Textul este unul valoros. Am vrut să-ţi scriu câteva observaţii. Nu le mai scriu. Finalul este foarte bun. Nu înţeleg de ce un final de poezie ar trebui să nu fie previzibil, de parcă ar fi final de roman poliţist.
Nicholas, știu că ești sincer. Se întâmplă ca uneori să rezonăm, alteori nu. Sincer îți spun că scrisul tău încă nu mi te recomandă. Dar poți să mai treci. Cred în emancipare:)
Ottilia, este un pasaj compus prin elemente anume (substantive, atribute) care conduc spre nostalgie. Iar nostalgia nu poate fi dinamică:) Mulțumesc frumos de semn!
Tu vrei să creezi, aici, o ierarhie paralelă. N-ai să convingi pe nimeni. E și motivul pentru care Hermeneia e un site agonizant. Cum adică să nu te intereseze ce reprezint eu în România? Păi atunci tu ce reprezinți și unde reprezinți? Site-ul tău nu reprezintă nimic în ceea ce privește impunerea de valori. E doar un mijlocitor al dialogului și nimic mai mult. În orice caz, atunci când nu excluzi materiale precum al lui Prepuță, te compromiți definitiv. Înseamnă că ești un frustrat pe care valorile indiscutabile sau stelele fixe ale spiritualității îl deranjează. Cu asemenea inși n-am ce să discut. Să fii sănătos și fericit!
La specia haiku ești maestru, recunosc, te citesc de ceva vreme ca să am dreptate afirmând asta. A doua poezie este deosebită nu atât prin imagine, cât prin viziunea ludică a detașării, a decupării cauzei de efect: "pe urmele frunzelor doar eu și vântul.", iar prima prin imaginea solemnă a lumii răsturnate. Cu prietenie, i.
un text care mi-a plăcut foarte mult. pentru că în el găseşti pasaje care te fac să te simţi bine. nu cred că este SF, se înscrie mai degrabă pe o linie existenţială, uşor psihologică, prin stări, trăiri, imagini care transmit ca de exemplu:
Copilul cel mic calcă prin cioburi
"Cu papucii de gumă.
A învățat să scrie, știe multe
Cuvinte. Și mă întreabă.
Mamă, cu ce rimează mâine?
Cu pâine. Și câine"
altfel spus după cum vreau eu să văd, pentru că ne lasă autoarea această libertate, aş spune omul şi bucata de pâine este un câine pentru că rimează cu mâine, mâine fiind o zi, un drum, viaţa prin care trebuie să păşim. suntem nişte copii cu papuci din gumă, călcăm prin cioburi cu ei, uite câte ştim noi, mamă! suntem la fel, eu şi cu tine deşi aici nu rimează.
eu las o peniţă. pentru aceste versuri m-am oprit în mod deosebit.
poate ne spui ce forma de poezie extrem orientala ai folosit aici. nu de alta dar criteriile formale ale acelor tipuri de literatura sint foarte stricte. le cunosti?
titlul ar putea fi inteles astfel: rosul parului e gestul celui prins in interiorul unui familiar stapanit de groaza/angoasa, prin care, nu atat incearca sa rupa legatura cu trupul, corporalitatea, cat executa o miscare-tip, o reactie naturala a organismului in fata congelarii/contaminarii. asa cum mana taiata inca misca.
mie îmi place acet poem. nu este nici pe departe vorba despre "solitudine". aici - "venele doar un alt labirint prin care îmi rătăcește sângele căutând o ieșire" ... frumos cum sângele rătăcește prin alt labirint. concluzie: - un poem scris cu grijă. un poem unde nisipul acoperă o fotografie... a mai rămas muzica pentru a ne escalada simțurile... a mai rămas fumul... Madim
...dar te rog reediteaza textul (e un buton in bara de deasupra lui), ca sa nu fiu nevoita sa-l duc in Santier.
ii voi schimba incadrarea eu - de la "spiritualitate" (??) la "jurnal".
cred ca depinde foarte mult de perceptie stiu ca e un text care "respinge" dar oare nu e vremea sa o lasam mai domol cu masina de sirop... nu stiu daca cere numai adverb, poate cere si complement am sa fac un exces de modestie si o sa spun ca mi-a placut... sa o scriu
daca scot cuvantul iubire se intelege apoi cumva cum ca poemul inaintas de primavara e opiaceul? el e doar n efect. daca spun iubire la sfarsit mi-se pare lipsit de sens.
stiu ca nu e un poem puternic, iar daca scot iubire parca ii iau toata forta.
daca o las subanteleasa ma simt frustrata.
părpăuță, nu cred ca ma intereseaza ce alte activitati mai ai. ti-am spus cum functioneaza lucrurile aici. in legatura cu textul de mai sus am sa scriu un comentariu cind voi avea timp. dar te rog sa tii cont ca site-ul hermeneia nu este un tabloid si nici nu este profilat pe articole de scandal cu pretentie de autenticitate dar care nu o poate dovedi decit vreun strabunic mort inainte de primul razboi mondial. pentru ca daca este sa fabulam si eu pot sa scriu despre aventurile incestuoase ale domnului Manatu pe care mi le-a povestit un coleg care a murit de ftizie anul trecut la Focsani. Daca o luam pe ulei nu ne mai oprim nicaieri, nu crezi?
„să fie ora două fix dimineața”... Sună anapoda.
„Niște amici care trebuia să vină” ... În ce limbă este scrisă propoziția asta?
„Niște amici care trebuia să vină pe la tine și încă vreo câteva cucoane pe care nu le-am suportat niciodată.”... unde este predicatul în propoziția/fraza asta?
„uitai să-mi dai de covrig”... expresie agramată sau neglijentă
Eu zic să corectezi textul și să nu mai publici neglijent. Data viitoare voi fi nevoit să îl trimit în șantier fără explicații.
Nicodem, frumos poem, mai ales partea aceea cu 'dorul de țară' și mie mi se pare inspirată.
Cât privește snipetul cu monstrul narcotic, dacă a fost 'adăogat' doar pentru a susține titlul atunci cred că poate fi 'scus' sau 'înlocoit' fără regrete.
Margas
o, ce frumoasa plutire peste mit, Ani! maximul de elocventa si maximum de eficienta in folosirea celor trei simboluri: "femeia fara judecata", fecioara si sabia. da, mi-as fi dorit sa pot scrie Graalul asa! toata admiratia!
mă măgulești snowdon king. nu știam că te am de fan. dar e măgulitor să știi că cineva îți urmărește persoana, gestica, timbrul vocii. ohohooo! ai grijă cu declarații din astea că lumea mai intră și la bănuieli. anyway, mă măgulești. și ce este rău în a avea fun? deși nu îmi imaginez să fi spus asta. dar dacă mi-o poți arăta într-o înregistrare mai vorbim. în orice caz, de unde știi tu că răspunsul acela este exhaustiv? de ce ar trebui să fiu exhibiționist (ca tine probabil) și să îmi flutur plîngăcios tot interiorul meu înaintea unui auditoriu? chestia asta cu ridicatul fustelor (care văd că pe tine te pasionează) mie îmi repugnă. mi se pare absurd să îmi pretinzi să am aceleași preferințe dubioase pentru „destăinuiri grandomaniacale” precum ionuț caragea. ceea ce mă miră este faptul că nu îți dai seama că mai toată lumea rîde (și rîdea și la val david) privind acest comportament la tine. dar dacă ții cu tot dinadinsul să fii clown e ok pentru mine. dar nu te amăgi că oamenii te-ar privi ca pe un fel de geniu neînțeles. asta dacă vrei să locuiești în mijlocul realității și nu într-o fantasmagorie pe care cu grație ți-o imaginezi. cînd mi-am lansat volumul la cluj și la iași am spus poate ceva mai mult. oricum la val david nu mă aflam între prieteni. iar eu, probabil este deja evident, nu mă deschid între străini.
mă măgulești cu siguranță și cînd mă compari cu sorescu, eminescu, corbu, cărtărescu sau buchovski. chiar dacă sub o formă paternal-dojenitoare, alăturarea îmi face cinste dar nu o iau în serios. sînt convins că sînt destui care abia așteaptă acum să facă mișto despre acest lucru.
apreciez, așa cum am spus, interesul tău pentru „opera” mea. dar există și persoane ceva mai calificate care și-au exprimat opinia. și, by the way, nu le-am cumpărat-o. dar îți spun deschis, nu mă prea afectează. am mai spus-o, nu sînt poet. iar motivele pentru care scriu sînt foarte personale (dacă poate fi folosit superlativul..). dincolo de unde îți este ție îngăduit să o faci pe paparazzo.
Poate puteți face în așa fel încât textul comentariului să se salveze în cazul în care cineva uită să pună titlu respectivului comentariu. Eu am pierdut 3 rânduri, mă gândesc la cei care scriu un psot lung, uită să pună titlul, si... ura și la gară!
Sunt începătoare. Am postat un text şi am dat clic pe ''publicat'', însă nu ştiu unde s-a dus textul. Nu-l mai găsesc. Rog pe cineva dintre membrii vechi ai site-ului să-mi explice ce s-a întâmplat cu textul meu.
Mulţumesc.
Un text complet care in afara unor bucati pentru care nu ai avut destul liant destul da aparenta unei structuri inchegate si logice. Cu o mentiune pentru sfarsit, care este remarcabil.
Primo, nu mă mai miră că un distins membru usrr (un r în plus) poate să scrie așa, de la obraz 'ați citit INTEGRAL TOT ce am scris eu'... probabil că bietul comentator care a îndrăznit să-i spună lui Paul să renunțe la chestiile astea expirate nu reușise performanța de a citi INTEGRAL chiar TOT ce a scris yesterdaypoet... citise și el INTEGRAL doar PARȚIAL că nu l-a mai dus naturelu' să integreze total și s-a pus pe derivat parțial că așa-i viața.
Secundo, poemul ăsta Paule pute a sertare de fată bătrână îndesate cu albume pline de flori presate printre pagini. N-are nerv, nu are stil, ca să nu mai vorbim de copy-cat-urile stănesciene 'mâini absurde'... nocturnele lui chopin?? come on!
Boring, absolutely boring.
în primele 10 texte, cinci le-am votat. m-am apropiat, să zicem, de ceea ce juriul a considerat a fi cele mai bune zece texte. oricum, felicit pe toţi participanţii. curajul ar trebui să fie instrumentul nostru de scris.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Merci, Emilian. Intr-adevar, asta caut. Sa "spun" fara cuvinte "mari" ori constructii "savante" :)
pentru textul : Aici începe totul deTextul este unul valoros. Am vrut să-ţi scriu câteva observaţii. Nu le mai scriu. Finalul este foarte bun. Nu înţeleg de ce un final de poezie ar trebui să nu fie previzibil, de parcă ar fi final de roman poliţist.
pentru textul : salt nestabilizat prin trapa toamnei deNicholas, știu că ești sincer. Se întâmplă ca uneori să rezonăm, alteori nu. Sincer îți spun că scrisul tău încă nu mi te recomandă. Dar poți să mai treci. Cred în emancipare:)
Ottilia, este un pasaj compus prin elemente anume (substantive, atribute) care conduc spre nostalgie. Iar nostalgia nu poate fi dinamică:) Mulțumesc frumos de semn!
pentru textul : schit deTu vrei să creezi, aici, o ierarhie paralelă. N-ai să convingi pe nimeni. E și motivul pentru care Hermeneia e un site agonizant. Cum adică să nu te intereseze ce reprezint eu în România? Păi atunci tu ce reprezinți și unde reprezinți? Site-ul tău nu reprezintă nimic în ceea ce privește impunerea de valori. E doar un mijlocitor al dialogului și nimic mai mult. În orice caz, atunci când nu excluzi materiale precum al lui Prepuță, te compromiți definitiv. Înseamnă că ești un frustrat pe care valorile indiscutabile sau stelele fixe ale spiritualității îl deranjează. Cu asemenea inși n-am ce să discut. Să fii sănătos și fericit!
pentru textul : Povestiri de la Borta Rece deLa specia haiku ești maestru, recunosc, te citesc de ceva vreme ca să am dreptate afirmând asta. A doua poezie este deosebită nu atât prin imagine, cât prin viziunea ludică a detașării, a decupării cauzei de efect: "pe urmele frunzelor doar eu și vântul.", iar prima prin imaginea solemnă a lumii răsturnate. Cu prietenie, i.
pentru textul : Haiku-uri deun text care mi-a plăcut foarte mult. pentru că în el găseşti pasaje care te fac să te simţi bine. nu cred că este SF, se înscrie mai degrabă pe o linie existenţială, uşor psihologică, prin stări, trăiri, imagini care transmit ca de exemplu:
Copilul cel mic calcă prin cioburi
"Cu papucii de gumă.
A învățat să scrie, știe multe
Cuvinte. Și mă întreabă.
Mamă, cu ce rimează mâine?
Cu pâine. Și câine"
altfel spus după cum vreau eu să văd, pentru că ne lasă autoarea această libertate, aş spune omul şi bucata de pâine este un câine pentru că rimează cu mâine, mâine fiind o zi, un drum, viaţa prin care trebuie să păşim. suntem nişte copii cu papuci din gumă, călcăm prin cioburi cu ei, uite câte ştim noi, mamă! suntem la fel, eu şi cu tine deşi aici nu rimează.
pentru textul : aleea cu cireși deeu las o peniţă. pentru aceste versuri m-am oprit în mod deosebit.
poate ne spui ce forma de poezie extrem orientala ai folosit aici. nu de alta dar criteriile formale ale acelor tipuri de literatura sint foarte stricte. le cunosti?
pentru textul : ascultând ploaia deîn constrast
pentru textul : Trăiește capra vecinului detitlul ar putea fi inteles astfel: rosul parului e gestul celui prins in interiorul unui familiar stapanit de groaza/angoasa, prin care, nu atat incearca sa rupa legatura cu trupul, corporalitatea, cat executa o miscare-tip, o reactie naturala a organismului in fata congelarii/contaminarii. asa cum mana taiata inca misca.
pentru textul : iarna îmi vine să-mi rod părul demie îmi place acet poem. nu este nici pe departe vorba despre "solitudine". aici - "venele doar un alt labirint prin care îmi rătăcește sângele căutând o ieșire" ... frumos cum sângele rătăcește prin alt labirint. concluzie: - un poem scris cu grijă. un poem unde nisipul acoperă o fotografie... a mai rămas muzica pentru a ne escalada simțurile... a mai rămas fumul... Madim
pentru textul : Solitudine de...dar te rog reediteaza textul (e un buton in bara de deasupra lui), ca sa nu fiu nevoita sa-l duc in Santier.
pentru textul : un inceput deii voi schimba incadrarea eu - de la "spiritualitate" (??) la "jurnal".
cred ca depinde foarte mult de perceptie stiu ca e un text care "respinge" dar oare nu e vremea sa o lasam mai domol cu masina de sirop... nu stiu daca cere numai adverb, poate cere si complement am sa fac un exces de modestie si o sa spun ca mi-a placut... sa o scriu
pentru textul : apocalipsa după mine deAdrian îţi mulțumesc frumos pentru părere.
pentru textul : pustiului nu-i este dat să fie mamă dedaca scot cuvantul iubire se intelege apoi cumva cum ca poemul inaintas de primavara e opiaceul? el e doar n efect. daca spun iubire la sfarsit mi-se pare lipsit de sens.
pentru textul : poem înaintaş de primăvară destiu ca nu e un poem puternic, iar daca scot iubire parca ii iau toata forta.
daca o las subanteleasa ma simt frustrata.
părpăuță, nu cred ca ma intereseaza ce alte activitati mai ai. ti-am spus cum functioneaza lucrurile aici. in legatura cu textul de mai sus am sa scriu un comentariu cind voi avea timp. dar te rog sa tii cont ca site-ul hermeneia nu este un tabloid si nici nu este profilat pe articole de scandal cu pretentie de autenticitate dar care nu o poate dovedi decit vreun strabunic mort inainte de primul razboi mondial. pentru ca daca este sa fabulam si eu pot sa scriu despre aventurile incestuoase ale domnului Manatu pe care mi le-a povestit un coleg care a murit de ftizie anul trecut la Focsani. Daca o luam pe ulei nu ne mai oprim nicaieri, nu crezi?
pentru textul : Povestiri de la Borta Rece deCliseistic, predictibil si lozicard :)). Ia scrie tu Virgil, textul cu "caut femeie", sa vedem cum iese. :P
pentru textul : Blind date depoezia ta mi-a amintit fara sa vreau de sorin stoica. ai reusit sa vorbesti despre deznadejde fara sa cazi in patetic.
dau penita, pentru ca nu e usor sa vorbesti cu usurinta asta despre boala sau moarte. nici despre poeti de altfel.
pentru textul : Lunea se moare uniform de„să fie ora două fix dimineața”... Sună anapoda.
„Niște amici care trebuia să vină” ... În ce limbă este scrisă propoziția asta?
„Niște amici care trebuia să vină pe la tine și încă vreo câteva cucoane pe care nu le-am suportat niciodată.”... unde este predicatul în propoziția/fraza asta?
„uitai să-mi dai de covrig”... expresie agramată sau neglijentă
Eu zic să corectezi textul și să nu mai publici neglijent. Data viitoare voi fi nevoit să îl trimit în șantier fără explicații.
pentru textul : imagini de lipit pe torpedou deNicodem, frumos poem, mai ales partea aceea cu 'dorul de țară' și mie mi se pare inspirată.
pentru textul : newsflash deCât privește snipetul cu monstrul narcotic, dacă a fost 'adăogat' doar pentru a susține titlul atunci cred că poate fi 'scus' sau 'înlocoit' fără regrete.
Margas
ca intr-o zi am sa rescriu poemul doar pentru final:) multumesc Maria!
pentru textul : să nu mă ștergi din cartea vieții doamne dedragii mei, cel mai bine este la Polul Nord, unde oamenii de zapada nu se topesc...decat din iubire.
pentru textul : Omul de zăpadă deo, ce frumoasa plutire peste mit, Ani! maximul de elocventa si maximum de eficienta in folosirea celor trei simboluri: "femeia fara judecata", fecioara si sabia. da, mi-as fi dorit sa pot scrie Graalul asa! toata admiratia!
pentru textul : profeții demă măgulești snowdon king. nu știam că te am de fan. dar e măgulitor să știi că cineva îți urmărește persoana, gestica, timbrul vocii. ohohooo! ai grijă cu declarații din astea că lumea mai intră și la bănuieli. anyway, mă măgulești. și ce este rău în a avea fun? deși nu îmi imaginez să fi spus asta. dar dacă mi-o poți arăta într-o înregistrare mai vorbim. în orice caz, de unde știi tu că răspunsul acela este exhaustiv? de ce ar trebui să fiu exhibiționist (ca tine probabil) și să îmi flutur plîngăcios tot interiorul meu înaintea unui auditoriu? chestia asta cu ridicatul fustelor (care văd că pe tine te pasionează) mie îmi repugnă. mi se pare absurd să îmi pretinzi să am aceleași preferințe dubioase pentru „destăinuiri grandomaniacale” precum ionuț caragea. ceea ce mă miră este faptul că nu îți dai seama că mai toată lumea rîde (și rîdea și la val david) privind acest comportament la tine. dar dacă ții cu tot dinadinsul să fii clown e ok pentru mine. dar nu te amăgi că oamenii te-ar privi ca pe un fel de geniu neînțeles. asta dacă vrei să locuiești în mijlocul realității și nu într-o fantasmagorie pe care cu grație ți-o imaginezi. cînd mi-am lansat volumul la cluj și la iași am spus poate ceva mai mult. oricum la val david nu mă aflam între prieteni. iar eu, probabil este deja evident, nu mă deschid între străini.
pentru textul : Poemul fără de sfârşit demă măgulești cu siguranță și cînd mă compari cu sorescu, eminescu, corbu, cărtărescu sau buchovski. chiar dacă sub o formă paternal-dojenitoare, alăturarea îmi face cinste dar nu o iau în serios. sînt convins că sînt destui care abia așteaptă acum să facă mișto despre acest lucru.
apreciez, așa cum am spus, interesul tău pentru „opera” mea. dar există și persoane ceva mai calificate care și-au exprimat opinia. și, by the way, nu le-am cumpărat-o. dar îți spun deschis, nu mă prea afectează. am mai spus-o, nu sînt poet. iar motivele pentru care scriu sînt foarte personale (dacă poate fi folosit superlativul..). dincolo de unde îți este ție îngăduit să o faci pe paparazzo.
Multumesc frumos pentru trecere!
pentru textul : cum reuşesc să spun în poezie „te iubesc” dePoate puteți face în așa fel încât textul comentariului să se salveze în cazul în care cineva uită să pună titlu respectivului comentariu. Eu am pierdut 3 rânduri, mă gândesc la cei care scriu un psot lung, uită să pună titlul, si... ura și la gară!
pentru textul : Răvașe de laLiz (IV) deSunt începătoare. Am postat un text şi am dat clic pe ''publicat'', însă nu ştiu unde s-a dus textul. Nu-l mai găsesc. Rog pe cineva dintre membrii vechi ai site-ului să-mi explice ce s-a întâmplat cu textul meu.
pentru textul : Bun venit pe Hermeneia 2.0 deMulţumesc.
Un text complet care in afara unor bucati pentru care nu ai avut destul liant destul da aparenta unei structuri inchegate si logice. Cu o mentiune pentru sfarsit, care este remarcabil.
pentru textul : querida dePrimo, nu mă mai miră că un distins membru usrr (un r în plus) poate să scrie așa, de la obraz 'ați citit INTEGRAL TOT ce am scris eu'... probabil că bietul comentator care a îndrăznit să-i spună lui Paul să renunțe la chestiile astea expirate nu reușise performanța de a citi INTEGRAL chiar TOT ce a scris yesterdaypoet... citise și el INTEGRAL doar PARȚIAL că nu l-a mai dus naturelu' să integreze total și s-a pus pe derivat parțial că așa-i viața.
pentru textul : trailer pentru balconul meu deSecundo, poemul ăsta Paule pute a sertare de fată bătrână îndesate cu albume pline de flori presate printre pagini. N-are nerv, nu are stil, ca să nu mai vorbim de copy-cat-urile stănesciene 'mâini absurde'... nocturnele lui chopin?? come on!
Boring, absolutely boring.
voyons voir : je t'aime - moi aussi _ mais moi non plus - je t'aime encore plus _ mais je ne t'aime pas du tout...:)
pentru textul : top secret deîn primele 10 texte, cinci le-am votat. m-am apropiat, să zicem, de ceea ce juriul a considerat a fi cele mai bune zece texte. oricum, felicit pe toţi participanţii. curajul ar trebui să fie instrumentul nostru de scris.
pentru textul : Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” - rezultatele votului juriului dePagini