cu toate că îmi merge bine
mersi
nu sînt în toate apele mele
îmi lipsește parcă elanul câștigătorului turului franței
cheful acela de a te vârî
în mișcarea centrifugală a zilei

uneori mă surprind în oglindă mai roșu la față decât
culoarea framboise
prin mine aud cum trece orient expresul
încărcat cu plutonium
de teamă închid toate obloanele
când ar fi trebuit să ofer umbrela
celor câteva picături de ploaie căzute
din venele cerului

inima îmi cere să-i dau un spațiu mai larg
s-o las să plece prin degete să pipăie lumea
în ultimul timp călătoresc des între foc și pucioasă
acum sânt aproape de new york
merg să duc la păscut buhaiul de bronz
de la intrarea în stock exchange
statuia libertății își scoate mănușile
o văd că se dă jos de pe soclu să-mi iasă-nainte
cam în același fel cum titanicului
aisbergul ursuz