și mă bucură să îmi trimiți Delta. Oriunde încadrezi acest poem, amintește-ți: nu la cutia cu nisip. :)
pentru textul : karuna depoate ar fi bine sa renunti la contextualizari textul are, dupa parerea mea, portiuni reusite de exemplu: "te sărut cu gândul la alta, dacă ai rămâne așa, cu ziua în brațe, pe canapea, precum o haină uscată de respirația mea,"
pentru textul : luni... e o profesie deEcaterina, mulțumesc. Sper să fie la înălțimea așteptărilor și celelalte. Am rezolvat și cu italicele.
pentru textul : pictograme (1) deprobabil linkul meu va deranja editorii site-ului, de aceea imi cer scuze - dar e bine sa fim oameni si sa vedem uneori si ce e in spate, desi fapta e de condamnat si ramane la fel de rusinoasa si intolerabila
http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/va-rog-cititi
pentru textul : Lucia Marinescu - suspendare cont deUnul din acele poeme în prezența căruia îți stă respirația pe loc. Apnee recesivă, trece încet dar plăcut. Nu mă deranja prezența țigării, aprinsesem deja bricheta. S-a văzut sper peste mări și țări licuriciul roșu oscilând între buze și inimă... Nici păsări-scrum și fluturi-scrum nu mi-au sunat rău, de unele clișee nu ne săturăm ușor. Let them be. Construcția, stilul și imaginile poemului circumscrise simplității, conciziunii, ineditului, reprezintă formula de succes a unui poem bun. Simt nevoia să mulțumesc, sper să nu se zaharisească ecranul.
pentru textul : dispersie depoate finalul pare puţin prea metaforizat faţă de corpul anterior al textului.
pentru textul : laparovision depoem bun, poveste care lasă senzaţia unui deja-vu. şi totuşi, construcţia atractivă a autorului surprinde printr-un ton propriu, proaspăt.
felicitări!
dorine m-ai băgat în ceață de tot. poemul e o Anumită stare de la un capăt la altul. nu pricep. sunt bătut în cap. ce e aia genialitate? luminozitate? masturbare poetică? ai tu definițiile? cine le are? naiba probabil. sunt prea lunecoase conceptele ca să le definim noi. îmi place divagația ta. n-ai răspuns comentariului meu, o ții pe a ta cu ăncăpățînare. așa să fie dorine. cum vrei tu. mi-e lehamite să te mai contrazic. reține atîta că tot ce n-ai înțeles e fix problema ta. iar eu nu sunt un iluminist să te luminez și nici un telenovelist să te ung la corazon. astea sunt altundeva, nu le căuta aici.să-ți gîdile alții urechile dorine. la mine cînd e vorba de suflet...sufletu'. sunt sărac și jegos. nici nu pricep de ce mă bagă în seamă unii doctoranzi în philosofie. e un mister blagian aici. so gudbai adică tutalăr sau hastalavistă...:)
pentru textul : Jeg deAş înlocui regionalismul "lubeniţă" cu pepe din cauză de "creozot", formulările poetice: Şi-am murit geamăt/în răstignirea rotundă/Şi-am înviat plâns/în gara fără peron" le-aş scoate în totalitate pentru că vin dintr-un alt registru poetic, nu se încadrează întregului din acest poem. La versul: Am făcut din trenuri puf de păpădii. Fără "puf", pur şi simplu ai făcut păpădii. "Puf" e prea dulce, aici. Şi fără ultima strofă.
Poemul este destul de puternic şi îmi place foarte mult partea asta: "Am desfiinţat creozotul şi
toate regionalele cfr
am coborât în bernă toate barierele
Am făcut din trenuri puf de păpădii
şi din liniile ferate mânere pentru stropitorile de tablă
iar din oasele sternului meu
faşă pentru nou născuţi
Am lăsat o fereastră mică, mică
asemeni sicrielor cu morţii aduşi din vest
ca să le pot da linişte şi iubire
necontaminată de egoisme malefice"
Citeşte textul acesta cu cele sugerate de mine. De fapt, fără strofele citate de mine şi vezi că forţa acestui poem stă în piloanele puternice ale versurilor tari în esenţă. Celelalte strofe sunt bune dar, repet, în contextul în care tot textul ar curge în ritmul acela.:)
am citit cu drag.
pentru textul : Ţin telefonul în palme ca pe o piersică deEu nu pot sa-i spun decat sa scrie ce simte si sa nu caute niciodata poezia.
pentru textul : Despachetez, împachetez valiza deda, vesnica mea problema cu titlurile... multumesc, Marina
pentru textul : Curând, Șeherezada... deDoamnă Marga Stoicovici, vă mulțumesc că ați văzut nu numai poezia aceasta, ci și ceea ce este „dincolo” de ea. sau, cel puțin, a năzuit să fie...;)
Adriana
pentru textul : lumina dinaintea vederii de"cu parul nins cu aur" - formulare nu foarte fericita "sa inchinam... catargul" - o expresie cel putin ciudata. de obicei se inchina steagul. daca inchini... catargul ma tem ca rastorni corabia. o fi si asta o idee... romantica.
pentru textul : Euridice deapropo de psihiatru Alina, cred că trebuie să fie tare depresant să ajungi să nu mai poți să ai nici o altă preocupare decît dimensiunea literelor. asta este tot ceea ce faci toată ziua? mai ia o pauză, mai privește și la altceva. E Crăciun la urma urmei, for goodness sake..
pentru textul : crăciun fericit - 2011 deText bun, scris in forta, o palma peste falca destinului. Nu sunt de acord insa cu exprimarea "orice armistitii", are in ea o fortare combinatorie si o limba peltica zic eu inutila, "oricare armistitiu" cred ca are mai multa putere de expresie. Niciun erou pentru vreun mausoleu, doar un leu (nou) pentru orice atheneu :-) Bobadil.
pentru textul : nici un erou pentru mausoleu deun text putin diferit (prin naturalete si naivitate) de ceea ce ne-a obisnuit Vladimir pina acum. intr-un fel este un text simplu, fara pretentii, poate "imbunatatibil" pe alocuri dar ceea ce m-a interesat este sa vad daca poate capta si pastra tonusul acesta de poveste-vis-neimplinire pina la capat. si da, tonusul de iluzie,.. daca iluzia poate avea vitalitate.
pentru textul : illusio deDacă aş comenta acest poem am senzaţia că aş strica ceva. Oricum, te transpune într-o atmosferă ireală cu multă, foarte multă, poezie. Tot cu multă consideraţie, felicitări pentru bucuria poeziei.
pentru textul : O să mori carioca deChris, și atunci ce facem? Venim toți în cutia cu nisip? O să-ți luăm toate jucăriile. E ca o imagine făcută din bucăți, "formând un singur obiect", din îngeri aduși de pe pereții, unde, ce frumoase urme au lăsat. De netrecere. Mai scrie, vrem să te citim.
pentru textul : Muzeul particular deDragă Ovidiu, discuțiile astea le-am mai avut și cu alții și îmi cer scuze dacă sînt nevoit să îți spun că au ajuns să mă plictisească. Te asigur că am răspuns la toate nedumeririle tale dar nu mai cred că sînt obligat să ți le ofer. Ai depășit de mult bordura bunului simț. Așa, principial vorbind tu ai (în umila mea părere) probleme mari cu conviețiurea într-un spațiu civilizat. Nu îți contest posibilele valențe literare sau alte „finețuri”. Dar astea sînt bune într-o carte sau la o șuetă. Cînd însă ești într-un context în care există și alți oameni dacă ești civilizat respecți un anumit gen de convenție socială. Mă tem că tu faci o confuzie regretabilă între libertate și anarhie. De fapt tu nu faci decît să promovezi un fel de dictatură de tip iacobin în care viziunea ta (și numai a ta) asupra artelor, moralei, educației, literaturii, etc, etc, etc, este singura valabilă și trebuie musai implemetată. Tu chiar nu observi că prin brutalitatea și violența limbajului cît și prin atitudinea ta în general ești chiar mai tiranic decît mă acuzi pe mine că aș fi. La urma urmei în ciuda acestei „tiranii” de care mă acuzi pe mine sînt oameni care continuă să ceară să fie acceptați pe Hermeneia. Și adevărul este că datorită acelor principii de elitism pe care tu le înjuri mai mult de 60% din ei tot nu reușesc să fie acceptați. Iar site-ul continuă să fie apreciat de mulți cititori. Evident însă că pe tine nu te interesează asta. Tu ai inflamația ta care te doare tot mai supurează din cînd în cînd și te simți nevoit să înjuri și să batjocorești pe aici. Probabil că ești un individ nefericit care nu are pe unde să își deverseze amarul. Sincer îmi pare rău pentru tine fiindcă nu pari băiat prost. Doar prost crescut. Păcat. Chiar ar fi fost interesenată o polemică împreună cu tine. Nu polemizez însă cu oameni care atunci cînd nu mai au argumente se apleacă să arunce cu noroi. Nu are rost. Nu cred că trebuie să devin porc de dragul de a promova o biată încercare literară.
pentru textul : nimic artificial dePosibil sa fie asa, pare profetic finalul. Insa nu te pot contrazice. Nu stiu daca e poezie, doar curiozitatea m-a facut sa citesc textul in intregime. Vad ca e si un mic / mare scandal la comentarii, am citit in diagonala. E vorba de sublimarea spiritului aici. Metafizic vorbind, ai considerat ca e necesara o distrugere "in masa", cel putin utopica, pentru o renastere spirituala. Literar, e destul de bine scris textul. Legendele nu dispar niciodata.
pentru textul : fericirea II de... ca balada unei metropole, lin deschizând ușa figurilor de stil, un poem aerisit, plăcut și intens, cu expresii necăutate, ca o despărțire pe un peron, ca viața în aspectele ei de trecere în șoaptă. ce e mai simplu și mai frumos... astăzi e ziua ta/ și-aș vrea să rămână a ta. pentru că, nu-i așa, cel drag este un cadou suficient sieși. deosebită scrierea aceasta... astfel, iată și condeiul. n.b. e o dulceață de cireșe amare, când simțim cum lucrurile se întâmplă fără noi, de la sine, doar ne privim viața... gata, că mai revin eu:)!
pentru textul : celui drag deFoarte frumos finalul despre "începuturi neterminate" și "cicatrizate". Mă întreb dacă cicatricea se vede sau e doar o umbră gri undeva pe pielea sufletului. Poate ar mai fi de lucrat la sunet aici: "cu capul în jos".
pentru textul : cîndva lingeam sare deMultumesc, Alma. Nu stiu ce sa iti raspund. Prima carticica e gata, in sertar.:) Acum lucrez la a doua.:) Dorin, multumesc. Nici tu nu stii cat de mult mi-a placut azura li. Dar, poate, daca ma grabesc nitel, ajung sa-ti las un comentariu inainte sa dispara din pagina.:) Va mai astept.
pentru textul : Căsuțe umblătoare dedragul meu sixtus, ce pot sa iti spun,... de gustibus. am observat ce iti place tie dar ma tem ca nu ne potrivim la gusturi
pentru textul : defectul simplu V deThe rhythmical but non-metrical, non-rhyming lines does not impede the reader's ability to understand the expression of your soul. For Julia and for you: "can God hear them? I guess He can"
pentru textul : Grandma deinteresant. am senzatia ca autorul nu se poate hotari daca sa faca arta sau reportaj.
pentru textul : scrisoare din Puerto Vallarta dee un text mai vechi în care am mai tăiat de curînd, pentru a scăpa de balast. enjoy! :) sd
pentru textul : arhitectul de eșecuri deIncearca sa nu abuzezi de culori: ruginiu, alb, verde, bruna. Iar la verbe precum - contureaza - care suna foarte nepoetic, incearca asa:oglinzile conturul ultimei gene. Nici nu ai nevoie de atat de multe verbe in poezie pentru a scoate in evidenta un cadru. Trebuie doar un rafinemant lingvistitc obtinut prin deduceri. Remarc primul vers cu timpul care se descalta.
pentru textul : învăţ să-mi număr (ne)primăverile demulţumesc pentru lecturare şi semn.
pentru textul : Oare cine poartă vina: deÎntre noi fie vorba,nu cred că parlamentarul nostru are chiar atât tupeu să spună în campanie, că nu se mai regăseşte în partidul (tată sau mamă) care l-a născut şi la făcut mare "om"
Îmi place livrescul. Chiar cred că pe linia asta a livrescului, trebuie mers mai mult acum, în poezie. Îmi mai place la Doru Lubov că persiflează cu delicatețe, dar persiflează! Apreciez imaginile create prin contrast, și jocul de cuvinte: "ce mă intrigă și acum/ nonșalanța din poza ei de avatar/ picior peste picior metric". Și ineditul "interbelic", evidențiat prin banalul epitet "frumoasă".
pentru textul : mess derune de toamnă... frumos.
am vibrat mai ales, printr-o strângere neașteptată de inimă, la ultima.
pentru textul : Rune dePagini