cred în autenticul acestui monolog poetic, în impactul pe care îl are asupra cititorului, o poezie rostindu-se cu voce tare și clară sincere aprecieri

cu imagini inedite și rafinate. De apreciat abilitatea cu care poetul își conduce cititorii într-un spațiu paralel realului, unde poemul se reconstruiește subtil în magic. Felicitări.

Încerc într-adevăr să renunț la rimă și excesul de genitive.

textul se prezinta curat in fata cititorului, fara abuzuri de forme, fara emfaza insa cu o nota muzicala care, cel putin mie mi-a placut (incep sa o apreciez tot mai mult pe masura ce imbatranesc se pare :-) Remarc "își întâmpină moartea în șoșoni citesc cărți pentru că au forme de aripi" "se îmbrățișează pentru a pune între ei virgulă" - as fi spus aici "pentru a pune intre ei O virgula" dar e doar o parere, tot muzicala :-) Penultima strofa sufera de o usoara "desincronizare" ... panda apoi imediat lovitura, as schimba aici, accentuand, de fapt lasand doar panda, care e in acord cu finalul (care by the way imi place mult) As zice deci " dintre frunze ii pandeste rugina/ o piatra in prastie/ care le va lovi tamplele/ inlocuindu-le". Finalul am zis ca mi-a placut mult. Fara acel "adesea" (care mi se pare ca doar explica inutil) mi-ar fi placut foarte mult. Oricum suficient pentru a impenita aceasta lectura. Felicitari Stefane. Andu

Ioana, mă miră cum tocmai tu nu ai sesizat absența bobadilică a lui ș, dar se mai întâmplă și la case mai măroace!
Gorunule, cred că asta vine cu vârsta, ca la Țebea
Nicholas, mersi, acum știu că îl iubești pe camui

că tot discursul sentimentalist, simbolic, alăturarea asta fără nici o noimă de cuvinte, în scopul obţinerii unui efect sau în scopul de-a impresiona (pentru că, nu-i aşa, asta am învăţat la şcoală, că poezia trebuie să transmită emoţie) practicat pe scară largă, la modul mimetic, inconştient, indispune, aşa este. din păcate, văd că siteul ăsta poate fi situat, fără nici un dubiu, pe primul loc al siteurilor care promovează o astfel de lirică artificială, dubioasă, contrafăcută. nu vă spun din răutate asta, dar lucrurile astea sau spus, într-o formă mult mai elegantă, mai frumoasă, mai percutantă, de aşa multe ori pînă acum. pentru mine este de neînţeles de ce i-am copia pe alţii cînd putem să găsim propriile mijloace de exprimare.
ce apreciez, în schimb, la dvs, este modul civilizat prin care mi-aţi răspuns. motiv pentru care mi-am permis să exprim modestele mele gînduri.
al dumneavoastră,
fidel,
zdroba.

mulţumesc mult pentru trecere şi semnul de lectură Ottilia :)

Emilian, doar tu te puteai gandi la piratul Jack Daniels.:)

"caut bărbat aștept oricît... pot fi recunoscută ușor (o pîine scorțoasă din care se mușcă greu dar încă fierbinte la mijloc) caut bărbat cu intenții serioase voi fi în picioarele goale să-i pot simți căldura" ...eu zic ca asa, anuntul-poezie suna mai "adevarat". si abia acum merita penita almei.

text simplut si cu vreo citeva stingacii. mai ales acei trei de "din" antepenultimul vers sint o dovada de neatentie sau graba. exista un anumit sentiment pastoral care ramine dar probabil ca e mai degraba datorat temei abordate decit exercitiului in sine.

Aș vrea să fac cîteva precizări în cazul în care aceste lucruri nu sînt clare pentru tine. În primul rînd acest site vrea să fie un site cu preocupări literare în limba română. De aceea este necesar (și în cazul de față și regulamentar) ca textele publicate aici să respecte limba, gramatica, etc, a limbii române. Deci pe viitor va trebui să îți editezi cu foarte mare atenție textele înainte de a le posta aici. Eventual rogi pe cineva care cunoaște limba română să o facă. Și apoi le postezi. În caz contrar vom fi nevoiți să le trimitem în șantierul literar. De asemeni cred că ar fi bine să îți completezi profilul în pagina personală pentru ca cititorii să știe de unde vii și cine ești. Precizări din acestea biografice în comentarii nu prea sînt citite de toată lumea.

Oriana, pentru că ți-ai pirdut ceva timp ca să parcurgi două texte ale subsemnatului, îți mulțumesc. În același timp, cu această ocazie, vreu sa fac și următoarele precizări. 1. Nu am pretenția că scriu poezie. Dar sunt un „consumator” de..; câdva, pe timpuri, când am publicat prin Luceafărul, chiar credeam că pot scrie texte poetice. Acum, între două – să le zicem „eseuri” – mai „produc” și eu în joacă câte ceva de acest gen. Eu însumi privesc cu circumspecție încercările mele. Iar eseurile le scriu, în primul rând, pentru a mă lămuri (dacă o să reușesc în timpul care îmi mai stă în față, dar merită să încerc) ce se întâmplă cu mine și cu noi toți acum când toate au devenit impredictibile iar orice previziune pe termen lung sau mediu s-a cam dus. Cel mult mai știm, cu aproximație relativ bună, ce se va întâmpla în zilele următoare (asta în măsura în care nu apare, cumva, un eveniment „catastrofă” gen R. Thom). 2. Pentru a înțelege ce va urma, te rog să suporți câteva date despre subsemnatul. 3. Cu mult timp în urmă, am fost (și am rămas) furat de matematica, îi zic eu ”pură” și de fizică. Pentru fizică, am avut o anumită intuiție specifică prin care aș fi putut să mă realizez. Nu am făcut-o (dar am căutat, tot timpul, să nu mă despart complet de ea, ca și de matematică dealtfel). M-am lăsat furat de IT (și aici, volens, nolens, a trebuit să-mi bag nasul adânc în logică, fundamentele matematicii și lingvistică matematică). Și nu-mi pare rău. Se pare că și pentru asta, am avut ceva înclinații. Pentru că, tot pe timpuri, stăteam nopțile la „porți închise” pe Felix-uri (programând, mai întâi în limbaj de asamblare apoi în altele) și se crea un fel de „telepatie” între mine și calculator: „știam” în ce punct se va opri un program din cauza unei erori, când îl testam. Dădeam „dump” de memorie și primeam confirmarea. Mi-a fost astfel ușor să trec, ulterior, prin „mini” ca să ajung, în final, la Pc-uri și rețele. De asemenea, mi-a fost ușor să trec de la Fortran, la Cobol, Pascal, C, baze de date... și câte și mai câte, inclusiv IA. Și asta pt. că, întodeauna, am „simțit” hard-ul, știind ce se întâmplă la nivelul său când se tot adaugă deasupra treburi din ce în ce mai sofisticate. 4. Sunt convins că explicația pe care o tot caut în „eseurile” mele, nu poate fi găsită decât la intersecția matematicii cu fizica și IT&C + o anumită „filosofie” și, în final, topite toate în „sacralitate” care nu ține de o religie sau alta și care poate fi sugerată prin „artă” și în ultimă instanță, prin „poezie”, în sensul cel mai general posibil. Și, în nici un caz prin ceea ce se numește, acum, „postmodernism” (un „modernism” ajuns la o limită a paroxismului și care se ciclează, pur și simplu într-un do-while fără ieșire al „nimicului”). Ci printr-o nouă abordare căreia-i zic „postmodernă” din lipsa altei denumiri mai potrivite. Optzecismul, domiismul, rupturismul, boierismul etc., etc., etc., dâmbovițene sunt boli ale copilăriei și furtuni într-un pahar cu apă. 5. Revenind la oile noastre. La o poezie „postmodernă” se poate ajunge pe căi multiple. Tu ai ales una bazată tocmai pe matematică, fizică, IT+C. Care mă interesează. 6. Agonia, Hermeneia și alte sit-uri asemănătoare, le tot frecventez pentru a încerca să găsesc promisiuni sau, dacă se poate, certitudini, din punctul meu de vedere, printre textele „poetice” ale celor ce scriu în limba română. (Ceea ce se publică pe hârtie, cu foarte rare excepții, consider că este nesemnificativ). Mărturisesc că, până în prezent, am câștigat singurul pariu făcut cu mine însumi și el se numește Dorin Cozan, căruia, în urmă cu doi ani, am fost primul, dacă nu mă-nșel, care i-am acordat o „+”. Dorin Cozan care a ajuns la poezie plecând de la filosofie și religie. 7. Poți să-mi spui fără reținere dacă mai dorești sau nu să te comentez, știind care este „filtrul” meu vis a vis de tine. Iar comentariile de pe H. care au stârnit unele discuții, sunt departe de duritatea pe care poate o s-o suporți în continuare. Și asta pentru că, din lectura unora dintre texte ce-ți aparțn, precum și din câte am citit despre activitatea ta literară, tu chiar crezi că scrii poezie (și uneori reușești) și asta e bine. Mai adaug: faptul că ești inclusă în tot soiul de comitete și comiții, redacții de reviste, că ești editor pe unele sit-uri literare sau că ai scos niște cărți la o editură nesemnificativă (putea fi și semnificativă) din România, devenind un fel de vedetișoară pe internet, mă lasă rece. Eu vreau de la tine POEZIE. Închei transmițându-ți gândurile mele cele mai bune și îți doresc, din inimă, succes, Gorun Aug. 28, Calgary (unde sunt în vizită la fiica mea, cam de-o vârstă cu tine, tot IT-istă) inainte de a mă întoarce, poimâine, în țară.

Aranca dragă, problema e că textul încadrat la "poezie" e o poezie care nu e deloc. Parcă e un citat dintr-un ghid turistic, doar că acolo mai sunt și poze, să înțelegem și noi, ăștilalți, de pe "ruta Iasi Dorohoi via Trusesti".

v-a scapat un typo in titlu.