lucian -
Când calc mă dor tălpile.
În carnea lor,
simt praf de stele.
Parcă aș merge peste
coamelor munților!
De fapt, sufăr de o enormă,
De o vastă claustrofobie.
Mi-e frică să stau singur
în noaptea târzie.
Poezie:
Stare
Când calc mă dor tălpile.
În carnea lor,
simt praf de stele.
Parcă aș merge peste
coamelor munților!
De fapt, sufăr de o enormă,
De o vastă claustrofobie.
Mi-e frică să stau singur
în noaptea târzie.
Comentarii
Locuri comune
vladimir -
Mircea eu sunt de acord ca e bine sa tindem spre simplitatea expresiei insa cu "praf de stele", "enormă și vastă claustrofobie" nu cred ca o vom obtine. Doua ar fi motivele... 1.folosirea in exces, in locuri care exced chiar sfera poeziei, ceea ce conduce la estomparea ideii de inedit care te face sa citesti textele pana la capat. 2.Saracia expresiei chiar daca tu vrei sa ne conduci spre o poezie de atmosfera.
exercitiu
lucian -
vladimir, sunt de acord cu observatiile tale si iti multumesc pentru ele, dar daca mi/ai fi citit si alte texte ai fi inteles ca poezia aceasta nu ma caracterizeaza si este doar un experiment.