Comentarii aleatorii

- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul

Format: 2026
  • yester foarte frumos! felicit încă o

    foarte frumos! felicit încă o dată inițiativa! sper să ajung! Vlad, ce e al tău va fi și al meu:)! Este o copertă pe care îmi va fi drag să o deschid, din mai multe motive. Unul este autorul!

    pentru textul : volumul cenaclului Virtualia octombrie 2011 de
    __________________________________________________
    27 Sep 2011
  • a.a.a. - pas -

    Referitor la "obsesie", cred că am făcut o confuzie. Repet, mea culpa!

    "de la proful de sport ori cu gaşca unii" - aici, rămân la părerea iniţială, cu adăugarea faptului că, pentru a se concluziona că versul este disonant, nu ai nevoie de nicio simţire. Dpdv stilistic, versul (unul absolut prozaic - voit sau nu, nu contează) se detaşează cât se poate de clar de restul textului. Iar dacă pentru a cădea de acord asupra acestui aspect cât se poate de evident e nevoie de zece schimburi de comentarii, declar de pe acum că spun "pas".

    pentru textul : de albastru de adânc de muze de
    __________________________________________________
    06 Aug 2013
  • elena istrati Mi-era dor sa te citesc!Imi

    Mi-era dor sa te citesc!Imi place foarte mult pasarea de creta cu ,,stări adînci de migratoare" ca si continuarea acestei penultime strofe. Repetitia ,,mi se" din ultima strofa insa imi cade mie mai putin bine, dar mentine/creste tensiunea pentru finalul deschis interpretarilor :)

    pentru textul : timidă umbra ta de fată de
    __________________________________________________
    28 Noi 2010
  • Călin Sămărghiţan

    A, alma, scuze, intrebai de linii. Nu am gasit alta modalitate ca textul să înceapă mai din interiorul rândului, nu de la capăt. E o chestie de imprimare a unui ritm în citire (după mine).

    pentru textul : Despre pom de
    __________________________________________________
    15 Mar 2006
  • Maria - Doina Daniela! Iertare pentru omiterea lui ,,a" final...

    cauze tehnice...

    pentru textul : stau pe malul unui râu trist de
    __________________________________________________
    13 Sep 2012
  • solomon

    grigore invata sa moara. isi traforeaza cutia, isi planifica ritualul. sunt mai multe, tu unul. multumesc pentru fairplay.

    pentru textul : ferpar de
    __________________________________________________
    16 Iul 2006
  • tincuta

    Am corectat. Mulțumesc.

    pentru textul : O pasăre îmi cântă pe umăr de
    __________________________________________________
    19 Noi 2007
  • Ela

    Cristian, retrag acel mulțumesc care a produs asemenea reacție. Nu mă așteptam. Nu am făcut decât să te rog să revezi regulamentul și îți mulțumeam pentru că iei în seamă comentariul meu. Știi bine că pot comenta pe texte, doar nu e prima oară când ne "întâlnim". Nu văd cu ce am greșit, dar nu contează. Uneori și un "mulțumesc" produce nemulțumire în unii oameni. Așa că voi ține seama și nu îl voi mai folosi decât atunci când cineva chiar face ceva concret pentru mine.

    pentru textul : nu uitați maioneza de
    __________________________________________________
    07 Feb 2006
  • Anonim

    bun, am citit cu atentie textele tale cat si biografia, intrucat nu stiam cine esti si de ce scrii pe o anume tematica. acuma am inteles de unde apar mereu acei bocanci militaresti si consider ca toate poemele tale pot fi grupate intr-un volum si chiar mi se pare interesanta aceasta abordare venita din partea unei poete. se simte linia poetica, se simte usurinta si sinceritatea scrierii, se simte doza de nostalgie. scrii bine si te rog sa continui la fel.

    pentru textul : Cale nouă de
    __________________________________________________
    05 Oct 2008
  • Ioana Dana Nicolae

    Nu mai e vremea astăzi a poeziei "cosmetizate", forțate de regulile prozodice:"Țipete fardează veșteda ninsoare". E tot o poezie veche? Are și lucruri grave, dar nu-mi place, e ca și când ai târî de statuia lui lenin prin oraș numai ca să ne amintim de vremea când mergeam pe la casa scânteii, nu știu de ce mi-am amintit imaginea asta, scuză-mă!

    pentru textul : Orgie (4) de
    __________________________________________________
    25 Mar 2007
  • Crin Felicitari, Adriana! :) Cred ca

    Felicitari, Adriana! :) Cred ca toti abia asteptam s-o citim, sa vedem ilustratiile. Sunt convinsa ca e o bijuterie. :) Te imbratisez!

    pentru textul : Lansare de carte: Adriana Lisandru - "Despre ea, niciodată" de
    __________________________________________________
    02 Mar 2011
  • raulcoldea după o lipsă

    Păi când ziua de ieri îţi face semne cu mâna şi eşti atât de fericit, cred că cel mai important e să îţi aprinzi o ţigară...Asta era cel mai important, nu neapărat că e o brichetă...:)
    Mulţam fain de vizită, e o mare plăcere să primesc un comentariu după o lipsă de vreo două luni...Mă gândeam să vă dau dispărută :))

    pentru textul : în dimineaţa asta cafeaua de
    __________________________________________________
    04 Iun 2010
  • batranutragator dragutel.

    dragutel. are cam mult exces de zel si forteaza limbajul pe alocuri, dar cauta sa se desprinda de mediocritate. cu un bisturiu atent, s-ar mai curata de cateva bubite si ar suna mai autentic. oricum, furnici cu esapament dracuie metalic e prea mult. de asemenea nu vad rostul explicatiei, nu e nevoie sa faci chestia asta - cand scrii un tecst e suficient sa ti-l asumi, prin asta dai dovada de nesiguranta. de altfel un oarecare tremur se simte cand lungesti.
    ma rog, doar o parere.

    pentru textul : Lunea se moare uniform de
    __________________________________________________
    22 Noi 2010
  • Aranca

    pe mine mă obsedează rimele astea căutate în text, în sensul negativ. de ce le vrei? practic diluează esența.

    pentru textul : V de
    __________________________________________________
    01 Iul 2007
  • Călin Sămărghiţan

    Desigur că discuția nu poate fi epuizată. Cu privire la rostul poeziei, sunt convins că fiecare avem un alt răspuns, pe care, probabil, ai curaj să-l spui doar într-un anumit context și nu oricui, deoarece poezia are înțelesuri personale pentru fiecare în parte. Și mai degrabă decât o explicație abstractă, conceptuală, cele mai edificatoare ar fi explicațiile denotative, legate probabil de anumite împrejurări concrete. Poezia cred că are o poziție a-cronică (chiar anacronică, am putea spune), întrucât, ca mesaj, se sustrage timpului, chiar dacă forma se adaptează oarecum tipului de exprimare a societății dintr-o anumită epocă. Există deasemenea o spiritualitate a poeziei, la fel de bine cum există și o imanentizare a ei. Deja, deci, două căi total diferite de urmat în discuție. Fiind receptată în mod subiectiv, cel mai greu este să se încerce o obiectivare a ei, orice tentativă în acest sens neputând fi decât tot o dezvoltare a propriei subiectivități a interpretului. Apoi, cred că e clar că cititorul își alege poezia și nu invers, deci poezia este mai degrabă un termometru decât un termostat. Din perspectiva autorului, poezia este fără doar și poate o stare de grație, cum spune flabra mai sus, dar poate fi și formă de existență. Eu personal înclin să cred că este și o formă de comunicare ce depășește limbajul comun, oferind un alt tip de comunicare umană, prin sugestie, prin imagistică, prin crearea unor relații ce se sustrag unei comunicări denotative, alunecând înspre conotativ, iar prin intersubiectivitate spre, paradoxal, obiectivitate. Poezia cred că e o modalitate de abstractizare (universalizare?) a unor trăiri individuale. Înclin să cred, alături de lingvistul Eugen Coșeriu, că limbajul poetic este limbajul absolut, care cuprinde plenitudinea funcțională a limbajului, unde limbajul de zi cu zi, cel științific chiar, nu sunt decât o deviere și o severă reducere funcțională a limbajului propriuzis. Scopul poeziei deci devine cel al limbajului absolut, de comunicare a ființei. Pentru Coșeriu poezia este "intuiția universalului în faptul individual concret și în același timp, model de universalitate". Continuu, astfel, să cred că o poezie e cu atât mai "mare" cu cât valoarea ei epistemică este mai cuprinzătoare. De aceea un Dante, Shakespeare, Rilke rămân universali. Deci poezia este ieșire din conjuctural, imanent, subiectivism și rutină (așa numita poezie a cotidianului care este distrugătoare pentru autenticul spirit poetic) înspre universal și obiectivare, sau cel puțin o proiectare a lor în universal. Amintesc aici și o expresie tare dragă mie, a lui Vladimir Lossky: "în Paradis limbajul coincidea cu însăși ființa lucrurilor", adică limbajul oferea o comunicare deplină a ființei, fără ascunzișuri ori ocolișuri. Unde cred eu că e marea problemă? Din păcate astăzi predomină poezia banalului cotidian, sau chiar vulgară, poezia jurnalieră, poezia lipsită de conotații, închisă într-un subiectivism fără orizont (asta se publică și asta se premiază), ceea ce este absolut distructiv și este în cele din urmă o trădare a limbajului, a modelului de universalitate coșerian, a spiritualității umane aș adăuga. Acea poezie a cotidianului plat nu poate fi decât o închistare a limbajului la nivelul minim al funcționalității lui, fără a avea măcar intenționalitatea (sau conștiința?) proiectării sale în universal.

    pentru textul : Ce rost are poezia? de
    __________________________________________________
    05 Apr 2009
  • Virgil

    cu siguranță puteai să apeși mai mult pe accelerație. sînt unele versuri unde imaginația mea a agățat cu bara de la scară pînă și bordura regulamentului. dar se merită. artiștii nu se fac. se nasc. și o peniță. de aur țigănesc. pentru angela de la 5 sau pentru marilena de la p7.

    pentru textul : cenusa de fachir de
    __________________________________________________
    29 Mai 2008
  • Virgil

    care este problema Alina? Daca ai o problema tehnica pe hermeneia cu siguranta ca poti contacta pe webmaster

    pentru textul : femeia domnului Pa de
    __________________________________________________
    04 Mai 2008
  • a.a.a. - Cristina -

    La acel tip de stilou m-am gândit. Versul cu "nimicul care se lărgeşte" e o parte dintr-o teorie proprie care mă obsedează: după moarte, până şi nimicul lipseşte. Şi da, faţă de rest, poate fi disonant dpdv ideatic.

    pentru textul : p.s de
    __________________________________________________
    26 Iun 2013
  • Virgil da și nu; faptul că repeți

    da și nu; faptul că repeți „mîna mea” în versurile 3 și 4 din strofa a doua este o redundanță neavenită. cam tot la fel se percepe și folosirea repetată a pronumelor „meu”, „mea”, „mine”, „îmi” ăn aceeași strofă. încearcă să o citești cu voce tare și cu atenție și procedează în consecință.

    pentru textul : Umbra. de
    __________________________________________________
    16 Iul 2011
  • tincuta

    O poezie caldă, ce degajă inocență. Pentru stropul de primăvară, pe care îl lasă fiecărui cititor, un semn de bucurie! tincuța

    pentru textul : Ghiocelul și vântul de
    __________________________________________________
    16 Mar 2008
  • viorelgongu Nu am înţeles ce aţi vrut să spuneţi cu acel

    Nu am înţeles ce aţi vrut să spuneţi cu acel pretenţe.
    Ogarul amuşină.
    Nu cred că este un verb mai potrivit pentru acest fapt.

    pentru textul : vânătoare de
    __________________________________________________
    01 Mar 2012
  • Bott Erată

    „pe care el le-a făcut” - „pe care el nu le-a făcut”

    Eugen

    pentru textul : Singurătate în doi; cu luna în piața romană. de
    __________________________________________________
    17 Iun 2013
  • Cristina Moldoveanu Îmi permit să adaug un

    Îmi permit să adaug un comentariu, notă explicativă în ce priveşte roua de toamnă.
    Pentru cei care ştiu limba engleză:

    http://www.tangdynastytimes.com/2008/09/the-autumn-world-of-dewdrops.html

    pentru textul : Haiku de
    __________________________________________________
    29 Sep 2012
  • Călin Sămărghiţan premiul H

    Arată excelent! Interesantă ideea, merită și motivează. Dacă ajunge să fie obiect și decernat ca premiu, mă înscriu din oficiu la orice concurs. Chiar și de... balet.

    pentru textul : trofeu Hermeneia de
    __________________________________________________
    17 Ian 2010
  • Ottilia Ardeleanu domnilor, vă mulţumesc

    Virgil, mă bucură şi măguleşte asemănarea cu proza cărtăresciană. mă bucură reacţia ta, până la urmă, că am reuşit un text ca acesta.

    Nicholas, acolo citeşte chiar aşa: un capăt ca o limbă de felină pândeşte să muşte violent. până la urmă all view acela nu este neapărat o marcă, citeşte dincolo de asta.

    vă mulţumesc încă o dată, domnilor, pentru rezonanţă.

    pentru textul : femeile de pe la noi de
    __________________________________________________
    13 Oct 2014
  • Aranca

    scuza-ma, in subtitlu mai este o mica greseala de editare "Unei femeii arabe"; corect este"Unei femei arabe" sau "femeii arabe". cred ca vei intelege rolul constructiv al criticii (eu consider prieten pe cel care imi arata defectele, nu pe cel care tace) si vei aprecia gestul meu. ma bucur ca te-am intilnit pe cimpurile hermeneii.

    pentru textul : Gleznele tale de
    __________________________________________________
    08 Noi 2006
  • silvius sper să fi înlăturat poticneala

    Oricum, vă mulțumesc pentru observație și citire.

    pentru textul : Prima noapte stropită cu raze de
    __________________________________________________
    22 Dec 2009
  • batori chiar dacă această poezie îmi dă o

    chiar dacă această poezie îmi dă o stare aşa uşoară de tristeţe, citind-o te cuprinde o nostalgie, este un pretext pentru fiecare autor de pe acest site, să-şi pună întrebarea finală - să ne certăm pentru "toate poemele scrise în gând". Vlad Turbure, da mai terminaţi, domnule, cu ciclul acesta cu Simion că mă întristează de fiecare dată peste măsură şi nu este omenesc!
    Până atunci vă ofer aur 24 de carate (a se face polisemia la "carate" în caz de apocalipsă -21 mai, nu ştim ora exactă) şi Moartea după Simion să fie cu poetul şi numai cu el, amin! că nu văd ce ar mai putea urma...

    Îmi place în mod deosebit acest vers cuminte: "şi mai ales n-am ştiut să cinstesc moartea tatălui meu
    punînd înainte iubirea faţă de femeia mea" - mai mult pentru luciditatea din primul vers - "şi mai ales n-am ştiut să cinstesc moartea tatălui meu" de unde deducem metaforizarea "popasului"- "iată de ce singurul popas la care am rîvnit
    contemplare şi judecată deopotrivă"

    pentru textul : aşteptarea după Simion de
    __________________________________________________
    19 Mai 2011
  • Sancho Panza ”pleoapele încă se desfac

    ”pleoapele încă se desfac
    da da încă se desfac
    ochii îmi privesc în tăcere
    clipele ce se crucifică pe liniile palmei
    fiecare înviind din moartea sa o altă clipă
    (...)
    tăcerea
    vine într-un şerveţel alb
    să-mi şteargă petele”

    îmi plac fragmentele acestea ale poemului. mai ales finalul, foarte sugesriv.

    pentru textul : travaliu de
    __________________________________________________
    19 Apr 2013
  • a.a.a. Reciteşte. Gramatica... Abia abia

    Reciteşte. Gramatica... Abia abia putem vorbi de stil.

    pentru textul : Pe muchie de cuţit de
    __________________________________________________
    15 Dec 2011

Pagini