Comentarii aleatorii

- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul

Format: 2026
  • bobadil: 

    Katya, eu mai mereu am simtit in tine o nevoie de exprimare, ceva asa, ca o urgenta, ca o necesitate de prim rang. Uneori iti ies poeme remarcabile din aceasta, alteori nu. Iar aceasta soarta poetica duplicitara nu este nicidecum dreapta sau corecta cu tine si cu atat mai putin cu cei care, intamplator sau nu, te citesc. Ceea ce cred eu ca lipseste uneori poemelor tale este acel "moment de reculegere" dinaintea asternerii tale la acest lung drum al transformarii inspiratiei in cuvant. Imi pare ca tu deseori pornesti pe acest drum cu multa graba, ca si cum cineva, de acolo, de la nestiuta destinatie a poeziei, te cheama strident, te striga pe toate numele tale iar tu nu stii cum sa-l faci sa taca, macar o clipa si nestiind cum, atunci pleci la drum chiar daca esti nepregatita. As vrea sa iti pot scrie ceva si pe text, dar prefer sa nu o fac, deocamdata. Oricum, discutia asta s-a mai purtat si aici si aiurea de prea multe ori iar eu am fost mereu dintre cei care au sustinut ca despre un text scrii DUPA ce il simti. Daca nu il simti si tii la autor (autoare) in orice forma posibila, atunci scrii despre sentimente si alte lucruri cum ar fi cele de mai sus. Sper sa ma intelegi asa cum trebuie si sa nu te superi pe nimeni, ok? Iar vorbele nu pot fi "aruncate CU toporul", cum vine asta? :-) Bobadil.

         pentru textul : laleaua neagră de
    __________________________________________________
    03 Iun 2007
  • Virgil: 

    slabut textul si cam diluat spre sfirsit

         pentru textul : la o cafea de
    __________________________________________________
    24 Iul 2007
  • solomon: 

    nelu, tiberiu, inteleg ca voua v-a placut textul. ma bucura asta. multumesc de semn. ...

         pentru textul : gourmet de
    __________________________________________________
    12 Oct 2008
  • Ioana Dana Nicolae: 

    Doru, ai regizat bine monologul ăsta, iar discursul simplu, fără patetism(...mult, e bun dozajul, e o artă să păstrezi măsura) îl pune în valoare. Și autoironia e fină: "mă întind noaptea târziu lângă soție mă pliez precum coada sirenei numai pieptul meu în contact cu aripile ei de înger îmi dau de știre că sunt om – nimic altceva." Felicitări și pentru carte! Anunță-ne dacă faci lansare...

         pentru textul : Scrum VI de
    __________________________________________________
    11 Iun 2007
  • alma:  Mulţumesc, sunt onorată,

    Mulţumesc, sunt onorată, Marga! Ai surprins bine ideea textului, mă bucur!

         pentru textul : iartă-mă, doamne, pentru tot ce puteam să nu văd şi am văzut de
    __________________________________________________
    29 Iun 2011
  • bobadil:  ning

    E ciudat cum s-au aranjat lucrurile ca un verb neaos romanesc sa ajunga neologism din engleza (o paranteza) - retea sociala parca Textul este o personala (recomand incadrarea ca atare) insa ca poem nu sare dincolo de genunchiul broastei si miroase a bacovia, minulescu, you name it, rau de tot. E vremea rozelor ce mor, mor in gradini si mor si-n mine erau atat de viata pline si azi se sting asa usor tresar prin somn si mi se pare ca n-am tras textul de la mal.. Ma intreb oare de ce scrii Emile in acest stil cand nici macar pe aproape de inaintasii nostri nu esti? Mie imi pari ridicol, no ofense. Si nu e o intrebare retorica. Tu ai citit Minulescu si/sau Bacovia si/sau etc etc? Really... Andu

         pentru textul : a tăcut de
    __________________________________________________
    22 Dec 2009
  • a.a.a.:  - bun -

    E un text bun. E drept, titlul, câteva motive şi unele expresii sunt atacabile, dar întregul ideatic şi discursiv e bine articulat şi închegat.
    Bun venit!

    pentru textul : trembling de
    __________________________________________________
    20 Ian 2014
  • Danutza: 

    Îmi place textul acesta, deoarece e bine construit și ideea generalaă e prezentată foarte bine. Primul vers mă duce cu gândul la..un film în care ea uita zi de zi cine este, datorită unu accident suferit sau așa ceva, iar el îi spunea zi de zi 'te iubesc' și o ajuta să înțeleagă cine este. La tine primul vers nu e tocmai asta. Pentru că tu îți rememorezi anumite aspecte din viață 'ca să rămâi treaz' așa cum ne spui hotărât. Al doilea vers mi se pare puțin cam..deplasat...sau cum să spun...lipsit de originalitate. Da, e cel mai bine așa. Pentru că imaginea idilică a unui ocean albastru cu plaja lui este una ultrafolosită. Versul trei e un joc fascinant de cuvinte care îmi place în mod deosebit. Am o obsesie pentru jocurile de cuvinte. Versul 5 surprinde o imagine erotică într-o manieră subtilă, ceva puțin obișnuit în postmodernism, dar sună bine la tine în text. Apoi..trecerea timpului..văd că pe mulți vă preocupă treaba asta. 13 simbol al ghinionului? Ideea de ochi roșii vine de la plâns. LOgic. Toate cele bune!

         pentru textul : 13` de
    __________________________________________________
    15 Mai 2006
  • yester: 

    ...la nivel semantic pot spune că îmi place foarte mult. mă deranjează rimele ușor facile și în strofa a doua verbele și epitetele puse pentru a,desigur, rima. offf, mă așteptam mai mult de la dvs. dar ăsta sunt doar eu. atent, cu gânduri bune, paul

         pentru textul : Doar un nebun frumos de
    __________________________________________________
    09 Noi 2007
  • alma: 

    Nu știu dacă am înțeles ideea textului tău, încă de la titlu. Crezi că ai putea să îmi dai niște îndrumări de lectură?

         pentru textul : Posteriorul unui eletist de
    __________________________________________________
    29 Iul 2006
  • yester: 

    ...Virgil, dacă tu nu vezi poezie în ceea ce scriu mă întristezi. dar asta e. comentariul tău este dreptul tău la opinie și îl respect. cu drag, paul

         pentru textul : girovag al maculelor de
    __________________________________________________
    30 Mai 2007
  • Maat: 

    Un sentiment de vinovatie: "știi că am vrut să mori deși te iubeam?", "n-am venit la tine doar m-am rugat să-ncetezi "si totodata promisiunea de a intoarce timpul si a schimba trecutul: "nu-ți fie frică/ o să te întorc" denota incercarea disperata dar si constientizarea imposibilitatii de a scapa de vinovatie. Totul este alert, doar starea autorului este/era una de repaus, in asteptarea mortii iminente, de aici si culpa.Textul nu s-a vrut trist, actiunile sunt redate una dupa alta, rapid, simplu, fara zorzoane care storc lacrimi, pana si momentul mortii este redat in 2 cuvinte "o șuviță de sânge/ colțul gurii cambrat într-un zâmbet-sărut/ stop". Intentia autorului de a transforma aceasta tragedie s-a materializat in versuri simple care nu i-au dat mare bataie de cap dar pline de semnificatii si care au creat un Univers complicat, perfect, in care astfel de lucruri greu de exprimat se intampla. Lejeritatea si simplitatea dau gust poeziei, sunt calitati ale autorului de a da o forma lucrurilor de neinteles si totodata surprind interesant.

         pentru textul : pleacă din casa asta, nu știu unde, dar fugi de
    __________________________________________________
    19 Feb 2009
  • marmig:  Multumesc.

    Multumesc. E bine

    pentru textul : Inconştient de
    __________________________________________________
    23 Noi 2010
  • cami: 

    Ecaterina, mulțumesc. Sper să fie la înălțimea așteptărilor și celelalte. Am rezolvat și cu italicele.

         pentru textul : pictograme (1) de
    __________________________________________________
    30 Iul 2008
  • Sapphire: 

    Francisc, vorba ta (dar spusă un pic mai altfel :-))... lasă semn și spre folosul scrierii, nu numai al sufletului... care se bucură mai ales la vederea celui care citește și ceea ce s-a lăsat, intenționat, la o parte. rain's soul... cine stinge aici luminile? Virgil, citește neaparat versul acela împreună cu cel de deasupra. Nici eu nu știu dacă sunt privirile făcute căuș în care așteptăm obrazul ultimei ploi, ori poate sunt palmele umbrelor, stingând lumânări. Așa și trebuie să fie sentimentul, after all.

         pentru textul : Strange face of love de
    __________________________________________________
    02 Mai 2006
  • Maria - Doina:  De corectat

    nici un voluntar- corect niciun voluntar

         pentru textul : Poate cel mai mare pericol de
    __________________________________________________
    16 Aug 2013
  • survivivore:  ...

    va multumesc pt incurajarea (de care cred ca aveam nevoie)- exact acel sector ma macina de ceva timp. ar mai fi de defrisat un teritoriu poate deja strabatut dinainte de altii. incerc sa vad daca pot sa aduc o contributie cat de mica.

         pentru textul : Scriitura-chihlimbar de
    __________________________________________________
    03 Oct 2009
  • Călin Sămărghiţan:  M

    Este meritul întregului consiliu editorial care a pregătit acest concurs și a venit cu idei, inclusiv facilități tehnice inedite și interesante gândite de Virgil și care vor fi anunțate curând.

         pentru textul : Concurs de poezie: ”Astenie de primăvară - Hermeneia 2010” de
    __________________________________________________
    31 Mar 2010
  • Marquise de Sade: 

    Virgil, nu era o ironie, pentru inceput. si da, e vorba de diformitate nu deformare, deci diform, nu defromat de ceva anume (sarcina, in acest caz, sa zicem). si, cum bine remarci, cainele meu nu e catea:)) insusi faptul ca ai gasit o conotatie, aceea a fertilitatii, spune ceva, nu? mai ales ca aici nu vorbim de acel patruped gudurator din casele, curtile noastre, ci e folosit ca motiv/simbol, chiar laitmotiv, in acest caz. plus ca nu e vorba de uterul cainelui, chiar tu spui asta, in acelasi comentariu: "mi se pare interesant si faptul ca vorbesti despre timp (un alt timp) ca fiind in interiorul uterului diform al spatiului." si daca te uiti in poem... strofa a doua: materia mea preferata in liceu era fizica. asta nu inseamna ca tin cu tot dinadinsul sa fac fizica in poezie, nu e cazul, dar ideea s-a mulat pe ce voiam sa transmit. ma bucur ca iti place acea parte a poemului meu. Thanks.

         pentru textul : Facă-se de
    __________________________________________________
    12 Noi 2008
  • batori: 

    intențiant "m-ai" că primesc pălmuța.

         pentru textul : poate de
    __________________________________________________
    25 Mar 2008
  • Sapphire: 

    Nu știu de e nou sau mai vechi (deși înclin spre varianta nr. 2, pentru că mai recent mi se pare mie că Andu nu mai are atâta răbdare să se desfășoare pe distanțe mai lungi, un fel de plictiseală de a explica). Dar este un text elaborat cu atenția spre detaliu (si da, cititorul poate sesiza detaliile remarcabile, tocmai pentru că în real life detaliile semnificative se pierd, poezia având rolul de a le decanta, after all, ca un fel de memorie care creeay[ din nou, from scratch), cu un jemanfișism numai aparent, care ascunde de fapt o viziune regizorală în profunzime. Sau poate nu e deloc așa și noi numai ne imaginăm, iar nimic din toate acestea nu s-a întâmplat, cu atât mai puțin citit, cu excepția, desigur, a terasei anoste și a berii. Dintr-o zi liberă. Plăcut mult, cu alte cuvinte. Un singur detaliu care m-a deranjat de la un punct încolo: “&”. Cred că eu l-aș fi folosit, dar cu mai multă parcimonie. Aș mai fi lăsat planurile să se întrepătrundă un pic, așa, ca un regizor care își respectă cititorul și vrea să-l lase un pic să vagabondeze până a-l aduce în fața cadrului final.

         pentru textul : Laura de
    __________________________________________________
    25 Mai 2007
  • bobadil: 

    Acum domnilor mei, trebuie sa recunosc, am si scris-o sunt sigur pe undeva dar am pierdut caietul ca "memoria mea-i o balta/ oglinda noroioasa pe unde-am fost" Versul e din arghezi, doua nopti, si a fost inexact redat de mine: Bine ar fi fost asa: "Mi-am împlîntat lopata tăioasă în odaie. Afară bătea vîntul. Afară era ploaie. Și mi-am săpat odaia departe subt pămînt. Afară bătea ploaia. Afară era vînt. Am aruncat pămîntul din groapă, pe fereastră. Pămîntul era negru: perdeaua lui, albastră. S-a ridicat la geamuri pămîntul pînă sus. Cît lumea-i era piscul, și-n pisc plîngea Isus. Săpînd s-a rupt lopata. Cel ce-o știrbise, iată-l, Cu moaștele-i de piatră, fusese însuș Tatăl. Și m-am întors prin timpuri, pe unde-am scoborît, Și în odaia goală din nou mi-a fost urît. Și am voit atuncea să sui și-n pisc să fiu. O stea era pe ceruri. În cer era tîrziu" Cam asta era ideea, un fel de "catelus cu parul cret/ fura rata din cotet" sub semnatura aceluiasi autor. Andu P.S. Cine nu m-a renegat pana acum poate s-o faca in spatiul rezervat comentariilor de dupa acest P.S.

         pentru textul : Stare de extaz de
    __________________________________________________
    27 Sep 2008
  • a.a.a.:  "şi vorbeşti cu totul" - "şi vorbeşti cu toate" aş fi

    "şi vorbeşti cu totul" - "şi vorbeşti cu toate" aş fi spus eu.

         pentru textul : ştiinţă pierdută de
    __________________________________________________
    15 Apr 2012
  • Dihania:  scrii bine,

    scrii bine, andrei velea. scrii bine. dă-ne și restul. după preview-ul ăsta ți-aș citi toată istorisirea dintr-o suflare

         pentru textul : noiembrie cu o voce pe fundal (1) de
    __________________________________________________
    09 Dec 2010
  • vladimir: 

    Sa ne limitam doar la a discuta despre text si sa lasam barfa pentru cine este dispus sa isi piarda timpul cu asa ceva. Deoarece nu este prima data cand te lasi furata de peisaj si deraiezi de la norma considera-te avertizata.

         pentru textul : far de
    __________________________________________________
    12 Aug 2008
  • nicodem:  acest dan petruţ camui

    îşi ascute tot mai îndârjit stiletul liric, dă cu el în poezie şi iese foc.

         pentru textul : străini în Bermuda de
    __________________________________________________
    11 Apr 2013
  • a.a.a.:  revenire

    adaugire: un endecasilab si un decasilab iambic

         pentru textul : Răvașe de laLiz (IV) de
    __________________________________________________
    07 Mai 2009
  • Sancho Panza: 

    Sorin, textul nu e rău, dar, având în vedere miza lui, aș aerisi puțin finalul. ( lasă-i și citiorului o temă de gândire, nu îi arunca morala în brațe, ai o proză alegorică aici, nu o fabulă.) Cam așa: "Fără să perceapă câtă vreme trecuse de când părăsise stâlpii de electricitate, ajunse la două bătrâne de zăpadă așezate față în față. Privi cu luare-aminte urmele înșirate dezordonat înainte-i și propriile urme făcute cu bocancii grei: erau identice. Mai bine și-ar construi un iglu, precum eschimoșii, s-ar întinde pe blana sa de oaie și ar aștepta acolo zorile sau moartea cu arama somnului de gheață. Mai bine și-ar continua drumul cât se mai zăresc urmele." mai citim...:)

         pentru textul : Șarpele Midgardului de
    __________________________________________________
    11 Mar 2009
  • sebi:  da, finalul are puterea lui.

    da, finalul are puterea lui. în general textul e prea abstract și prin încărcătura de prețiozități care pot însemna orice: Ca, de exemplu, aici:
    pânză deşirată
    cu regrete
    în aşternutul unui neajuns
    de ajuns
    aţă în acul nevăzătorului
    de iubiri

    neajuns/ ajuns, aici parcă e totuși forțat nonsensul, aproape oximoronic .

    pentru textul : femeie cireaşă amară de
    __________________________________________________
    15 Oct 2012
  • koga ion: 

    erată: preludiu "al" unei; îmi cer scuze

         pentru textul : Aristide Bruant de
    __________________________________________________
    10 Ian 2007

Pagini

mai departe