luna recita în areopag poeziile mele
poeţii greci homer sappho alcaeus
în loc să asculte priveau din
morminte ca printr-un hublou
rotunjimea cuvintelor
fuga lor secretă încoace şi-ncolo

într-o curtoazie epigramatică
noaptea le explica de ce se distilează
poezia modernă după modelul
edward hirsch

ochii lor parcă iesiţi din cearcăn amfibiu
căutau modelul vechi
geocentric
ăsta nu e acropolisul pe care noi
îl cunoaştem
spunea sappho (ea venea dintr-un
ADN mai aristrocratic)

nu ştiu
i-a răspuns luna
la noi la americani este o vorbă
toss the granny off the cliff
if she is too heavy
(or stiff)