"Biblia ne povesteşte de Samson, cum că muierea/ Când dormea, tăindu-i părul, i-a luat toată puterea/ De l-au prins apoi duşmanii, l-au legat şi i-au scos ochii,/ Ca dovadă de ce suflet stă în piepţii unei rochii..."
Nu?
"ca să existe unele lucruri nu trebuie să vorbească ele doar sînt pentru vremea cînd ochii vor fi pregătiți" - poate prea retoric "fără tine e ca și cum ai dormi noaptea cu ușa deschisă și dimineața te trezești gripat sau ca și cum realizezi..." - probabil as fi preferat folosirea persoanei intii "zilele mele încep cu accidente niște tineri s-au făcut zob pe dn nu știu care dau fuga la hartă să văd dacă e drumul tău de întoarcere mă rog să ajungi acasă cu bine" - relativ melodramatic in umila mea opinie (mai ales finalul) "ca să exist nu trebuie să vorbesc să mănînc să să mă spăl pe față nu trebuie să am dantura completă trebuie doar să mă rog să-ți fie bine într-o zi vei fi pregătită vei ști că eu am făcut toate minunile din viața ta" - am inteles ca acesta este intr-un fel un poem de dragoste dar versurile de mai sus mi se par simplute si mai degraba "emotionalitati" decit poezie. "de nu m-ai crede ți-aș spune că-l am pe dumnezeu la degetul mic e topit după mine nu am făcut lumea dar am crescut oameni cum am știut mai bine" - putin cam copilareasca strofa asta "de astăzi ambulanțele vor transporta miri la starea civilă moartea e ca un mijloc de transport în comun mergi două trei stații și ai ajuns" - textul asta incepe sa semene cu o colectie de cimilituri sau ziceri mai mult sau mai putin batrinesti, si tot mai putin cu poezie. Finalul e la fel de simplut.
Și ca să vezi cîtă pasiune pentru literatură este pe Hermeneia. Am postat " constrîngere poetică sau text după imagine impusă 13" și are doar 13 vizionări și nimeni nu a scris nimic acolo. Am postat anunțul ăsta "incendiar" și a ajuns la 110 vizionări și lumea se tot înghesuie să facă "literatură" aici. Nu vreau să "desființez" pe nimeni din cei care au comentat aici dar am așa o impresie că mai bine începeam un blog de canacan că aveam mai multă căutare decît cu Hermeneia.
cum putem fi vinovati perfect? de ce compari "cuvîntul" la singular cu "dervișii" care sunt la plural? de ce "carapacea asta din zile și soare" și nu "carapacea asta din argint clocit"? de ce nu-mi raspunzi la comentarii? de ce? mi-a plăcut tensiunea oferită de sentimentul de vinovație în așternuturi. ptr asta penită!
body are inregistrari, pentru inveselirea neamului. am cautat si textul alinei sa ii zic vreo doua, dar, daca tot sunt aici... alina, toata aprecierea pentru tot ce faci. virtualia nu ar exista fara tine. imi place si afisul. va tin pumnii, copii!
Mi-au plăcut foarte mult versurile acestea, ritmul în care s-a scris poezia, finalul care, oarecum, m-a amuzat, în sensul bun al cuvântului. Cu duşmanii care-ţi zic: "să-l lovim acolo unde îl doare" - simplu şi sincer. Şi dacă în poezie putem fi la obiect, tu ai reuşit la final să ne aduci cu picioarele pe pământ.
"De ce este forțată "Liniştea zgomotului (de fond)" ? Nu este „forțată” orice metaforă sau orice sugerare prin paradox?" (V. T) - metafora (a dăuga peste sens) în sine este o forţare a limbajului, de acord, am spus-o şi eu de curând. Doar că ea este şi cumva necesară, în acelaşi timp. De ce este forţat "liniştea zgomotului"? Pentru că, 1. este o construcţie antitetică, paradoxală, iar mecansimul ăsta s-a folosit atât de mult, încât nu mai surprinde cu nimic, aproape indifrent de context, şi 2. nu cred că ai epuizat toate formele de sugestie a liniştii din zgomot, pentru a te folosi de expresia brută a acesteia, ca să spun aşa.
"Iar „facilitatea” este neaparat un defect?" (V. T) - dacă ne situăm în contextul în care am afirmat, la nivel subînţeles, că facilitatea este un defect, răspunsul este "da". Pentru că, în ceea ce priveşte construcţiile/metaforele genitivale, este vorba despre o lejeritate care ia minţile, dă dependenţă, deci reflex. Spunea cineva că un poet slab se recunoaşte (şi) după frecvenţa cu care foloseşte punctele de suspensie. Eu aş adăuga aici şi metaforele genitivale. De ce? Pentru că: se iau două substantive la liberă alegere (să spunem "scaun" şi "gripă", că tot e sezonu' răcelilor), şi avem: 1.scaunul gripei, 2.gripa scaunului. Wow! Mai dăm de un cititor de grabă vărsătoriu de sentimente, care se apucă să dea simboluri intercontextuale (înţelepciune ptr scaun, de exp), şi uită-te ce poezie faină iese.
Aşadar, da, în cazul ăsta, facilitatea este un defect.
"Trebuie sa scriem contorsionat, dificil?" (V. T) - n-am spus asta, nici n-am dat de înţeles. Dar bănuiesc că întrebarea era retorică. Am răspuns, totuşi.
Nu "bucuria cuvântului nerostit" sună prăfuit, ci "cuvântul(ui) nerostit", care, trebuie să fii de acord cu mine, este un megaclişeu. Şi de aici, niciun context nu te mai scoate.
Astea-s părerile mele, şi nu au pretenţia adevărului sui-generis.
Ecaterina, imi cer scuze pentru expresia folosita. Nu m-ai suparat cu nimic. Recunosc ca textul nu este grozav. De aceea a si fost pus de la bun inceput in cutia cu nisip. Apreciez insa ca ti-ai facut timp pentru el.
Ottilia, te miri cum dăm cu nuca-n ...cleşte, uneori. ai dat foc cernelii şi iată ce a ieşit.
şi eu zic peniţă, deşi pe ici pe colo textul trebuie aerisit. uite un exemplu: la "eşarfe înflorate de curcubeu cu
un capăt ca o limbă de felină pândeşte să muşte violent", nu trebuia un care intre felină si pândeşte? la "tablete all view ating" asociate cu
unghiile false, nu prea înţeleg. se vrea cumva all view rating? dar textul e bun şi merită peniţă. pentru că se scrie cam rar asemenea texte.
mi-se pare un poem tare dramatic, care ar fi putut fi mai esentializat. aici m-am oprit si pentru aceste versuri am lasat un semn:
"poate că așa sîntem cu toții
niște oarecari buni de dat la schimb"
iti vine sa incepi a explica, a lua in brate: tu nu intelegi si dai vina aiurea nici tu nu cunosti pe cine, insa te-ai orientat bine:
"cum poți fi atât de divin
în ritmul pe care mi-l bați cu piciorul
în fiecare marțe și vinere
știu Te enervează că niciodată nu țin post
dar și pe mine mă aduce în culmea nebuniei
că fix de craciun
mi-i iei la Tine pe toți cei dragi"
adica pe ceva fals.
Am uitat să precizez că poetul Guillen din poem este Jorge Guillén. Într-adevăr a ales să scrie vesel și optimist, deși în viața avea o fire foarte melancolică. "Blade Runner" a fost votat drept cel mai bun film S.F. de către oamenii de știință: Eminent world scientists have voted Ridley Scott's Blade Runner the best science fiction film to date. http://news.bbc.co.uk/1/hi/entertainment/film/3600802.stm Interesant e că unii savanți au zis că Blade Runner e nu numai cel mai bun film S.F., dar și cel mai bun film ever. Desigur, astfel de topuri sunt subiective. Mie ecranizarea lui Tarkovski nu mi-a plăcut, poate pentru că m-a impresionat cartea prea mult. La fel în cazul "Picnicului la marginea drumului". Când apuci să citești o carte genială, nicio ecranizare nu mai se ridică la nivelul așteptărilor pe care ți le-ai creat prin imaginație. Mulțumesc pentru discuții. Nu ar trebui să ne facem un blog, unde să ne strângem mai mulți cu astfel de pasiuni? :)
ce faci paul? ce e atit de bestial sa abuzezi de un sistem? sau acum au descoperit romanii internetul si nu stiu cum sa ii manince mai repede lebedele? te avertizez ca la urmatoarea experienta de genul asta s-a putea sa ai contul suspendat. in plus, a incepe sa te "comentezi" singur e si de prost gust nu numai "neregulamentar"
Nu am ascultat/vizionat/etc intervenția domnului Cristian Tudor Popescu. Dacă însa aceasta a fost concluzia domniei sale sînt surprins. Pentru că, deși înțeleg că este atras uneori de exprimări oarecum populiste, concluzia aceasta mi se pare destul de superficială chiar și cu o astfel de justificare. Pentru că (și asta este părerea mea) chiar și un licean ar fi putut ușor ajunge cel puțin la concluzia că formula lui Eminescu este probabil o șarjă la adresa religiei instituționalizate și nu împotriva credinței sau spiritualității per se. Și chiar dacă să presupunem Eminescu ar ataca acolo însăși credința, este de-a dreptul naiv să tragi o asemenea concluzie definitorie (ateismul) pe baza unui singur vers. La urma urmei avem de-a face cu un romantic care oricît de inteligent ar fi este foarte vulnerabil la emoții care mai de care mai puternice. Și pentru că am menționat de romantism, cred că o minimă idee despre acesta te poate convinge că este foarte greu să crezi că un romantic poate fi ateu. Eminescu poate nu a fost creștin, poate nu a fost creștin ortodox, poate a fost deist, sau spiritualist, sau Dumnezeu mai știe ce-o fi fost, dar este foarte, foarte greu să îi citești textele și să ajungi la concluzia ca ar fi fost ateu. Dacă numai și pentru simplul fapt că un ateu în principiu este mult mai rațional și mai cinic decît a fost Eminescu. Dar aici mă lansez în considerațiuni foarte subiective (vor spune unii). Dar o simplă privire calmă, de la distanță și fără prejudecăți sau îngustimi te va face să zîmbești cînd cineva bazat pe acest vers îl califică pe Eminescu drept ateu.
Dar lucrurile merg și mai departe. Toată chestia asta cred că își are originea într-o superficială înțelegere a marxismului. Nu că Eminescu ar fi fost marxist sau pre-marxist. Dar sînt convins că (datorită sudo-exegezei proletcultiste menționată mai sus), și datorită faptului că Eminescu pomenește proletarii aici, unii au ajuns iute la concluzia că Eminescu poate a îmbrățișat convingeri socialiste sau marxiste. Trec peste faptul că este cam amatoristic să tragi o asemenea concluzie „istoriografică”, dar chiar dacă Eminescu ar fi fost să zicem marxist, mi se pare simplist să concluzionezi că marxiștii au fost atei. Evident. știu ce spune Capitalul și alte declarații de-ale lor. Dar în esența lui marxismul este foarte idealist, soteriologic și escatologic aproape ca o religie veritabilă. Iar în anii aceia era probabil mai degrabă „romantic” și „filosofic” decît „științific”.
În orice caz toată bruhahaua asta cu Eminescu și ateismul mi se pare mai degrabă o cascadorie amuzantă și ieftină menită, așa cum spunea Tudor, să sporească ratingul și vizibilitatea (mai ales atunci cînd te temi că le pierzi). Nu știu dacă asta este problema domului Cristian Tudor Popescu.
Dar problema asta mai ridică încă una: Și ce dacă Eminescu ar fi fost ateu?! Cu ce ne afectează asta? Devine mai puțin poet? Sau mai puțin național? Se schimbă ceva? La urma urmei de cînd e Eminescu călăuzitor sau far spiritual-religios pentru națiune? De cînd are vreun efect sau vreo importanță pentru poziția lui ca poet național faptul că a fost sau nu ateu? Am senzația că toată obsesia asta cu religia și ateismul vis a vis de o personalitate a devenit la fel de telenovelistică și senzaționalistică precum preferințele sexuale sau operațiile estetice. Hai să fim serioși și să lăsăm străbunii în colbul textelor lor și eventual să le citim cu calm și bun simț. Atît. Și mai ales să nu îi transformăm în vaci sfinte.
Am avut mai multe discuții și am făcut anumite calcule. Concluzia la care am ajuns este că, de dragul acurateței și transparenței concursului, și pentru păstrarea unui bun renume pentru Hermeneia, membrii juriului nu vor putea participa la concurs și nu vor trimite texte. Deja am făcut această modificare în regulamentul de mai sus.
O a doua notă este faptul că nu am încheiat încă numirea tuturor membrilor juriului. Deja am făcut cîteva modificări dar vor mai fi adăugați membri. Sper ca acest proces să se definitiveze cît de curînd. Pentru orice anunțuri citiți comentariile acestui text.
Cred ca analogia cu troleibuzul este reusita, chiar bine redata, e cea mai buna partea a textului. In rest, nu sunt prea multe de spus. Finalul pica in patetism total. Parca arata mai bine fara ingeri si "floricele" de genul. La "fara de mama" particula "de" se utiliza ( si inca se utilizeaza ) in textele cu prozodie. Mi se pare ca ti-a venit din reflex, dar chiar nu-i vad rostul. Multe stereotipuri si imagini uzate pana la extrem "lacrimi uscate pe obraz"(era o melodie pe la RACLA cu "lacrimile ti s-au uscat pe fard" care tot asa nu a reusit sa evite stereotipul) , "singur intre pereti" (remember Adriana... observatia de la "Descult" ?), "ochii incetosati" , "aripi", "ingeri"... Ialin
A, daca ai scrie mai bine si ai aduce un serviciu acestui site as recunoaste. Dar nici macar atit nu poti. Tot ce poti e sa faci comentarii si atacuri la adresa unui autor. Spune-mi si mie care parte din comul tau e pe text? Si nu ma fa sa spun a clui clona esti. Faptul ca utilizezi contul altcuiva mi se pare pare nu hilar ci homosexual. Si da urasc homosexualii. Mi-a cerut unul in Gara de Nord ceva i-am dat un genunchi in gura am fugit, a iesit dupa mine si striga hotii. Cind a venit politia si s-a lamurit toata problema m-au dus cu escorta la tren. Sint omul Emilian Pal care nu accepta un astfelt de com care nu are legatura cu textul.
Mie mi se pare poetic stomacul acela de balaur tocmai pentru ca este generos in semnificatii... 1. pentru ca balaurii erau uneori hraniti cu fecioare ceea ce face din balaur un fel de devorator de pudoare, de senzualitate nemanifestata 2. pentru ca stomacul poate fi lesne inteles ca un athantor, varianta barbateasca a pantecului, un loc de transmutatie a elementelor vulgare si de separare a esentei de steril 3. pentru ca balaurul este prin natura sa o fiinta intermediara, impartita... zburator prin aer, sursa a elementului foc, cand este legat acest lucru se intampla in htonian, sub un munte, se hraneste cu fecioare dupa cum am spus, adica si elementul acvatic. Doar cateva chestiuni venite in graba care pot fi valorizate poetic in materia stomacului de balaur. Despre poezie... "aerul putred" este de mare efect si ma face sa ma gandesc la Cioran care scria ca in iubire suntem putrezi de noi insine, metafora fantastica a lipsei de ego... sintagma cu pricina ofera o deschidere buna spre ideea de baza a textului. Daca ar fi poezia mea as rescrie pentru o mai buna cursivitate... te transformi canish cu dinții tociți pe ceafă îți crește blană si simti cum puricii fricii foșnesc ca o armată de bestii Sunt de acord cu haita de lupi ca sugestie primara a sexualitatii si cu mirosul de barbat care pentru o femeie reprezinta o trimitere evidenta spre protectie, spre tata. As termina strofa cu "o întâmplare unde să intri pe brânci", sugestie foarte buna a ingramadirii in sine, a ingustarii orizontului, a lipsei dorintelor. "ori cauti un om o privire de om o tăcere de om"... aici e cam patetic. "cătușe pe glezne într-un ochi prin care te-ai scurs ca o poveste citită în tren râcâi flămând te găsești ești gol și uscat ca o piele de șarpe"... partea aceasta este reusita insa fragmentul care o precede e cam neclar si are mult balast. Cu finalul... hmmm... eu zic sa-l urci pe Dumnezeu in tren :)
Călin. Am modificat parțial. Nu pot renunța la orologiu, are sens în tot poemul. Inimă-turn-orologiu. Și las și piesă de antichitate, fiindcă despre asta este vorba. Mulțumesc, nu mă deranjează să mi se spună adăugiri sau modificări, rămâne să aleg ceea ce (mi) se acordează. Virgil, m-am gândit. Da, "inutil" nu a fost bine ales, m-am împiedicat și eu de el. Însă las "prin care se văd oricând sentimentele", fiindcă sticla poate fi extrem de transparentă, sau extrem de opacă, sau între transparent și opac; eu am ales transparența. De aceea nu cred că e redundant ci adaugă o percepție. Și, da, e pe marginea impresionismului scrisă poezia. Mulțumesc.
Atmosfera este pesimistă, puțin prea pesimistă pentru o dimineață însorită cum este tinerețea. Niște accente păunesciene (nu știu de ce îmi amintesc acum de el) deși textul nu are nimic militant, de fanfară. Unele unități metrice uneori prea lungi pe ici-colo. Corbul îmi amintește de "The Raven" al lui Poe dar e departe de tenta lugubră de acolo. Tema nu este extrem de originală din păcate. un typo: "defapt"
da. este o alternativă. prefer să folosesc resursele sistemului de operare. am făcut un tutorial video în care sînt prezentate setările necesare pentru diacritice.
funcții taste:
[ -ă;
]- î;
;- ș;
' -ț;
\ - â.
procedura este prezentată pe Windows 7 dar este valabilă și pentru XP sau Vista.
nici o acuzaţie. acuzaţia este în strînsă legătură cu infracţiunea-contravenţia presupusă, cu norma-cutuma morală, socială, etc pe care ar fi încălcat-o. haideţi să convenim asta - un text, oricît de prost ar fi el, nu poate fi susceptibil de aşa ceva. astfel că eu, referindu-mă strict la texte, nu am cum să produc acuzaţii.
astfel că opinia emisă este atît, o opinie. aş putea spune mai mult, aş putea spune că este o evidenţă, dar există, cu siguranţă, oameni cu alte opinii şi nu vreau să intru în polemici sterile. eu, citind textele postate, am avut senzaţia că-s prins undeva prin secolul XIX şi o grupare, îmi pare rău că spun asta, destul de comică de amatori, suficient de opacă la tot ce ar putea însemna lirica modernă, emite platitudini sau preţiozităţi, cu aerul că tocmai au inventat roata. îmi pare rău dacă-s mai dur în exprimare, să nu înţelegeţi că ceea ce faceţi ar fi rău sau de condamnat. dar trebuie să existe o limită, trebuie să existe o structură. nu ai cum să trăieşti în secolul XXI şi să rescrii poezia secolului XIX. nici un poet, mă refer la poeţi, da, nu a făcut asta. cu siguranţă şi secolul XIX a fost plin de domni şi doamne care rescriau poezia secolului XVII. istoria i-a reţinut, pe bună dreptate, pe cei care au trecut prin limbă modificînd-o, mutilînd-o, subjugînd-o. nu pe cei care s-au lăsat seduşi de formele ei înşelătoare. la ce bun să citesc chestii scrise de atîţia alţii, dar semnate de X, pe hermenia. beţia de cuvinte de care vorbea manolescu, este, acum, norma în poezie. şi ştiu exact ce este pe alte site-uri. în principiu hermenia este o altă agonia.ro. atît că pe agonia mai găseşti cîte unul care scrie altfel. atît că prin agonia au trecut poeţi cărora nimeni nu le poate contesta acest statut. şi pe agonia, scuză-mă, nu te cenzurează nimeni dacă scrii "cur" într-un text.
îmi pare rău că spun asta, dar poezia, arta în general, nu poate fi restricţionată, normată sau redusă la set de reguli. pînă la urmă, fără să mi se impute iar cine ştie ce, cine-i titarenco să nu permită cuvîntul incriminat în textul lui bot? sau să facă mişto de titlul lui ancuţa? să fim bine înţeleşi, nu cred că cei doi scriu bine sau au ceva de spus. dar nu este permis nimănui să le impună ceva. evident că titarenco l-ar cenzura pe bukowski iar alt editor l-ar băgat în şantier pe frank o'hara. fără să-i pot suspecta de rea intenţie. pentru simplul fapt că au rămas încremeniţi într-un loc de mult minat, demolat, părăginit. dar partea proastă-i că vă place apa călduţă în care poetizaţi. e confortabil, asigură protecţia adecvată a cercului de interes şi garantează anonimatul.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
suna stupid tie insuti. si artificial. iar textul e yabukasigi rau de tot. dar nu dau cu parul. doar send.
pentru textul : Trapped de"Biblia ne povesteşte de Samson, cum că muierea/ Când dormea, tăindu-i părul, i-a luat toată puterea/ De l-au prins apoi duşmanii, l-au legat şi i-au scos ochii,/ Ca dovadă de ce suflet stă în piepţii unei rochii..."
pentru textul : Să te ferească dumnezeu de lacrima femeii deNu?
Doamne, dar, efectiv, asa a fost ... nu am nici un merit ...
pentru textul : Idilă rurală și Alzheimer de"ca să existe unele lucruri nu trebuie să vorbească ele doar sînt pentru vremea cînd ochii vor fi pregătiți" - poate prea retoric "fără tine e ca și cum ai dormi noaptea cu ușa deschisă și dimineața te trezești gripat sau ca și cum realizezi..." - probabil as fi preferat folosirea persoanei intii "zilele mele încep cu accidente niște tineri s-au făcut zob pe dn nu știu care dau fuga la hartă să văd dacă e drumul tău de întoarcere mă rog să ajungi acasă cu bine" - relativ melodramatic in umila mea opinie (mai ales finalul) "ca să exist nu trebuie să vorbesc să mănînc să să mă spăl pe față nu trebuie să am dantura completă trebuie doar să mă rog să-ți fie bine într-o zi vei fi pregătită vei ști că eu am făcut toate minunile din viața ta" - am inteles ca acesta este intr-un fel un poem de dragoste dar versurile de mai sus mi se par simplute si mai degraba "emotionalitati" decit poezie. "de nu m-ai crede ți-aș spune că-l am pe dumnezeu la degetul mic e topit după mine nu am făcut lumea dar am crescut oameni cum am știut mai bine" - putin cam copilareasca strofa asta "de astăzi ambulanțele vor transporta miri la starea civilă moartea e ca un mijloc de transport în comun mergi două trei stații și ai ajuns" - textul asta incepe sa semene cu o colectie de cimilituri sau ziceri mai mult sau mai putin batrinesti, si tot mai putin cu poezie. Finalul e la fel de simplut.
pentru textul : lonesome deȘi ca să vezi cîtă pasiune pentru literatură este pe Hermeneia. Am postat " constrîngere poetică sau text după imagine impusă 13" și are doar 13 vizionări și nimeni nu a scris nimic acolo. Am postat anunțul ăsta "incendiar" și a ajuns la 110 vizionări și lumea se tot înghesuie să facă "literatură" aici. Nu vreau să "desființez" pe nimeni din cei care au comentat aici dar am așa o impresie că mai bine începeam un blog de canacan că aveam mai multă căutare decît cu Hermeneia.
pentru textul : incident de plagiat pe hermeneia.com decum putem fi vinovati perfect? de ce compari "cuvîntul" la singular cu "dervișii" care sunt la plural? de ce "carapacea asta din zile și soare" și nu "carapacea asta din argint clocit"? de ce nu-mi raspunzi la comentarii? de ce? mi-a plăcut tensiunea oferită de sentimentul de vinovație în așternuturi. ptr asta penită!
pentru textul : cîntec pentru ploaie debody are inregistrari, pentru inveselirea neamului. am cautat si textul alinei sa ii zic vreo doua, dar, daca tot sunt aici... alina, toata aprecierea pentru tot ce faci. virtualia nu ar exista fara tine. imi place si afisul. va tin pumnii, copii!
pentru textul : Virgil Titarenco - “Mirabile dictu” - Editura Grinta, Cluj, 2007 deAm retinut: N-am folosit nicicând transportul rutier – era mai odihnitor voiajul în capsule spațiale. In rest mi se pare cam fortat
pentru textul : Însemnările corăbierului fără mări deMi-au plăcut foarte mult versurile acestea, ritmul în care s-a scris poezia, finalul care, oarecum, m-a amuzat, în sensul bun al cuvântului. Cu duşmanii care-ţi zic: "să-l lovim acolo unde îl doare" - simplu şi sincer. Şi dacă în poezie putem fi la obiect, tu ai reuşit la final să ne aduci cu picioarele pe pământ.
pentru textul : confesiune de ianuarie de"De ce este forțată "Liniştea zgomotului (de fond)" ? Nu este „forțată” orice metaforă sau orice sugerare prin paradox?" (V. T) - metafora (a dăuga peste sens) în sine este o forţare a limbajului, de acord, am spus-o şi eu de curând. Doar că ea este şi cumva necesară, în acelaşi timp. De ce este forţat "liniştea zgomotului"? Pentru că, 1. este o construcţie antitetică, paradoxală, iar mecansimul ăsta s-a folosit atât de mult, încât nu mai surprinde cu nimic, aproape indifrent de context, şi 2. nu cred că ai epuizat toate formele de sugestie a liniştii din zgomot, pentru a te folosi de expresia brută a acesteia, ca să spun aşa.
"Iar „facilitatea” este neaparat un defect?" (V. T) - dacă ne situăm în contextul în care am afirmat, la nivel subînţeles, că facilitatea este un defect, răspunsul este "da". Pentru că, în ceea ce priveşte construcţiile/metaforele genitivale, este vorba despre o lejeritate care ia minţile, dă dependenţă, deci reflex. Spunea cineva că un poet slab se recunoaşte (şi) după frecvenţa cu care foloseşte punctele de suspensie. Eu aş adăuga aici şi metaforele genitivale. De ce? Pentru că: se iau două substantive la liberă alegere (să spunem "scaun" şi "gripă", că tot e sezonu' răcelilor), şi avem: 1.scaunul gripei, 2.gripa scaunului. Wow! Mai dăm de un cititor de grabă vărsătoriu de sentimente, care se apucă să dea simboluri intercontextuale (înţelepciune ptr scaun, de exp), şi uită-te ce poezie faină iese.
Aşadar, da, în cazul ăsta, facilitatea este un defect.
"Trebuie sa scriem contorsionat, dificil?" (V. T) - n-am spus asta, nici n-am dat de înţeles. Dar bănuiesc că întrebarea era retorică. Am răspuns, totuşi.
Nu "bucuria cuvântului nerostit" sună prăfuit, ci "cuvântul(ui) nerostit", care, trebuie să fii de acord cu mine, este un megaclişeu. Şi de aici, niciun context nu te mai scoate.
Astea-s părerile mele, şi nu au pretenţia adevărului sui-generis.
pentru textul : un tren numit eu deAdrian, raportat la întregul text(destul de lung), mie nu mi se pare foarte lungă(partea introductivă). text pe care l-am revăzut de curând și l-am subîmpărțit în capitole pentru a facilita lectura
http://agonia.ro/index.php/poetry/1838683/Zilele_noastre_ca_argin%C5%A3i......
Mi-am notat obiecțiile tale. Eugen
pentru textul : Astrul sonor deEcaterina, imi cer scuze pentru expresia folosita. Nu m-ai suparat cu nimic. Recunosc ca textul nu este grozav. De aceea a si fost pus de la bun inceput in cutia cu nisip. Apreciez insa ca ti-ai facut timp pentru el.
pentru textul : de ce ar trebui deUn poem cu rezonanţe profunde. Promit să revin cu un comentariu detaliat, Merită. Până atunci, las acest semn
pentru textul : incendiu pe autostradă deOttilia, te miri cum dăm cu nuca-n ...cleşte, uneori. ai dat foc cernelii şi iată ce a ieşit.
pentru textul : femeile de pe la noi deşi eu zic peniţă, deşi pe ici pe colo textul trebuie aerisit. uite un exemplu: la "eşarfe înflorate de curcubeu cu
un capăt ca o limbă de felină pândeşte să muşte violent", nu trebuia un care intre felină si pândeşte? la "tablete all view ating" asociate cu
unghiile false, nu prea înţeleg. se vrea cumva all view rating? dar textul e bun şi merită peniţă. pentru că se scrie cam rar asemenea texte.
mi-se pare un poem tare dramatic, care ar fi putut fi mai esentializat. aici m-am oprit si pentru aceste versuri am lasat un semn:
pentru textul : carmen a murit de crăciun de"poate că așa sîntem cu toții
niște oarecari buni de dat la schimb"
iti vine sa incepi a explica, a lua in brate: tu nu intelegi si dai vina aiurea nici tu nu cunosti pe cine, insa te-ai orientat bine:
"cum poți fi atât de divin
în ritmul pe care mi-l bați cu piciorul
în fiecare marțe și vinere
știu Te enervează că niciodată nu țin post
dar și pe mine mă aduce în culmea nebuniei
că fix de craciun
mi-i iei la Tine pe toți cei dragi"
adica pe ceva fals.
silvia,
ma simt magulita ca ai trecut pe la mine si ti-a placut ceva.
pentru textul : În loc să dorm, scriu deAm uitat să precizez că poetul Guillen din poem este Jorge Guillén. Într-adevăr a ales să scrie vesel și optimist, deși în viața avea o fire foarte melancolică. "Blade Runner" a fost votat drept cel mai bun film S.F. de către oamenii de știință: Eminent world scientists have voted Ridley Scott's Blade Runner the best science fiction film to date. http://news.bbc.co.uk/1/hi/entertainment/film/3600802.stm Interesant e că unii savanți au zis că Blade Runner e nu numai cel mai bun film S.F., dar și cel mai bun film ever. Desigur, astfel de topuri sunt subiective. Mie ecranizarea lui Tarkovski nu mi-a plăcut, poate pentru că m-a impresionat cartea prea mult. La fel în cazul "Picnicului la marginea drumului". Când apuci să citești o carte genială, nicio ecranizare nu mai se ridică la nivelul așteptărilor pe care ți le-ai creat prin imaginație. Mulțumesc pentru discuții. Nu ar trebui să ne facem un blog, unde să ne strângem mai mulți cu astfel de pasiuni? :)
pentru textul : mess dece faci paul? ce e atit de bestial sa abuzezi de un sistem? sau acum au descoperit romanii internetul si nu stiu cum sa ii manince mai repede lebedele? te avertizez ca la urmatoarea experienta de genul asta s-a putea sa ai contul suspendat. in plus, a incepe sa te "comentezi" singur e si de prost gust nu numai "neregulamentar"
pentru textul : blogbadil dedoar de o recomandare, dacă vrei să te reprezite textul ca poezie e ok.
pentru textul : Poem fără picioare deNu am ascultat/vizionat/etc intervenția domnului Cristian Tudor Popescu. Dacă însa aceasta a fost concluzia domniei sale sînt surprins. Pentru că, deși înțeleg că este atras uneori de exprimări oarecum populiste, concluzia aceasta mi se pare destul de superficială chiar și cu o astfel de justificare. Pentru că (și asta este părerea mea) chiar și un licean ar fi putut ușor ajunge cel puțin la concluzia că formula lui Eminescu este probabil o șarjă la adresa religiei instituționalizate și nu împotriva credinței sau spiritualității per se. Și chiar dacă să presupunem Eminescu ar ataca acolo însăși credința, este de-a dreptul naiv să tragi o asemenea concluzie definitorie (ateismul) pe baza unui singur vers. La urma urmei avem de-a face cu un romantic care oricît de inteligent ar fi este foarte vulnerabil la emoții care mai de care mai puternice. Și pentru că am menționat de romantism, cred că o minimă idee despre acesta te poate convinge că este foarte greu să crezi că un romantic poate fi ateu. Eminescu poate nu a fost creștin, poate nu a fost creștin ortodox, poate a fost deist, sau spiritualist, sau Dumnezeu mai știe ce-o fi fost, dar este foarte, foarte greu să îi citești textele și să ajungi la concluzia ca ar fi fost ateu. Dacă numai și pentru simplul fapt că un ateu în principiu este mult mai rațional și mai cinic decît a fost Eminescu. Dar aici mă lansez în considerațiuni foarte subiective (vor spune unii). Dar o simplă privire calmă, de la distanță și fără prejudecăți sau îngustimi te va face să zîmbești cînd cineva bazat pe acest vers îl califică pe Eminescu drept ateu.
pentru textul : Eminescu faţă cu prostia deDar lucrurile merg și mai departe. Toată chestia asta cred că își are originea într-o superficială înțelegere a marxismului. Nu că Eminescu ar fi fost marxist sau pre-marxist. Dar sînt convins că (datorită sudo-exegezei proletcultiste menționată mai sus), și datorită faptului că Eminescu pomenește proletarii aici, unii au ajuns iute la concluzia că Eminescu poate a îmbrățișat convingeri socialiste sau marxiste. Trec peste faptul că este cam amatoristic să tragi o asemenea concluzie „istoriografică”, dar chiar dacă Eminescu ar fi fost să zicem marxist, mi se pare simplist să concluzionezi că marxiștii au fost atei. Evident. știu ce spune Capitalul și alte declarații de-ale lor. Dar în esența lui marxismul este foarte idealist, soteriologic și escatologic aproape ca o religie veritabilă. Iar în anii aceia era probabil mai degrabă „romantic” și „filosofic” decît „științific”.
În orice caz toată bruhahaua asta cu Eminescu și ateismul mi se pare mai degrabă o cascadorie amuzantă și ieftină menită, așa cum spunea Tudor, să sporească ratingul și vizibilitatea (mai ales atunci cînd te temi că le pierzi). Nu știu dacă asta este problema domului Cristian Tudor Popescu.
Dar problema asta mai ridică încă una: Și ce dacă Eminescu ar fi fost ateu?! Cu ce ne afectează asta? Devine mai puțin poet? Sau mai puțin național? Se schimbă ceva? La urma urmei de cînd e Eminescu călăuzitor sau far spiritual-religios pentru națiune? De cînd are vreun efect sau vreo importanță pentru poziția lui ca poet național faptul că a fost sau nu ateu? Am senzația că toată obsesia asta cu religia și ateismul vis a vis de o personalitate a devenit la fel de telenovelistică și senzaționalistică precum preferințele sexuale sau operațiile estetice. Hai să fim serioși și să lăsăm străbunii în colbul textelor lor și eventual să le citim cu calm și bun simț. Atît. Și mai ales să nu îi transformăm în vaci sfinte.
Am avut mai multe discuții și am făcut anumite calcule. Concluzia la care am ajuns este că, de dragul acurateței și transparenței concursului, și pentru păstrarea unui bun renume pentru Hermeneia, membrii juriului nu vor putea participa la concurs și nu vor trimite texte. Deja am făcut această modificare în regulamentul de mai sus.
pentru textul : Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” - regulament deO a doua notă este faptul că nu am încheiat încă numirea tuturor membrilor juriului. Deja am făcut cîteva modificări dar vor mai fi adăugați membri. Sper ca acest proces să se definitiveze cît de curînd. Pentru orice anunțuri citiți comentariile acestui text.
"zimturilor"?
pentru textul : Zimţii desa fie el, cuvanul acesta, vreun puiut de licenta poetica, stimate autore? :)
Cred ca analogia cu troleibuzul este reusita, chiar bine redata, e cea mai buna partea a textului. In rest, nu sunt prea multe de spus. Finalul pica in patetism total. Parca arata mai bine fara ingeri si "floricele" de genul. La "fara de mama" particula "de" se utiliza ( si inca se utilizeaza ) in textele cu prozodie. Mi se pare ca ti-a venit din reflex, dar chiar nu-i vad rostul. Multe stereotipuri si imagini uzate pana la extrem "lacrimi uscate pe obraz"(era o melodie pe la RACLA cu "lacrimile ti s-au uscat pe fard" care tot asa nu a reusit sa evite stereotipul) , "singur intre pereti" (remember Adriana... observatia de la "Descult" ?), "ochii incetosati" , "aripi", "ingeri"... Ialin
pentru textul : rem deparodie...LA CE? schimbati incadrerea, va rog.
pentru textul : Aleșii noștri vor să ne asculte păsurile deA, daca ai scrie mai bine si ai aduce un serviciu acestui site as recunoaste. Dar nici macar atit nu poti. Tot ce poti e sa faci comentarii si atacuri la adresa unui autor. Spune-mi si mie care parte din comul tau e pe text? Si nu ma fa sa spun a clui clona esti. Faptul ca utilizezi contul altcuiva mi se pare pare nu hilar ci homosexual. Si da urasc homosexualii. Mi-a cerut unul in Gara de Nord ceva i-am dat un genunchi in gura am fugit, a iesit dupa mine si striga hotii. Cind a venit politia si s-a lamurit toata problema m-au dus cu escorta la tren. Sint omul Emilian Pal care nu accepta un astfelt de com care nu are legatura cu textul.
pentru textul : elephant&castel deMie mi se pare poetic stomacul acela de balaur tocmai pentru ca este generos in semnificatii... 1. pentru ca balaurii erau uneori hraniti cu fecioare ceea ce face din balaur un fel de devorator de pudoare, de senzualitate nemanifestata 2. pentru ca stomacul poate fi lesne inteles ca un athantor, varianta barbateasca a pantecului, un loc de transmutatie a elementelor vulgare si de separare a esentei de steril 3. pentru ca balaurul este prin natura sa o fiinta intermediara, impartita... zburator prin aer, sursa a elementului foc, cand este legat acest lucru se intampla in htonian, sub un munte, se hraneste cu fecioare dupa cum am spus, adica si elementul acvatic. Doar cateva chestiuni venite in graba care pot fi valorizate poetic in materia stomacului de balaur. Despre poezie... "aerul putred" este de mare efect si ma face sa ma gandesc la Cioran care scria ca in iubire suntem putrezi de noi insine, metafora fantastica a lipsei de ego... sintagma cu pricina ofera o deschidere buna spre ideea de baza a textului. Daca ar fi poezia mea as rescrie pentru o mai buna cursivitate... te transformi canish cu dinții tociți pe ceafă îți crește blană si simti cum puricii fricii foșnesc ca o armată de bestii Sunt de acord cu haita de lupi ca sugestie primara a sexualitatii si cu mirosul de barbat care pentru o femeie reprezinta o trimitere evidenta spre protectie, spre tata. As termina strofa cu "o întâmplare unde să intri pe brânci", sugestie foarte buna a ingramadirii in sine, a ingustarii orizontului, a lipsei dorintelor. "ori cauti un om o privire de om o tăcere de om"... aici e cam patetic. "cătușe pe glezne într-un ochi prin care te-ai scurs ca o poveste citită în tren râcâi flămând te găsești ești gol și uscat ca o piele de șarpe"... partea aceasta este reusita insa fragmentul care o precede e cam neclar si are mult balast. Cu finalul... hmmm... eu zic sa-l urci pe Dumnezeu in tren :)
pentru textul : Un stomac de balaur deCălin. Am modificat parțial. Nu pot renunța la orologiu, are sens în tot poemul. Inimă-turn-orologiu. Și las și piesă de antichitate, fiindcă despre asta este vorba. Mulțumesc, nu mă deranjează să mi se spună adăugiri sau modificări, rămâne să aleg ceea ce (mi) se acordează. Virgil, m-am gândit. Da, "inutil" nu a fost bine ales, m-am împiedicat și eu de el. Însă las "prin care se văd oricând sentimentele", fiindcă sticla poate fi extrem de transparentă, sau extrem de opacă, sau între transparent și opac; eu am ales transparența. De aceea nu cred că e redundant ci adaugă o percepție. Și, da, e pe marginea impresionismului scrisă poezia. Mulțumesc.
pentru textul : Tango deAtmosfera este pesimistă, puțin prea pesimistă pentru o dimineață însorită cum este tinerețea. Niște accente păunesciene (nu știu de ce îmi amintesc acum de el) deși textul nu are nimic militant, de fanfară. Unele unități metrice uneori prea lungi pe ici-colo. Corbul îmi amintește de "The Raven" al lui Poe dar e departe de tenta lugubră de acolo. Tema nu este extrem de originală din păcate. un typo: "defapt"
pentru textul : Mourn deda. este o alternativă. prefer să folosesc resursele sistemului de operare. am făcut un tutorial video în care sînt prezentate setările necesare pentru diacritice.
funcții taste:
pentru textul : Salvaţi de diacritice de[ -ă;
]- î;
;- ș;
' -ț;
\ - â.
procedura este prezentată pe Windows 7 dar este valabilă și pentru XP sau Vista.
nici o acuzaţie. acuzaţia este în strînsă legătură cu infracţiunea-contravenţia presupusă, cu norma-cutuma morală, socială, etc pe care ar fi încălcat-o. haideţi să convenim asta - un text, oricît de prost ar fi el, nu poate fi susceptibil de aşa ceva. astfel că eu, referindu-mă strict la texte, nu am cum să produc acuzaţii.
pentru textul : celălalt mal deastfel că opinia emisă este atît, o opinie. aş putea spune mai mult, aş putea spune că este o evidenţă, dar există, cu siguranţă, oameni cu alte opinii şi nu vreau să intru în polemici sterile. eu, citind textele postate, am avut senzaţia că-s prins undeva prin secolul XIX şi o grupare, îmi pare rău că spun asta, destul de comică de amatori, suficient de opacă la tot ce ar putea însemna lirica modernă, emite platitudini sau preţiozităţi, cu aerul că tocmai au inventat roata. îmi pare rău dacă-s mai dur în exprimare, să nu înţelegeţi că ceea ce faceţi ar fi rău sau de condamnat. dar trebuie să existe o limită, trebuie să existe o structură. nu ai cum să trăieşti în secolul XXI şi să rescrii poezia secolului XIX. nici un poet, mă refer la poeţi, da, nu a făcut asta. cu siguranţă şi secolul XIX a fost plin de domni şi doamne care rescriau poezia secolului XVII. istoria i-a reţinut, pe bună dreptate, pe cei care au trecut prin limbă modificînd-o, mutilînd-o, subjugînd-o. nu pe cei care s-au lăsat seduşi de formele ei înşelătoare. la ce bun să citesc chestii scrise de atîţia alţii, dar semnate de X, pe hermenia. beţia de cuvinte de care vorbea manolescu, este, acum, norma în poezie. şi ştiu exact ce este pe alte site-uri. în principiu hermenia este o altă agonia.ro. atît că pe agonia mai găseşti cîte unul care scrie altfel. atît că prin agonia au trecut poeţi cărora nimeni nu le poate contesta acest statut. şi pe agonia, scuză-mă, nu te cenzurează nimeni dacă scrii "cur" într-un text.
îmi pare rău că spun asta, dar poezia, arta în general, nu poate fi restricţionată, normată sau redusă la set de reguli. pînă la urmă, fără să mi se impute iar cine ştie ce, cine-i titarenco să nu permită cuvîntul incriminat în textul lui bot? sau să facă mişto de titlul lui ancuţa? să fim bine înţeleşi, nu cred că cei doi scriu bine sau au ceva de spus. dar nu este permis nimănui să le impună ceva. evident că titarenco l-ar cenzura pe bukowski iar alt editor l-ar băgat în şantier pe frank o'hara. fără să-i pot suspecta de rea intenţie. pentru simplul fapt că au rămas încremeniţi într-un loc de mult minat, demolat, părăginit. dar partea proastă-i că vă place apa călduţă în care poetizaţi. e confortabil, asigură protecţia adecvată a cercului de interes şi garantează anonimatul.
Pagini