Ca un animal fractal
Tocmai ai studiat starea mea de înmulțire
un gest de nimic, un fel de clipire
Si stai dupa perdeaua de mucava
rostogolind onomatopee
bizare
neîndrăznind ochiul sa-l îndrepți
spre partea mea cea mai obtuză
unde sinus e un domeniu în sine
unde fragii au gustul toamnei pârguite
pe dealuri arse
de pe malul Odessei
tu, algoritm ghemuit
singurul lucru cert
este un dor insuportabil
de iubire
împărțită fractal
cu tine străvezie
tangent
Experiment literar:
Comentarii
Ela -
Nu îmi place (mie, personal): "perdeaua de mucava" și "partea mea cea mai obtuză", "neîndrăznind ochiul să-l îndrepți", "dor insuportabiul de iubire" - expresii cumva demult apuse. M-ai surprins cu: "animal fractal", "rostogolind onomatopee bizare", "tu, algoritm ghemuit". o frumusețe bizară, da, în acest portret. Însă nu știu de ce străveziul nu capătă aici forța spre a se impregna în cititor. Sau, mă, rog, în acest cititor. Voi reciti și mâine, poate se schimbă obtuzul meu. :)
nepotul lui rameau -
Pentru Ela : 1-" S-a scris atât de mult încât, fatal, tot ce se mai scrie pare că s-a mai spus. Se repetă, conștient sau inconștient, aproape fond și formă, de condeiele de meserie și de acei de bună-credință care au curajul să creadă că sunt cu totul originali." (George Bacovia) 2- Cinstit si sincer sunt uimit de haosul literar, TOTI scriu, toti publica, e o efervescenta cum numai la Renastere am cunoscut . Crezi ca mai avem ceva de inventat? De zis?